Proprietățile determinanților

Proprietatea 1
Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricei transpuse. 

Proprietatea 2
Dacă o matrice are toate elementele unei linii (coloane) egale cu zero, atunci determinatul matricei este
egal cu 0. 

Proprietatea 3
Dacă o matrice are două linii (coloane) identice, atunci determinantul matricei este egal cu 0. 

Proprietatea 4
Dacă o matrice are două linii (coloane) proporționale, atunci determinantul matricei este egal cu 0.

Exemplu
∣ 3 −1 2∣∣
∣
d = ∣∣ 1 4
​ ​ ​ 5∣∣ = 0  pentru că  L3 = 2 ⋅ L1 .
​ ​ ​ ​

∣ 6 −2 4∣∣
∣
Proprietatea 5
Dacă într-o matrice o linie (coloană) este combinație liniară a celorlalte linii (coloane) , atunci
determinantul matricei este egal cu 0. 

Exemplu
∣ 1 −1 0∣∣
∣
d = ∣∣ 2 1
​ ​ ​ 3∣∣ = 0  pentru că  C3 = C1 + C2 .
​ ​ ​ ​ ​

∣3 2 5∣∣

∣
Proprietatea 6
Dacă schimbăm între ele două linii (coloane) ale unei matrice, atunci determinantul își schimbă semnul. 

Exemplu
⎛9 2⎞ −1
⎛ 1 4 5⎞
Fie A = ⎜ 1 ​ ​ 4
5⎟ ,  B = ⎜ 9 −1 2⎟ .​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

⎝1 3⎠ ⎝ 1 −2 3⎠

−2
Observăm că matricea  B  este obținută din matricea  A  schimbând între ele prima și a doua linie.
Conform proprietății 6 vom avea  det(B) = − det(A). Verificați prin calcul! 

Proprietatea 7
Dacă înmulțim toate elementele unei linii (coloane) ale unei matrice cu un număr, atunci determinantul
matricei se înmulțește cu acel număr. 

Exemple
∣ 2k −1 0 ∣∣ ∣ 2 −1 0 ∣∣
∣ ∣
1) ∣∣ 3k
​
1 ​ ​
−4∣∣ = k ⋅ ∣∣ 3 1
​ ​ ​ ​ ​
−4∣∣   ​ ​

∣ k −1
∣ 5 ∣∣ ∣ 1 −1
∣ 5 ∣∣

∣ ∣ ∣ ∣
 ∣ 10 15 25 ∣∣ ∣2 3 5∣∣
∣ ∣
2) ∣∣ −3
​ ​ 12 ​ 9 ∣∣ = 5 ⋅ 3 ⋅ ∣∣ −1
​ ​ ​ ​ 4 ​ 3∣∣   (Am dat "factor comun" pe 5 de pe linia 1 și pe 3 de pe linia
​ ​

∣1 2 −6∣∣ ∣1 −1 5∣∣
∣ ∣
2). 

Proprietatea 8
Dacă două matrice diferă printr-o singură linie (coloană), atunci suma determinanților acestor matrice este
egală cu determinantul matricei care are pe linia (coloana) respectivă suma elementelor liniilor
(coloanelor) respective ale matricelor inițiale. 

Exemplu
∣ 1 2 3 ∣∣ ∣∣ 1 2 3 ∣∣ ∣∣ 1 2 3 ∣∣
∣
∣ a1 + a2 b1 + b2 c1 + c2 ∣∣ = ∣∣ a1 b1 c1 ∣∣ + ∣∣ a2 b2 c2 ∣∣ .
∣ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

∣ 4
∣ 5 6 ∣∣ ∣∣ 4 5 6 ∣∣ ∣∣ 4 5 6 ∣∣

Proprietatea 9
Dacă într-o matrice adunăm la elementele unei linii (respectiv coloane), elementele corespunzătoare unei
alte linii (respectiv coloane), înmulțite cu un număr, atunci determinantul matricei astfel formate este egal
cu determinantul matricei inițiale. 

Observație
Folosind această proprietate putem calcula mai ușor determinanții de ordinul 4, dar nu numai. 

Exemple
1) 

∣2 −1 4 3 ∣∣
∣
∣3 0 0 1 ∣∣
d = ∣∣
∣ −1 2 3 2 ∣∣

​ ​ ​ ​ ​ ​

∣1 0 1 −4∣∣
∣
Dorim ca în loc de elementul  3  de pe linia 2, coloana 1, să facem  0. 
Pentru aceasta vom înmulți coloana 4 cu  −3  și o vom aduna la coloana
1. 
Această operație se notează  −3 ⋅ C4 + C1 → C1 . 
​ ​ ​

∣ −3 ⋅ 3 + 2 −1 4 3 ∣∣ ∣∣ −7 −1 4 3 ∣∣
∣
∣ −3 ⋅ 1 + 3 0 0 1 ∣∣ ∣∣ 0 0 0 1 ∣∣
d = ∣∣ = .
∣ −3 ⋅ 2 + (−1) 2 3 2 ∣∣ ∣∣ −7 2 3 2 ∣∣

​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

∣ −3 ⋅ (−4) + 1 0 1 −4∣∣ ∣∣ 13 0 1 −4∣∣

∣
Dezvoltăm determinantul după linia 2, linie pe care a rămas un singur element nenul, și obținem: 

∣ −7 −1 4∣∣
∣
d = 1 ⋅ (−1)2+4 ⋅ ∣∣ −7 ​ ​ 2 ​ 3∣∣ = −164
​ ​

∣ 13 0 1∣∣
∣
2) 
∣2 1 2 3 ∣∣
∣
∣3 1 −1 2 ∣∣
d = ∣∣ .
∣ −1 2 0 −3∣∣

​ ​ ​ ​ ​ ​

∣ −2 3 4 1 ∣∣
∣
Vom face zerouri pe linia 3 folosind elementul  −1  de pe coloana 1. 

 2 ⋅ C1 + C2 → C2 : 
​ ​ ​

∣2 5 2 3 ∣∣
∣
∣3 7 −1 2 ∣∣
d = ∣∣ .
∣ −1 0 0 −3∣∣

​ ​ ​ ​ ​ ​

∣ −2 −1 4 1 ∣∣
∣
 −3 ⋅ C1 + C4 → C4 : 
​ ​ ​

∣2 5 2 −3∣∣
∣
∣3 7 −1 −7∣∣
d = ∣∣ .
∣ −1 0 0 0 ∣∣

​ ​ ​ ​ ​ ​

∣ −2 −1 4 7 ∣∣
∣
Dezvoltăm după linia 3: 

∣5 2 −3∣∣
∣
d = (−1) ⋅ (−1)3+1 ⋅ ∣∣ 7 ​ ​ −1 ​ −7∣∣ = 60. ​ ​

∣ −1 4 7 ∣∣
∣
Proprietatea 10
det(A ⋅ B) = det(A) ⋅ det(B) .

Exerciții
⎛1 x −1⎞
1) Fie matricea  A(x) = ⎜ 2 ​ ​
−1 ​
0 ⎟ ,  x ∈ R. Să se calculeze  det(A(x) ⋅ A(−x)).
⎝ −1 3 −1⎠

Rezolvare: 

Folosim proprietatea 10 și avem  det(A(x) ⋅ A(−x)) = det(A(x)) ⋅ det(A(−x)).

∣1 x −1∣∣
∣
 det(A(x)) = ∣∣ 2 ​ ​ −1 ​ 0 ∣∣ = 1 + 0 − 6 + 1 − 0 + 2x = 2x − 4.
​ ​

∣ −1 3 −1∣∣

∣
 det(A(x)) = 2x − 4 ⇒ det(A(−x)) = 2 ⋅ (−x) − 4 = −2x − 4 ⇒

2
 det(A(x) ⋅ A(−x)) = (2x − 4)(−2x − 4) = −4x + 16.

∣ ∣
 ∣ −m 1 1 ∣∣
∣
2) Rezolvați ecuația d(m) = 0 , unde d(m) = ∣∣ 1 ​ ​ −m ​ 1 ∣∣  , m ∈ R
​ ​

∣ 1 1 −m∣∣
∣
Rezolvare: 

Adunăm toate liniile la prima: 

∣ 2 − m 2 − m 2 −
m∣
∣ ∣
d(m) = ∣∣ 1 ​ 1 ∣∣  , 
​ −m ​ ​ ​

∣ 1
∣ −m ∣∣
1
adică am efectuat operațiile: L2 + L1 → L1  și L3 + L1 → L1  sau L3 + L2 + L1 → L1  .  ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

Scoatem "factor comun " de pe prima linie: 

∣1 1 1 ∣

∣ ∣
d(m) = (2 − m) ∣∣ 1 ​ ​ −m ​ 1 ∣∣  .  ​ ​

∣1
∣ 1 −m∣∣

Scădem coloana 1 din coloanele 2 și 3: 

∣1
∣ 0 0
∣ ∣
d(m) = (2 − m) ∣∣ 1 −m − 1 0 ∣∣  .  ​ ​ ​ ​ ​

∣1
∣ 0 −m − 1∣∣

adică am efectuat operațiile: (−1) ⋅ C1 + C2 → C2  și (−1) ⋅ C1 + C3 → C3 . ​ ​ ​ ​ ​

Dezvoltăm determinantul după prima linie: 

∣ −m − 1
0 ∣∣
d(m) = (2 − m) ⋅ 1 ⋅ (−1)1+1 ⋅ ∣∣ =
∣ 0 −m − 1∣∣

​ ​ ​ ​

= (2 − m)[(−m − 1)(−m − 1) − 0 ⋅ 0] = (2 − m)(−m − 1)2 = (2 − m)(m + 1)2  .

d(m) = 0 ⇔ (2 − m)(m + 1)2 = 0 ⇒ m1 = 2, m2 = −1. ​ ​

3) Determinant Vandermonde: 

∣1 x x2 ∣∣
∣
d = ∣∣ 1
​ ​ y ​ y 2 ∣∣ = (z − x)(z − y)(y − x).
​ ​

∣1 z z 2 ∣∣

∣
Rezolvare: 

1 din linia 2 și din linia 3. Obținem: 
Scădem linia

∣1 x x2 ∣∣
∣
d = ∣∣ 0
​ ​ y−x ​ y 2 − x2 ∣∣ . ​ ​

∣0
∣ z−x z 2 − x2 ∣∣

Dezvoltăm după prima coloană și vom avea: 

∣y − x y 2 − x2 ∣∣ ∣∣ y − x (y − x)(y + x)∣∣
d = 1 ⋅ (−1)1+1 ∣∣ = .
∣z − x z 2 − x2 ∣∣ ∣∣ z − x (z − x)(z + x) ∣∣

​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​

Dăm "factor comun" pe linia 1 și pe linia 2: 

∣1 y + x∣∣
d = (y − x)(z − x) ∣∣ = (y − x)(z − x)[(z + x) − (y + x)] =
∣1 z + x ∣∣
​ ​ ​ ​

= (y − x)(z − y)(z − x) = (z − x)(z − y)(y − x), c.c.t.d. 

4) Aplicație la Determinant Vandermonde: 

∣a b c ∣∣
∣
Arătați că  d = ∣∣ a2
​ ​ b2 ​ c2 ∣∣ = abc(b − a)(c − a)(c − b).
​ ​

∣ a3 b3 c3 ∣∣
∣
5) Scrieți un Determinant Vandermonde de ordinul 4, deduceți rezultatul și demonstrați.