Așa cum am vazut în capitolul anterior, de multe ori ne confruntăm cu limite în care ajungem la cazuri exceptate (nedeterminări).

 
În acest capitol vom da câteva metode pentru eliminarea acestor nedeterminări.

Cazul ∞ − ∞
Vom da mai jos cazurile în care întâlnim cel mai des această nedeterminare: 

I. Șiruri cu termenul general de tip polinomial

lim (ak nk + ak−1 nk−1 + ... + a2 n2 + a1 n + a0 ) =

​ ​ ​ ​ ​

n→∞

ak−1 a2 a1 a0
lim nk (ak + + ... + k−2 + k−1 + k ) =
​ ​ ​ ​

n n n n
​ ​ ​ ​ ​

n→∞

−∞, ak < 0
= ∞ ⋅ (ak + 0 + ... + 0 + 0 + 0) = ak ⋅ ∞ = { .
​

∞, ak > 0

​ ​ ​

Altfel spus, aplicăm metoda factorului comun forțat. 

Exemple
3 1
1)  lim (−2n5 + 3n2 + 1) = lim n5 ( − 2 + + 5 ) = ∞ ⋅ (−2 + 0 + 0) = −∞.
n3 n
​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞

3
2)  lim 2n2 − 3n = lim (2n2 − 3n) = lim n2 (2 − ) =
n
​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞ n→∞

= ∞ ⋅ (2 − 0) = ​ ∞ = ∞.
​

II. Șiruri care conțin radicali

Dacă sub radicali avem termeni dominanți cu grade diferite, sau, cu grade egale, dar cu coeficienții dominanți diferiți, vom aplica
metoda factorului comun (exemplele 1 și 2). 
În cazul în care termenii dominanți au grade
egale și coeficienți egali, vom amplifica cu expresia conjugată și ulterior, dacă e cazul,
vom folosi factorul comun forțat (exemplele 3 și 4).

Exemple
3 3 3 1 3 1
1)  lim ( n4 + 1 − n3 + 1 ) = lim ( n4 (1 + ) − n3 (1 + ) )=
n4 n3
​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞

3 1 1 1 1
lim (n 3 n 1+ − n 3 1 + 3 ) = lim (n( 3 n 3
1+ − 3
1+ )) =
n4 n n4 n3
​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞

= ∞ ⋅ (∞ ⋅ 3
1+0 − ​
3
1 + 0 ) = ∞ ⋅ (∞ − 1) = ∞.
​

1 1 3
2)  lim ( n2 + n + 1 − 2n2 − 3 ) = lim (n 1 + + −n 2− 2 )=
n n2 n
​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞

1 1 3
= lim n( 1 + + − 2− )=
n n2 n2
​ ​ ​ ​ ​ ​

n→∞

= ∞( 1 + 0 + 0 − ​ 2 − 0 ) = ∞(1 −
​ 2 ) = −∞.
​

4 1
3)  lim ( n2 + 4 − n2 + 1 ) = lim n( 1 + − 1+ ) = ∞(1 − 1) = ∞ ⋅ 0!
n2 n2
​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞

Deci, metoda nu este utilă. Vom proceda prin amplificarea cu conjugata: 

( n2 + 4 − n2 + 1 )
lim ( n2 + 4 − n2 + 1 ) = n → ∞ =
​ ​

1
​ ​ ​

n→∞

( n2 + 4 − n2 + 1 )( n2 + 4 + n2 + 1 )
= lim =
​ ​ ​ ​

( n2 + 4 + n2 + 1 )
​ ​

n→∞ ​ ​

2 2
 n2 + 4 − n2 − 1 3 3 3
= lim = lim = = = 0.
2
( n +4 + n +1 )2 2
( n +4 + n2 +1 ) ∞+∞ ∞
​ ​ ​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞ ​ ​ ​ ​

3
4)  lim (n − ​ n3 + n2 ) .  ​

n→∞

3
Cum n = n3 ⇒ termenii dominanți de sub radicali au grade egale și coeficienți egali, ceea ce, prin factor comun forțat, va duce la
​

cazul ∞ ⋅ 0!
În concluzie,
vom amplifica de la început cu conjugata, aceasta fiind n2 + n n3 + n2 + 3 (n3 + n2 )2  . 
3
​ ​

2 2 3
(vezi formula (a − b)(a + ab + b ) = a − b  )  3

Vom obține: 

n3 − ( 3 n3 + n2 )3 −n2 −∞
= lim = = !
​

n→∞ n2 +n 3
n3 + n2 + (n3 + n2 )2 n2 + n 3 n3 + n2 + (n3 + n2 )2 ∞
​ ​ ​ ​

3 3
​ ​ ​

Dăm factor comun forțat la numitor, simplificăm și trecem la limită: 

−n2 −
n2
= lim ​ ​ = lim ​ ​ =
n→∞ 1 1 2 n→∞
1 1 2
2 2
+ n2 2
3 3 3 3
n +n 1+ (1 + ) n (1 + 1+ + (1 + ) )
n n n n
​ ​ ​ ​ ​ ​

−1 −1 −1 1
= lim = = =− .
1+ 3
1+0 + (1 + 0)2 1+1+1 3
​ ​ ​ ​ ​

n→∞ 1 1 2 3
3 3
1+ 1+ + (1 + )
​ ​

n n
​ ​ ​

III. Șiruri care conțin logaritmi

Dacă într-o limită avem o diferență de logaritmi care ne conduce la nedeterminarea ∞ − ∞ , putem aplica proprietatea loga ​ A−
A
loga B = loga .
B

​ ​ ​

Exemple: 

n+1 n+1
1)  lim (ln (n + 1) − ln n) = lim ln = ln ( lim ) = ln 1 = 0.
n n
​ ​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞ n→∞

n2 + 1
2)  lim (log0,5 (n2 + 1) − log0,5 n) = lim log0,5 =
n
​ ​ ​ ​ ​ ​

n→∞ n→∞

n2 + 1
= log0,5 ( lim ) = log0,5 ∞ = −∞.
n
​ ​ ​ ​

n→∞