M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE

C ONTABILITATE ŞI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

I NTRODUCERE ÎN TEORIA PROBABILITĂŢILOR (II)

Vegheş Ovidiu

email: ovidiuvro2012@gmail.com

2019.11

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 1 / 14

 Cuprins

1 Scheme clasice de probabilitate

Schema lui Poisson
Schema bilei nerevenite (hipergeometrică)
Schema bilei revenite (multinomială)
Schema Pascal (geometrică)
2 Aplicaţii numerice
Probleme rezolvate
Probleme propuse
3 Variabile aleatoare
Variabile aleatoare 1 dimensionale - Definiţie
Variabile aleatoare 1 dimensionale - Proprietăţi
Aplicaţii
4 Bibliografie

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 2 / 14

 Scheme clasice de probabilitate Schema lui Poisson

Schema lui Poisson

Teoremă Dacă A1 , A2 , . . . , An sunt evenimente independente (în totalitatea lor) cu
P (Ak ) = pk , k = 1, 2, . . . , n, atunci probabilitatea de a se realiza k din cele n evenimente (şi a nu
se realiza n − k ) este egală cu coeficientul lui x k din polinomul
Q (x) = (p1 x + q1 ) · (p2 x + q2 ) · . . . · (pn x + qn ) . Am notat cu qk = 1 − pk , k = 1, 2, . . . , n.
Corolar (Schema lui Bernoulli) Dacă A1 , A2 , . . . , An sunt evenimente independente (în
totalitatea lor) cu P (Ak ) = p, k = 1, 2, . . . , n, atunci probabilitatea de a se realiza k din cele n
evenimente (şi a nu se realiza n − k ) este egală cu Pn (k , n − k ) = Cnk pk q n−k (adică coeficientul
lui x k din polinomul Q (x) = (px + q)n ), unde q = 1 − p.
Exemplu. Într-o magazie sunt depozitate trei loturi de produse. În primul lot sunt 5% produse
defecte, în al doilea lot 6%, iar în al treilea 3%. Se extrage câte un produs din fiecare lot şi se
cere probabilitatea ca: a) din cele trei produse extrase exact unul să fie defect, b) cel mult un
produs să fie defect.
Soluţie: din condiţiile date se obţin probabilităţile: p1 = 0, 05, p2 = 0, 06, p3 = 0, 03, iar q1 = 0, 95,
q2 = 0, 94, q3 = 0, 97.
a) Aplicând schema lui Poisson, probabilitatea căutată este coeficientul lui x din polinomul
Q (x) = (0, 05x + 0, 95) · (0, 06x + 0, 94) · (0, 03x + 0, 97).
P3 (1, 2) = 0, 05 · 0, 94 · 0, 97 + 0, 95 · 0, 06 · 0, 97 + 0, 95 · 0, 94 · 0, 03 ∼ = 0, 127 67.
b) P3 (0, 3) + P3 (1, 2) ∼ = 0, 993 88, unde P3 (0, 3) = 0, 95 · 0, 94 · 0, 97 ∼ = 0, 866 21.
Problemă. Există deosebiri între un ansamblu de evenimente independente în totalitatea lor şi
ansamblu de evenimente independente două câte două ?
Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 3 / 14
 Scheme clasice de probabilitate Schema bilei nerevenite (hipergeometrică)

Schema bilei nerevenite (hipergeometrică)

 
a1 a2 . . . am
Teoremă Considerăm urna U c1 c2 cm
în care se găsesc a1 bile de culoarea
c1 , a2 bile de culoarea c2 , ş.a.m.d., am bile de culoarea cm . Se extrag n bile fără a pune la loc bila
extrasă (n 6 N = a1 + . . . + am ). Atunci probabilitatea ca în cele n bile extrase să fie β1 de
culoarea c1 , β2 de culoarea c2 , ş.a.m.d., βm bile de culoarea cm (unde n = β1 + . . . + βm ) este
β β β
Ca 1 ·Ca 2 ·...·Camm
1 2
Pn (β1 , β2 , . . . , βm ) = β1 +β2 +...+βm .
Ca +a +...+a
1 2 m
Exemplu. Dintr-o urnă în care sunt aşezate toate numerele întregi de la 1 la 90 se extrag 6
numere. Care este probabilitatea ca să iasă patru dintre numerele 3; 13; 23; 33; 43; 53.
C 4 ·C 2
Soluţie: se aplică schema bilei nerevenite şi avem P6 (4, 2) = 6 84
C6
90
Exemplu. Într-un lot de 100 de piese sunt 15% de calitatea întâia, 65% de calitatea a doua,
18% de calitatea a treia şi restul cu anumite defecte. Se extrag la întâmplare 20 de piese fără
revenire şi se cere: a) probabilitatea ca 5 piese să fie de calitatea întâia;
b) probabilitatea ca 5 piese să fie de calitatea întâia, 10 de calitatea a doua, 4 de calitatea a treia
şi 1 necorespunzătoare.
C 5 ·C 15
Soluţie: a) aplicăm schema bilei nerevenite cu două culori : P20 (5, 15) = 15 85 .
C 20
100
C 5 ·C 10 ·C 4 ·C 1
b) se aplică schema bilei nerevenite pentru o urnă cu mai multe culori cu P20 (5, 10, 4, 1) = 15 65 18 2 .
C 20
100

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 4 / 14

 Scheme clasice de probabilitate Schema bilei revenite (multinomială)

Schema bilei revenite (multinomială)

 
a1 a2 . . . am
Teoremă Considerăm urna U c1 c2 cm
în care se găsesc a1 bile de culoarea
c1 , a2 bile de culoarea c2 , ş.a.m.d., am bile de culoarea cm (unde N = a1 + . . . + am ). Se extrag
n bile cu reîntoarcerea bilei extrase în urnă după fiecare extregere. Atunci probabilitatea ca în
cele n bile extrase să fie β1 de culoarea c1 , β2 de culoarea c2 , ş.a.m.d., βm bile de culoarea cm
(β1 +...+βm )! β β βm
(cu n = β1 + . . . + βm ) este Pn (β1 , β2 , . . . , βm ) = β !·β · p1 1 · p2 2 · . . . · pm unde
1 2 !·...·βm !
ak
pk = a +...+a pentru k = 1, 2, . . . , m.
1 m
Exemplu. Într-un lot de piese sunt 15% de calitatea întâia, 65% de calitatea a doua, 18% de
calitatea a treia şi restul cu anumite defecte. Se extrag la întâmplare 20 de piese punându-se la
loc piesa extrasă şi se cere:
a) probabilitatea ca 5 piese să fie de calitatea întâia;
b) probabilitatea ca 5 piese să fie de calitatea întâia, 10 de calitatea a doua, 4 de calitatea a treia
şi 1 necorespunzătoare.
5 15 5 85 15



Soluţie: a) aplicăm schema lui Bernoulli: P20 (5, 15) = C20 20 20 .
15 5 65 10 18 4
20!



2

1
b) se aplică schema multinomială cu P20 (5, 10, 4, 1) = 5!·10!·4!·1! 100 100 100 100 .
Exemplu. Care este probabilitatea să obţinem cel puţinodată faţa 6 din 10 aruncări ale unui
zar ?
0 1 0 5 10 5 10




Soluţie: Probabilitatea de a nu obţine niciodată faţa 6 este P10 (0, 10) = C10 6 6 = 6 .

10
Probabilitatea cerută este 1 − P10 (0, 10) = 1 − 5 ∼
= 0, 838 49 .
6

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 5 / 14

 Scheme clasice de probabilitate Schema Pascal (geometrică)

Schema Pascal (geometrică)

 
a1 a2
Teoremă Considerăm urna U c1 c2
în care se găsesc a1 bile de culoarea c1 , a2 bile
de culoarea c2 (unde N = a1 + a2 ). Se extrag n bile cu reîntoarcerea bilei extrase în urnă după
fiecare extregere. Atunci probabilitatea de a obţine prima bilă de culoarea c2 exact la extragerea
n (primele n − 1 bile extrase fiind de culoarea c1 ) este p2 · p1n−1 .
Exemplu.La un moment dat probabilitatea ca un număr de telefon să fie liber este p = 0, 8 şi să fie ocupat
este q = 0, 2. Cu ce probabilitate o persoană trebuie să formeze acest număr de 5 ori pentru ca abia a cincea
oară să poată face convorbirea ?
Soluţie: Suntem în condiţiile schemei lui Pascal şi avem P = 0, 8 · (0, 2)4 = 0.001 28.
Exemplu.Două persoane aruncă succesiv o monedă ale cărei feţe le numim C şi P. Jocul este câştigat de
acela care obţine primul, la aruncarea lui, faţa C. Să se calculeze probabilitatea de câştig pentru fiecare jucător,
ştiind că pentru fiecare jucător probabilitatea de a obţine faţa C la o aruncare este 21 .
Soluţie: Suntem în condiţiile schemei lui Pascal. probabilitatea ca la aruncarea k să iasă prima dată faţa C

k −1
k
este pk = 12 · 21 = 12 , cu k ∈ N∗ . Fie A jucătorul care aruncă prima dată, a treia oară, ... şi B
jucătorul care aruncă a doua oară, a patra oară, ... . Folosind regula de adunare a probabilităţilor evenimentelor
incompatibile două câte două putem determina probabilităţile de câştig a fiecărui jucător
 2(N+1)
1− 1
1 1 3 1 5 1 2k +1 1 2 2




P (A) = 2 + 2 + 2 + ... + 2 + ... = lim
2 N→∞  2 = 3,
1− 1
 2N 2
1− 1
1 2 1 4 1 2k 1 2 2
= 13 .





P (B) = + + ... + + ... = lim
2 2 2 2 N→∞ 1− 1 2
 
2

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 6 / 14

 Aplicaţii numerice Probleme rezolvate

Probleme rezolvate (1)

Problemă.La un examen reuşesc în medie 60% dintre băieţi şi 80% dintre fete.
Numărul băieţilor este 15% din număru studenţilor anului de studiu. Care este
probabilitatea ca un student oarecare să reuşească la examen ?
Soluţie: "Etapa 1." Fie B evenimentul ca studentul să fie băiat.
Fie F evenimentul ca studentul să fie fată.
Fie S exenimentul ca studentul să reuşească la examen.
Se constată că B, F formează sistem complet de evenimente: B ∪ F = Ω şi B ∩ F = ∅.
15 85
Evident P (B) = 100 , P (F ) = 100 .
"Etapa 2." Suntem în contextul de aplicabilitate a formulei probabilităţii totale:

P (S) = P (B) · P (S|B) + P (F ) · P (S|F )

15 60 85 80
= 100 · 100 + 100 · 100
77
= 100 = 0, 77.

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 7 / 14

 Aplicaţii numerice Probleme rezolvate

Probleme rezolvate (2)

Problemă. O urnă conţine 10 bile albe şi negre într-o proporţie necunoscută. Se
extrag 4 bile punând de fiecare dată bila înapoi şi se constată că toate cele 4 au fost
albe. Care este probabilitatea ca urna să nu conţină decât, bile albe?
Soluţie: "Etapa 1." Fie Ak evenimentul ca urna să conţină k bile albe şi 10 − k bile negre.
Fie A evenimentul ca din 4 extrageri cu revenire să obţinem 4 bile albe (şi 0 negre).
Se constată că A0 , A1 , . . . , A10 formează sistem complet de evenimente:
A0 ∪ A1 ∪ . . . ∪ A10 = Ω şi Ai ∩ Aj = ∅, ∀i 6= j.
1
Evident P (A0 ) = P (A1 ) = . . . = P (A10 ) = 11 .
"Etapa 2." Suntem în contextul de aplicabilitate a formulei lui Bayes:
P (A10 )·P (A|A10 )
P (A10 |A) =
P (A0 )·P (A|A0 )+P (A1 )·P (A|A1 )+...+P (A10 )·P (A|A10 )
10 4 0 0
   
1 · 4!
11 4!·0! 10 10
= 4  0 4  0
10 4 0 0
     
1 · 4! 0 10 + 1 · 4! 1 9 +...+ 1 · 4!
11 4!·0! 10 10 11 4!·0! 10 10 11 4!·0! 10 10
104 10 000 ∼
= = 25 333 = 0, 39474.
04 +14 +...+104

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 8 / 14

 Aplicaţii numerice Probleme propuse

Probleme propuse
Problemă. Doi oameni având 2 şi respectiv 3 pâini iau masa împreună cu un al
treilea care nu are nici o pâine. După masă al treilea vrea să plătească şi nu se
înţeleg, deşi au mâncat la fel. Cum trebuie făcută plata ?
Problemă. Într-o grupă sunt 20 de studente şi 5 studenţi. Se oferă 6 joburi
temporare, ocupate toate de studenţii acestei grupe, cu ocazia organizarii unei
expoziţii. Cu ce probabilitate acest grup este format: a) numai din fete; b) numai din
băieţi; c) din trei fete şi trei băieţi; d) din cel mult 2 băieţi; e) din cel puţin 4 fete ?
Problemă. Într-o urnă sunt 40% bile albe şi 60% bile negre. Se extrage câte o bilă,
se notează culoarea şi se pune înapoi în urnă. Extragerile continuă până la obţinerea
unei bile albe. Cu ce probabilitate se obţine o bilă albă: a) din prima încercare; b) la a
treia încercare; c) cel mult la a patra încercare; d) cel puţin la a treia încercare. ?
Problemă.O societate compusă din n perechi (soţ şi soţie) dansează şi se presupune
că formarea perechilor la dans este egal probabilă. Care este probabilitatea ca fiecare
bărbat să nu danseze cu soţia sa ?
Problemă. Trei jucători A, B,C joacă un joc în următoarele condiţii. Mai întâi joacă A
cu B şi C stă, apoi C joacă, cu învingătorul şi învinsul stă, ş.a.m.d. după fiecare partidă
învinsul este înlocuit. Este declarat învingător acel jucător care câştigă două partide
consecutiv. Să se calculeze probabilitatea de câştig a fiecărui jucător.
Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 9 / 14
 Variabile aleatoare Variabile aleatoare 1 dimensionale - Definiţie

Variabile aleatoare 1 dimensionale

Definiţie
Fie (Ω, K, P) un câmp de probabilitate.
i) X : Ω → R se numeşte variabilă aleatoare (v.a.) d.n.d. ∀x ∈ R, {ω ∈ Ω | X (ω) < x} ∈ K.
Se notează cu:
(X < x) = {ω ∈ Ω | X (ω) < x} pentru x ∈ R şi
(X ∈ A) = {ω ∈ Ω | X (ω) ∈ A} pentru A ∈ K.
ii) FX : R → [0, 1] , FX (x) = P (X < x) se numeşte funcţia de repartiţie a v.a. X .

Exemplu. Fie Ω = {ω1 , ω2 , ω3 } şi K ⊆ P (Ω) astfel încât (Ω, K) este un câmp de
evenimente peste Ω. Fie P : K → [0, ∞) funcţia clasică de probabilitate. Definim
funcţia X : Ω → R prin
ω ω1 ω2 ω3
X (ω) 5 0 2
i) Să se cerceteze în ce condiţii este X variabilă aleatoare.
ii) Să se determine funcţia FX de repartiţie a v.a. X .

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 10 / 14

 Variabile aleatoare Variabile aleatoare 1 dimensionale - Proprietăţi

Teoreme principale (1)

Propoziţia 1. Fie X : Ω → R o funcţie. Sunt echivalente afirmaţiile:

i) {ω ∈ Ω | X (ω) < x} ∈ K, ∀x ∈ R;
ii) {ω ∈ Ω | X (ω) > x} ∈ K, ∀x ∈ R;
iii) {ω ∈ Ω | X (ω) > x} ∈ K, ∀x ∈ R;
ii) {ω ∈ Ω | X (ω) 6 x} ∈ K, ∀x ∈ R.
În plus dacă una dintre ele este îndeplinită avem {ω ∈ Ω | X (ω) = x} ∈ K, ∀x ∈ R.
Propoziţia 2. Dacă X : Ω → R o v.a., atunci
|X |, X1 pentru X 6= 0, X k cu k ∈ N∗ , aX cu a ∈ R, X + b cu b ∈ R sunt v.a.
Propoziţia 3. Dacă X , Y : Ω → R o v.a., atunci:
i) {ω ∈ Ω | X (ω) < Y (ω)} ∈ K, ∀x ∈ R;
ii) {ω ∈ Ω | X (ω) 6 Y (ω)} ∈ K, ∀x ∈ R;
iii) {ω ∈ Ω | X (ω) = Y (ω)} ∈ K, ∀x ∈ R.
Propoziţia 4. Dacă X , Y : Ω → R o v.a., atunci:
X + Y , X − Y , X · Y , YX pentru Y 6= 0, max {X , Y }, min {X , Y } sunt v.a.

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 11 / 14

 Variabile aleatoare Variabile aleatoare 1 dimensionale - Proprietăţi

Teoreme principale (2)

Propoziţia 5. Funcţia de repartiţie a unei variabile aleatoare X are următoarele proprietăţi:

i) FX (−∞) = lim FX (x) = 0 şi FX (∞) = lim FX (x) = 1;
x→−∞ x→∞
ii) FX (x1 ) 6 FX (x2 ) dacă x1 < x2 (FX este nedescrescătoare);
iii) FX (a − 0) = lim FX (x) = FX (a), ∀a ∈ R (FX este continuă la stânga).
x%a
Observaţie. FX (a + 0) = lim FX (x) nu este obligatoriu egală cu FX (a).
x&a

Propoziţia 6. Funcţia de repartiţie a unei variabile aleatoare X are următoarele proprietăţi:

i) P (X ∈ [a, b)) = FX (b) − FX (a) dacă a < b;
ii) P (X ∈ [a, b]) = FX (b + 0) − FX (a) dacă a < b;
iii) P (X ∈ (a, b]) = FX (b + 0) − FX (a + 0) dacă a < b;
iv) P (X ∈ (a, b)) = FX (b) − FX (a + 0) dacă a < b;
v) P (X = a) = FX (a + 0) − FX (a), ∀a ∈ R.
Observaţie. 1) Dacă FX = FY nu înseamnă că X = Y !!
2) Unii autori definesc funcţia de repartiţie prin relaţia: F̌X (x) = P (X 6 x), ∀x ∈ R. Deosebirea constă numai
în faptul că, definită în acest mod, se modifică proprietatea de continuitate, funcţia F̌X fiind continuă la dreapta,
spre deosebire de FX care am văzut că este continuă la stânga.Aşadar, când se efectuează calcule cu funcţia
de repartiţie, va trebui să fim atenţi cum s-a definit funcţia, dacă aceasta este discontinuă.

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 12 / 14

 Variabile aleatoare Aplicaţii

Exerciţii

Exerciţiul 1: Într-o urnă se află trei bile identice numerotate 1, 2, 3. Să se scrie variabila
aleatoare care reprezintă: i) numărul corespunzător extragerii unei bile din urnă; ii) suma
numerelor extrase consecutiv, în două extrageri, punând înapoi bila extrasă după fiecare
extragere; iii) produsul numerelor extrase consecutiv, în două extrageri, punând înapoi bila
extrasă după fiecare extragere. Ce se întâmplă dacă bila nu este pusă înapoi ?
Exerciţiul 2: Într-o urnă se află 7 bile albe şi 3 negre, identice ca formă. Scrieţi variabila
aleatoare corespunzătoare i) numărului de bile albe obţinut la extragerea unei bile din urnă; ii)
numărului de bile albe obţinut la extragerea consecutivă a două bile din urnă, punând înapoi bila
extrasă după fiecare extragere; iii) numărului de bile albe obţinut la extragerea consecutivă a trei
bile din urnă, punând înapoi bila extrasă după fiecare extragere; iv) numărului de bile albe obţinut
la extragerea consecutivă a zece bile din urnă, punând înapoi bila extrasă după fiecare extragere.
Există o legătură între aceste v.a. ?
Exerciţiul 3: Trei grupe de studenţi au componenţele (5B,20F), (7B,18F), (10B,15F). Se alege la
întâmplare câte un număr din condica fiecărei grupe. Să se scrie variabila aleatoare
corespunzătoare numărului de băieţi care alcătuiesc grupul celor trei studenţi selectaţi.
Exerciţiul 4: Daţi exemplu de variabile aleatoare X , Y distincte pentru care FX = FY .

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 13 / 14

 Bibliografie

Bibliografie

1 O. Popescu (coord.) , Matematici aplicate în economie. Vol. I. Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
2 O. Popescu (coord.) , Matematici aplicate în economie. Culegere de
probleme. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
3 G. Beganu (coord.), L. Bădin, L. Manu, M. Covrig, A. Toma. Teoria
probabilităţilor şi statistică matematică. Culegere de probleme.
Ed.Meteora Press, Bucureşti, 2002.
4 S. Dedu, F. Şerban, Matematici aplicate în economie. Aplicaţii.
Ed.Teocora, Buzău, 2009.
5 I. Purcaru. Matematici Generale şi Elemente de Optimizare. Ed.
Economică, Bucureşti, 2004.
6 https://online.ase.ro .
7 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=166&idb=11 .

Vegheş Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) C URS 6 - M ATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE 2019.11 14 / 14