Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 1

SEMINAR 3

0.1 Probabilităţi

Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate.

Propoziţia 0.1. (Formula lui Poincaré)

Dacă (Ai )i=1,n ∈ K atunci

P (A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ An ) = P (A1 ) + P (A2 ) + . . . + P (An )−

− P (A1 ∩ A2 ) − P (A1 ∩ A3 ) − . . . − P (An−1 ∩ An )+
+ P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ) + . . . + P (An−2 ∩ An−1 ∩ An )+
+ . . . + (−1)n−1 P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An ) ,
(0.1)

Problema 0.1. Pe un ring de dans se află 10 cupluri (soţ şi soţie) care
dansează individual legaţi la ochi. La un moment dat se formează perechi.
Care este probabilitatea ca, după formarea perechilor, nici un bărbat să nu
danseze cu soţia lui?

Soluţie.
Considerând evenimentele

Ai = bărbatul cu numărul i dansează cu soţia sa, i = 1, 10 ,

nici un bărbat nu dansează cu soţia lui reprezintă evenimentul A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ A10

a cărei probabilitate o calculăm cu formula

P A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ A10 = P A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ A10 = 1 − P (A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ A10 )
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 2

şi atunci conform formulei lui Poincaré, avem de găsit

P (A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ A10 ) = P (A1 ) + P (A2 ) + . . . + P (A10 )−

− P (A1 ∩ A2 ) − P (A1 ∩ A3 ) − . . . − P (A9 ∩ A10 )+
+ P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ) + . . . + P (A8 ∩ A9 ∩ A10 )+
+ . . . + (−1)9 P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ A10 ) ,

Deoarece
9!
P (A1 ) = P (A2 ) = . . . = P (A10 ) =
10!
(dacă o soţie dansează cu soţul ei, celelalte 9 se pot distribui ı̂n 9! moduri),

8!
P (A1 ∩ A2 ) = P (A1 ∩ A3 ) = . . . = P (A9 ∩ A10 ) =
10!

(dacă două soţii dansează cu soţii lor, celelalte 8 se pot distribui ı̂n 8! moduri),

7!
P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ) = . . . = P (A8 ∩ A9 ∩ A10 ) =
10!

şi aşa mai departe

1
P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ A10 ) = ,
10!
atunci

9! 9! 9!
P (A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ A10 ) = + + ... + −
|10! 10! {z 10!}
de 10−ori
8! 8! 8!
− − − ... − +
|10! 10! {z 10!}
2 −ori
de C10

7! 7! 7!
+ + + ... + −
|10! 10! {z 10!}
3 −ori
de C10
1
− . . . + (−1)9 =
10!
Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 3

9! 2 8! 3 7!
= 10 · − C10 · + C10 · −
10! 10! 10!
1
− ... − =
10!
1 1 1
= 1 − + − ... − .
2! 3! 10!
În concluzie,

1 1 1
P A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ A10 = − + . . . + .
2! 3! 10!

Problema 0.2. Se consideră 8 plicuri pe care sunt scrise 8 adrese diferite. În
aceste plicuri sunt introduse la ı̂ntâmplare 8 scrisori, câte una pentru fiecare
din cele 8 adrese. Să se determine probabilitatea ca cel puţin o scrisoare să
nimerească ı̂n plicul cu adresa corespunzătoare?

Propoziţia 0.2. (Inegalitatea lui Boole)

Dacă (Ai )i=1,n ∈ K atunci

n
! n
\ X
P Ai ≥ P (Ai ) − (n − 1). (0.2)
i=1 i=1

Problema 0.3. Pentru ca un produs să corespundă controlului de calitate

al secţiei, trebuie să ı̂ndeplinească 5 condiţii de calitate, notate A, B, C,
D şi E. Ştiind că 81% din produse ı̂ndeplinesc condiţia A, 88% ı̂ndeplinesc
condiţia B, 92% ı̂ndeplinesc condiţia C, 95% ı̂ndeplinesc condiţia D şi 85%
ı̂ndeplinesc condiţia E, să se calculeze probabilitatea minimă ca un produs
să corespundă controlului de calitate al secţiei.
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 4

Soluţie.
Pentru ca un produs să corespundă controlului de calitate al secţiei, trebuie să
aibă loc evenimentul A ∩ B ∩ C ∩ D ∩ E. Aplicând inegalitatea lui Boole obţinem:

(0.2)
P (A ∩ B ∩ C ∩ D ∩ E) ≥ P (A) + P (B) + P (C) + P (D) + P (E) − (5 − 1) =
= 0, 81 + 0, 88 + 0, 92 + 0, 95 + 0, 85 − 4 =
= 0, 41,

deci probabilitatea minimă căutată este 0, 41.

0.2 Scheme clasice de probabilitate

Propoziţia 0.3. (Schema lui Bernoulli sau schema binomială)

Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate, A ∈ K cu

not not
P (A) = p şi P (A) = 1 − p = q.

Dacă experimentul aleator se repetă ı̂n condiţii identice de n ori, probabili-

tatea ca ı̂n cele n experienţe, A să apară exact de k ori este

P (n, k) = Cnk · pk · q n−k . (0.3)

Problema 0.4. Se aruncă trei zaruri de 100 de ori. Care este probabilitatea
ca de 20 de ori să se obţină suma punctelor 5 şi ı̂n rest altă sumă?

Soluţie.
Considerând evenimentul

A = suma punctelor obţinute la aruncarea a trei zaruri este 5,

 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 5

rezultă că
6 1
p = P (A) = 3
= 2
6 6
pentru ca doar perechile

(1, 1, 3), (1, 3, 1), (3, 1, 1), (2, 2, 1), (2, 1, 2), (1, 2, 2)

au suma 5 la aruncarea a trei zaruri. Atunci

1 35
q =1−p=1− 2
=
6 36

şi Propoziţia 0.3, probabilitatea cerută este:

20  100−20
3580

20 1 35 20
P (100, 20) = C100 · · = C100 · 100 .
36 36 36

Problema 0.5. Într-un joc, faţă de un adversar la fel de puternic, ce este

mai probabil să se câştige: 3 partide din 4 sau 5 partide din 8?

Soluţie.
Considerând evenimentul

A = persoana X câştigă ı̂n faţa persoanei Y

obţinem
1
p = P (A) = =q
2
şi atunci probabilitatea de a câştiga 3 partide din 4 este
 3
1 1 1
P (4, 3) = C43 · · = ,
2 2 4

iar probabilitatea de a câştiga 5 partide din 8 este

 5  3
1 1 7
P (8, 5) = C85 · · = .
2 2 32
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 6

În concluzie, cum P (4, 3) > P (8, 5), este mai probabil să se câştige 3 partide
din 4 decât 5 partide din 8.

Observaţia 0.1. (Schema bilei revenite)

Fie o urnă cu a bile albe şi b bile negre din care se extrage pe rând câte
o bilă se notează rezultatul şi apoi se repune bila ı̂n urnă. Probabilitatea ca
din n extrageri să se obţină de k ori o bilă albă este:
k  n−k
ak · bn−k

a b
P (n, k) = Cnk · · = Cnk · . (0.4)
a+b a+b (a + b)n

Problema 0.6. O urnă conţine 5 bile albe şi 7 bile negre. Se fac 30 de
extrageri cu reintroducerea ı̂n urnă a bilei extrase. Care este probabilitatea
ca bila albă să apară de 20 ori?

Soluţie.
Conform Observaţiei 0.1, probabilitatea cerută este
 20  30−20 20 10
(0.4) 20 5 7 20 5 · 7
P (30, 20) = C30 · · = C30 · .
5+7 5+7 1230

Propoziţia 0.4. (Schema bilei nerevenite)

Dintr-o urnă cu a bile albe şi b bile negre din care se extrag, fără a fi
repuse ı̂napoi ı̂n urnă n bile, unde n ≤ a+b. Probabilitatea ca exact k dintre
bilele extrase să fie albe este

Cak · Cbn−k
P (n, k) = n
. (0.5)
Ca+b
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 7

Problema 0.7. O urnă conţine 10 bile albe şi 6 bile negre. Din această
urnă se extrag 2 bile nepunându-se ı̂napoi prima bilă extrasă. Se cere pro-
babilitatea ca:

(i) cele două bile să fie albe;

(ii) cele două bile să fie negre;

(iii) bilele să fie de culori diferite;

(iv) bilele să fie de aceeaşi culoare.

Soluţie.
Observăm că a = 10, b = 6 şi n = 2 atunci, conform Propoziţiei 0.4, cum

(i) k = 2, obţinem
2
C10 · C60 3
P (2, 2) = 2
= ;
C16 8

(ii) k = 0, obţinem
0
C10 · C62 1
P (2, 0) = 2
= ;
C16 8

(iii) k = 1, obţinem
1
C10 · C61 1
P (2, 1) = 2
= ;
C16 2

(iv)
1
1 − P (2, 1) = .
2

Problema 0.8. O urnă conţine 90 de bile numerotate de la 1 la 90. Se ex-

trag 6 bile. Care este probabilitatea să se obţină 4 numere din următoarele:
5 , 7 , 39 , 11 , 13 , 42 , 72 , 83 , 51 , 27?

Soluţie.
Cum a reprezintă numărul de numere din şir, rezultă că a = 10 şi atunci
b = 90 − 10 = 80.
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 8

Conform Propoziţiei 0.4, cum n = 6 şi k = 4, obţinem

4 6−4
C10 · C80
P (6, 4) = 6
.
C90

Problema 0.9. Consiliul unei facultăţi este format din 8 profesori, 6 asistenţi
şi 4 studenţi. Se aleg ı̂n mod aleator 3 persoane pentru a participa la o
conferinţă. Care este probabilitatea să fie ales cel puţin un student?

Soluţie.
Considerând evenimentul

A = să nu fie ales niciun student

rezultă că
A = să fie ales cel puţin un student

şi atunci probabilitatea cerută este

P (A) = 1 − P (A).

Conform Propoziţiei 0.4, cum a = 4, b = 14, n = 3 şi k = 0, obţinem

C40 · C14
3 3
C14
P (A) = P (3, 0) = 3
= 3
C18 C18

şi atunci
3
C14
P (A) = 1 − 3
= 0.554 .
C18