M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE

C ONTABILITATE ŞI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

S ERII DE NUMERE REALE . A PLICAŢII ÎN CALCULE FINANCIARE .

Vegheş Ovidiu

email: ovidiuvro2012@gmail.com

2019.10

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 1 / 15

 Cuprins

1 Şiruri numerice
Şiruri convergente şi şiruri Cauchy.
Calculul limitei unui şir

2 Serii numerice
Definiţie. Proprietăţile seriilor convergente
Exemple de serii: geometrică, armonică, dezvoltarea Taylor a lui ex în
origine
Semiconvergenţă şi convergenţă absolută

3 Calcule financiare
Regimuri de dobândă
Contracte financiare simple

4 Bibliografie

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 2 / 15

 Şiruri numerice Şiruri convergente şi şiruri Cauchy.

Şiruri convergente şi şiruri Cauchy

Definiţie
O funcţie x : N → R se numeşte şir numeric (cu valori reale).
Notăm şirul prin valorile sale (xn )n∈N : x0 , x1 , . . . , xn , . . . .
x = lim (xn ) ⇐⇒ ∀ε > 0, ∃nε ∈ N, ∀n > nε avem |xn − x| < ε .
n→∞
(xn )n∈N este convergent d.n.d.

∃x ∈ R astfel încât x = lim (xn ) .

n→∞

(xn )n∈N este şir fundamental (Cauchy) d.n.d.

∀ε > 0, ∃nε ∈ N, ∀n > nε , ∀p ∈ N∗ avem |xn+p − xn | < ε .

Teorema Cauchy
(xn )n∈N este convergent ⇐⇒ (xn )n∈N este şir fundamental

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 3 / 15

 Şiruri numerice Calculul limitei unui şir

Calculul limitei unui şir

Proprietăţi
lim (xn ) + lim (yn ) = lim (xn + yn )
n→∞ n→∞ n→∞
lim (xn ) − lim (yn ) = lim (xn − yn )
n→∞ n→∞ n→∞
α · lim (xn ) = lim (α · xn )
n→∞ n→∞
lim (xn ) · lim (yn ) = lim (xn · yn )
n→∞ n→∞ n→∞
lim (xn )  
n→∞ xn
lim (yn ) = lim yn
n→∞
n→∞
  lim (yn )
y
lim (xn ) n→∞ = lim (xn ) n
n→∞ n→∞

Excepţii - cazuri de nedeterminare

∞ 0
, , 0 · ∞, ∞ − ∞, 00 , ∞0 , 1∞
∞ 0

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 4 / 15

 Serii numerice Definiţie. Proprietăţile seriilor convergente

Definiţie
∞
 N

P P
t0 + t1 + . . . + tn + . . . = lim (t0 + t1 + . . . + tN ) = lim tk = tk
N→∞ N→∞ k =0 k =0

Definiţie
Fie (tn )n∈N : t0 , t1 , . . . , tn , . . . şirul termenului general.
P n
Construim sn = tk = t0 + t1 + . . . + tn , ∀n ∈ N. Şirul
k =0
(sn )n∈N : s0 , s1 , . . . , sn , . . . se numeşte şirul sumelor parţiale.
∞
P
Se numeşte serie perechea se şiruri (tn )n∈N , (sn )n∈N notată prin tk .
k =0
∞
P
Spunem că seria tk este convergentă dacă lim (sn ) există şi este
k =0 n→∞
∞
P
finită. În acestă situaţie suma seriei este tk = lim (sn ).
k =0 n→∞

Dacă limita lim (sn ) nu există sau este infinită, spunem că seria este
n→∞
divergentă.
Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 5 / 15
 Serii numerice Definiţie. Proprietăţile seriilor convergente

Proprietăţile seriilor convergente

Observaţie
Dacă cunoaştem (tn )n∈N , atunci s0 = t0 şi sn+1 = sn + tn+1 , ∀n ∈ N.
Reciproc, dacă cunoaştem (sn )n∈N , atunci t0 = s0 , t1 = s1 − s0 , t2 = s2 − s1 , ..., tn = sn − sn−1 , ... .
∞
P
Nu este necesar ca indexarea termenilor unei serii să înceapă cu 0. Putem avea tk , având şirul
k =i
sumelor parţiale: ti , ti + ti+1 , ti + ti+1 + ti+2 , ...

Proprietăţi
1 Modificarea ordinii unui număr finit de ai unei serii nu modifică natura seriei şi nici suma ei.
2 Prin adăugarea sau eliminarea unui număr finit de termeni ai unei serii , ea nu îşi modifică
natura. În cazul seriilor convergentesuma seriei se modifică cu suma termenilor operaţi.
P∞ ∞
P P∞
3 uk = u şi vk = v =⇒ (uk + vk ) = u + v .
k =0 k =0 k =0
∞
P ∞
P
4 α ∈ R şi uk = u =⇒ (α · uk ) = α · u .
k =0 k =0
∞
P
5 uk = u =⇒ lim (un ) = 0 . [criteriul necesar de convergenţă]
k =0 n→∞

∞
P ∞
P
6 uk = u =⇒ lim (rn ) = 0, unde rn = uk . [criteriul necesar al restului]
k =0 n→∞ k =n+1

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 6 / 15

 Serii numerice Definiţie. Proprietăţile seriilor convergente

Criteriul general al lui Cauchy

Teoremă (Criteriul general al lui Cauchy)

∞
P
Seria tn este convergentă dacă şi numai dacă
k =0

∀ε > 0, ∃nε ∈ N, ∀n > nε , ∀p ∈ N∗ avem |tn+1 + tn+2 + ... + tn+p | < ε. (2.1)

Corolar
∞
P ∞
P
Dacă |uk | convergentă, atunci uk convergentă.
k =0 k =0
∞
P
Demonstraţie. |uk | verifică condiţia Cauchy. |.| verifică inegalitatea triunghiului (∗) şi obţinem:
k =0

(∗)
∗
∀ε > 0, ∃nε ∈ N, ∀n > nε , ∀p ∈ N avem |un+1 + . . . + un+p | 6 |un+1 | + . . . + |un+p | < ε.

∞
P ∞
P
Observăm că uk verifică condiţia Cauchy şi în consecinţă uk convergentă.
k =0 k =0

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 7 / 15

 Serii numerice Exemple de serii: geometrică, armonică, dezvoltarea Taylor a lui ex în origine

Exemple de serii. Exerciţii.

Exemple:
∞
1−x N+1
 
1 + x + x2 + x3 + . . . + xn + . . . = x k = lim 1
P
1−x = 1−x , ∀x ∈ (−1, 1) . [geometrică]
k =0 N→∞

∞ k
x x2 3 n
+ x3! + . . . + xn! + . . . = x
P
1+ 1! + 2! k! =
k =0
2 3 N
 
lim 1 + 1! x
+ x2! + x3! + . . . + xN! = ex , ∀x ∈ R . [dezvoltarea Taylor a lui ex în origine]
N→∞
∞
1 1
+ 41a + . . . + n1a + . . . = 1
P
1+ 2a
+ 3a ka
=
 k =1 
1 1 1 1 (a)
lim 1 + 2a + 3a + 4a + . . . + N a = lim HN = ζ (a), ∀a ∈ (1, ∞) . [armonică]
N→∞ N→∞

Exerciţii:
∞
X
1 1 este divergentă.
n=1
∞ ∞  n
X 1
( )n este convergentă cu suma 1
P
2
2
= 2.
2 n=0
n=0
∞ ∞
X 1 P 1
3 este convergentă cu suma n(n+1)
= 1.
n(n + 1) n=1
n=1

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 8 / 15

 Serii numerice Exemple de serii: geometrică, armonică, dezvoltarea Taylor a lui ex în origine

Exerciţiu de examen

Exerciţiu:
Justificaţi că următoarele serii sunt convergente şi au suma indicată:
∞ n ∞ ∞
2 5 (−1)n 3·2n+1 +8·(−1)n−1
= 65 . Determinaţi natura seriei
P P P
5n = 3 , 5n 5n , iar în
n=0 n=0 n=2
caz de convergenţă determinaţi suma ei.

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 9 / 15

 Serii numerice Semiconvergenţă şi convergenţă absolută

Semiconvergenţă şi convergenţă absolută

Definiţie
O serie este absolut convergentă dacă seria modulelor este convergentă.
O serie este semiconvergentă dacă seria este convergentă dar nu este
absolut convergentă.

Propoziţie
Orice serie absolut convergentă este convergentă.
Exerciţii:
∞
X (−1)n+1
1 Arătaţi că seria este absolut convergentă.
n2
n=1
∞
X (−1)n+1
2 Arătaţi că seria este semi-convergentă.
n
n=1
∞
X sin n
3 Studiaţi natura seriei .
n2
n=1

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 10 / 15

 Serii numerice Semiconvergenţă şi convergenţă absolută

∞
1
P
Seria armonică simplă n este divergentă
n=1

Demonstraţie. Fie şirul sumelor parţiale:

n
X 1 1 1 1
Sn = = 1 + + + ... + . (2.2)
k =1
k 2 3 n

Pentru ca seria să fie divergentă este suficient să arătăm că şirul (Sn )n∈N∗ are un subşir divergent.

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
S2n = 1+ + + ... + n = (1 + ) + ( + ) + ( + + + ) + ...
2 3 2 2 3 4 5 6 7 8
1 1 1 1 2 4 2n−1 n
... +( + ... + n + n ) > + + + ... + = → ∞.
2n−1 + 1 2 −1 2 2 4 8 2n 2

Rezultă lim S2n = ∞, deci şirul cu termeni pozitivi (Sn )n∈N∗ este nemărginit. În concluzie seria armonică
n→∞
∞
1
P
n este divergentă.
n=1

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 11 / 15

 Serii numerice Semiconvergenţă şi convergenţă absolută

Absenţa proprietăţilor de comutativitate şi

asociativitate

Exerciţiu:
Se consideră seriile:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
(i) 1− 2 + 3 − 4 + 5 − 6 + 7 − 8 + 9 − 10 + 11 − 12 + . . .
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
(ii) 1− 2 − 4 + 3 − 6 − 8 + 5 − 10 − 12 + 7 − 14 − 16 + . . .

Să se arate că: a) seriile (i) şi (ii) sunt convergente. b) suma celor două serii
diferă. c) suma primei serii este ln 2.

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 12 / 15

 Calcule financiare Regimuri de dobândă

Dobândă simplă, compusă (comercială şi raţională)

Definiţie
u (t) = (1 + it) exprimă un regim de dobândă simplă.
t
u (t) = (1 + i) exprimă un regim de dobândă compusă comercială.
[t]
u (t) = (1 + i) (1 + i {t}) exprimă un regim de dobândă compusă
raţională.
Pentru intervalul de timp [0, t], u (t) se numeşte factor de fructificare,
1
v (t) = u(t) se numeşte factor de actualizare.
Dacă S0 este capitalul la momentul 0 şi St este capitalul la momentul t, atunci

St = S0 · u (t) şi S0 = St · v (t) .

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 13 / 15

 Calcule financiare Contracte financiare simple

Contracte financiare simple

Definiţie
Un contract între două părţi este corect (d.p.d.v. financiar) dacă eforturile
financiare ale celor două părţi la momentul semnării sunt egale.

Exemplu:
Avem suma S0 = 1000 u.m. Plasăm suma pentru t = 2 ani şi 3 luni cu
dobânda anuală unitară i = 5%/an. Care capitalul final St ?
3
Rezolvare.t = 2 + 12 = 94 = 2, 25 ani.
9 5 9 89



S 9 = S0 1 + i 4 = 1000 1 + 100 4 = 1000 · 80 = 1112, 500 u.m.
4 q
9
5

9 441 4 21
S 9 = S0 (1 + i) 4 = 1000 1 + 4 = 1000 · √5 = 1116, 030 u.m.
100 400 2
4
2 1

5

2 5 1

35 721
S 9 = S0 (1 + i) 1 + i 4 = 1000 1 + 100 1+ 100 4 = 1000 · 32 000 = 1116, 281 u.m.
4
Exemplu:
Cât trebuie să depună o persoană la începutul a fiecărui an, timp de 41 de
ani, pentru a beneficia ulterior el şi urmaşii săi de o rentă anuală imediată de
valoare 1000 u.m., în condiţiile în care avem o dobândă anuală de 5% ?

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 14 / 15

 Bibliografie

Bibliografie

1 O. Popescu (coord.) , Matematici aplicate în economie. Vol. I. Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
2 O. Popescu (coord.) , Matematici aplicate în economie. Culegere de
probleme. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
3 S. Dedu, F. Şerban, Matematici aplicate în economie. Aplicaţii.
Ed.Teocora, Buzău, 2009.
4 I. Purcaru. Matematici Generale şi Elemente de Optimizare. Ed.
Economică, Bucureşti, 2004.
5 https://online.ase.ro .

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 1 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.10 15 / 15