CL Mat 7

Victor Raischi
Matematica 7
Exerciţii. Probleme.
Evaluări. Concursuri
Chişinău 2023
Conţinutul de bază al cărţii respectă Curriculumul naţional
pentru Matematică, 2020.
Materialul suplimentar se foloseşte individual, sau la indicaţia
profesorului.
Exerciţiile şi poblemele Suplimentare sunt rezolvate.
Problemele pentru Concursuri sunt rezolvate.
© Victor Raischi, 2023

+373-79443760
raischiv@gmail.com
1 Numere reale
Mulţimea numerelor raţionale
Numere raţionale
Mulţimea numerelor naturale este q = {0, 1, 2, 3, 4, ...};
Mulţimea numerelor naturale nenule este q* = {1, 2, 3, 4, ...}.
a a
Dacă a Î m şi b Î m*, atunci a : b = . este fracţia cu numărătorul a şi numitorul b.
b b
a c
Fracţiiile şi sunt echivalente, dacă ad = bc.
b d
1
{1 –1 1 2 –2 2
Mulţimea fracţiilor echivalente cu – este – , , , – , , , ... . – =
4 4 4 –4 8 8 –8 } 1
4
1
– 0,25. Toate fracţiile echivalente cu – şi – 0,5 definesc un singur număr raţional.
2
Orice număr raţional poate fi scris ca fracţie cu numărătorul un număr întreg şi
numitorul un număr întreg nenul.
{ este mulţimea numerelor raţionale, mulţimea numerelor ce pot fi scrise sub formă
de fracţie.
*
{ este mulţimea numerelor raţionale nenule.
{+ este mulţimea numerelor raţionale mai mari sau egale cu 0 (nenegative).
{– este mulţimea numerelor raţionale mai mici sau egale cu 0 (nepozitive).
*
{+ este mulţimea numerelor raţionale pozitive.
*
{– este mulţimea numerelor raţionale negative.
Relaţii între mulţimile q, m şi {. q  m  {.
Reprezentarea pe axă a numerelor raţionale
1 2
–1 , –1 ,
2 4
3 4
– 1 , –1 , ...
6 8
–1,5
O
–3 –2 –1 0 1 2 3
Numere zecimale finite (cu număr finit de zecimale)
1 5 1 25 1 125 1 625
1) = = 0,5. 2) = = 0,25. 3) = = 0,125. 4) = = 0,0625.
2 10 4 100 8 1 000 16 10 000
Dacă numitorul unei fracţii se divide numai cu 2 sau 5, atunci fracţia se converteşte
(transformă) într-un număr zecimal finit.
Numere zecimale cu perioadă simplă
1 1 1 1
1) = 0,(3). 2) = 0,(1428571). 3) = 0,(1). 4) = 0,(09).
3 7 9 11
Dacă numitorul unei fracţii nu se divide atât cu 2 cât şi cu 5, atunci fracţia se conver-
1. Numere reale 3
teşte într-un număr zecimal finit cu perioadă simplă.
Numere zecimale cu perioadă mixtă. 1) 1 = 0,1(6). 2) 1 = 0,0(6).
6 15
Dacă numitorul unei fracţii ireductibile se divide cu 2 sau 5 şi cu alt număr prim
(diferit de 2 şi 5), atunci fracţia se converteşte într-un număr zecimal mixt.
Numerele raţionale sunt fracţii sau numere zecimale finite, sau numere zecimale cu
perioadă simplă, sau numere zecimale cu perioadă mixtă.
Conversia în fracţii a numerelor raţionale zecimale
(2 (2
5 1 24 6
1) –9,5 = –9 = –9 . 2) – 11,24 = – 11 = – 11 .
10 5 100 25
Numerele zecimale finite se convertesc în fracţii zecimale (cu numitorul 10, 100, ...
(3
7 39 13
– – –
3) 2,(7) = 1 . 4) 8,(39) = 8 – = –8 .
9 99 33
Numerele zecimale cu perioadă simplă se convertesc în fracţii cu numitorul 9 (dacă
perioada este de o cifră), 99 (dacă perioada este de două cifre), 999 (dacă perioada este
de trei cifre) etc.
(15
16 – 1 15 1 1
4) a) 5,1(6) = 5 + =5 = 5 . b) –12,1(6) = –12 .
90 90 6 6
(3
215 – 2 213 71 71
5) a) 9,2(15) = 9 + =9 =9 . b) –8,2(15) = –8 .
990 990 330 330
Numerele zecimale cu perioadă mixtă se convertesc în fracţii conform exemplelor 4)
şi 5) de mai sus.
****************************************************
1. Scrieţi: a) 4 fracţii echivalente cu – 3 ; b) 4 fracţii echivalente cu – 1 ;
1 5
1 1
c) 4 fracţii echivalente cu ; d) 4 fracţii echivalente cu – .
7 9
2. Precizaţi în câte puncte de pe axa numerelor se reprezintă:
1 8
a) toate fracţiile echivalente cu – ; b) toate fracţiile echivalente cu – .
5 3
3. Precizaţi câte puncte de pe axa numerelor corespund:
13
a) numărului 1,3 şi fracţiilor echivalente cu ;
10
16
b) numărului –3,2 şi fracţiilor echivalente cu – .
5
4. Aflaţi câte puncte de pe axa numerelor corespund fracţiilor:
3 8 6 16 2 3 4 6 2 5 11 4
a) – , – , – , – ,; b) – , – , – , – ; c) – , – , – , – .
5 9 10 18 5 7 10 14 7 9 13 14
5. Scrieţi 3 fracţii care se reprezintă pe axa numerelor în acelaşi punct:
a) ca şi numărul –2,8; b) ca şi numărul –3,5; c) ca şi numărul –5,8.
6. Recunoaşteţi câte numere pot fi scrise ca fracţii din mulţimea:
a) {–5,13; –2,13579...; –1,2222222; –19,2021222324...};
4 1. Numere reale
b) {–19,203040...; –75,13131313...; –3,127127127; –1,127451274512745...}.
7. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor mulţimea nunerelor întregi situate pe
axa numerelor:
217 322 455 290 447 619 788 529
a) între – şi ; b) între – şi ; c) între – şi ; d) între – şi .
12 47 61 23 73 72 31 35
8. Identificaţi numerele zecimale care nu sunt numere raţionale.
a) –34,020020002; b) –7,03003000300003...; c) –3,543212345; d) –9,149162536...
9. Scrieţi ca număr zecimal: a) – 1 ; b) – 5 ; c) – 3 ; d) – 7 ; e) – 11 .
4 8 16 64 512
10. Scrieţi ca număr zecimal: a) – 2 ; b) – 9 ; c) – 4 ; d) – 9 .
5 25 125 625
20 40 80 160 320
1 2 4 8 5
12. Scrieţi ca număr zecimal: a) – ; b) – ; c) – ; d) – ; e) – ..
3 9 27 81 243
6 12 18 24 36
14. Scrieţi ca număr zecimal: a) – 2 ; b) – 7 ; c) – 8 ; d) – 11 ; e) – 4 ; f) – 17 .
15 30 45 60 75 90
15. Fără să executaţi împărţirea, decideţi în ce tip de număr zecimal se converteşte:
11 7 19 11 14 23
a) – ; b) – ; c) – ; d) – ; e) – ; f) – .
64 256 512 25 125 625
11 17 29 5 4 8
a) – ; b) – ; c) – ; d) – ; e) – ; f) – .
27 243 343 1 331 2 197 4 913
4 8 16 2 16 8
a) – ; b) – ; c) – ; d) – ; e) – ; f) – .
75 105 175 135 375 975
18. Convertiţi în fracţii: a) 12,3; b) 34,9; c) 34,8; d) 59,4; e) 69,4; f) 109,6.
19. Convertiţi în fracţii: a) –29,12; b) –75,28; c) –91,,41; d) –73,63; e) –812,29.
20. Convertiţi în fracţii: a) 5,109; b) 2,318; c) 5,109; d) 9,199; e) 12,298.
21. Convertiţi în fracţii: a) –23,95; b) –92,87; c) –77,29; d) –82,35; e) –508,38.
22. Convertiţi în fracţii: a) 49,167; b) 66,251; c) 94,352; d) –29,258; e) –26,174.
23. Convertiţi în fracţii: a) 9,(6); b) 8,(3); c) 7,(5); d) 8,(3); d) 98,(4); d) 69,(7).
24. Convertiţi în fracţii: a) –17,(2); b) –26,(4); c) –39,(7); d) –95,(8); d) –85,(4).
25. Convertiţi în fracţii: a) 96,(39); b) 66,(08); c) 89,(13); d) 29,(94); e) 134,(17).
26. Convertiţi în fracţii: a) –36,(109); b) –51,(096); c) –74,(679); d) –82,(370).
27. Convertiţi în fracţii: a) 19,7(6); b) 59,4(3); c) 83,1(7); d) 56,7(6); d) 74,2(8).
28. Convertiţi în fracţii: a) –50,1(29); b) –71,2(17); c) –32,5(83); d) –91,2(56).
29. Convertiţi în fracţii: a) –50,10(39); b) –59,07(21); c) –84,27(38); d) –25,09(23).
1. Numere reale 5
Numere raţionale. Suplimentar
1. Aflaţi cifra unităţilor produsului tuturor numerelor naturale în baza 10, de ordinul
5, impare.
2. Aflaţi numerele prime x, y, z, t pentru care este adevărată propoziţia: 2x + 3y + 4z
+ 24t = 190.
3. Aflaţi numerele prime x, y, z, t pentru care este adevărată propoziţia: 2x + 4y + 6z
+ 15t = 153.
4. Aflaţi cel mai mic multiplu al lui 7 care împărţit la oricare dintre numerele 3, 4, 5,
6 dă restul 1.
5. Aflaţi cel mai mic multiplu al lui 13 care împărţit la oricare dintre numerele 4, 6,
7, 8 dă restul 1.
6. Aflaţi câtul şi restul împărţirii numărului n = 15! + 200 la 182.
7. Aflaţi câtul şi restul împărţirii numărului n = 15! + 1 946 la 1 001.
8. Aflaţi cel mai mare număr natural cu cifre diferite, scris în baza 10, care se divide
cu 8.
9. Stabiliţi paritatea numărului n = 1 + 2 + 3 + ... + 1 983, fără să se calculeze n.
10. Stabiliţi paritatea numărului n = 1 + 2 + 3 + ... + 2 023, fără să se calculeze n.
11. Aflaţi numerele naturale de ordinul 3 cu proprietatea că produsul cifrelor lor este
egal cu suma acestor cifre.
12. Arătaţi că numerele naturale de ordinul cel puţin 3 cu proprietatea că una dintre
ultimele 3 cifre ale lui este 4, atunci numărul nu se divide cu 125.
13. Arătaţi că numerele naturale de ordinul cel puţin 2 cu proprietatea că una dintre
ultimele 3 cifre ale lui este 4, atunci numărul nu se divide cu 25.
14. Scrieţi la dreapta şi la stânga numărului 10 câte o cifră astfel încât noul număr să
fie divizibil cu 72. Aflaţi care este numărul obţinut.
15. Scrieţi la dreapta şi la stânga numărului 1 câte o cifră astfel încât noul număr să
fie divizibil cu 36. Aflaţi care este numărul obţinut.
16. Arătaţi că suma tuturor numerelor de ordinul 3 scrise în baza 10 cu toate cifrele
a, b. c se divide cu n = a + b + c.
17. Arătaţi că suma tuturor numerelor de ordinul 3 scrise în baza 10 cu toate cifrele
a, b. c. d se divide cu n = a + b + c + d.
18. Aflaţi cel mai mare număr de ordinul 3, în baza 10, care se divide cu produsul
cifrelor sale.
divide 816; 64 nu divide 824; 48 nu divide 832; 256 nu divide 848; 240 nu divide 856; 192 nu
divide 864; 112 nu divide 872; 512 nu divide 888; 432 nu divide 896, (7). (7)  n = 816.
19. Aflaţi cel mai mare număr de ordinul 2, în baza 10, care se divide cu produsul
cifrelor sale.
6 1. Numere reale
Operaţii cu numere raţionale
Modulul unui număr raţional
{
–a, dacă a < 0
Modulul numărului raţional a se notează | a | şi | a | = max { –a, a} = 0, dacă a = 0
a, dacă a > 0.
Proprietăţi: 1) | a | ≥ 0, a Î {; 2) | a | = 0, dacă şi numai dacă a = 0; 3) | a | = | – a |.
Proprietăţi ale puterilor numerelor raţionale
Zero la orice putere cu exponent natural diferit de zero este egal cu zero.
1) 0n = 0, n Î q*; 2) 1n = 1, n Î q*; 3) an ∙ ap = an + p, n Î q*, p Î q*; 4) an : ap =
an – p, n Î q*, p Î q*, n > p; 5) a0 = 1, a Î q*; 6) (ab)n = an · bn; 6) (a : b)n = an : bn.
****************************************************
1. Calculaţi sumele infinite:
a) 1 601 + 0,1 + 0,01 + 0,001 + ...; b) 12 576 + 0,2 + 0,02 + 0,002 + ...;
c) 7 902 + 0,4 + 0,04 + 0,004 + ...; d) 89 401 + 0,7 + 0,07 + 0,007 + ...
2. Calculaţi:
a) 2 + 0,17 + 0,0017 + 0,000017 + ...; b) 37 + 0,85 + 0,0085 + 0,000085 + ...;
c) 9 + 0,124 + 0,000124 + 0,000000124 + ...; d) 0,124 + 0,000124 + 0,000000124 + ...
a) 0,231 + 0,00031 + 0,0000031 + ...; b) 0,723 + 0,00023 + 0,0000023 + ...;
c) 0,5413 + 0,0000413 + 0,0000000413 + 0,0000000000413 + ...
1 1 1 1 1 1 1
a) + + + + ...; b) + + +...;
10 100 1 000 10 000 100 10 000 1 000 000
1 1 1 1
c) + + + + ...
1 000 1 000 000 1 000 000 000 1 000 000 000 000
7 7 7 7 31 31 31
a) + + + + ...; b) + + + ...;
10 100 1 000 10 000 100 10 000 1 000 000
289 289 289 289
c) + + + + ...
1 000 1 000 000 1 000 000 000 1 000 000 000 000
6. Calculaţi:
a) 1,(1) + 3,(3) + 19,(5); b) 27,(23) + 31,(51) + 14,(25); c) 12,(147) + 2,(458) + 5,(394).
7. Calculaţi:
a) 5 – 2,(3) – 1,(6); b) 73 – 18,(23) – 19,(76); c) 85 – 6,(152) – 12,(847).
8. Calculaţi:
a) 5,(4) + 7,(2) – 28,(6); b) 43,(27) + 31,(31) – 28,(58); c) 82,(126) + 9,(532) – 7,(658).
9. Calculaţi:
a) 8,23(1) + 1,00(2) + 4,00(5) + 81,00(1); b) 2,5(16) + 5,0(34) + 45,0(29) + 71,0(20).
1. Numere reale 7
10. Calculaţi:
a) 72,84 – 2,00(3) – 5,00(2) – 32,00(4); b) 589,6 – 23,0(25) – 21,0(43) – 15,0(31).
11. Comparaţi:
1 1 1 1 1 1 1 1 1
a) a = – cu b = ; b) a = – cu b = ; c) a = – cu b = ;
2 3 2∙3 3 4 3∙4 5 6 6∙7
1 1 1 1 1 1 1 1 1
d) a = – cu b = ; e) a = – cu b = ; f) a = – cu b = .
3 5 3∙5 5 7 5∙7 7 9 7∙9
12. Calculaţi:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
a) – + – + – + – + – ; b) – + – + – ;
2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 10 11 11 12 12 13
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
c) – + – + – + – ; d) – + – + – .
50 51 51 52 52 53 53 54 100 101 101 102 102 103
13. Calculaţi:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
a) – + – + – + – + – ; b) – + – + – ;
3 5 5 7 7 9 9 11 11 13 11 13 13 15 15 17
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
c) – + – + – + – + – ; d) – + – + – .
3 6 6 9 9 12 12 15 15 17 11 15 15 19 23 27
14. Calculaţi:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 10 11 12 13 14 15 16
a) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ; b) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ;
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 10 11 12 13 14 15 16 17
1 50 51 52 53 54 55 56 57 58 1 100 101 102 103 104
c) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ; d) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ .
50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 100 101 102 103 104 105
15. Calculaţi:
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 1 11 14 17 20 23 26 29
a) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ; b) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ;
3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 11 14 17 20 23 26 29 32
1 51 55 59 63 67 71 75 79 1 100 105 110 115 120
c) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ; d) ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ .
51 55 59 63 67 71 75 79 83 100 105 110 115 120 125
16. Calculaţi:
a) 7,101001000100001000001... + 13,010110111011110111110...;
b) 12,121221222122221222221... + 97,212112111211112111112...;
c) 21,181881888188881888881... + 138,818118111811118111118...
17. Calculaţi:
a) 25,(3) – 2,030330333033330333330...; b) 34,(8) – 19,414114111411114111114...
18. Scrieţi ca putere cu exponent natural:
a) 1,287 : 1,265; b) 2,394 : 2,379; c) 4,378 : 4,359; d) 2,963 : 2,938; e) 1,672 : 1,655.
19. Calculaţi:
a) 38,5 + 1,4 ∙ 42; b) 45,6 – 3,4 ∙ 62; c) 82,19 + 4,1 ∙ 72; d) 122,8 – 6,6 ∙ 43.
20. Aplicaţi formula (ab)n = an · bn.
a) 1,19 ∙ 1,99 ∙ 2,019; b) 2,17 ∙ 2,97 ∙ 60,17; c) 1,212 ∙ 1,812 ∙ 21,412; d) 0,69 ∙ 79 ∙ 4,89.
21. Aplicaţi formula (a : b)n = an : bn.
8 1. Numere reale
a) 2,0923 : 1,123; b) 22,428 : 1,628; c) 6,2154 : 2,754; d) 12,1679 : 3,879.
22. Calculaţi:
a) 620,9 – 720,9 : 34; b) 34,6 + 3 80,2 : 142; c) 34,8 – 1 560,9 : 112; d) 9,2 + 6 502,4 : 28.
23. Calculaţi:
a) 356,8 – 0,5(749 – 375 : 369); b) 35,6 – 0,8(635 – 585 : 581); c) 18,2 – 0.4(373 – 778 : 775).
24. Comparaţi:
a) 1,748 cu 1,756; b) 3,976 cu 3,959; c) 9,5413 cu 9,5562; d) 9,5413 cu 9,5562.
25. Comparaţi:
a) 0,477 cu 0,465; b) 0,849 cu 0.889; c) 0,7105 cu 0,7107; d) 0,12357 cu 0,12354.
26. Comparaţi:
a) 3,787 cu 3,887; b) 8,276 cu 7,376; c) 5,2834 cu 5,4834; d) 12,7241 cu 12,07241.
27. Scrieţi ca putere cu exponent natural, procedând ca în model:
a) (2,87)8; b) (5,97)8; c) (4,89)8; d) (8,412)3; e) (5,783)4; f) (4,1719)9.
28. Scrieţi ca putere cu exponent natural, procedând ca în model:
a) (1,59)0; b) (–53,947)0; c) (–4,99)0; d) (–81,30)9; e) (–3,275)0; f) (–2,784)0.
29. Calculaţi:
a) 7,2(18) + 18,3(35) + 39,4(46); b) 12,2(21) + 15,3(43) + 81,4(12) + 9,0(23);
c) 19,32(18) + 27,19(35) + 45,49(45); d) 8,41(286) + 3,35(431) + 2,23(387).
30. Aflaţi numerele raţionale care verifică propoziţia:
a) | x | = 19,3; b) | –x | = 23,87; c) | x | = 319,(15); d) | –x | = 5,12(341).
a) | x | = 3,1 + 1,4; b) | –x | = 3,6 + 2; c) | x | = 7,2 – 7; d) | –x | = 5,17 – 4.
a) | x | = 0; b) | –x | = –8,3(12); c) | x | = –32,(94); d) | –x | = –11,5(983).
a) | 1,5x | = 2,25; b) | –3,5x | = 12,25; c) | 7,5x | = 56,25; d) | – 8,5x | = 72,25.
a) | 1,2x | = 1,32; b) | –2,3x | = 2,53; c) | 5,7x | = 6,27; d) | – 9,8x | = 107,8.
a) | 5,3x | = 30,21; b) | –6,7x | = 42,21; c) | 7,2x | = 56,16; d) | – 9,4x | = 902,4.
a) | x | + 17 = 27,5; b) | –x | + 3,2 = 19,8; c) | x | + 28,4 = 67; d) | – x | + 2,8 = 5,9.
a) | x | – 2,3 = 11,5; b) | –x | – 9,8 = 24,4; c) | x | – 29,5 = 6,3; d) | – x | – 2,8 = 8,7.
a) 5| x | + 9 = 12; b) 3| –x | + 23 = 78; c) 4| x | + 59 = 85; d) 8| – x | + 13 = 49.
a) 13| x | + 9 = 9| x | + 12; b) 19| x | + 17 = 11| x | + 52; c) 28| x | + 12 = 23| x | + 38;
d) 18| x | – 6 = 7| x | + 38; e) 24| x | – 36 = 19| x | + 17; f) 36| x | – 29 = 41| x | + 14.
1. Numere reale 9
Operaţii cu numere raţionale. Suplimentar
1. Aflaţi numerele ab cu proprietatea ab · ba = xya, unde cifrele numărului xya sunt
numere consecutive descrescătoare.
2. Fie numărul m = 10n + 3 + 2 · 10n – 1, n Î q*. Aflaţi cifrele lui m.
3. Calculaţi:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
a) + + + + + + ; b) + + ... + .
1∙2 2∙3 3∙4 4∙5 5∙6 6∙7 7∙8 8 ∙ 9 9 ∙ 10 49 ∙ 50
4. a) Aflaţi numerele raţioale x, y, z, t, direct proporţionale cu numerele 2, 3, 5, 7 şi
media lor aritmetică este egală cu 6,8.
b) Aflaţi numerele raţioale x, y, z, t, direct proporţionale cu numerele 3, 4, 5, 8 şi media
lor aritmetică este egală cu 7,5.
5. a) Aflaţi numerele raţioale x, y, z invers proporţionale cu numerele 2, 3, 5 şi media
lor aritmetică este egală cu 40,3.
b) Aflaţi numerele raţioale x, y, z, invers proporţionale cu numerele 3, 4, 8 şi media lor
aritmetică este egală cu 30,6.
6. a) Aflaţi numerele raţioale x, y, z, t, direct proporţionale cu numerele 3, 5, 7, 9 şi
media aritmetică a numerelor x şi z este egală cu 11.
b) Aflaţi numerele raţioale x, y, z, t, direct proporţionale cu numerele 2, 4, 5, 7 şi media
aritmetică a numerelor y şi t este egală cu 6.
7. a) Aflaţi numerele raţioale x, y, z invers proporţionale cu numerele 2, 4, 7 şi media
aritmetică a numerelor x şi z este egală cu 18,9.
b) Aflaţi numerele raţioale x, y, z, invers proporţionale cu numerele 2, 4, 5 şi media
aritmetică a numerelor x şi y este egală cu 24.
8. Aflaţi restul împărţirii la 100 a numărului: a) n = 22 022; b) n = 32 023.
9. Rezolvaţi în { ecuaţia: a) | 8x + 15 | = 18; b) | 5x – 19 | = 35.
10. Rezolvaţi în { ecuaţia: a) | 7x + 18 | = | 9x – 25 |; b) | 5x + 17 | = | 13x – 14 |.
11. Rezolvaţi în { ecuaţia: a) | 21x + 2 | = x – 5; b) | 9x + 8 | = x + 19.
12. Rezolvaţi în { ecuaţia: a) | 15x + 4 | = 12 – x; b) | 5x – 13 | = 3 – x.
13. Rezolvaţi în { ecuaţia:
a) | 15x + 5 | + | 27x + 9 | + | 120x + 40 | = 0; b) | 7x – 28 | + | 5x – 35 | = 0.
14. Verificaţi dacă a + b = c .
2 2 2
a) 0,3, 0,4, – 0,5; b) 0,5, –1,2, 1,3; c) 0,8, –1,5, –1,7; d) –0,7, 2,4, –2,5; e) 0,9, –4, –4.1;
f) 1,1, –6, –6,1; g) 1,2, –3,5, 3,7; h) 1,3, –8,4, 8.5; i) 1,6, –6,3, 6,5; j) 2, –2,1, 2,9.
15. Comparaţi numerele: a) m = –2215 şi n = –3129; b) m = – 4216 şi n = – 6144.
16. Scrieţi cât mai simplu:
a) s = 3 + 32 + 33 + ... + 32 020 + 32 021 + 32 022; b) s = 5 + 52 + 53 + ... + 51 001 + 51 002 + 51 003.
10 1. Numere reale
Numere reale
Rădăcina pătrată
{
–a, dacă a < 0
Modulul numărului a se notează | a | şi | a | = max { –a, a} = 0, dacă a = 0
a, dacă a > 0.
Rădăcina pătrată. Fie numerele raţionale nenegative a şi b. Atunci, a este rădăcina pă-
trată a lui b, dacă a2 = b. Extragerea rădăcinii pătrate este operaţia inversă celei de ridicare
la pătrat (sau la puterea a doua).
Notaţie. Rădăcina pătrată a numărului b se notează  b şi se citeşte „rădăcina pătrată a
lui b“, „radical din b“ sau „radical de ordinul doi din b“.
{
–1, dacă a < 0
Signum. Pentru orice număr a se defineşte sgn a = 0, dacă a = 0
1, dacă a > 0.
Proprietăţi ale rădăcinii pătrate. 1) Pentru orice număr raţional pozitiv n este ade-
2
vărată relaţia ( n ) = n. 2) Pentru orice număr raţional n, n2 = | n |. 3) Dacă a şi b sunt
a 2 |a|
numerele raţionale cu sgn a = sgn b, atunci
b
= | b |.
( )
Dacă n este un număr raţional nenegativ, care nu este pătratul unui număr raţional şi a,
b, c, d sunt numere raţionale, atunci: a n + b = c n + d  a = c şi b = d.
****************************************************
1. Completaţi tabelul ca în model.
a –3 2 –4 5 –0,2 0,3 0,5 –6 0,7 1,2
–a 3 –2 4 –5 0,2 –0,3 –0,5 6 –0,7 –1,2
b = a2 9
b = | b | 3
2. Calculaţi: a)  0 ;  1 ;  4 ;  9 ; b) 16; 25; 36; 64; 81; 49.
c) 100; 121; 144; 169; 196; 225; 256; 289; 324; 361; 400;
d) 441; 484; 529; 576; 625; 676; 729; 784; 841; 900; 961.
3. Calculaţi:
a)  1 024 ; b)  1 089 ; c)  1 156 ; d)  1 225 ; e)  1 296 ; f)  1 369 ; g)  1 464 .
4. Calculaţi:

a) 32 + 42 ; b)  5 + 12 ; c)  8 + 15 ; d)  7 + 24 ; e)  9 + 40 ; f)  11 + 40 ;
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
g)  11 + 60 ; h)  12 + 35 ; i)  13 + 84 ; j)  16 + 63 ; k)  20 + 21 ; l)  28 + 45 ;
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
m)  33 + 65 ; h)  36 + 77 ; i)  39 + 80 ; j)  48 + 55 ; k)  65 + 72 ; l)  24 + 70 .
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
5. Calculaţi:

a) 612 – 112 ; b)  1222 – 222 ; c)  852 – 132 ; d)  1702 – 262 ; e)  372 – 122 ;
f)  742
– 292 ; g)  1302 – 322 ; h)  652 – 162 ; i)  502 – 142 ; j)  822 – 182 .
1. Numere reale 11
6. Calculaţi:

a) 0,32 + 0,42; 
b) 0,52 + 1,22 ; c) 0,8 + 1,5 ;
2 2
d)  0,7 + 2,4 ;
2 2

e) 0,92 + 42 ;
f)  1,1 + 4 ;
2 2
g)  1,1 + 6 ;
2 2
h) 1,2 + 3,5 ;
2 2
i)  1,3 + 8,4 ;
2 2
j)  1,6 + 6,3 ;
2 2
k)  2,1 + 2 ;
2 2
l )  2,8 + 4,5 ;
2 2
m)  3,3 + 6,5 ;
2 2
n)  3,6 + 7,7 ;
2 2
o)  3,3 + 8 ;
2 2
q)  4,8 + 5,5 ;
2 2
r)  6,5 + 7,2 ;
2 2
s)  2,4 + 7 .
2 2
7. Calculaţi:
a)  6,1 2
– 1,12 ; b)  1222 – 222 ; c)  8,52 – 1,32 ; d)  1702 – 262 ; e)  3,72 – 1,22 ;
f)  7,4 2
– 2,92 ; g)  1302 – 322 ; h)  6,52 – 1,62 ; i)  52 – 1,42 ; j)  8,22 – 1,82 .
8. Aflaţi cel mai mare număr natural:
a) mai mic decât 171; b) mai mic decât 231; c) mai mic decât 330;
d) mai mic decât 330; e) mai mic decât 443; f) mai mic decât 487.
9. Aflaţi cel mai mic număr natural:
a) mai mare decât 521; b) mai mare decât 575;; c) mai mare decât 600;
d) mai mare decât 675; e) mai mare decât 721; f) mai mare decât 781;
g) mai mare decât 832; h) mai mare decât 895; i) mai mare decât 955.
10. Aflaţi cel mai mic număr întreg pentru care are sens:
a)  x + 237 ; b)  x + 198 ; c)  x + 310 ; d)  x + 542 ; e)  x + 811 ; f)  x + 935 .
11. Aflaţi cel mai mare număr întreg pentru care nu are sens:
a)  x + 111 ; b)  x + 214 ; c)  x + 439 ; d)  x + 771 ; e)  x + 856 ; f)  x + 908 .
12. Aflaţi cel mai mic număr întreg pentru care are sens:
a)  x – 190 ; b)  x – 216 ; c)  x – 282 ; d)  x – 340 ; e)  x – 470 ; f)  x – 514 .
13. Aflaţi cel mai mare număr întreg pentru care nu are sens:
a)  x – 231 ; b)  x – 399 ; c)  x – 566 ; d)  x – 795 ; e)  x – 913 ; f)  x – 985 .
14. Aflaţi cel mai mic număr întreg pentru care nu are sens:
a)  101 – x ; b)  204 – x ; c)  309 – x ; d)  329 – x ; e)  415 – x ; f)  725 – x .
15. Aflaţi cel mai mare număr întreg pentru care are sens:
a)  919 – x ; b)  522 – x ; c)  837 – x ; d)  506 – x ; e)  304 – x ; f)  496 – x .
16. Aflaţi numărul raţional x pentru care:
a) 2,8 17 = x 17 ; b) –9,4 26 = x 26 ; c) 1,(4) 23 = x 23 ; d) –28,6 30 = x 30 .
a) 0,(5) 11 + x 11 = 0; b) 6,(3) 21 + x 21 = 0; c) 13,(24) 31 + x 31 = 0.
a) 12,8 73 – x 73 = 0; b) 7,24 57 – x 57 = 0; c) 81,2(59) 95 – x 95 = 0.
19. Calculaţi:
c)  (x – 27) ; d)  (8x – 3) ;
2 2 2 2 2
a)  (x + 27) ; b)  (7x + 9) ; e)  (2x + 9) .
12 1. Numere reale
Rădăcina pătrată. Suplimentar
1. Comparaţi numerele:
a) 11 şi a = 123; b) 22 şi a = 472; c) 35 şi a =  1 225 ; d) 125 şi a =  15 615.
2. Calculaţi: a) 17 + 144; b) 131 – 529; c) 738 – 12676; d) 8 456 – 36841.
3. Calculaţi  a , dacă:
a) a = 42 + 3169; b) a = 905 – 11256; c) a = 408 + 28484; d) a = 1 834 – 21841.
4. Calculaţi  n , dacă:
a) n = 2(1 + 2 + 3 + ... + 73 + 74) + 75; b) n = 2(1 + 2 + 3 + ... + 2 022) + 2 0 23.
a) n = 2 + 4 + 6 + ... + 298 + 300 – 150; b) n = 2 + 4 + 6 + ... + 2 022 + 2 024 – 1 012.
6. Aflaţi cel mai mic număr raţional pentru care are sens:
a)  15x + 7 ; b)  11x + 8 ; c)  14x + 3 ; d)  12x + 5 .
a)  9x + 13 ; b)  2x + 19 ; c)  7x + 74 ; d)  3x + 88 .
a)  22x – 5 ; b)  29x – 2 ; c)  54x – 7 ; d)  71x – 5 .
9. Aflaţi cel mai mic număr natural pentru care are sens:
a)  2x – 15 ; b)  4x – 81 ; c)  5x – 93 ; d)  6x – 95 .
10. Aflaţi cel mai mare număr natural pentru care nu are sens:
a)  5x + 21 ; b)  3x + 17 ; c)  2x + 15 ; d)  3x + 35 .
11. Aflaţi cel mai mare număr natural pentru care nu are sens:
a)  7x – 27 ; b)  3x – 29 ; c)  5x – 66 ; d)  9x – 73 .
12. Aflaţi cel mai mic număr întreg pentru care nu are sens:
a)  95 – 3x ; b)  24 – 7x ; c)  51 – 4x ; d)  77 – 3x .
13. Aflaţi cel mai mare număr raţional pentru care are sens:
a)  19 – 2x ; b)  52 – 3x ; c)  37 – 8x ; d)  50 – 3x .
14. Aflaţi cel mai mare număr întreg pentru care are sens:
a)  88 – 7x ; b)  59 – 6x ; c)  43 – 8x ; d)  50 – 3x .
15. Calculaţi  a , dacă:
a) a =( 1
+
1∙2 2∙3
1
+ ... +
1
47 ∙ 48 )∙ 15,(6); b) a = (7 1∙ 8 + 9 ∙110 + ... + 62 1∙ 63) ∙ 27 .
16. Calculaţi:
   
a) a = (15 – x) + (2 – x) , dacă 5 < x < 10; b) a = (2,6 – x) – (9,8 – x) , dacă x < 2;
2 2 2 2
c) a =  (2,4 – x) + (9 – x) , dacă 3 < x < 8; d) a =  (1,7 – x) –  (8,6 – x) , dacă x < 8.

2 2 2 2
1. Numere reale 13
Numere iraţionale
Extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional nenegativ
– – – –
√5,0000
[ √5,0000 2 √5,0000 2 √5,0000 2,
[
[
[
[
[
[
[
Se separă grupe 4 4 4 4
de două cifre
de la dreapta
1 100 100
spre stînga şi
de la stînga spre
dreapta de la
virgulă!
– – –
√5,0000 2, √5,0000 2,2 √5,0000 2,2
[
[
[
[
[
[
4 42·2 = 84 4 42·2 = 84 4 42·2 = 84

100 100 100
84 84
16 1600
– – 5 –= 2,232 + 0,0271
√5,0000 2,2 √5,0000 2,23
[
[
[
[
√5 cu două zecimale ex-

4 42·2 = 84 4 42·2 = 84 acte este 2,23 sau 2,23 <
–
100 443·3 = 1329 100 443·3 = 1329 √5 < 2,24.
2,23 este aproximaţia
84 84 prin lipsă cu 0,01
1600 1600 –
a numărului √5 , iar
1329 1329 2,24 este aproximaţia
prin adaos cu 0,01 a
271 271 numărului √5 .
–
– –
l √5 = 2,236067977499789696409173668731... √5 poate fi scris ca număr zecimal neperi-
–
odic cu un număr infinit de zecimale. √5 nu poate fi scris sub formă de fracţie, deci este număr
iraţional.
l Numărul p (se citeşte „pi“) = 3.141592653589793238462643383279... (raportul dintre
lungimea unui cerc şi lungimea diametrelor lui). p poate fi scris ca număr zecimal neperiodic cu
un număr infinit de zecimale. p nu poate fi scris sub formă de fracţie, deci este număr iraţional.
Numărul  2 este iraţional
Se presupune, prin absurd, că  2 este număr raţional, adică există numerele naturale
a
prime între ele a şi b, astfel încât  2 = . Rezultă că 2 =
b
a 2
b ()
 2b2 = a2  a este număr
par, adică a = 2m, m Î q*, (1). Înlocuind în propoziţia anterioară, se obţine 2b2 = 4m2 
b este număr par, (2). Propoziţiile (1) şi (2) implică: numerele a şi b nu sunt prime între
ele. Contradicţie.Presupunerea că  2 este număr raţional este D
M Q
falsă. Prin urmare,  2 este număr iraţional.
Construirea unui segment de lungime  2
A C
În desen pătratul MNPQ are laturile de 2 şi aria de 4 u.a. ABCD este
un pătrat cu aria egală cu 2 u.a. jumătate din aria lui MNPQ, şi laturile
N P
sale au lungimea de  2 . B
14 1. Numere reale
Mulţimea numerelor reale (Z) este reuniunea mulţimii numerelor raţionale cu
mulţimea numerelor iraţionale.
****************************************************
1. Recunoaşteţi numerele zecimale neperiodice:
–
a) 37,2376; b) –15,16161616...; c) –17,248163264...;
d) –58,783178317831...; e) 9,327379053...; f) 7,3484692283495342...
2. Aflaţi zecimala de poziţia 2 023 a numărului:
a) 2,017340173401734017340173401734...; b) 5.120437120437120437120437...;
c) 9,13427568134275681342756813427568...; d) 0,124359421243594212435942...
3. Aflaţi zecimala de poziţia 2 023 a numărului:
a) 0,28(10382172498); b) 0,1920047(91837101635679154216);
c) 17 800,30127(48113820720968); d) 482 100,31245(31249728576239126).
4. Comparaţi:
a)  2 cu 1,4; b)  2 cu 1,5; c)  2 cu 1,41; d)  2 cu 1,42;
c)  3 cu 1,7; b)  3 cu 1,8; c)  3 cu 1,73; d)  3 cu 1,74.
5. Extrageţi rădăcina pătrată din:
a) 11,2225; b) 11,1556; c) 11,2896; d) 11,3569; e) 11,4244; f) 11,4921; g) 11,0889.
a) 11,0224; b) 44,6224; c) 44,7561; d) 44,3556; e) 44,2225; f) 44,0896.
a) 43,9569; b) 43,8244; c) 43,6921; d) 1 112,2225; e) 1111,5556; f) 1 112,8896.
8. Extrageţi cu două zecimale exacte rădăcina pătrată din:
a) 6,0000; b) 7,0000; c) 8,0000; d) 10,0000; e) 11,0000; f) 12,0000.
9. Aproximaţi prin lipsă cu 0,01 numărul:
a) 13; b) 14; c) 15; d) 17; e) 19; f) 20; g) 21; i) 22; j) 23; k) 24.
10. Decideţi dacă rezultatul este un număr raţional:
a) – 7,29 ; b) – 7,36 ; c)  8,41 ; d) – 6,25 ; e) – 9,24 ; f) – 4,41 .
11. Decideţi dacă rezultatul este un număr iraţional:
a) –10; b) –16; c) –81; d) –88; e) –64; f) –39; g) –49; h) –90.
a) n = 123,21; b) n = 123,4321; c) n = 12 345,4321; d) n = 12 345,654321.
a) n = 12,25; b) n = 1 122,25; c) n = 1 112,2225; d) n = 111 122,2225.
a) n = 42,25; b) n = 4 422,25; c) n = 4 442,2225; d) n = 444 422,2225.
a) n = 8 100; b) n = 980 100; c) n = 9 980 100; d) n = 99 980 100.
1. Numere reale 15
Numere iraţionale. Suplimentar
1. Construiţi şirul rădăcinilor pătrate, calculând rădăcina pătrată a fiecărui termen al
şirului:
a) 81, 9 801, 998 001, 99 980 001, 9 999 800 001, 999 998 000 001, 99 999 980 000 001;
b) 9 604, 996 004, 99 960 004, 9 999 600 004, 999 996 000 004, 99 999 960 000 004;
c) 9 409, 994 009, 99 940 009, 9 999 400 009, 999 994 000 009, 99 999 940 000 009;
d) 9 216, 992 016, 99 920 016, 9 999 200 016, 999 992 000 016, 99 999 920 000 016;
e) 8 836, 988 036, 99 880 036, 9 998 800 036, 999 988 000 036, 99 999 880 000 036;
f) 8 649, 986 049, 99 860 049, 9 998 600 049, 999 986 000 049, 99 999 860 000 049;
g) 8 464, 984 064, 99 840 064, 9 998 400 064, 999 984 000 064, 99 999 840 000 064;
h) 8 281, 982 081, 99 820 081, 9 998 200 081, 999 982 000 081, 99 999 820 000 081.
şirului:
a) 169, 17 689, 1 776 889, 177 768 889, 17 777 688 889, 1 777 776 888 889;
b) 256, 27 556, 2 775 556, 277 755 556, 27 777 555 556, 2 777 775 555 556;
c) 361, 39 601, 3 996 001, 399 960 001, 39 999 600 001, 3 999 996 000 001;
d) 529, 54 289, 5 442 889, 544 428 889, 54 444 288 889, 5 444 442 888 889;
e) 70 756, 7 107 556, 711 075 556, 71 110 755 556, 7 111 107 555 556;
f) 841, 89 401, 8 994 001, 899 940 001, 89 999 400 001, 8 999 994 000 001.
şirului:
a) 961, 109 561, 11 095 561, 1 110 955 561, 111 109 555 561, 11 111 095 555 561;
b) 1 024, 110 224, 11 102 224, 1 111 022 224, 111 110 222 224, 11 111 102 222 224;
c) 1 089, 110 889, 11 108 889, 1 111 088 889, 111 110 888 889, 11 111 108 888 889;
d) 1 156, 111 556, 11 115 556, 1 111 155 556, 111 111 555 556, 11 111 115 555 556;
e) 1 296, 112 896, 11 128 896, 1 111 288 896, 111 112 888 896, 11 111 128 888 896;
f) 1 369, 113 569, 11 135 569, 1 111 355 569, 111 113 555 569, 11 111 135 555 569;
g) 1 444, 114 244, 11 142 244, 1 111 422 244, 111 114 222 244, 11 111 142 222 244;
h) 1 521, 159 201, 15 992 001, 1 599 920 001, 159 999 200 001, 15 999 992 000 001;
i) 114 921, 11 148 921, 1 111 488 921, 111 114 888 921, 11 111 148 888 921.
şirului:
a) 1 849, 187 489, 18 774 889, 1 877 748 889, 187 777 488 889, 18 777 774 888 889;
b) 2 116, 217 156, 21 771 556, 2 177 715 556, 217 777 155 556, 21 777 771 555 556;
c) 2 401, 249 001, 24 990 001, 2 499 900 001, 249 999 000 001, 24 999 990 000 001;
d) 2 809, 284 089, 28 440 889, 2 844 408 889, 284 444 088 889, 28 444 440 888 889;
e) 320 356, 32 103 556, 3 211 035 556, 321 110 355 556, 32 111 103 555 556;
f) 358 801, 35 988 001, 35 9988 0001, 359 998 800 001, 35 999 988 000 001;
g) 400 689, 40 106 889, 4 011 068 889, 401 110 688 889, 40 111 106 888 889;
h) 4 356, 443 556, 44 435 556, 4 444 355 556, 444 443 555 556, 44 444 435 555 556;
i) 488 601, 48 986 001, 4 899 860 001, 489 998 600 001, 48 999 986 000 001;
16 1. Numere reale
j) 5 329, 537 289, 53 772 889, 5 377 728 889, 537 777 288 889, 53 777 772 888 889;
k) 586 756, 58 767 556, 5 877 675 556, 587 776 755 556, 58 777 767 555 556;
l) 638 401, 63 984 001, 6 399 840 001, 639 998 400 001, 63 999 984 000 001;
m) 693 889, 69 438 889, 6 944 388 889, 694 443 888 889, 69 444 438 888 889;
n) 75099556, 7510995556, 751109955556, 75 111 099 555 556, 7 511 110 995 555 556.
o) 808201, 80982001, 8099820001, 809998200001, 80999982000001.
5. Completaţi cu 10 termeni şirul şi demonstraţi că numărul r care are partea zecimală
formată din toţi termenii acestui şir scrişi la rând:
a) 0, 10, 1011, 1031, ... r = 0,01010111031...; b) 1, 11, 21, 1112, ... r = 0,11121...
6. Într-o reţea de pătrate cu laturile de 1 sunt desenate pătrate. Aflaţi lungimile laturi-
lor pătratului ABCD.
D M D Q
M Q
A
a) A b)
C C
N P N P
B B
a)  4x – 15 = 0; b)  5x – 82 = 0; c)  8x – 91 = 0; d)  6x – 37 = 0.
a)  5x + 31 = 0; b)  3x + 37 = 0; c)  4x + 25 = 0; d)  8x + 43 = 0.
a)  8x – 27 = 3; b)  3x – 20 = 2; c)  5x – 64 = 4; d)  9x – 71 = 1.
a)  17 – 3x = 3; b)  18 – 5x = 7; c)  23 – 4x = 9; d)  74 – 3x = 5.
a)  12 – 5x = 2; b)  35 – 8x = 7; c)  37 – 4x = 3; d)  21 – 3x = 5.
a)  9x + 25 =  12 ; b)  4x + 73 =  51 ; c)  3x + 36 =  85 ; d)  8x + 52 =  19 .
a)  6x – 21 =  19 ; b)  4x – 68 =  39 ; c)  5x – 54 =  65 ; d)  9x – 26 =  43 .
14. Aflaţi numerele întregi care verifică propoziţia:
a) | x | <  11 ; b) | x | < 2 + 3; c) | x | < 7 + 4; d) | x | < 23 + 5.
15. Aflaţi numerele întregi care verifică propoziţia:
a) | x | <  51 – 2; b) | x | <  73 – 4; c) | x | <  85 – 3; d) | x | <  92 – 7.
1. Numere reale 17
Operaţii cu numere reale
Z este mulţimea numerelor reale, mulţimea numerelor raţionale ({) reunită cu
mulţimea numerelor (Z \ {).
*
Z este mulţimea numerelor reale nenule.
Z+ este mulţimea numerelor reale mai mari sau egale cu 0 (nenegative).
Z– este mulţimea numerelor reale mai mici sau egale cu 0 (nepozitive).
*
Z+ este mulţimea numerelor reale pozitive.
*
Z– este mulţimea numerelor reale negative.
Relaţii între mulţimile q, m şi {. q  m  {  Z.
{
–a, dacă a < 0
Modulul numărului real a se notează | a | şi | a | = max { –a, a} = 0, dacă a = 0
a, dacă a > 0.
{
–1, dacă a < 0
Signum. Pentru orice număr real a se defineşte sgn a = 0, dacă a = 0
1, dacă a > 0.
Numere opuse. Numerele reale care au acelaşi modul se numesc numere opuse.
Proprietăţi ale modulului: 1) pentru orice x  Z, | x |  Z+ (modulul oricărui număr
*
real este pozitiv); 2) pentru orice x  Z*, | x |  Z+ (modulul oricărui număr real nenul
este un număr real strict pozitiv); 3) | x | = 0 numai pentru x = 0 (singurul număr real cu
modulul 0 este 0); 4) pentru orice x  Z*, | x | = | –x | (numerele reale opuse sunt perechi
*
de numere cu acelaşi modul); 5) pentru x  Z, a  Z+ , | x |  a  –a  x  a; 6) pentru
* *
x  Z, a  Z+ , | x |  a  x  –a sau x  a; 7) pentru x  Z, a  Z+ , | x | = a  x = a
sau x = –a.
Adunarea numerelor reale. Adunarea numerelor reale a şi b pe axa numerelor: se
fixează a pe axă şi din punctul respectiv se deplasează spre dreapta, pentru b > 0, sau spre
stânga, pentru b < 0, cu un număr de unităţi egal cu | b |.
Efectuarea adunării. 1) Dacă numerele a şi b au acelaşi semn, atunci numărul c =
a + b are semnul comun termenilor, iar modulul este egal cu suma modulelor. 2) Dacă
numerele a şi b au semne diferite, atunci numărul c are semnul termenului cu modulul
mai mare, iar modulul sumei este egal cu || a | – | b ||.
Adunarea numerelor reale are proprietăţile:
1) asociativitatea (dacă a, b, c sunt numere reale, atunci (a + b) + c = a + (b + c));
2) comutativitatea (dacă a, b sunt numere reale, atunci a + b = b + a);
3) 0 este element neutru la adunarea numerelor reale (dacă a este număr real, atunci
a + 0 = 0 + a = a);
4) orice număr real nenul a are un simetric, numit opusul numărului a şi notat –a.
Suma a două numere opuse este 0, adică a + (–a) = –a + a = 0.
Scăderea. Diferenţa a două numere reale este rezultatul adunării descăzutului cu opu-
sul scăzătorului.
Desfacerea parantezelor. 1) Dacă în faţa unei paranteze se află semnul „+“, atunci,
după desfacerea parantezelor, numerele din paranteze se scriu cu semnele lor: a + (–b +
18 1. Numere reale
c – d) = a – b + c – d. 2) Dacă în faţa unei paranteze se află semnul „–“, atunci, după des-
facerea parantezelor, expresia se înlocuieşte cu opusa ei: a – (–b + c – d) = a + b – c + d.
Înmulţirea numerelor reale are proprietăţile:
1) asociativitatea (dacă a, b, c sunt numere reale, atunci (ab)c = a(bc));
2) comutativitatea (dacă a, b sunt numere reale, atunci ab = ba);
3) 1 este element neutru la înmulţirea numerelor reale (dacă a este număr real, atunci
a1 = 1a = a);
4) pentru orice număr real nenul a există un număr real, numit inversul numărului a şi
notat a–1 astfel încât a a–1 = 1;
5) distributivitatea înmulţirii numerelor reale faţă de adunare şi scădere (dacă a, b, c
sunt numere reale, atunci a(b + c) = ab + ac şi a(b – c) = ab – ac).
Calcule cu radicali: 1) dacă a  Z+ , b  Z+ , atunci  a  b =  ab. 2) dacă ab  Z+ ,
*
atunci  ab = | a || b |. 3) dacă a  Z+ , b  Z+ , atunci  a :  b =
 a . 4) dacă ab  Z ,
+
 b
a | a |
b  Z*, atunci
 =
b | b |
. 5) a  b = sign a   a2b . 6)  a2b = | a |   b .
Radicali asemenea.3 2 , 0,7 2 , –5,6(3) 2 sunt radicali asemenea. 13,2 2 – 5,3 2

=  2 (13,2 – 5,3) = 7,9 2 .
Puterile numerelor reale. Fie numerele reale a şi b.
a a b
Raţionalizarea numitorului unui raport. = .
b b
– – –
1) Scrieţi sub forma a√b numărul: a) √84 ; b) √125.
– – – – – – – – –
Rezolvare. a) √84 = √4 · 21 = √4 · √21 = 2√21 . b) √125 = √25 · √5 = 5√5 .
– –
Răspuns. a) 2√21 . b) 5√5 .
– –
2) Aflaţi numerele reale x pentru care este adevărată egalitatea √15(x – 18)2 = (18 – x)√15 .
Rezolvare. Se ţine cont că rădăcina pătrată a unui număr nenegativ este un număr nenegativ.
18 – x ³ 0 sau x £ 18. Răspuns. Numerele reale mai mici sau egale cu 18.
5 3
3) Aflaţi raportul cu numitorul un număr raţional, care este egal cu: a) – ; b) – .
– – √7 √8
Rezolvare. a) Raportul se amplifică cu √7 şi se obţine – =5 5√7 . b) Raportul se amplifică cu
√7 7
–
– – 3
√2 sau √8 (a doua variantă mai cere şi alte operaţii) şi se obţine – = 3√ .
2
– √8 4
–
Răspuns. a) 5√7 ; b) 3 √2 .
7 4
****************************************************
1. Scoateţi factori de sub radicali:
a)  3211 ; b)  5215 ; c)  7214 ; d)  1127 ; e)  1325 ; e)  1923 .
1. Numere reale 19
a)  3121 ; b)  5144 ; c)  7196; d)  2169; e)  3256; e)  11289.
a)  8; b)  12; c)  18; d)  24; e)  27; f)  28; g)  32; h)  45; i)  48; j)  52.
a) 2 98; b) 2124; c) 3125; d) 7150; e) 11160; f) 19160;
g) 13180; h) 12200; i) 23240; j) 15243; k) 34567; l) 25800.
5. Completaţi casetele goale are tabelului.
q m { Z\{ Z
–  13 Nu Nu Nu Da Da
59,33333333333…
71,2222…
– 891 864 331
34,761234567...
123 454 321
0,28121121121...
a)  3514 ; b)  5513 ; c)  7517 ; d)  1356 ; e)  1755 ; e)  2357 .
7. Introduceţi factori sub radicali:
a) 3 7 ; b) 4 5 ; c) 8 2 ; d) 7 6 ; e) 2 11; f) 3 14; g) 3 15; h) 5 19.
a) –8 7 ; b) – 7 3 ; c) –11 6 ; d) –4 11; e) –9 13; f) –13 21; g) –4 29.
a) d 21, d > 0; b) c 33, c > 0; c) b 41, b > 0; d) n 46, n > 0; e) p 51, p > 0;
f) q 76, q > 0; g) d 55, d < 0; h) c 35, c < 0; i) b 47, b < 0; j) x 59, x < 0;
k) p 26, p < 0; l) y 71, y < 0; m) z 86, z < 0; n) v 91, v < 0; o)  87, w < 0.
a) m = 3 7 şi n = 2 11; b) m = –2 13 şi n = –3 11; c) m = –4 15 şi n = –5 11;
d) m = 2 19 şi n = 3 15; e) m = –5 17 şi n = –3 21; f) m = –3 26 şi n = –7 13.
11. Reduceţi radicalii asemenea ca în model.
Model. 3,8 17 – 18,5 17 =  17(3,8 – 18,5) = –14,7 17.
a) 29 3 – 84 3 ; b) 87 2 – 163 2 ; c) 87 14 – 127 14; d) 69 34 – 175 34.
20 1. Numere reale
a) 19 33 – (29 33 – 71 33 + 43 33); b) 15 38 – (32 38 – 59 38 + 16 38);
c) 94 53 – (44 53 – 23 53 + 65 53); d) 38 66 – (42 66 – 75 66 + 28 66).
a) 25 29 – 144 58 – 16 29 + 169 58; b) 64 11 – 625 37 – 289 11 + 576 37;
c) 41  22 – 11  89 – 40  22 + 61  89;
2 2 2 2
d) 372 17 – 852 96 – 352 17 + 842 96.
14. Efectuaţi calculele.
a)  12 ·  3 ; b)  20 ·  5 ; c)  27 ·  3; d)  32 ·  2 ; e)  24 ·  6; f)  28 ·  7.
a)  11 ·  19; b)  21 ·  29; c)  33 ·  37; d)  33 ·  37; e)  62 ·  68; f)  74 ·  76.
a) 3 8 · 4 2 ; b) 3 2 · 4 72; c) 2 45 · 7 5; d) 5 32 · 6 8 ; e) 4 63 · 7 7.
a)  8 ( 8 –  2 ); b)  3 ( 75 –  27); c)  3 ( 75 –  27); d)  7 ( 63 –  2 ).
a)  33( 35 +  34); b)  333( 335 +  334); c)  66( 67 +  68); d)  666( 667 +  668).
19. Aduceţi la forma cea mai simplă.
a)
35 ; b)
95 ; c)
75 ; d)
69 ; e)
42 ; f)
 126 ; g)
 147 ;
5 5 3 3 6 3 7
h)
 135 ; i)  234 . j)
 154 ; k)
 221 ; l)  616 ; m)  621 ; n)  609 .
5 6  11 13 24 23 21
20. Raţionalizaţi numitorii rapoartelor.
4 6 5 2 7 5 4 5
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ;
2 5 3 6 32 24 27 28
2 7 5 29 3 11 17 23
i) ; j) ; k) ; l) ; m) ; n) ; o) ; p) .
45 12 48 72 50 18 44 98
21. Scoateţi factorii de sub radicali şi calculaţi.
a)  288 –  98 – ( 32 +  242); b)  2 527 – ( 1 372 +  567 –  3 087);
c)  675 +  1 323 – ( 432 +  1 200); d)  3 645 – ( 2 000 –  405 +  125);
e)  1 682 – ( 1 922 –  578 +  162); f)  1 944 –  1 536 – ( 6 936 +  2 646);
g)  1 792 – ( 252 –  567 +  700); h)  4 805 –  1 280 – ( 3 125 +  2 420).
a)  6 121 + 4 196; b)  2 256 + 5 169 ; c)  7 144 + 3 225;
d)  9 729 + 2 441; e)  8 529 – 3 484 ; f)  3 841 – 2 676 .
a) 43 (2 75 –  27 + 3 12) – 23   48; b)  147 ( 243 – 23) + 38 (5 72 + 6 128);
c) 8 54 – 6 384 + 10 96 – 5 216 + 4 180.
1. Numere reale 21
a) 5(3 – 5) – ( 20 –  75) : 5; b) 8 + 3 – ( 48 + 28) : 4;
c) ( 150 –  96) : 3 – ( 90 –  360) : 5; d) ( 186 –  294) : 3 – ( 126 –  350) : 7.
a) ( 125 –  405) : 5 – ( 1 134 –  504) : 7;
b) ( 726 –  864) : 6 – ( 264 –  600)  6;
c) 5 ( 1 445 –  845) + ( 1 620 –  1 805) : 5.
a) ( 891 –  1 859) : (2 11) – ( 637 +  325) :  13;
b) ( 675 +  1 200) :  75 + (–  847 –  2 268) : 7;
c)  32 ( 108 +  147 –  243) +  27 ( 98 –  72 +  247).
a)  28 ( 20 –  80 +  500 –  45) –  20 ( 567 –  63 +  448 –  112);
b)  60 ( 150 +  384 –  216) –  250; c)  882 ( 529 –  200) +  128( 98 –  76;
d)  432 ( 726 –  486 +  294 –  600) +3 10   320).
a) 3 12 ( 1 200 –  867 –  529) + 4 108  3;
b) 2 28 ( 867 +  48 –  243 –  300) –  525;
c) 5 27 ( 192 +  243 –  507 –  48) + 7 108;
d)  2 268 ( 882 +  578 –  338 +  242).
a) 7 20 ( 1 125 –  2 205) + 6 192 ( 1 083 –  300);
b) 6 12 ( 2 028 –  2 700) – 38 ( 968 –  338);
c) 2 48 (3 75 – 7 27 +2 507 – 8 1 200);
d)  216 ( 32 –  98 +  200 –  18) –  21 ( 175 –  63 +  28);
e)  320 ( 980 –  720 +  80 –  405) +  294 ( 150 –  486 +  384 –  96).
a)  98 (3 242 – 5 32 + 3 50 – 2 128);
b)  125 (2 27 – 5 48 – 3 147 + 9 300);
c)  112 (3 288 + 2 648) – 182 (2 847 – 3 4 375);
d) 2 2 646 (2 1 922 – 3 392) + 3 735 (4 2 000 – 3 1 280);
e) 3 180 (9 32 + 7 578 –  200) – 8 (4 3 920 + 2 1 805).
a)  1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 4 + 3 + 2 + 1 + 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + 11 + 13 + 15 + 17 + ... + 21;
b)  1 + 2 + 3 + ,,, + 8 + ... + 3 + 2 + 1 + 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + 11 + 13 + 15 + 17 + ... + 29,
22 1. Numere reale
Operaţii cu numere reale. Suplimentar
1. Aduceţi la forma cea mai simplă:
a) 6 – 1 +  11 – 6 + 16 –  11 + 21 – 16 + 26 – 21 + 31 – 26 + 36 – 31 ;
6 66 176 336 546 806  1 116
b)
7 – 1 +  11 – 7 + 15 –  11 + 19 – 15 + 23 – 19 + 27 – 23 + 31 – 27 .
7 77 165 265 437 621 837
2. Conform teoremei lui McKay, între numerele x = a şi y = c se află numărul z =
b d
a+c
. Aplicând această teoremă aflaţi un număr z cuprins între numerele:
b+d
3 5 13 21 33 39
a) x =
7 şi y =
6 
; b) x =
17
şi y =
 23
; c) x =
3. Aflaţi numerele naturale care verifică propoziţiile:

46
şi y =

45
.
a) | x –  13 | =  13 – x; b) | 2x –  53 | =  53 – 2x; c) | 3x –  91 | =  91 – 3x.
4. Aflaţi numărul x care verifică propoziţia:
a) x –  75 = 147; b) x + 891 = 176; c) 3x + 832 = 325.
5. Aflaţi numărul x care verifică propoziţia:
a) 7 x –  119 = 476; b) 5 x + 235 =  2 115; c) 8 x – 424 =  3 816 .
6. Aflaţi numărul x, y, z care verifică propoziţia:
a) |  11x – 209 | + |  23y + 621 | + |  17z – 221 | = 0;
b)|  24x – 624 | + |  42y +  2 016 | + |  59z –  3 009 | = 0.
7. Aflaţi numărul x, y, z care verifică propoziţia:
a)  47x –  2 021 +  54y +  3 024 +  66z –  4 224 = 0;
b)|   52x –  3 016 +   69y +  4 209 +   86z –  7 224 = 0.
8. Scoateţi factorii de sub radical:

a) a = –72x y ;
2 3

b) a = –175y z ;
2 5
c) a =  –48x y ;
5 2
d) a =  –54x z .
7 2
9. Aflaţi numerele naturale care verifică propoziţia:

a)  5(x – 21) 2
= 5( 21 – x); 
b) 11(3x –  95) =  11( 95 – 3x).
2
10. Aflaţi numerele naturale care verifică propoziţia:


a) (x –  63) (x –  63) = –
2
 (x – 63) ; 4
b) (4x –  219) (4x –  219) = –  (4x –  219) .

2 2
11. Calculaţi a , dacă: a) a = 28 – 72 + 80 şi b = 63 –  162 +  180;

b
b) a =  50 +  1 225 –  2 475 şi b =  98 +  1 764 –  3 564 .
12. Aflaţi numărul real x care verifică propoziţia:
x 5 15 x 7 3 x 5 15
a) = ; b) = ; c) = .
5 6 4 35 4 12 5 42 4 18 3 35
1. Numere reale 23
Sinteză
a) m = 4 11 şi n = 2 13; b) m = 3 19 şi n = 4 13; c) m = 5 23 şi n = 7 19.
a) m = –5 23 şi n = –3 29; b) m = –8 15 şi n = –5 17; c) m = –9 33 şi n = –6 35.
3. Introduceţi factori sub radical.
a) 153; b) 172; c) 137; d) 115; e) 23 15; f) 21 23; g) 19 13; h) 23 15.
4. Introduceţi factori sub radical, dacă a şi b sunt numere reale pozitive.
a) a37; b) a7 29; c) a3b2 35; d) a2b95; e) a3b3 76; f) a4b8 93; g) a5b11 61.
5. Introduceţi factori sub radical, dacă a şi b sunt numere reale negative.
 2 3
 5 4
a) a2b 93a b ; b) a2b4 93a b ; c) a7b4 59; d) a3b7 77; e) a2b5 23; f) a2b5 95; g) a13b14 85.
6. Introduceţi factori sub radical după ce stabiliţi semnele numerelor reale a şi b.

2 3
5 2 5
 
3 3
a) a2b 93a b ; b) a3b4 46a b ; c) a7b 76a b; d) a7b 47a b ; e) a6b4 93a b . 
3 7
7. Introduceţi factori sub radical după ce stabiliţi semnele numerelor reale a şi b.

a) ab
7
 13a b ;
3 5

3 4

2 5 2 4

b) a5b 17a b ; c) a9b 15a b ; d) a2b11 19a b ; e) a3b3 31a b .
9 8

8. Scoateţi factorii de sub radical.
a)  1 000; b)  2 400; c)  4 800; d)  5 600; e)  1 250; f)  2 560; g)  5 760.
9. Scoateţi factorii de sub radical, dacă a este număr pozitiv.
 2
 6
 22

10 14 14
a) 1 570a ; b) 1 440a ; c) 1 690a ; d) 4 840a ; e) 5 290a ; f) 7 290a .  
10. Scoateţi factori de sub radical, dacă a este număr negativ.
 2
 6
 26
30
a) 2 048a ; b) 1 331a ; c) 6 760a ; d) 8 410a ; e) 9 610a ; f) 2 890a .
34
 38

11. Scoateţi factorii sub radical după ce stabiliţi semnul numărului real a.
a) 2 028a ; 3

b) 1 805a ;
5

c) 1 859a ;
11
d) 2 527a ; 
13
e) 4 224a .
18

a) 5 3 · 7 27; b)8 3 · 6 48; c) 5 7 · 7 28; d) 11 5 · 8 125; e) 9 3 · 11 243.
a)  209 :  11; b)  224 :  14; c)  621 :  23; d)  1 216 :  38; e)  2 021 :  43.
14. Raţionalizaţi numitorul raportului.
11 12 13 3 15 7 14 16 41 6
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ; i) ; j) .
15 13 17 14 19 21 26 29 34 33
15. Raţionalizaţi numitorul raportului.
4 3 6 6 6 7 7 7
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) .
27 72 28 75 80  125  160  343
a)  7 ( 175 –  448) + ( 1 587 –  972) :  3 ; b)  5 ( 320 –  245) + ( 1 587 –  972) :  3 .
24 1. Numere reale
Evaluare
A B
À Comparaţi numerele: À Comparaţi numerele:
a) m = 5 7 şi n = 3 11; 10 a) m = 7 5 şi n = 2 13;
b) m = –6 13 şi n = – 4 15. 10 b) m = –5 14 şi n = – 2 17.
ÁIntroduceţi factori sub radical. ÁIntroduceţi factori sub radical.

a) 15 7 ; b) 2a 3
 6. 20 a) 14 5 ; b) 3b5  7 .
®Scoateţi factori de sub radical. ®Scoateţi factori de sub radical.

a)  4 056; b)  125a b . 2 3
20 a)  4 805; b)  216a b . 3 2
¯Reduceţi radicalii asemenea. ¯Reduceţi radicalii asemenea.

111,2 19 – 37,3 19 – 71,6 19. 10 107,5 21 – 45,9 21 – 69,5 21.
°Aduceţi la forma cea mai simplă. °Aduceţi la forma cea mai simplă.
a) 4 2 · 5 72; b)
 221 . 10 a) 6 3 · 7 48; b)
 616 .
13 24
± Raţionalizaţi numitorul raportului. ± Raţionalizaţi numitorul raportului.
11 5 13 3
a) ; b) . 10 a) ; b) .
15 32 14 50
 Aduceţi la forma cea mai simplă.  Aduceţi la forma cea mai simplă.
27 (98 – 72 +  247). 10 27 (48 – 75 +  338).
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Numere reale 25
Pentru concursuri
Principiul lui Dirichlet
1. Arătaţi că printre 13 numere întregi există două a căror diferenţă se divide cu 12.
1. Resturile împărţirii întregi la 12 sunt: 0, 1, 2, 3, 4, 5, ..., 11, (1). (1)  Există 12 clase de resturi
la împărţirea cu 12, (2). Conform Principiului lui Dirichlet, printre 13 numere întregi oarecare
există cel puţin două, a şi b, care fac parte din aceeaşi clasă de resturi, (3). (3)  Numărul c se
divide cu 12, unde c = a – b.
3. În 481 de cutii se află bile, cel mult 240 de bile în fiecare cutie. Arătaţi că există cel
puţin 3 cutii în care se află acelaşi număr de bile.
3. Se alege situaţia cea mai nefavorabilă. În 240 de bile se află un număr diferit de bile. La fel
în următoarele 240 de bile. 481 – 2 · 240 = 1. În ultima cutie se aşază bile de la 1 până la 240 de
bile. Numărul bilelor din această cutie este egal cu este egal cu numărul bilelor din alte două cutii.
4. La o întâlnire internaţională participă 17 diplomaţi. Fiecare cunoaşte cel mult 3
limbi şi fiecare 2 diplomaţi se înţeleg în una dintre cele 3 limbi. Arătaţi că cel puţin 3
diplomaţi vorbesc aceeaşi limbă.
4. Fie A unul dintre participanţi. El se înţelege cu ceilalţi 16 în câte una dintre cele 3 limbi şi cu
nu mai puţin de 6 dintre ei se înţelege în aceeaşi limbă. Fie B unul dintre cei 6 participanţi. Printre
ceilalţi 5 se află 3 cu care B poate vorbi în aceeaşi limbă, aceasta fiind a doua limbă. Dacă printre
cei 3, fie C şi D, pot vorbi cu oricare în aceeaşi limbă, atunci B, C şi D sunt cei 3 care vorbesc
aceeaşi limbă.
5. Fie n persoane într-o sală, (n ≥ 2). Arătaţi că printre ele se află cel puţin două, care
au acelaşi număr de prieteni. Dacă A este prieten cu B, atunci şi B este prieten cu A, iar
A nu este prieten cu el însuşi.
5. Se presupune că oricare două persoane au numere diferite de prieteni, (1). (1)  Persoanele
pot avea un număr de prieteni egal cu un element al mulţimii P = {1, 2, 3, ..., k}, unde k ≤ n –1,
(2). (2)  Mulţimea P are un număr de elemente mai mic decât n, (3). Conform Principiului lui
Dirichlet, (3)  Cel puţin două persoane au acelaşi număr de prieteni.
6. La o probă de evaluare au participat 35 de elevi. 33 de elevi au rezolvat prima
problemă, 31 de elevi au rezolvat a 2-a problemă, 25 elevi au rezolvat a 3-a problemă şi
19 elevi au rezolvat a 4-a problemă. Aflaţi numărul minim de elevi care au rezolvat toate
problemele.
6. 33 + 31 + 25 + 19 = 108. Elevii au rezolvat în total 108 probleme. Dacă fiecare elev ar fi re-
zolvat 3 probleme, atunci ei ar fi rezolvat în total 105 probleme. 108 – 105 = 3. Cel puţin 3 elevi
au rezolvat toate problemele.
7. Fie n = abcd(a2 – b2)(a2 – c2)(a2 – d2)(b2 – c2)(b2 – d2)(c2 – d2) cu a, b, c, d – numere
întregi. Arătaţi că numărul n se divide cu 7.
7. Dacă m este un număr întreg, atunci m = 7k + r, r Î {–3, –2, –1, 0, 1, 2, 3}, (1). (1)  p = r2, p
Î {0, 1, 2, 4}, (2). Numerele a, b, c, d sunt prime cu 7. Fie x1 = a
2
– b2, x2 = a2 – c2, x3 = a2 – d2, x4
= b – c , x5 = b – d , x6 = c – d , (3). (2) şi (3)  Mod x Î {1, 2, 3}, unde x Î {a , b , c , d }, (4).
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Conform Principiului lui Dirichlet, (4)  una dintre diferenţele de pătrate din n se divide cu 7.
8. Fie un număr natural impar a. Demonstraţi că există un număr natural b pentru care
26 1. Numere reale
numărul n = 2b – 1 se divide cu a.
8. Dacă m este un număr natural, atunci m = ac + r, r Î {0, 1, 2, ..., d}, d = a – 1, (1). Fie numerele
n0 = 2 – 1, n1 = 2 – 1, n0 = 2 – 1, ..., na = 2 – 1, (2), (2)  Conform Principiului lui Dirichlet,
0 1 2 a
diferenţa a două dintre numerele enumerate se divide cu a, p = (2 – 1) – (2 – 1) = 2 (2 – 1),

m k k m–k
(3). a fiind număr impar, (3)  n = 2 – 1, b = m – k.

b
9. Fie k = n + 2 şi m = 2n. Arătaţi că pentru oricare numere naturale k există două

numere cu proprietatea că suma sau diferenţa lor se divide cu m.
9. Clasele de resturi pentru împărţirea la m sunt: 0, 1, 2, ..., a = 2n – 1, (1). Dacă n = 4, atunci k =
6 şi m = 8, (2). Clasele de resturi sunt; 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, (3). 1 + 7 = 2 + 6 = 3 + 5 = 8, 6 – 3 =
3, 8 – 3 = 5, (4). Cutii sunt 6, iar valori diferite sunt 5, (5). În general sunt k cutii, iar valori sunt
cu 1 mai puţine. Propoziţia este adevărată.
10. Fie mulţimea M = {a1, a2, a3, ..., an} cu elementele numere întregi. Demonstraţi
că M are cel puţin o parte nevidă cu suma elementelor un multiplu al lui n.
10. Dacă m este un număr natural, atunci m = nc + r, r Î {0, 1, 2, ..., d}, d = n – 1, (1). Se con-
struiesc n submulţimi: M = {a1, a2, a3, ..., an}, Mn – 1 = {a1, a2, a3, ..., an – 1}, ..., M3 = {a1, a2, a3}, M2
= {a1, a2}, M1 = {a1}, (2). (2)  Se construiesc sumele: sn = a1 + a2 + a3 + ... + an, sn – 1 = a1 + a2
+ a3 + ... + an – 1, ..., s3 = a1 + a2 + a3, s2 = a1 + a2, s1 = a1, (3). Conform Principiului lui Dirichlet,
(3)  Diferenţa a două dintre sume este multiplu al lui n, (4). (4)  sk – sj = aj + 1 + aj + 2 + ... + ak,
(5). (5)  Submulţimea este {aj + 1, aj + 2, ..., ak}.
11. Fie numerele întregi a1, a2, a3, ..., an, n ≥ 2. Demonstraţi că printre ele se găsesc
numerele b1, b2, b3, ..., bm, m ≤ n, astfel încât b = b12 + b22 + b32 + ... + bm2 se divide cu n.
11. Se construiesc sumele: sn = a12 + a22 + a32 + ... + an2 , sn – 1 = a12 + a22 + a32 + ... + an2 –1, ..., s3
= a12 + a22 + a32 , s2 = a12 + a22 , s1 = a12 , (1). Conform Principiului lui Dirichlet, (1)  Diferenţa a
două dintre sume se divide cu n, (2). (2)  sk – sj = a 2j +1 + a 2j + 2 + ... + ak2 se divide cu n, (3). (3)
 b = sk – sj, b12 = a 2j +1 , b22 = a 2j + 2 , ..., bm2 = ak2 , m = k – j.
12. Fie 7 pătrate perfecte. Demonstraţi că printre ele se găsesc cel puţin două a căror
diferenţă este un număr care se divide cu 10.
12. Cifra unităţilor unui pătrat poate fi: 0, 1, 4, 5, 6, 9, (1). Conform Principiului lui Dirichlet, (1)
 cel puţin două dintre pătrate au cifrele unităţilor egale, (2). (2)  Diferenţa acestor 2 numere
se divide cu 10.
13. Fie mulţimea M care conţine m = 10n + 1 numere naturale. Demonstraţi că printre
ele se găsesc cel puţin două a căror diferenţă este un număr care se divide cu p = 10n.
13. Conform teoremei împărţirii întregi, m : p are resturile nenule: 1, 2, 3, ..., q, q = p – 1, (1).
Conform Principiului lui Dirichlet, (1)  Există cel puţin numerele a şi b, elemente ale lui M, cu
proprietatea a Mod p = b Mod p, (2). (2)  O submulţime a lui M conţine numai numerele a şi b.
14. Fie 5 numere întregi. Demonstraţi că printre ele se află cel puţin două numere cu
proprietatea că diferenţa sau suma lor se divide cu 7.
14. Dacă cercetăm pătratele celor 5 numere, atunci este suficient să se arate că diferenţa lor se
divide cu 7, (1). Dacă m este un număr întreg, atunci m = 7k + r, r Î {–3, –2, –1, 0, 1, 2, 3}, (2).
2
(2)  p = r , p Î {0, 1, 2, 4}, (3). Conform Principiului lui Dirichlet, (3)  Există cel puţin nu-
2 2
merele a şi b, dintre cele 5 numere, cu proprietatea a Mod 7 = b Mod 7, (4). (1) şi (4)  Suma
1. Numere reale 27
sau diferenţa numerelor a şi b se divide cu 7.
15. Fie 10 numere consecutive. Demonstraţi că printre ele se află un număr prim cu
celelalte 9.
15. Printre cele 10 numere: cel mult 4 numere sunt divizibile cu 3; 2 numere sunt divizibile cu
5; 2 numere sunt divizibile cu 7, (1). 4 + 2 + 2 = 8; 10 – 8 = 2, (2). (1) şi (2)  Unul dintre cele
2 numere rămase este impar. Acest număr este prim cu celelalte 9 numere.
Pătrate per fecte

1. Aflaţi numerele naturale n pentru care numărul a = 1! + 2! + 3! + ... + n! este un
pătrat perfect.
1. Dacă n = 1, atunci a = 1. Dacă n = 2, atunci a = 3. Dacă n = 3, atunci a = 9. Dacă n = 4, atunci a
= 33. Dacă n = 5, atunci a = 153. Dacă n = 6, atunci a = 753. Pentru orice n!, n ≥ 6, cifra unităţilor
numărului a este 3. Numărul a este pătrat perfect pentru n = 1 sau n = 3.
2. Arătaţi că există oricât de multe pătrate perfecte n cu proprietatea că n2 Mod 1 000
= 321.
2. 1112 = 12 321, 1 1112 = 1 234 321, 11 1112 = 123 454 321, ..., 111 111 1112 = 1 234,,,9...4 321.
2 2 2
Dacă n = 1 000a + 111, atunci n = (1 000a + 111) = 1 000a + 222 000a + 12 321. Rezultă că
* 2
pentru orice număr natural n = 1 000a + 111, a Î q , n Mod 1 000 = 321.
3. Fie un număr natural a cu suma cifrelor egală cu 2 021. Cercetaţi dacă numărul a
este un pătrat perfect.
3. Fie n = 3k + 1 şi m = 3k + 2, k Î q*, (1). (1)  (3k + 1)2 = 9k2 + 6k + 1 = 3a + 1, a Î q, şi (3k
2 *
+ 2) = 9k + 12k + 4 = 3b + 1, b Î q , (2). (2)  Nu există pătrate perfecte de forma m = 3k +
2
*
2, k Î q . Deoarece 2 021 este de forma 3k + 2, rezultă că numărul 2 021 nu este pătrat perfect.
4. Fie un număr natural n = 10a + b şi răsturnatul ei m = 10b + a. Aflaţi numerele n,
cu proprietatea că suma celor două numere este un mătrat perfect.
4. n + m = 10a + b + 10b + a = 10(a + b) + (a + b) = 11(a + b). Fie p = 11(a + b) . Numerele p
sunt pătrate perfecte, dacă n Î {29, 38, 47, 56, 65, 74, 83, 92}.
5. Fie un număr natural n = 2k + 1, k Î q*. Stabiliţi de ce formă este pătratul unui
număr natural impar.
5. n = 2k + 1 implică n2 = (2k + 1)2 = 4k2 + 4k + 1 = 4k(k + 1) + 1. Rezultă că n2 = 8m + 1,
2m = k(k + 1).
6. Fie a = 1 + 2 · 3 + 4 · 5 · 6 + 7 · 8 · 9 · 10 + ... Decideţi dacă a este pătrat perfect.
6. a = 1 + 6 + 120 + 5 040 + 8 · 9 · 10 · 11 + .... = 5 167 + 7 320 + 9 · 10 · 11 · 13 · 14 + ...,
(1). (1)  Se constată că u(a) = 7, (2). (2)  Numărul a nu este pătrat perfect.
7. Calculul rapid al pătratelor. Pentru a calcula 842 se procedează astfel: 1) 100 – 84 =
16; 2) 162 = 256; 3) 84 – 16 = 68; 4) 68 · 100 = 6 800; 5) 6 800 + 256 = 7 056. Rezultatul
este 7 056. Justificaţi algoritmul de calcul.
7. ab 2 = 100ab – 100ab + ab 2 = 100ab – ab (100 – ab ) = 100ab + (100 – ab – 100)(100 – ab )
= 100ab – 100(100 – ab ) + (100 – ab ) = 100(ab – (100 – ab )) + (100 – ab ) .
2 2
8. Calculul rapid al pătratelor. Pentru a calcula 9762 se procedează astfel: 1) 1 000 –

976 = 24; 2) 242 = 576; 3) 976 – 24 = 952; 4) 952 · 1 000 = 952 000; 5) 952 000 + 576 =
28 1. Numere reale
952 576. Rezultatul este 952 576. Justificaţi algoritmul de calcul.
8. abc 2 = 1 000abc – 1 000abc + abc 2 = 1 000abc – abc(1 000 – abc) = 1 000abc + (1 000
– abc – 1 000)(1 000 – abc) = 1 000abc – 1 000(1 000 – abc) + (1 000 – abc)2 = 1 000(abc –
(1 000 – abc)) + (1 000 – abc) .
2
9. Calculul rapid al pătratelor. Pentru a calcula 1052 se procedează astfel: 1) 10 · 11 =

110; 2) 52 = 25; 3) 110 · 100 = 11 000; 4) 11 000 + 25 = 11 025. Pentru a calcula 872 se
procedează astfel: 1) Se calculează ca mai sus 852 şi se obţine 7 225; 2) 85 + 86 = 171; 3)
86 + 87 = 173; 4) 7 225 + 171 + 173 = 7 569. Rezultatul este 7 569. Justificaţi algoritmul
de calcul.
9. Se aplică diferenţa a două pătrate consecutive (b = a + 1): b2 – a2 = (b – a)(b + a) = a + b, (1).
2 2
Se calculează a5 : 1) Se calculează a(a + 1) = c; 2) c · 100 = 100c; 3) a5 = 100c + 25, (2). Fie
2 2
numărul a7 . Pentru a calcula a7 se procedează conform algoritmului: 1) Se calculează n = a5 .
2 2
2) Se calculează: m1 = a5 + a6 . 3) Se calculează: m2 = a6 + a7 . 4) Se calculează a7 = a5 +
m1 + m2.
10. Determinaţi de ce formă este pătratul unui număr natural impar.
10. Fie n = 2k + 1, k Î q*, (1). (1)  n2 = (2k + 1)2 = 4k2 + 4k + 1 = 4k(k + 1) + 1, (2). m = k(k +
2
1), (3). (2) şi (3)  n = 8p + 1, m = 2p.
11. Arătaţi că numărul 111...111222...222
123 123 25 este un pătrat perfect pentru orice
*
nÎq. n ori n ori
11. Se constată că: (35) = 1 225; (335) = 112 225; (3 335)2 = 11 122 225. Se aplică propoziţiile:
2 2
*
dacă n Î q , a şi b sunt cifre în baza 10 şi a + b = 10, atunci m = (10n + a)(10n + b) = 100n(n +
123 123 este produsul a două numere naturale consecutive
1) + ab, (1); numărul p = 111...111222...222
n ori n ori
(111...111222...222
123 123 = 111...111123 (1 000...000
123 + 2) = 111...111
123 (999...999
123 + 3) = (333...333
123 (333...333
123
n ori n ori n ori n ori n ori n ori n ori n ori
2
+ 1) = 333...333
123 ∙ 333...334
123 .), (2). Dacă a = b = 5, atunci 111...111222...222
123 12325 = 333...333
123 5 .
n ori (n – 1) ori n ori n ori n ori
12. Arătaţi că numărul 444...444222...222
123 123 25 este un pătrat perfect pentru orice
n Î q*. n ori n ori
12. Se constată că: (65) = 4 225; (665) = 442 225; (6 665)2 = 11 122 225. Se aplică propoziţiile:
2 2
*
dacă n Î q , a şi b sunt cifre în baza 10 şi a + b = 10, atunci m = (10n + a)(10n + b) = 100n(n +
123 123 este produsul a două numere naturale consecutive
1) + ab, (1); numărul p = 444...444222...222
n ori n ori
( 444...444222...222
123 123 = 222...222123 (2 000...000
123 + 1) = (2 ∙ 999...999
123 + 3) = 666...666
123 (666...666
123 + 1)
n ori n ori n ori n ori n ori n ori n ori
2
= 666...666
123 ∙ 666...667
123 .), (2). Dacă a = b = 5, atunci 444...444222...222
123 123 25 = 666...666
123 5 .
n ori (n – 1) ori n ori n ori n ori
Divizibilitatea numerelor naturale

Un număr prim este numărul cu exact doi divizori, adică este un număr diferit de 1
care nu are divizori proprii. Numerele prime între ele sau relativ prime nu au divizori
1. Numere reale 29
proprii comuni. Dacă n este un număr natural, atunci (n), funcţia sau indicatorul lui
Euler, este egal cu numărul numerelor naturale inferioare lui n, relativ prime cu n.
Teoremă (Euclid). Există o infinitate de numere prime.
Conjectura lui Goldbach (1690 – 1764). Orice număr natural superior lui 2 poate fi
scris ca sumă de numere prime. (I se spune conjectură pentru că este o presupunere ce se
constată a fi adevărată în multe cazuri particulare, dar nu a putut fi demonstrată.)
Teoremă (Euler). Numărul descompunerilor unui număr natural în sumă de numere
diferite este egal cu numărul descompunerilor în sumă de numere impare.
Teoremă (Euler). Dacă descompunerea în factori primi a lui n este akbp atunci (n) =
ak–1bp–1(a – 1)(b – 1).
Proprietăţi ale indicatorului lui Euler. 1) Indicatorul unui număr natural mai mare
decât 2 este un număr par. 2) Dacă n > 1, atunci (n)  n – 1. 3) Dacă n – 1 se divide cu
(n), atunci n este prim. 4) Suma indicatorilor tuturor divizorilor unui număr natural dat
este egal cu acel număr natural. 5) Suma numerelor naturale prime cu n  q şi mai mici
decât el este 0,5n(n).
Teoremă (Fermat). Dacă p este un număr prim şi a  m*, atunci p divide m = ap–1 – 1.
Teoremă (Euler). Dacă n este un număr natural prim cu numărul întreg a, atunci n
–
divide m = a(n) 1 – 1.
Teoremă (Wilson). Fie numărul natural n mai mare decît 1. Atunci n este un număr
prim dacă şi numai dacă (n – 1)! + 1 se divide cu n.
Numerele prime gemene sunt cele care au diferenţa egală cu 2.
Un număr perfect are suma divizorilor inferiori lui, egală cu acel număr. Primele
două numere perfecte sunt 6 şi 28; numerele perfecte cunoscute sunt pare şi se termină
în 6 sau în 28. Nu se cunosc numere perfecte impare şi nu se ştie dacă numărul lor este
infinit. În 1995 se cunoşteau 33 de numere perfecte, iar în 1999 numărul lor a ajuns la 38.
Teoremă. Dacă k = 2n – 1 şi n sunt numere prime, atunci m = 2n–1 (2n – 1) este număr
perfect.
Două numere naturale sunt prietene, dacă adunând 1 sumei tuturor divizorilor pro-
prii ai unuia dintre ele, se obţine celălalt număr. Cele mai mici numere prietene sunt 220
şi 284. Alte perechi de numere prietene: 1 184 şi 1 210, 2 620 şi 2 924 etc. Euler a pus la
punct o metodă de descoperire a numerelor prietene şi a găsit aproape 60 de perechi de
numere prietene.
Numerele 12 496, 14 288, 15 472, 14 536, 14 264 se numesc numere sociabile, de-
oarece formează un lanţ de numere cu proprietatea că adunând 1 cu toţi divizorii proprii
ai unui număr din lanţ obţinem următorul număr, iar adunând 1 cu toţi divizorii proprii
ai ultimului număr din lanţ se obţine primul număr din lanţ. Numărul 14 316 este primul
dintr-un lanţ de 28 de numere sociabile.
**********************************************************************
1. a) Aflaţi câte numere naturale mai mici decât 100 nu se divid cu 2 nici cu 3.
b) Aflaţi câte numere naturale mai mici decât 1 000 nu se divid cu 3 nici cu 5 nici cu 7.
1. a) [992 ] = 49, [993 ] = 33 şi [996 ] = 16. 48 de numere se divid cu 2, 33 de numere se divid cu 3 şi
30 1. Numere reale
16 numere se divid cu 6. 49 + 33 – 16 = 66; 99 – 66 = 33. b) [9993 ] = 333, [9995 ] = 199, [9997 ] =
142. 333 de numere din numerele mai mici decât 999 se divid cu 3, 199 de numere se divid cu 5
şi 142 de numere se divid cu 7. 333 + 199 + 142 = 674.
999
15 [ ]
= 66,
999
21 [ ]
= 47,
999
35
= 28, [ ]
999
105 [ ]
= 9. 66 de numere mai mici decât 1 000 se divid cu 15 (cu 3 şi 5), 47 de numere se divid cu 21
(cu 3 şi 7), 28 de numere se divid cu 35 (cu 5 şi 7) şi 9 numere se divide cu 105 (cu 3, 5 şi 7). 66
+ 47 + 28 – 9 = 132; 999 – (674 – 132) = 457.
2. a) Aflaţi care este exponentul lui 2 în descompunerea numărului n = 100!
b) Aflaţi în câte zerouri se termină numărul n = 1 000!
2. a) [1002 ] = 50, [1004 ] = 25, [1008 ] = 12, [100
16 ]
= 6, [
32 ]
100
= 3, [
64 ]
100
= 1, (1). 50 + 25 + 12 + 6
+ 3 + 1 = 97, (2). (1) şi (2)  Exponentul lui 2 este 97. b) 10 = 2 · 5; 10 = 2 · 5 , k Î q. Pentru
k k k
a afla în câte zerouri se termină numărul n este suficient să se afle numărul maxim k pentru care
k
n se divide cu a = 5 , (1). [
1 000
5 ]
= 200,
1 000
25 [ = 40, ]1 000
125 [= 8, ] [
1 000
625 ]
= 1, (2). (1) şi (2) 
k = 200 + 40 + 8 + 1 = 249  Numărul n are 249 de zerouri.
3. Fie numărul n = 1 + 3 + 32 + 33 + ... + 31 997. Demonstraţi că 757 divide n.
3. 1 + 33 + 36 = 757, (1). Suma are 1 998 de termeni. 1 998 = 3 · 666. n = (1 + 3 + 32) +
(33 + 34 + 35) + (36 + 37 + 38) + ... + (31 995 + 31 996 + 31 997) = (1 + 3 + 32) + 33(1 + 3 + 32) +
36(1 + 3 + 32) + ... + 31 995(1 + 3 + 32) = (1 + 3 + 32)(1 + 33 + 36 + ... + 31 995) = (1 + 3 + 32)
(1 + 33 + 36 + ... + 31 995) = 13((1 + 33 + 36) + (39 + 312 + 315) + ... + (31 989 + 31 992 + 31 995)) =
13((1 + 33 + 36) + 39(1 + 33 + 36) + ... + 31 989(1 + 33 + 36)) = 13(1 + 33 + 36)(1 + 39 + ... +
31 989) = 13 · 757 (1 + 39 + ... + 31 989). Rezultă 757 divide n.
4. Fie numărul n = 1 · 1 998 + 2 · 1 9982 + 3 · 1 9983 + ... + 1 997 · 1 9981 997. Demon-
straţi că 1 997 divide n.
4. 1 998 Mod 1 997 = 1 9982 Mod 1 997 = 1 9983 Mod 1 997 = ... = 1 9981 997 Mod 1 997 = 1,
(1). (1)  n Mod 1 997 = m Mod 1 997, m = 1 + 2 + 3 + ... + 1 997, (2). m = 1 997( 1 997 + 1) : 2
 1 997 divide m, (3). (2) şi (3)  1 997 divide n.
5. Fie numerele întregi x, y, z, t. Rezolvaţi ecuaţia:
27 27 27 27 28 28 28 28
x + y + z + t = x + y + z + t + 23.
5. x27 + y27 + z27 + t27 = x28 + y28 + z28 + t28 + 23, (1). (1)  x28 + y28 + z28 + t28 – x27 – y27 – z27 – t27
= –23  x (x – 1) + y (y – 1) + z (z – 1) + t (t – 1) = –23, (2). Produsul a două numere întregi
27 27 27 27
consecutive este un număr întreg par, (3). Suma a două sau mai multe numere pare este un număr
par, (4). Conform (3) şi (4), (2)  Ecuaţia nu are soluţii, S = .
6. Fie numărul prim p şi numerele a = p2 – p + 1, b = p2 + p + 1. Aflaţi numerele p
pentru care a şi b sunt numere prime.
6. Dacă p = 2, atunci a = 3 şi b = 7, (1). Dacă p = 3, atunci a = 7 şi b = 13, (2). Dacă p = 6k +1,
k Î q , atunci a = 36k + 6k + 1 – 6k –1 + 1 = 36k + 2 = 2(18k + 1), (2). (2)  2 divide a, (3).
* 2 2 2
Dacă p = 6k –1, k Î q , atunci a = 36k – 6k + 1 + 6k + 1 + 1 = 36k + 3 = 3(12k + 1), (4). (4)

* 2 2 2
 2 divide a, (5). (3) şi (5)  a şi b nu sunt numere prime pentru p > 3. Pentru p = 2 şi p = 3, a
şi b sunt numere prime.
1. Numere reale 31
7. Fie numerele nenule a şi b pentru care (a, b) = 5 şi [a, b] = 1 050. Aflaţi valoarea
maximă a expresiei e = ab + a + b.
7. ab = (a, b) · [a, b], (1). (1)  ab = 5 250, (2). Fie a = 5x şi b = 5y, (x, y) = 1, (3). 1 050 : 5
= 210, (3). (3) şi (4)  xy = 210, (5). Valoarea lui e este maximă dacă valoarea expresiei a + b
este maximă, (6). a + b = 5(x + y), (7). (5) şi (7)  x + y = 211, (8). (7) şi (8)  a + b = 1 055, (9).
5 250 + 1 055 = 6 305, (10). (2), (9) şi (10)  valoarea maximă a lui e este 6 305.
8. Aflaţi cel mai mic număr natural, care împărţit, pe rând la numerele, 2, 7, 11 dă
respectiv 1, 6, 10 şi se divide cu 5.
8. Se caută cel mai mic multiplu al lui 5, n = 5k, (1), care este cu 1 mai mic decât un multiplu al
[2, 7, 11]. (2). (2)  5k + 1 = m · [2, 7, 11], (3). (3)  5k + 1 = m · 154, (4). (4)  m = 4, (5). (1),
(4) şi (5)  615.
9. Aflaţi numărul divizorilor numărului n = abcabc0, dacă abc este un număr prim.
9. n = abc · 10 000 + abc · 10 = 10 010 · abc, (1). 10 010 = 2 · 5 · 7 · 11 · 13, (2). (1) şi (2)  n
= abc ·2 · 5 · 7 · 11 · 13, (3). (3)  Numărul divizorilor lui n este t(n) = 2 · 2 · 2 · 2 · 2 · 2 = 64.
10. Aflaţi câte numere naturale de forma n = 5x2y se divid cu 12.
10. 12 = 3 · 4, (1). 4 divide n dacă y Î{0, 4, 8}, (2). Suma cifrelor lui n se divide cu 3, (3). Con-
form (3), y = 0  x Î{2, 5, 8}, (4). y = 4  x Î{1, 4, 7}, (5). y = 8  x Î{0, 3, 6, 9}, (6). (4), (5)
şi (6)  10 numere se divid cu 12.
11. Fie mulţimea A = {x = 2k| k Î q, 1 ≤ k ≤ 30}. Aflaţi câte elemente ale lui A se
divid cu 4 sau cu 6.
11. 60 : 4 = 15, (1). (1)  15 elemente ale lui A se divid cu 4, (2). 60 : 6 = 10, (3). (3)  10 ele-
mente ale lui A se divid cu 6, (4). 60 : 12 = 5, (5). (5)  5 elemente ale lui A se divid cu 12, (6).
15 + 10 – 5 = 20, (7). (2), (4), (6) şi (7)  20 de elemente ale lui A se divid cu 4 sau cu 6.
12. Fie numerele întregi a, b, c, x = 4a + 8b + c şi y = 5a + 10b + 13c. Arătaţi că 47
divide x dacă şi numai dacă 47 divide y.
12. Se aplică proprietatea: dacă numărul prim p divide a şi b, atunci p divide k = an + bm şi j
= an – bm, unde a, b, m şi n sunt numere întregi, (1). q = 3x + 7y = 12a + 24b + 3c + 35a + 70b
+ 91c = 47(a + b + c), (2). Conform (1), (2)  dacă 47 divide x, atunci 47 divide y, iar dacă 47
divide y, atunci 47 divide x.
13. Demonstraţi că numerele a = 22 223 – 22 022 – 1 şi b = 22 353 + 21 355 – 1 sunt numere
compuse.
13. Se aplică proprietatea: dacă x = 22k şi x = 22n + 1, k şi n sunt numere naturale nenule, atunci x
= 3i + 1 şi y = 3j – 1, i şi j sunt numere naturale nenule, (1). Conform (1): a = 3n1 – 1 – (3n2 + 1)
– 1 = 3(n1 + n2) – 3, (2); b = 3m1 – 1 + (3m2 – 1) – 1 = 3(m1 + m2) – 3, (3). (2)  3 divide a, deci
a este număr compus. (3)  3 divide b, deci b este număr compus.
14. Aflaţi care este cel mai mare număr natural n, pentru care 3n divide numărul a =
28 · 27 · ... · 2 · 1 − 27 · 26 ·... · 2 · 1.
14. a = 28 · 27 · ... · 2 · 1 − 27 · 26 ·... · 2 · 1 = 27 · 27 · 26 ·... · 2 · 1; b = [28 : 3] + [28 : 9] +
3
[28 : 27] = 9 + 3 + 1 = 13; 27 = 3 . Prin urmare, n = 13 + 3 = 16.
15. Fie numerele: 1, 2, 3, ..., 2 019. Să se găsească cel mai mare număr natural m
care are următoarea proprietate: dacă se vor elimina oricare m numere dintre cele date,
32 1. Numere reale
atunci printre cele p = 2 019 – m numere rămasese există două numere dintre care unul
se divide cu celălalt.
15. Se demonstrează că cel mai mare număr m este 1 008. Mai întâi se arată că nici un număr
n mai mare sau egal cu 1 009 nu are proprietatea necesară. Într-adevăr, dacă m ≥ 1 009, atunci
eliminând primele m numere (de la 1 la m) rămân numerele de la m + 1 ≥ 1 010 până la 2019
printre care evident că nu este nici unul care să se dividă cu altul. Se demonstrează că m = 1 008
are proprietatea cerută.Se demonstrează că printre oricare 1 011 numere de la 1 până la 2019 se
află două astfel încât unul se divide cu celălalt. Se pune în corespondenţă fiecărui număr dintre
cele 1 011 cel mai mare divizor al său impar; numărul a = 2k(2n + 1) este pus în corespondenţă cu
numărul b = 2n + 1. Numere impare mai mici sau egale cu 2019 sunt în total 1010. Prin urmare, la
anumite două numere dintre cele 1 011 le corespunde unul şi acelaşi număr impar. Dintre aceste
două numere cel mai mare se obţine din cel mai mic înmulţit cu un factor putere a lui 2.
Numere raţionale
1 2 1 3 2 1 4 3 2 1 2 022
1. Fie şirul: , , , , , , , , , , ... Aflaţi al câtelea termen al şirului este fracţia .
1 1 2 1 2 3 1 2 3 4 1 979
1
1. Termenii şirului se grupează. Primul grup conţine un termen, , iar 1 + 1 = 2; al doilea grup
1
2 1 3 2 1
conţine 2 termeni, , , iar 2 + 1 = 1 + 2 = 3; al treilea grup conţine 3 termeni, , , , iar 2 + 1 =
1 2 1 2 3
2 022
1 + 2 = 3; ...; grupul de rang k = n – 1 conţine k termeni. 2 022 + 1 979 = 4 001. Termenul
1 979
4 001
se află în grupul 4 001. Primul termen din acest grup este . 1 + 2 + 3 + ... + 3 999 + 4 000
1
4 001
= 4 000 · 4 001 : 2 = 8 002 000. este termenul de rang 8 002 001. 8 002 000 + 1 979 =
1
2 022
8 003 979. Termenul are rangul 8 003 979.
1 979 1 1 1
2. Aflaţi câte soluţii naturale are ecuaţia: + = .
x y 12
2. Ecuaţia se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor echivalente: 12x + 12y = xy  12x – xy + 12y = 0 
12x – xy + 12y – 144 + 144 = 0  x(12 – y) – 12(12 – y) + 144 = 0  (12 – y)(x – 12) = –144 
(12 – x)(12 – y) = 144  (12 – x)(12 – y) = 2 · 3 , (1). Numărul n = 2 · 3 are 15 divizori, (2).
4 2 4 2
(1) şi (2)  Ecuaţia are 15 soluţii, perechi de numere naturale.

3. a) Aflaţi câte numere naturale pare de ordinul 3 sunt formate cu cifrele 0, 1, 2, 3.
b) Aflaţi suma numerelor de la punctul a).
3. a) Numerele sunt de forma 100a + 10b + c, a Î {1, 2, 3}, b Î {0, 1, 2, 3}, c Î {0, 2}. 3 · 4 · 2
= 24. În total sunt 24 de numere. b) Pentru fiecare valoare a lui a sunt 8 numere, (1). (1)  Suma
sutelor numerelor este 8(1 + 2 + 3) · 100 = 4 800, (2). Pentru fiecare valoare a lui b sunt 6 numere,
(3). (3)  Suma zecilor numerelor este 6(1 + 2 + 3) · 10 = 360, (4). Pentru fiecare valoare a lui
c sunt 12 numere, (5). (5)  Suma unităţilor numerelor este 12 · 2 = 24, (6). (2), (4) şi (6)  24
+ 360 + 4 800 = 5 184.
4. a) Aflaţi câte numere naturale de ordinul 4, divizibile cu 4, sunt formate cu cifrele 0, 1, 2,
3, 4, 5.
b) Aflaţi suma numerelor de la punctul a).
4. a) Numerele sunt de forma 1 000a + 100b + 10c + d, a Î {1, 2, 3, 4, 5}, b Î {0, 1, 2, 3, 4, 5},
1. Numere reale 33
(1), n = 10c + d, n Î {0, 4, 12, 20, 24, 32, 40, 44, 52}, (2). 5 · 6 · 9 = 270, (3). (1), (2) şi (3) 
În total sunt 270 de numere. b) Pentru fiecare valoare a lui a sunt 54 de numere, (1). (1)  Suma
miilor numerelor este 54(1 + 2 + 3 + 4 + 5) · 1 000 = 54 · 15 · 1 000 = 810 000, (2). Pentru fiecare
valoare a lui b sunt 45 numere, (3). (3)  Suma sutelor numerelor este 45(1 + 2 + 3 + 4 + 5) ·
100 = 45 · 15 · 100 = 67 500, (4). Pentru fiecare număr format de ultimele două cifre sunt 30 de
numere, (5). (5)  Suma numerelor formate de ultimele două cifre este 30(4 + 12 + 20 + 24 + 32
+ 40 + 44 + 52) = 30 · 228 = 6 840, (6). (2), (4) şi (6)  810 000 + 67 500 + 6 840 = 884 340.
5. a) Aflaţi câte numere naturale mai mici decât 1 331 sunt numere prime cu 1 331.
b) Aflaţi câte numere naturale mai mici decât 4 500 sunt numere prime cu 4 500.
5. a) 1 331 = 113, Numerele divizibile cu 1 331 sunt: n1 = 1 · 11, n2 = 2 · 11, n3 = 1 · 11, ..., n120 =
120 · 11, n121 = 121 · 11. Numărul numerelor prime cu 1 331 este n = 11 – 11 = 1 210. Concluzie:
3 2
k k–1 k–1
Dacă p este număr prim, atunci numărul numerelor cu p este n = p – p = p (p – 1). .
2 2 3
b) 4 500 = 2 · 3 · 5 , (1). (1)  Din 4 500 se scad: numărul divizorilor lui 2; numărul divizorilor
lui 3; numărul divizorilor lui 5; numărul divizorilor lui 6; numărul divizorilor lui 10; numărul
4 500 4 500 4 500
divizorilor lui 15; numărul divizorilor lui 30, (2). (2)  n = 4 500 – – – +
2 3 5
4 500 4 500 4 500 4 500
+ + – = 4 500 – 2 250 – 1 500 – 900 + 750 + 450 + 300 – 150 = 1 280
6 10 15 30
sau n = 4 500 · 1 –
1
2
1–( )( )( )
1
3
1
1 – = 1 280.
5
1·m 1·m
6. Fie numerele naturale nenule m, n, p. Aflaţi câte dintre numerele: a1 = , a2 = ,
n n
p·m
..., ap = sunt numere naturale.
n
6. Fie d = (m, n), (1). (1)  m = ad, n = bd, (a, b) = 1, (2). (1) şi (2)  Fracţiile se simplifică cu
d şi numărul termenilor şirului care sunt numere naturale este egal cu [ pb ].
7. Aflaţi numărul natural n pentru care este adevărată propoziţia:
(23n + 2 : 4n)2 + (9 · 52n · 16n) : (25n · 22n) = 1 600.
7. (23n + 2 : 4n)2 = (23n + 2 : 22n)2 = (2n + 2)2 = 22n + 4, (1). (9 · 52n · 16n) : (25n · 22n) = (9 · 52n · 24n) : (52n
2n 2n 2n + 4 2n 2n 4 2n 2n
· 2 ) = 9 · 2 , (2). (1) şi (2)  2 + 9 · 2 = 2 (2 + 9) = 25 · 2 , (3). (3)  25 · 2 = 1 600
2n
 2 = 64  n = 3.
8. Fie n unghiuri congruente în jurul unui punct de x°, unde x este un număr natural
impar. Aflaţi numărul minim n.
8. nx = 360, (1). 360 = 23 · 32 · 5, (2). (1) şi (2)  x = 45  n = 8. 2n + 3 3n + 2 6n + 6
– –
9. Aflaţi cel mai mic număr natural n pentru care a = 8 2 000 4 1 999 21 998 este un
2 –2 –2
număr natural.
2 – 22(3n + 2) – 26n + 6 26n + 9 – 26n + 4 – 26n + 6 26n + 4 (25 – 1 – 22) 26n + 4 · 27
3(2n + 3)
9. a = = = = , (1). n
2 (4 – 2 – 1)
1 998 1 998 1 998 1 998
2 2 2
trebuie să fie cel mai mic număr natural pentru care a este număr natural, (2). Conform (2), (1)
 6n + 4 ≥ 1 998  6n ≥ 1 994  3n ≥ 997  3n = 999. Rezultă n = 333.
10. Aflaţi numărul natural x şi cifrele a şi b în baza 10, astfel încât să fie adevărată
34 1. Numere reale
propoziţia: (6x + 180)2 = a051b.
10. (6x + 180)2 = 36(x + 30)2, (1). (1)  36 divide a051b, (2). (2)  b Î{2, 6} şi 9 divide c = a
+ b + 6, (3). Fie b = 2, (4). (4)  a0512 nu este pătrat perfect. Fie b = 6, (5). (5)  a = 6 şi 60516
= 36 · 1 681, (6). (1) şi (6)  x + 30 = 41  x = 11.
11. Fie mulţimea M ={ abc | }
a+b a–b
= , a > b, c > b . Aflaţi numărul de elemente
c+b c–b
ale mulţimii M.
11. Fie b = 0. 9 · 9 – 8 = 72; 101, 202, 212, 303, 313, 323, 404, 414, 424, 434, 505, 515, 525,
535, 545, 606, 616, 626, 636, 646, 656, 707, 717, 727, 737, 747, 757, 767, 808, 818, 828, 838,
848, 858, 868, 878, 909, 919, 929, 939, 949, 959, 969, 979, 989; 72 + 45 = 117. Răspuns: 117..
12. Mulţimea A este inclusă în mulţimea numerelor întregi şi produsul elementelor
sale este 330. Aflaţi numărul maxim al elementelor mulţimii A.
12. 2 · 3 · 5 · 11 = –1 · 1 · (–2) · 3 · 5 · 11 = 330. A = {–1, 1, –2, 3, 5, 11}. Răspuns: 6 elemente.
13. Numerele naturale x, y, z sunt direct proporţionale cu numerele prime p, q, r.
Dacă pqr = 30 şi x + y + z = 100, aflaţi suma ultimelor 2 021 de cifre ale numărului a =
x2 020 + y2 020 + z2 020.
x y z 100 2 020
13. 2 · 3 · 5 = 30; = = = = 10, (1), (1)  x = 20, y = 30, z = 50, (2). (2)  a = 20
2 3 5 10
2 020 2 020 2 020 2 020 2 020 2 020 2 020 2 020 2 020
+ 30 + 50 = 10 (2 +3 + 5 ) = 100...00
123 · b, b = 2 +3 + 5 , (3). (3) 
2 020
2 020 2 020 2 020
u(b) = u(2 ) + u(3 ) + u(5 ) = u(6 + 1 + 5) = 2, (4). (3) şi (4)  suma ultimelor 2 021 de
cifre ale numărului a este 2.
4 k2
14. Câte perechi de numere întregi (n, k) verifică propoziţia = ?
n2 + 2 51
14. n2 = 49 şi k2 = 4, (1). (1)  4 = (–2)2 = 22 şi 49 = (–7)2 = 72, (2). (2)  (–7, –2), (–7, 2), (7,
–2), (7, 2). Răspuns: 4 perechi.
100 102 104 160
15. Aflaţi câte fracţii reductibile sunt în şirul , , , ..., .
1 3 5 61
102 108 114 120 126 132 138 144 150 156 110 154
15. , , , , , , , , , , , . Răspuns: 12 fracţii reduc-
3 9 15 21 27 33 39 45 51 57 11 55
tibile.
16. Un număr natural se numeşte interesant dacă suma pătratelor cifrelor sale este
un pătrat perfect. Arătaţi că dacă n este cel mai mic număr interesant de 4 cifre distincte
atunci 1 010 ≤ n < 2 000.
16. Se cercetează numerele: 1 023, 1 024, 1 025, ,,,, 1 029, 1 034, 1 035, ..., 1 039, 1 045, 1 046,
1 047, 1 048. 1 + 0 + 16 + 64 = 81. Răspuns: 1 048 este număr interesant.
xy
17. Fie mulţimea A = {(x, y) |
x2 + y2
26 }
= [x, y], x Î q*, y Î q* unde [x, y] este cel
mai mic multiplu comun al numerelor x şi y. Aflaţi numărul de elemente ale mulţimii A.
17. Fie propoziţia: xy = (x, y) [x, y]. Perechile (1, 5), (5, 1), (4, 6), (6, 5) şi (13, 13) verifică pro-
poziţia. Răspuns: 5 elemente.
18. Suma a n numere întregi consecutive este egală cu 2 022. Aflaţi valorile posibile
ale numărului natural nenul n.
18. Dacă toţi termenii sumei sunt pozitivi, atunci S = (m + 1) + (m + 2) + . . . + (m + n), cu m Î q.
1. Numere reale 35
n(n + 1)
Rezultă că nm + = 2 022  n(2m + n + 1) = 4 044, (1). (1)  Cei doi factori au parităţi
2
diferite şi primul este mai mic, (2). (2)  (n, 2m + n + 1) Î {(1, 4044) , (3, 1348) , (4, 1011) ,
(12, 337)}, (3). (3)  (n, m) Î {(1, 2021) , (3, 672) , (4, 503) , (12, 162)}. Răspuns: n poate lua
valorile 1, 3, 4, 12. Dacă suma conţine şi termeni care nu sunt numere pozitive, atunci S = (−m) +
(−m + 1) + . . . + m + (m + 1) + . . . + (m + k), unde 2m + k + 1 = n. Ţinând seama de cele de mai
sus, se obţin pentru n şi valorile 4 044, 1 348, 1 011 şi 337.
n Sume
1. Calculaţi s = ∑i .1
n
n(n + 1)
1. ∑ i = 1 + 2 + 3 + ... + n =
1
2
.
n
2. Calculaţi s = ∑i 1
2
.
n
n(n + 1)(2n + 1)
2. ∑i
1
2 2 2 2
= 1 + 2 + 3 + ... + n =
2
6
.
n
3. Calculaţi s = ∑i . 3
( )
2
n
n(n + 1)
3i
3. ∑ i = 1 + 2 + 3 + ... + n =
3 3 3
.
3
i
2
n
4. Calculaţi s = ∑ (2i − 1) .
1
n n n n
n(n + 1)
4. ∑ (2i – 1) = ∑ (2i) – ∑ 1 = 2 · ∑ i – n = 2 · – n = n2 + n – n = n2.
i=1 i=1 i=1 i=1 2
5. Suma a 63 de numere naturale nenule este 2 000. Arătaţi că cel puţin 2 dintre aceste
numere sunt egale.
5. 1 + 2 + 3 + ... + 63 = 63 · 64 : 2 = 2 016; 1 + 2 + 3 + ... + 62 = 63 · 62 : 2 = 1 953; 2 000 – 1953
= 47. Rezultă că: 1 + 2 + 3 + ...+ 46 + 47 + ... + 61 + 62 + 47 = 2 000.
6. Fie d1, d2, d3, ..., dk toţi divizorii naturali ai numărului natural n. Arătaţi că: (d1 · d1
2
· d1 ·... · dk) = nk.
n n n n n
6. d1 < d2 < d3 < ... < dk, (1). (1)  d1 = , d2 = , d3 = , ..., dk – 1 = , dk = , (2). (2) 
dk dk – 1 dk – 2 d2 d1
n n n n n 2 k
d1 · d2 · d3 · ... · dk = · · · ... · ·  (d1 · d1 · d1 ·... · dk) = n .
dk dk – 1 dk – 2 d 2 d1
7. Calculaţi sumele:
1 1 1
a) s1 = + + ... + ;
1·5 5·9 2 001 · 2 005
b) s2 = 1 · 1! + 2 · 2! + 3 · 3! +... + 100 · 100!;
1 2 3 99
c) s3 = + + + ... + ;
2! 3! 4! 100!
d) s4 = 1 + 2 · 2 + 3 · 23 + ... + 100 · 299.
1 4 1 1 4 1 1 4 1 1 1
7. a) 1 – = ; – = ; ...; – = , (1). (1)  4s1 = 1 – + –
5 1·5 5 9 5·9 2 001 2 005 2 001 · 2 005 5 5 9
36 1. Numere reale
1 1 1 501
+ ... + – , (2). (2)  4s1 = 1 – , (3). (3)  s1 = . b) k · k! = (k + 1 – 1) · k! =
2 001 2 005 2 005 2 005
(k + 1)! – k!, (1). (1)  s2 = 2! – 1! + 3! – 2! + 4! – 3! + ... + 101! – 100!, (2). (2)  s2 = 101! – 1!
1 1 1 1 1 2 1 1 3 1 1 99 1 1 1 1
c) – = ; – = ; – = ; ...; – = , (1). (1)  s3 = – + –
1! 2! 2! 2! 3! 3! 3! 4! 4! 99! 100! 100! 1! 2! 2! 3!
1 1 1 1 1 1
+ – + ... + – , (2). (2)  s3 = – .
3! 4! 99! 100! 1! 100!
d) 2s4 – s4 = (2 + 2 · 2 + 3 · 2 + ... + 99 · 2 + 100 · 2 ) – (1 + 2 · 2 + 3 · 2 + ... + 100 · 2 ) =
2 3 99 100 3 99
100 · 2 – (1 + 2 + 2 + 2 + ... + 2 ) = 100 · 2 – (2 – 1) = 1 + 99 · 2 .

100 2 3 99 100 100 100
1 1 1 1
8. Fie s = + + + ... + , n Î q*, k Î q*. Arătaţi că nu există valori
n n+1 n+2 n+k
ale lui n şi k pentru care s este număr natural.
8. Printre numitorii rapoartelor lui s există p = 2ij, i Î q*, j Î q*, unde i are valoarea maximă.
După ce se aduce la cel mai mic numitor comun un numărător şi numai este număr impar, iar
ceilalţi sunt numere pare. Rezultatul este o fracţie cu numărătorul un număr impar şi numitorul
un număr par.
9. Fie punctele A0, A1, A2, ..., A2 022 coliniare în această ordine. Aflaţi valoarea raportu-
A0 A2 022
lui r = , dacă A0A1 = 1, A1A2 = 3, A2A3 = 5, ..., A2 021A2 022 = 4 043.
A0 A1 011
n
9. A0 A2 022 = 1 + 3 + 5 + ... + 4 043, (1). (1)  A0 A2 022 = ∑ (2i – 1), (2). (1) şi (2)  2n – 1 = 4 043
i=1
2 2
 n = 2 022, (3). (2) şi (3)  A0 A2 022 = 2 022 , (4). În acelaşi mod se deduce că A0 A1 011 = 1 011 ,
(5). (4) şi (5)  r = 4.
10. Aflaţi exponentul lui 2 din desconpunerea în factori primi a numărului n = 31 ·
32 · 33 ·... · 60.
10. Fie m = 60! şi p = 30!, (1). Se află exponentul lui 2 din descompunerea în factori primi a lui
m, x, şi y – exponentul lui 2 din descompunerea în factori primi a lui p, (2). (2)  [302 ] = 15, [304 ]
= 7, [308 ] = 3 şi [3016 ] = 1; [602 ] = 30, [604 ] = 15, [608 ] = 7, [6016 ] = 3 şi [6032 ] = 1, (3). (3)  x = 26,
y = 76  x – y = 30. Răspuns: 30.
11. Demonstraţi inegalităţile:
1 1 1 1 1 1 1 1
a) 2 + 2 + 2 + ... + < 2; b) 1 + + + + ... + < 3.
1 2 3 n2 1! 2! 3! n!
11. a) Fie a =
1 1 1 1
2 + 2 + 2 + ... + 2 < 1 +
1 2 3 n
1
+
1·2 2·3
1
+ ... +
1
n(n – 1)
=1+ 1–
1
2
+
1 1
2 3
– ( ) ( )
+ ... + ( 1
n–1 n
–
1
) 1 1 1 1
= 1 + 1 – < 2  a < 2. b) Fie b = 1 + + + + ... + < 1 +
n 1! 2! 3!
1
n!
1
1·2
+
1
2·3
+ ... +
1
n(n – 1)
=2+ 1– ( ) (
1
2
+
1 1
–
2 3
+ ... +) 1
n–1 n
–(1 1
)
= 2 + 1 – < 3  b < 3.
n
12. Fie numerele raţionale a, b şi c, care nu sunt toate nule. Arătaţi că cel puţin unul
2 2 2
dintre numerele m = (a + b + c) – 8ac, n = (a + b + c) – 8bc şi p = (a + b + c) – 8ab
1. Numere reale 37
este pozitiv.
12. m + n + p = (a + b + c)2 – 8ac + (a + b + c)2 – 8bc + (a + b + c)2 – 8ab = 3(a2 + b2 + c2 + 2ab
+ 2bc + 2ac) – 8(ab + bc + ac) = 3(a + b + c ) – 2(ab + bc + ac) = a + b + c + (a + b + 2ab)
2 2 2 2 2 2 2 2
+ (b + c + 2bc) + (a + c + 2ac) = a + b + c + (a – b) + (a – c) + (b – c) , (1). (1)  m + n +

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
p > 0, (2). (2)  Cel puţin unul dintre numerele m, n, p este pozitiv.
13. Rezolvaţi în m ecuaţia:
x+2 x x–2 x – 2 014 x – 2 016
+ + + ... + + = 2 020.
1 011 1 010 1 009 3 2
13. x (12 + 13 + 14 + ... + 1 011
1
) – 2 016
2
– 2 014 – 2 012 – ... – 2 + 2 = 2 020  x (
3 4 1 009 1 011
1
2
1 011 )
, (1). x ( + +
1 1 1 2 016 2 014 2 012 2 2 1 1
+ + + ... + = 2 020 + + + + ... + –
3 4 2 3 4 1 009 1 011 2 3
1 011 )
 x ( + + + ... +
1 011 )
1 2 020 2 020 2 020 2 020 2 1 1 1 1
... + = + + + ... + +4–
2 3 4 1 009 1 011 2 3 4
 x ( + + + ... +
1 011 )
2 020 2 020 2 020 2 020 2 020 2 1 1 1 1
= + + + ... + + +2– =
2 3 4 1 009 1 010 1 011 2 3 4
, (2). (1) şi (2)  x ( + + ... +
1 011 )
2 020 2 020 2 020 2 020 2 020 2 020 1 1 1
+ + + ... + + +
2 3 4 1 009 1 010 1 011 2 3
= 2 020 ∙ ( + + + ... + )  x = 2 020. S = {2 020}.
1 1 1 1
2 3 4 1 011
14. Doi bicicliţti pornesc, în acelaşi moment, din două oraşe A şi B, situate la distanţa
de 165 km. Un biciclist se deplasează din A spre B cu viteza constantă de 30 km/h, iar
celălalt biciclist – din B spre A cu viteza constantă de 25 km/h. Aflaţi distanţa dintre cei
doi biciclişti, cu 12 minute înainte de a se întâlni.
14. 30 + 25 = 55; 60 : 12 = 5; 55 : 5 = 11. Viteza de apropiere este de 55 km/h. 12 minute con-
stituie o cincime dintr-o oră. Răspuns: 11 km.
15. Fie mulţimea A = {
a
b
| }
a Î q*, b Î q*, a + b = 2 021 . Aflaţi numărul fracţiilor
din A, ireductibile şi supraunitare.
15. Răspuns: 966.
16. Aflaţi numărul perechilor de numere naturale (a, b), prime între ele, cu proprieta-
13a − 12b
tea că este un număr întreg.
a+b
16. 13a − 12b = k(a + b), k este număr întreg. 1) k = 0 implică 13a − 12b = 0  13a = 12b 
(a, b) = (12, 13). 2) k = 1 implică 13a − 12b = a + b  12a = 13b  (a, b) = (13, 12). 3) k = 2
implică 13a − 12b = 2a + 2b  11a = 14b  (a, b) = (14, 11). 4) k = 3 implică 13a − 12b = 3a
+ 3b  10a = 15b  2a = 3b  (a, b) = (3, 2). 6) k = 4 implică 13a − 12b = 4a + 4b  9a = 16b
 (a, b) = (16, 9). 7) k = 5 implică 13a − 12b = 5a + 5b  8a = 17b  (a, b) = (17, 8). ... 13) k =
12 implică 13a − 12b = 12a + 12b  a = 24b  (a, b) = (24, 1). 14) k = –1 implică 13a − 12b =
−a − b  14a = 11b  (a, b) = (11, 14). 15) k = –2 implică 13a − 12b = − 2a − 2b  15a = 10b
 3a = 2b  (a, b) = (2, 3). 16) k = –3 implică 13a − 12b = −3a − 3b  16a = 9b  (a, b) = (9,
16). 17) k = –4 implică 13a − 12b = −4a − 4b  17a = 8b  (a, b) = (8, 17). 18) k = –5 implică
13a − 12b = −5a − 5b  18a = 7b  (a, b) = (7, 18). 19) k = −6 implică 13a − 12b = −6a − 6b
 19a = 6b  (a, b) = (6, 19). 20) k = −7 implică 13a − 12b = −7a − 7b  20a = 5b  4a = b 
(a, b) = (1, 4). 21) k = −8 implică 13a − 12b = −8a − 8b  21a = 4b  (a, b) = (4, 21). 22) k =
38 1. Numere reale
−9 implică 13a − 12b = −9a − 9b  22a = 3b  (a, b) = (3, 22). 23) k = −10 implică 13a − 12b
= −10a − 10b  23a = 2b  (a, b) = (2, 23). 24) k = −11 implică 13a − 12b = −11a − 11b  24a
= b  (a, b) = (1, 24). Răspuns: 24 de perechi..
17. Fie r = [{x} + {2x} + {3x}], unde x este un număr real ({a} şi [a] reprezintă par-
tea neîntreagă, respectiv partea întreagă a numărului real a). Aflaţi mulţimea valorilor
posibile ale lui r.
17. Pentru 0 < x ≤ 0,16, E = 0. Pentru 0,19 ≤ {x} < 0,65 rezultă: 0,3 < {2x} ≤ 0,38, 0,58 <
{3x} ≤ 0,95 şi r = 1. Pentru 0,7 ≤ {x} < 0,9 rezultă: 0,18 < {2x} ≤ 0,4, 0,58 < {3x} ≤ 0,95
şi r = 1 sau r = 2. Rezultă că r Î {0, 1, 2}.
18. Fie numerele raţionale a, b, c, d şi numerele x = |a − b||c − d|, y = |a − c||b − d|, z
= |a − d||b − c|. Aflaţi numărul r = (x + y − z)(y + z − x)(z + x − y).
18. Fie a < b < c < d. Atunci x = (a − b)(c − d), y = (a − c)(b − d), z = (a − d)(b − c), (1). x + y − z
= (a − b)(c − d) + (a − c)(b − d) – (a − d)(b − c) = ac – ad – bc + bd + ab – ad – bc + cd – (ab – ac
– bd + dc) = ac – ad – bc + bd + ab – ad – bc + cd – ab + ac + bd – dc = 2ac – 2ad – 2bc + 2bd,
(2). y + z − x = (a − c)(b − d) + (a − d)(b − c) – (a − b)(c − d) = ab – ad – bc + cd + ab – ac – bd
+ cd – (ac – ad – bc + bd) = ab – ad – bc + cd + ab – ac – bd + cd – ac + ad + bc – bd = 2ab +
2cd – 2ac – 2bd, (2). z + x − y = (a − d)(b − c) + (a − b)(c − d) − (a − c)(b − d) = ab – ac – dc +
dc + ac – ad – bc + bd – (ab – ad – bc + bd) = ab – ac – dc + dc + ac – ad – bc + bd – ab + ad +
bc – bd = 0, (3). (1), (2) şi (3) implică r = (2ac – 2ad – 2bc + 2bd)(2ab + 2cd – 2ac – 2bd) · 0 = 0,
19. Aflaţi numărul perechilor de numere întregi care verifică soluţia ecuaţiei x2 · (y −
1) + y2 · (x − 1) = 1.
19. Dacă x = 1, atunci y − 1 = 1  y = 2, (1). Dacă y = 1, atunci x − 1 = 1  x = 2, (2).
20. Aflaţi cel mai mare număr natural n, pentru care există {a1, a2, ..., an}  {1, 2, ...,
1 000}, numere naturale distincte, astfel încât suma oricăror trei dintre ele să fie divizi-
bilă cu 15.
20. 1 000 : 15 = 66,(6). Răspuns: 67.
Fracţii continue. Numere reale
7 1 1 1 1
Fie 3,7. Atunci 3,7 = 3 + =3+ =3+
3
=3+ =3+ .
10 10 1 1
7
11+
+ 1+
7
7 1
2+
Astfel, 3,7 a fost scris ca fracţie contnuă şi 3,7 = [3; 1, 2, 3]. 3 3
1 1
Procedând la fel cu 2, rezultă: 2 = 1 + (2 – 1) = 1 + =1+ 1
=
1+ 2 1+1+
1+ 2
1 1
1+ 1 = 1+ 1 = [1; (2)]. Deoarece 2 se repetă de un număr
2+ 2+
1 1
2+ 2+
1+ 2 1
2+
1
2+
...
nelimitat de ori, apare între paranteze ca la scrierea perioadei numerelor zecimale perio-
dice. Procedând la fel, se găseşte că 3 = [1; (1, 2)].
1. Numere reale 39
În 1767 Lambert a demonstrat că numărul  este un număr iraţional, iar în 1882 Lin-
demann a demonstrat că  este un număr transcendent, adică un număr ce nu poate fi
rădăcină a unui polinom cu coeficienţi raţionali. Un alt număr transcendent este numărul
e = 2,7182818..., a cărui scriere ca fracţie continuă este [2; 1, 2, 1, 1, 4, 1, 1, 6, 1, 1, 8,
...]. Se constată astfel că scrierea lui ca fracţie continuă (şi această observaţie este vala-
bilă pentru orice număr transcendent) diferă de scrierea numerelor algebrice (raţionale
sau iraţionale) sub formă de fracţie continuă. Prin urmare, scrierea sub formă de fracţie
continuă permite separarea numerelor transcendente de numerele algebrice.
AC AB
Numărul de aur. Fie C Î [AB] astfel încât = . Punctul C împarte segmetul AB
BC AC
1+ 5
în medie şi extremă raţie. Valoarea rapoartelor este egală cu numărul de aur  =
2
= 1,6180339...
Fie AB = 1 şi AC = x, (1). Atunci BC = 1 – x, (2). (1) şi (2)  x2 = 1 – x  x2 + x – 1 =
–1 –  5 –1 + 5 –1 + 5 AB –1 + 5
0  x1 = şi x2 = x= , (3). (1), (2) şi (3)  =1:
2 2 2 AC 2
AB 2 AB 2(1 + 5) AB 1 + 5 1 + 5
 =  =  = = .
AC –1 + 5 AC 4 AC 2 2
**********************************************************************
1. Calculaţi:
a) 2 + 2 + 2 + 2 + ... , unde „ ...“ indică repetarea la infinit a radicalilor;
b) 3 + 3 + 3 + 3 + ... , unde „ ...“ indică repetarea la infinit a radicalilor;
c) 5 + 5 + 5 + 5 + ... , unde „ ...“ indică repetarea la infinit a radicalilor.
1. a) Fie 2 + 2 + 2 + 2 + ... = x, (1). (1)  2 + x = x2  x2 – x – 2 = 0, (2). Soluţia acceptată

3 + 3 + 3 + 3 + ... = x, (1). (1)  3 + x = x  x – x – 3 = 0, (2).
2 2
a ecuaţiei (2) este 2. b) Fie
1 + 13
Soluţia acceptată a ecuaţiei (2) este . c) Fie 5 + 5 + 5 + 5 + ... = x, (1). (1)  5 + x =
2
1 + 21
x  x – x – 5 = 0, (2). Soluţia acceptată a ecuaţiei (2) este
2 2
.
2
2. Calculaţi:
a) 1 + 1 + 1 + 1 + ... , unde „ ...“ indică repetarea la infinit a radicalilor;
b) 0 + 0 + 0 + 0 + ... , unde „ ...“ indică repetarea la infinit a radicalilor.
2. a) Fie 1 + 1 + 1 + 1 + ... = x, (1). (1)  1 + x = x2  x2 – x – 1 = 0, (2). Soluţia mai mare
1 + 5
decât 1 a ecuaţiei (2) este  =
2
. b) Fie 0 + 0 + 0 + 0 + ... = x, (1). (1)  x = x  x – x
2 2
= 0, (2). Soluţia ecuaţiei (2) sunt 0 şi 1.

40 1. Numere reale
3. Aflaţi valoarea numărului natural n pentru care: n + n + n + n + ... = .
( )
2
1 + 5
n + n + n + n + ... = , (1). (1)  n +  =    –  = n, (2).  –  =
2 2 2
3. Fie 2
1 + 5 3 + 5 1 + 5
–  –=
2
–   –  = 1, (3). (2) şi (3)  n = 1.
2
2 2 2
1
4. Rezolvaţi ecuaţia: 1 + 1
= x.
1+
1
1+
...
1 1
4. 1 + 1
= x, (1). (1)  1 + = x, (2). (2)  x + 1 = x  x – x – 1 = 0, (3). Soluţia mai
2 2
1+ x
1
1+
...
1 + 5
mare decât 1 a ecuaţiei (3) este  =
2
.
k 2 + 5
5. Fie numărul a = , k Î q. Demonstraţi că numărul a se află între două
1+k
numere întregi consecutive, oricare ar fi numărul natural k. Aflaţi aceste numere întregi.
5. Dacă k = 0, atunci a = 5 . Rezultă 2 < a < 3. Dacă k = 1, atunci a =
2 + 5
. Rezultă 2 < a
2
22 + 5
< 3. Dacă k = 2, atunci a = . Rezultă 2 < a < 3. În general, a – 1 = k 2 + 5 – k – 1
3
= k(2 – 1) + (5 – 1) > 0. Rezultă a > 1, (1). a – 2 = k 2 + 5 – 2k – 2 < k(2 – 1,42) +
(5 – 0,58k – 2) < 0. (1) şi (2) implică 2 < a < 3, k Î q. Răspuns: Între 2 şi 3.
6. Fie numerele raţionale strict pozitive a, b, c astfel încât:
2a + 3b 2b + 3c 2c + 3a
= = .
4a + 5b + 6c 4b + 5c + 6a 4c + 5a + 6b
Demonstraţi că:

a + 3b b + 3c c + 3a
a) m = 3a + 4b + 5c + 3b + 4c + 5a + 3c + 4a + 5b, Î q.
2a + 3b
b) r =
2b + 3c
 5ab
4a + 5b + 6c
2c + 3a
+ 5bc
4b + 5c + 6a
5a + 5b + 5c 5 1
+ 5ca
4c + 5a + 6b
2a + 3b
≤
1
 2.
2
6. a) = = = = = . = 
4a + 5b + 6c 4b + 5c + 6a 4c + 5a + 6b 15(a + b + c) 15 3 4a + 5b + 6c 3
6a + 9b = 4a + 5b + 6c  2a + 4b = 6c  a + 2b = 3c, (1). Analog se deduc propoziţiile: b + 2c
a + 3b b + 3c
= 3a şi c + 2a = 3b, (2), (1) şi (2) implică: a = b = c, (3). (3) implică =
3a + 4b + 5c 3b + 4c + 5a
=
c + 3a
3c + 4a + 5b 3
1
= , (4). (4) implică m = 1. b) r =
3a 5
15a 
=  r≤ .
5
5
2
2
7. Arătaţi că este adevărată propoziţia:
1 3 2 019 2 021 1 1 5 9 2 019 2 023 1
a) · · ... · · < ; b) · · · ... · · < ;
2 4 2 020 2 022 2003 3 7 11 2 021 2 025 2 027
1. Numere reale 41
1 9 17 2 417 2 425 1
c) · · · ... · · < .
5 13 21 2 421 2 429 2 433
n n+1 1 3
7. a) Se ţine cont că pentru orice numere naturale nenule n şi m, < , (1). Fie a = · ·
m m+1 2 4
5 2 019 2 021 2 4 6 2 020 2 022 2
· ... · · şi b = · · · ... · · , (2). Conform (1), (2)  a < b  a <
6 2 020 2 022 3 5 7 2 021 2 023
2 1 1
ab  a < , (3). (3)  a < . b) Se ţine cont că pentru orice numere naturale nenule n
2 023 2 023
n n+2 1 5 9 2 019 2 023 3 7 9 2 021 2 025
şi m, < , (1). Fie a = · · · ... · · şi b = · · · ... · · ,
m m+2 3 7 11 2 021 2 025 5 9 11 2 023 2 027
2 2 1 1
(2). Conform (1), (2)  a < b  a < ab  a < , (3). (3)  a < . c) Se ţine cont
2 027 2 027
n n+4 1 9 17 2 417
că pentru orice numere naturale nenule n şi m, < , (1). Fie a = · · · ... ·
m m+4 5 13 21 2 421
2 425 5 13 21 2 421 2 429 2 2
· şi b = · · · ... · · , (2). Conform (1), (2)  a < b  a < ab  a <
2 429 9 17 25 2 425 2 433
1 1
, (3). (3)  a < .
2 433 2 433
8. Aflaţi numărul natural n pentru care a = 16 – 2 5,5 + n ( n + 2) + 3 2( n + 1)
+ 32 este număr natural.
8. 5,5 + n (n + 2) + 32 (n + 1) = 5,5 + n + 2n + 32 · n + 32 , (1). Fie n = 1, (2).
34 + 62 (4 + 32 )
2
Conform (2), (1)  5,5 + 1 + 2 + 32 + 32 = 8,5 + 62 = 4

=
4
, (3). (3)
 a = 16 + 32 – 4 – 32 = 12.
9. Aflaţi numerele n = abcdef pentru care 9a0 divide m = abcdef .
9. n < 1 000 000  m < 1 000, (1). (1)  m = 9a0 · k, (2). (2)  9a0 ≥ 900, (3). (3)  n ≥ 9002
 a Î {8, 9}, (4). a = 8 nu convine. a = 9  m = 990  n = 980 100.
3(n − 1)
10. Aflaţi numerele naturale n pentru care m = este număr natural.
n−3
3(n – 1) 3n – 3 3n – 9 + 6
10. Fie k = , (1). k trebuie să fie un pătrat perfect, (2). (1)  k = = =
n–3 n–3 n–3
3(n – 3) 6 6 6
+ – = 3 + – , (3). (2) şi (3)  – = 1, (4). (4)  n – 3 = 6 n = 9,
n–3 n 3 n 3 n 3
11. Aflaţi numerele raţionale x, y şi z pentru care este adevărată propoziţia:
 7x + 16 +  (y + 3)
8 4

+ 1 + (2z + 7)6 + 9 = 8.
11. 7x + 16 ≥ 16   7x + 16 ≥ 4   7x + 16 = 4 pentru x = 0, (1). Analog rezultă:  (y + 3) + 1
8 8 8 4

= 1 pentru y = –3 şi (2z + 7) + 9 = 3 pentru z = –3,5, (2). (1) şi (2) 
6
 7x + 16 +  (y + 3)
8 4
+1
+  (2z + 7)6 + 9 = 8, dacă x = 0, y = –3 z = –3,5.
42
(
3 3 7 7 ) (
12. Calculaţi a = 2 + 1 + 2 – 1 : 6 + 3 + 14 – 7 .
27 343
1. Numere reale
) .
1 2 1 23 + 1 27 – 1
2 6 + 3 14 + 7 3 (23 + 1)
12. b = + + – = + , (1). c = + = +
3 3 7 7 3 7 33 77 33
7 (27 – 1) = 23 + 1 + 27 – 1 , (2). (1) şi (2)  a = b : c = 1.
77 3 7
13. Calculaţi a =  6 – 1
+ (
 11 –  6 + 16 –  11 + 21 – 16 + 26 – 21 + ... +
6 66 176 336 546
 2 021 –  2 016
4 074 336 ) :
 12 126 –
 12 096
6 .
13.  6
–1 1
= 1 – , (1). (1) 
11 –  6 = 1 – 1 ,  16 – 11 = 1 – 1 , ...,  36 –  31
6 6 66  6 11  176 11  16  1 116
1 1 1
= – , (2). (1) şi (2)  Valoarea sumei din prima paranateză este b = 1 –
 2 016  2 021  2 021
 2 021 – 1  2 021 – 1  12 096  2 021 – 1  6 ·  2 021
= , (3). (2)  a = · = · = 1.
 2 021  2 021  12 126 –  6  2 021  6 ( 2 021 – 1)
1 + 1 + 1 + ... + 1 1
m=
 1 ∙ 6 2 ∙ 9 3 ∙ 12
+
224 ∙ 675 225 ∙ 678
;
1 1 1 1 1
n=
 + +
1∙4 2∙6 2∙8
+ ... + +
198 ∙ 338 199 ∙ 400 .
14. Fie s rezultatul de sub radical, (1). Se ţine cont că: 1 = 1 · 1 = 1 1 – 1 ; 1 = 1
3 1·2 3 1·6 2 2·9 3 ( )
· 1 =
1 1
(– ;
2 · 3 3 2 3 3 · 12
1 1
)=
1
· 1 =
3 3·4 3 3 4
1 1 1
– ; ...; ( 1
) = ·
1 1
224 · 675 3 224 · 225 3 224
=
1 1
(
– 1 ; ) 1 1
= ·
1
225 225 · 678 3 225 · 226 3 225 226
=
1 1 – 1
( ) 1
3
1 1 1
, (2). (1) şi (2)  s = 1 – + – +
2 2 3 (
1–1
3 4
+ ... +
1 – 1
+
224 225 225 226
1 – 1 1 – 1
= 1
3 ) (
226
=
225
678
m= )15
 678
.
1
Fie t rezultatul de sub radical, (1). Se ţine cont că: 1 = · 1 = 1 – ;
1·4 2 1·2 2
1 1
2 2·6
1
=
1
2
· ( )
2·3 2 (
2 3 2 ·)
1 = 1 1 – 1 ; 1 = 1 · 1 = 1 1 – 1 ; ...;
8 2 3·4 2 3 4 ( 198
1
)
· 338
= ·
1
2 198
1
· 199
=
1 1 –
2 198 (
1
);
1 1
= ·
1
199 199 · 400 2 199 · 200 2 199 200
=
1 1 – 1
( ) 1
, (2). (1) şi (2)  t = 1 – + – +
2
1 1 1 1
2 2 3 3 (
1
– + ... +
4
1 – 1
+
198 199 199 200
1 – 1 1
= 1–
2 ) ( 1
200
=
199
400
n= )  .199
20
1 1 5
15. Arătaţi că este adevărată propoziţia: + ≤ .
6
 (x – 3,5) 6
+4  (y – 0,45) 4
+9
1 1
15. (x – 3,5)6 + 4 ≥ 4   (x – 3,5)
6
+4 ≥ 2  ≤
2
, (1). Analog rezultă:
 (x – 3,5) 6
+4
1. Numere reale 43
1 1 1 1 5
≤ , (2). (1) şi (2)  + ≤ ,
3 6
 (y – 0,45) 6
+9  (x – 3,5) 6
+4  (y – 0,45)
6
+9
1 ∙ 2 ∙ 4 + 2 ∙ 4 ∙ 8 + 3 ∙ 6 ∙ 12 + ... + 200 ∙ 400 ∙ 1 600
m=
 1 ∙ 3 ∙ 9 + 2 ∙ 6 ∙ 18 + 3 ∙ 9 ∙ 27 + ... + 200 ∙ 600 ∙ 1 800
;
1 ∙ 5 ∙ 25 + 2 ∙ 10 ∙ 50 + 3 ∙ 15 ∙ 75 + ... + 100 ∙ 500 ∙ 2 500

n=
 1 ∙ 7 ∙ 49 + 2 ∙ 14 ∙ 98 + 3 ∙ 21 ∙ 147 + ... + 100 ∙ 700 ∙ 4 900
.
16. 1 ∙ 2 ∙ 4 + 2 ∙ 4 ∙ 8 + 3 ∙ 6 ∙ 12 + ... + 200 ∙ 400 ∙ 1 600 = 1 ∙ 2 ∙ 4(1 + 2 + 3 + ... + 200), (1). 1

∙ 3 ∙ 9 + 2 ∙ 6 ∙ 18 + 3 ∙ 9 ∙ 27 + ... + 200 ∙ 600 ∙ 1 800 = 1 ∙ 3 ∙ 9(1 + 2 + 3 + ... + 200), (2). (1) şi
8
(2)  m =
 27
. Analog se deduce că n = 125.

343 
m=
 6
+
7
+
5 10 15
8
+ ... +
50 –
225 ( 1 1
1 + + + ... +
2 3
1
45);
n=
 8
+
9 10
+
7 14 21
+ ... +
70 –
441 ( 1 + + + ... + ) .
1 1
2 3
1
63
17. 6 = 1 + 1 ; 7 = 5 + 2 = 1 + 1 ; 8 = 5 + 3 = 1 + 1 ; ...; 50 = 5 + 45 = 1 + 1 , (1).
5 5 10 10 10 2 5 15 15 15 3 5 225 225 225 45 5
6
(1)  +
7
5 10 15
+
8
+ ... +
50 –
225
1 1
(
1 + + + ... +
2 3
1
45
1 1 1 1 1
)
= 1 + + + + + + ... +
5 2 5 3 5
1
45
+
1 –
5 ( 1 1
1 + + + ... +
2 3
1
45
=
45
5 )
= 9. (2). (2)  m = 3.
8 1 9 7 2 1 1 10 7 3 1 1 70 7 63 1 1
=1+ ; = + = + ; = + = + ; ...; = + = + , (1).
7 7 14 14 14 2 7 21 21 21 3 7 441 441 441 63 7
8
(1)  +
7 10
7 14 21
+ + ... +
70 –
441
1 1
(
1 + + + ... +
2 3
1
63
1 1 1 1 1
)
= 1 + + + + + + ... +
7 2 7 3 7
1
63
+
1 –
7 ( 1 1
1 + + + ... +
2 3
1
63
=
63
7 )
= 9. (2). (2)  n = 3.
18. Decideţi dacă este pătrat perfect numărul:
( )
1 995
998
m = 1 996 – : 1 995;
1 + 3 + 5 + ... + 1 995
( )
1 997
999
n = 1 998 – : 1 997.
1 + 3 + 5 + ... + 1 997
18. Fie s = 1 + 3 + 5 + ... + 1 995 = n2, n = (1 995 + 1) ; 2 = 998, (1). (1)  s = 9982, (2). (2) 
m = 1 9951 994 este pătrat perfect.
Fie s = 1 + 3 + 5 + ... + 1 995 = n2, n = (1 995 + 1) ; 2 = 998, (1). (1)  s = 9982, (2). (2)  m =
1 9951 994 este pătrat perfect.  6
38 + 12 5 – 3 – 4 5
19. Aduceţi la forma cea mai simplă: a = .
78 + 24 5 – 8 – 8 5
19. 38 + 12 5 – 3 – 4 5 = 35 + 8 5, (1); 78 + 24 5 – 8 – 8 5 = 70 + 16 5 = 2(35 + 8 5), (2).
44 1. Numere reale
1
(1) şi (2)  a = .
2
( 2,8 + 5
1
2 ( 1
) 1
: 3 + 0,2 ∙ 2 – 1 ∙
2 3  ) ((
63
175
3 1
7 5
2 2
3 3 ) 3
: 5 ∙ 4 : 8 + 2,45 : 4 ∙ –  1,5625 : 2 .
5 )
20.  1,5625 = 1,25; 0,2 ∙ 2 1 = 0,2 ∙ 2,5 = 0,5; 63 = 9 ; 5 3 ∙ 4 1 : 8 = 38 ∙ 21 ∙ 1 = 114 ∙
2 175 25 7 5 7 5 8 5
1 114 245 14 49 3 21
8
= ; : = ∙
40 100 3 20 14 40 (4 3
= . 2,8 + 11 – ∙
3 5
:
135 2 –
∙
40 3 )(
1,25 :
13
5
= 13,8 –
4
5
∙1 ) ( )
5 5
∙ = 13 ∙ = 5.
13 13
21. Aflaţi media aritmetică şi media geometrică a numerelor:
(
a = (100 + 9,8(3)) : 0,075 +
82
( –
3
) 1
)
575 5,(6) 3 4 + 4 2 : 6 şi b = 1 5 23
2 715
( – 2 :6 –
23 )
1 24
5 25
–  4,1616 .
3
21. 9,8(3) = 9 75 ; 100 + 9,8(3) = 100 + 9 75 = 109 5 = 659 ; 5,(6) – 3 = 5 2 – 3 3 = 5 8 – 3 9
90 90 6 6 4 3 4 12 12
=1
1 23
= ; 0,075 +
12 12
82
575 ( 3
) 1
5,(6) – 3 + 4 : 6 = 0,075 +
4 2
82 23 9 1
∙
575 12 2 6
+ ∙ = 0,075 +
41
150 4
+
3
41 33 41 495 164 659 7 5 24

= 0,825 + = + = + = . Rezultă a = 100. b = ∙ 31 ∙ – – 2,04
150 40 150 600 600 600 5 31 25
= 7 – 0,96 – 2,04 = 4. Media aritmetică este semisuma numerelor = 52. Media geometrică sau
proporţională este rădăcina pătrată a produsului numerelor = 20.
22. Aflaţi numerele întregi care verifică ecuaţia:
a) | x –  17 | + | x –  85 | =  85 –  17 ; b) | x –  13 | + | x –  94 | =  94 –  13 .
22. a) x –  17 +  85 – x =  85 –  17  | x –  17 | = x –  17 şi | x –  85 | =  85 – x  x –
 17 ≥ 0 şi  85 – x ≥ 0  x ≥  17 şi  85 ≥ x   17 ≤ x ≤  85  5 ≤ x ≤ 9. Răspuns: 5, 6, 7, 8, 9.
b) x –  13 +  94 – x =  94 –  13  | x –  13 | = x –  94 şi | x –  94 | =  94 – x  x –  13
≥ 0 şi  94 – x ≥ 0  x ≥  13 şi  94 ≥ x   13 ≤ x ≤  94  4 ≤ x ≤ 9. Răspuns: 4, 5, 6, 7, 8, 9.
23. Fie a, b şi c numere reale pozitive.
a) Dacă p = a2 + ab + ac, q = b2 + ba + bc şi r = c2 + ca + cb sunt numere raţionale,
demonstraţi că t = a2 + b2 + c2 este tot un număr raţional.
b) Arătaţi că există a > 0, b > 0, c > 0 pentru care p1 = a2 + ab + bc, q1 = b2 + bc + ca
şi r1 = c2 + ca + ab sunt numere raţionale, dar t = a2 + b2 + c2 este un număr iraţional.
23. a) Fie a + b + c = s > 0. Conform datelor, numerele p = sa, q = sb şi r = sc sunt raţionale
pozitive, prin urmare g = sa + sb + sc = s(a + b + c) = s2 este număr raţional pozitiv, (1). (sa)2 =
2 2
s2a2 este un număr raţional, (2). (1) şi (2) implică a2 = s a2 este un număr raţional, (3). Analog
s
se arată că b2 şi c2 sunt numere raţionale, (4). (3) şi (4) implică t este un număr raţional. b) Fie a
= 2, b = 3 şi c = 3 − 2. Atunci p1 = 5 Î {, q1 = 4 Î {, r1 = 3 Î {, dar t = 10 − 26 nu este
număr raţional.
x2 + 3 x2 + 7 x2 + 19
24. Aflaţi produsul soluţiilor reale ale ecuaţiei 3
+
5
+
11
= 6.
24. Ecuaţia este echivalentă cu 55x2 + 165 + 33x2 + 231 + 15x2 + 285 = 990  103x2 + 681 = 990
1. Numere reale 45
 103x2 = 990 – 681  103x2 = 309  x2 = 3. Ecuaţia are soluţiile: – 3 , 3. Produsul lor este –3.
25. Aflaţi suma pătratelor soluţiilor raţionale ale ecuaţiei ||x| − 3| = 2.
25. |x| − 3 = 2 sau |x| − 3 = −2  |x| = 2 + 3 sau |x| = −2 + 3  |x| = 5 sau |x| = 1. Ecuaţia are so-
luţiile: −5, −1, 1, 5. 25 + 1 + 1 + 25 = 52. Suma pătratelor ecuaţiei este 52.
26. Aflaţi nnmărul elementelor iraţionale ale mulţimii A = {a1, a2, a3, ..., an}, a1 = 0,
a2 = 1, a3 = 2, ..., an = 300 .
26. n = 301. Printre elementele mulţimii A se află numerele naturale: 0, 1, 2, ..., 17. Celelalte
elemente ale mulţimii A sunt numere iraţionale. 301 – 18 = 283. 283 de numere iraţionale.
3– 1 5– 3 7– 5
27. Fie numărul a =   +   +   + ... +
243 – 241 . Arătaţi că a
se află între 0 şi 1. 1 ∙ 3 3 ∙ 5 7 ∙ 5 241 ∙ 243
3 – 1 1 5 – 3 1 – 1 7 – 5 1 – 1  243 –  241
27. =1– , (1). (1)  = , = , ..., =
1 ∙ 3 3 3 ∙ 5 3 5 5 ∙ 7 5 7  241 ∙  243
1 1 1
– , (2). (2)  a = 1 – , (3). (3)  a se află între 0 şi 1.
 241  243  243
xy yz
28. Numerele reale nenule x, y, z verifică propoziţiile: z = 6 – 42 , x = 2 + 2,
zx
= 3. Aflaţi s = x2 + y2 + z2.
y
xy yz zx
28. 6 – 4 2 = 4 – 4 2 + 2 = (2 –  2)2; z ∙ x ∙ y = 3(2 –  2)(2 +  2)  xyz = 6  xyz :
zx y xy zx yz zx
y = 6 : 3  xyz ∙ zx = 6 : 3  y = 2, (1). z ∙ y = 3(2 +  2)  x = 6 + 3 2, (2). x ∙ y
2 2
= 3(2 –  2)  z2 = 6 – 3 2, (3). (1), (2) şi (3)  s = 14.

29. Fie numărul xy . Aflaţi numărul a = max {|  96 − xy | + | xy − 15 000 |}.
29.  96 = 4  6 ;  15 000 = 50  6 , (1). (1)  max {|  96 – xy |} = xy – 4  6 ; max {| xy –  15 000 |}
= {50  6 – xy}, (2). (2)  a ={ xy – 4  6 + 50  6 – xy = {46  6 }.
30. Dacă a şi b sunt numere reale astfel încât −3 ≤ a ≤ 2 şi 2b = a − 4, aflaţi numărul:
r = 2a2 + 10b2 – 8a + 20b + 18 + 310b2 + 2a2 + 80b – 16a + 128.
30. r1 = 2a2 + 10b2 – 8a + 20b + 18 = 2(a2 – 4a + 4) + 10(b2 + 2b + 1) = 2(a – 2)2 + 10(b + 1)2,
a–4 (a – 2)2 (a – 2)2
(1). 2b = a − 4  b = , (2). (1) şi (2)  r1 = 2(a – 2)2 + 10 ∙ = 18 ∙ , (3). r2 =
2 4 4
10b2 + 2a2 + 80b – 16a + 128 = 10(b2 + 8b + 16) – 2(a2 + 8a + 16) = 10(b + 4)2 – 2(a + 4)2, (4).
a+4 (a + 4)2 (a + 4)2
2b = a − 4  b + 4 = , (5). (4) şi (5)  r2 = 10 ∙ – 2 ∙ (a + 4)2 = 2 ∙ , (6). (3)
2 4 4
2–a+a+4
şi (6)  r = 3 2 ∙ = 9 2.
2
31. Aflaţi valoarea numărului a = | π −  10 | + | π +  10 |.
31. π = 3,14... < 3,15 şi 3,15 = 9,9225, (1). (1)  a =  10 – π + π +  10 , (2). (2)  a = 2 10.
32. Aflaţi partea întreagă a numărului a = 2 – 33.
32. 1,41 < 2 < 1,42, (1). 1,71 < 3 < 1,42  5,13 < 33 < 5,16  –5,16 < –33 < –5,13, (2).
(1) şi (2)  –4 < –3,75 < –33 < –3. Răspuns: Partea întreagă a lui a este –4.
46 1. Numere reale
33. Aflaţi rădăcina pătrată a lui a, dacă a = 1 + 3 + 5 + 7 + . . . + 2 021.
33. Suma primelor n numere naturale impare este egală cu pătratul lui n. (2 021 + 1) : 2 = 1 011.
Răspuns: Rădăcina pătrată a lui a este 1 011.
34. Aflaţi cel mai mic număr real x > 0, pentru care a = x (35 − 43) este număr
întreg.
3 5 + 4 3
34. (3 5 – 4 3)(3 5 + 4 3) = 45 – 48 = –3. Rezultă că numărul pozitiv minim x =
3
43
= 5 + .
3
35. Aflaţi cifrele distincte a, b, c şi cel mai mic număr xy , astfel încât să fie verificată
propoziţia:  ba +  a +  c = xy .
35. a, c şi ba sunt pătrate perfecte a şi c sunt elemente ale mulţimii {0, 1, 4, 9} şi ba Î {49, 64,
81}. Rezultă propoziţiile: 7 + 3 + 0 = 10; 7 + 3 + 1 = 11; 7 + 3 + 2 = 12; 8 + 2 + 0 = 10; 8 + 2 + 1
= 11; 8 + 2 + 3 = 13; 9 + 1 + 0 = 10; 9 + 1 + 2 = 12; 9 + 1 + 3 = 13. Răspuns: (a, b, c, xy ) Î {(9,
4, 0, 10), (4, 6, 0, 10), (1, 8, 0, 10)}.
36. Aflaţi cifrele a şi b, astfel încât să fie verificată propoziţia:  ab + ba = a + b.
36. ab + ba = 10a + b + 10b + a = 11(a + b), (1). Propoziţia este adevărată dacă a + b = 11, (2).
(1) şi (2)  ab Î {29, 38, 47, 56, 65, 74, 83, 92}. Răspuns: (a, b) Î {(2, 9), (3, 8), (4, 7), (5, 6),
(6, 5), (7, 4), (8, 3), (9, 2)}.
37. Rezolvaţi în mulţimea Z ecuaţia: x  2 x = 2 x  2 .
2
37. 0 este o soluţie a ecuaţiei. Se ridică la pătrat şi rezultă ecuaţia: 2x  x = 4x  2  x x = 2 2
 x = 2. Răspuns: S = {0, 2}.
38. Aflaţi numerele naturale n cu proprietatea: n =  ab + ba + a + b.
38. ab + ba + a + b = 10a + b + 10b + a + a + b = 12(a + b), c = 12d, d = a + b, (1). c este pătrat
perfect, (2). (1) şi (2)  d Î {3, 12}  c Î {36, 144}. Răspuns: n Î {6, 12}.
39. Aflaţi numerele întregi x pentru care n este număr natural.
5x – 2 5x + 14 7x – 1
a) n =

39. a) Fie m =
x–2 ;
5x – 2
b) n =
 x+2 ; c) n =
 x–1 .
, (1). Se caută valorile întregi ale lui x pentru care m este pătrat perfect,
x–2
5x – 2 5x – 10 + 8 8 8
(2). (1)  m = = = 5 + – , (3). (3)  m Î {1, 4, 9}, (4). (3) şi (4)  –
–
x 2 –
x 2 x 2 x 2
8 8
= –4  x – 2 = –2  x = 0; – = – 1  x – 2 = –8  x = –6; – = 4  x – 2 = 2  x = 4.
x 2 x 2
5x + 14
Răspuns: x Î {–6, 0, 4}. b) Fie m = , (1). Se caută valorile întregi ale lui x pentru care
x+2
5x + 14 5x + 10 + 4 4
m este pătrat perfect, (2). (1)  m = = =5+ , (3). (3)  m Î {1, 4, 9},
x+2 x+2 x+2
4 4 4
(4). (3) şi (4)  = –4  x + 2 = –1  x = –3; = – 1  x + 2 = –4  x = –6; =4
x+2 x+2 x+2
 x + 2 = 1  x = –1. Răspuns: x Î {–6, –3, –1}.
1. Numere reale 47
2 Calcul algebric
Expresii algebrice
1) Într-un magazin alimentar se găsesc franzele la mai multe preţuri şi
pachete de unt la preturi diferite. Scrieţi expresia algebrică după care
calculatorul stabileşte costul cumpărăturii care constă dintr-un număr de franzele şi un nu-
măr de pachete de unt.
Rezolvare. Se completează tabelul
Articolul Cantitatea Preţul (lei) Total (lei)
Franzele a x ax
Unt b y by
Total ax + by
Răspuns. ax + by, unde literele au semnificaţiile specificate în tabel.
2) Petre cumpără 3 franzele cu preţul de 2,2 lei şi 2 pachete de unt cu preţul de 8,75 lei. Înlo-
cuind în expresia stabilită la exerciţiul anterior, aflaţi cît a plătit Petre?
Rezolvare. Se fac înlocuirile: a = 3, x = 2,2, b = 2, y = 8,75. Se obţine 3 · 2,2 + 2 · 8,75 = 24,1.
Răspuns. Petre a plătit 24,1 lei.
5
Expresii matematice, Exemple de numere: 7,5; –15,(7); –8 . Exemple de expresii
14
5 7
matematice: 17 + 45; 2.4(38) + 5,6; 9 – 4 ; –5 31; 8ab – 3,2cd; a3b9  34.
18 36
Expresie algebrică. În activităţile practice (cumpărături, construcţii etc.) se execută
calcule matematice în care numerele au semnificaţii exacte. Păstrînd numai semnificaţiile
numerelor, numerele se pot înlocui cu litere. Se obţine astfel o expresie algebrică. Literele
care apar într-o expresie algebrică se numesc variabile. Cu ajutorul aceleiaşi expresii al-
gebrice se pot afla în practică rezultate diferite. De exemplu, cu ajutorul expresiei ax se
poate afla: costul a 3 franzele cu preţul de 2,5 lei; costul a 5 franzele cu preţul de 3 lei;
costul a 7 litri de lapte cu preţul de 5,5 lei; cantitatea de ciment din 35 de saci conţinînd
fiecare 50 kg ciment etc.
Valoarea unei expresii algebrice. Înlocuind într-o expresie algebrică variabilele cu
litere, se obţine valoarea numerică a expresiei.Pe axa numerelor: punctele ce corespund
numerelor 1 şi –1 se află la egală distanţă faţă de punctul ce corespunde lui 0; punctele
ce corespund numerelor 2 şi –2 se află la egală distanţă faţă de punctul ce corespunde
lui 0; punctele ce corespund numerelor 3 şi –3 se află la egală distanţă faţă de punctul ce
corespunde lui 0 ş.a.m.d.
Termeni asemenea. Reducerea termenilor asemenea
– – – –
1) Fie expresia 5√11 – 3√13 – 17√11 + 11√13 . Construiţi o expresie algebrică înlocuind
radicalii asemenea cu aceeaşi variabilă.
– –
Rezolvare. Se fac înlocuirile (sau substituţiile) a = √11 şi b = √13 şi se obţine 5a – 3b – 17a
+ 11b. Răspuns. 5a – 3b – 17a + 11b.
2) Aduceţi la forma cea mai simplă:
a) 8a – 9b – 32a + 17b; b) 13ab – 2,7bc – 14,5ab + 21,3bc; c) 25a2b – 85ab2 – 37a2b + 19ab2.
Rezolvare. Se procedează ca la reducerea radicalilor asemenea.
48 2. Calcul algebric
a) 8a – 9b – 32a + 17b = 8a – 32a + 17b – 9b = –24a + 8b.
b) 13ab – 2,7bc – 14,5ab + 21,3bc = 13ab – 14,5ab + 21,3bc – 2,7bc = (13 – 14,5)ab + (21,3 –
2,7)bc = –1,5ab + 18,6bc.
c) 25a2b – 85ab2 – 37a2b + 19ab2 = 25a2b – 37a2b + 19ab2 – 85ab2 = (25 – 37)a2b + (19 – 85)ab2
= –12a2b – 66ab2.
Răspuns. a) –24a + 8b; b) –1,5ab + 18,6bc; c) –12a2b – 66ab2.
Expresiile algebrice 3a şi 5a sunt formate din variabila a înmulţită cu 3 sau 5. Partea
lor literală este a, iar numerele 3 sau 5 sunt coeficienţii expresiilor.
Expresiile algebrice 9ab şi –1,2ab au partea literală ab, produsul variabilelor a şi b, iar
coeficienţii lor sunt 9 şi respectiv –1,2.
Partea literală a unei expresii raţionale este formată din produse de variabile la pu
teri cu exponenţi numere naturale. Termenii unei expresii algebrice care au aceeaşi parte
literală se numesc termeni asemenea.
Reducerea termenilor asemenea constă în înlocuirea lor cu unul singur, asemenea cu
fiecare, având coeficientul egal cu suma coeficienţilor termenilor asemenea.
****************************************************
1. Fie expresiile: ax; m + n; m – n; b2; 4c. Alegeţi expresia care permite calcularea:
a) perimetrului unui pătrat;
b) cu cât s-a micşorat masa unui sac cu zahăr după ce s-au vândut 5 kg;
c) aria unui dreptunghi; d) sumei a două numere.
2. Fie expresiile: ax; m + n; m – n; b ; 4c. Alegeţi expresia care permite calcularea:
2
a) perimetrului unui pătrat;

b) cu cât s-a micşorat masa unui sac cu zahăr după ce s-au vândut 5 kg;
c) aria unui dreptunghi; d) sumei a două numere.
3. Completaţi mulţimea:
a) numerelor întregi; b) numerelor întregi nenule;
c) numerelor întregi pozitive; d) numerelor întregi negative.
4. Scrieţi expresia algebrică ce se obţine înlocuind radicalii (radicalii asemenea cu
aceeaşi literă) cu litere în:
a) 2 14 – 9 15 + 2,5 14 – 9,1 15; b) –11 23 + 24 26 + 2,8 23 – 16 26;
c) 8,7 29 + 53 31 – 75 29 – 0,6 31; d) 7,4 15 – 5,2 19 + 29 15 – 38 19.
5. Identificaţi coeficientul şi partea literală a expresiei:
a) 2,5a; b) –5,8ax3; c) –3,7m3x7; d) –5,24xy5z9.
6. Fie expresiile: 89,3; 0,5a3b; –y6z; –2,93; ab3c8. Identificaţi expresia sau expresii-
le:
a) fără parte literală; b) al cărui coeficient este egal cu 1;
–
c) al cărui coeficient este egal cu 1; d) cu parte literală.
7. Fie expresiile: –2a b; 5ab; 2,3ab ; –5,1ab; 3,7ab2; –12,4a2b; 4,8ab. Enumeraţi ex-
2 2
presiile algebrice cu aceeaşi parte literală.

8. Reduceţi termenii asemenea:
a) 5a + 15a – 45a + 37a – 59a + 27 – 49; b) 2,1x + 3,7x – 8,2x + 22x – 8,2c + 9,5 – 7,3;
2. Calcul algebric 49
c) 16ax + 9ax – 55ax + 83ax – 94ax + 8,4 – 6,2;
d) 5y4 + 25y4 – 66y4 + 82y4 – 74y4 + 77 – 26.
a) 15a3 + 45a2 – 28a3 + 68a2 – 76; b) 9,5x9 – 3,8b7 – 7,4x9 + 11,6b7 – 91;
c) 73a3x + 22ax3 – 43a3x + 95ax3 – 7,34; d) 7,4b3x4 – 5,8b4x3 – 9,3b3x4 – 13,2b4x3 + 15,4.
a) 46a – 54c + 85b – 42a + 77b – 29c; b) 7mx3 – 28mx2 + 26mx – 84mx2 + 51mx3 – 6mx;
c) 25b3 + 81n3 – 76b3 + 37t3 – 29n3 – 104t3; d) 2,4y4 – 9,5z3 – 3,2c3 + 9,5y4 + 5,3z3 – 13,1c3.
a) 108a – 105b + 94a – 52b + 64a – 17b;
b) –74b2 – 67b – 48b – 92b2 + 24b – 38b2;
c) –54m3 + 17n2 – 69m3 + 72n2 – 92m3 – 84n2;
d) 2,4a4 – 9,5b3 – 3,2a4 + 9,5b3 + 5,3a4 – 13,1b3.
a) (25a – 37b + 82c) + (91a – 54b + 86c); b) (33m – 93n – 56d) + (29m – 31n – 46d);
c) (–89x – 93y + 73z) + (28x + 64y – 28z); d) (99c – 303d – 204) + (–64c – 107d – 194).
a) (91a – 85b + 28c) – (26a – 68b + 107c); b) (56m – 27n – 83d) – (84m – 82n – 240d);
c) (–28x – 36y + 103z) – (51x + 77y – 307z); d) (37c – 55d – 48) – (–78c – 61d – 267).
a) (55a – 24b) + (36a + 85b) + (–29a – 43b);
b) (–36x + 73y) + (42x – 92y) + (53x – 31y);
c) (–36m + 73n) + (42m – 92n) + (53m – 31n);
d) (2,5x3 – 9,6) + (–7,2x3 + 8,4) + (6,2x3 – 2,6).
a) –4,3a2 – 7,9a + 17,2 – (34,8a2 – 28,4a + 82,4);
b) –62,12a2 – 3,28a + 83,13 – (42,14a2 – 41,23a + 17,29);
c) –71,32a2 – 25,39a + 103,82 – (193,37a2 – 291,44a + 493,56);
d) –184,19a2 – 281,52a + 492,15 – (736,12a2 – 562,18a + 930,47).
a) –72a3 – 92a2 + 139a + 85 – (268a3 – 128a2 – 324a + 716);
b) –32,6a3 – 19,8a2 + 52,7a + 10,3 – (45,3a3 – 34,4a2 – 75.5a + 93,2);
c) –99,17a3 – 23,62a2 + 48,21a + 72,92 – (12,33a3 – 64,23a2 – 83.13a + 64,26);
d) –58,73a3 – 76,36a2 + 68,36a + 50,66 – (42,28a3 – 49,94a2 – 46.24a + 85,54).
a) –137a2 – 452ab + 283b2 – (–934a2 – 1 834ab + 7 467b2);
b) –123,9a2 – 311,5ab + 274,3 – (482,6a2 – 824,2ab + 628,5b2);
c) –84,27a2 – 62,86ab + 84,13 – (42,74a2 – 24,64ab + 69,32b2);
d) –213,31a2 – 183,17ab + 201,34 – (318,53a2 – 454,71ab + 629,58b2);
e) –24,(2)a2 – 81,(4)ab + 92,(7) – (36,(5)a2 – 52,(3)ab + 93,(8)b2).
Expresii algebrice. Suplimentar
1. O familie cumpără într-o lună: un număr de franzele cu acelaşi preţ; o cantitate
de cartofi de un anumit preţ; o anumită cantitate de carne cu acelaşi preţ; un număr de
litri de lapte cu acelaşi preţ; un număr de pachete de unt cu acelaşi preţ. Scrieţi expresia
algebrică care permite aflarea sumei de bani necesare pentru cele enumerate.
3a 4b 3c 5a 7b 11c 8a2 5a 9 3a2 7a 11
a) – + – – + ; b) – + – – + .
10 15 20 12 6 30 5 8 10 16 20 40
3. Aduceţi la forma cea mai simplă: a + 2a + 3a + 4a + 5a + ... + 2 022a .
2 023
4. Aduceţi la forma cea mai simplă: a + 3a + 5a + 7a + 9a + ... + 2 023a .
1 012
a + 2a + 3a + ... + 2 021a + 2 022a + 2 021a + ... + 3a + 2a + a
.
4 044
a a a a a2 a2 a2
a) + + + + ...; b) + + +...;
10 100 1 000 10 000 100 10 000 1 000 000
a325 a325 a325 a325
c) + + + + ...
1 000 1 000 000 1 000 000 000 1 000 000 000 000
3a 3a 3a 3a 7a5 7a5 7a5
a) + + + + ...; b) + + +...;
10 100 1 000 10 000 100 10 000 1 000 000
19a15 19a15 19a15 19a15
c) + + + + ...
1 000 1 000 000 1 000 000 000 1 000 000 000 000
a) 14,(2)x + 7,(3)x + 84,(4)x; b) 41,(45)x + 74,(31)x + 36,(23)x; c) 34,(427)x + 9,(572)x.
a) 9a2 – 3,(2)a2 – 7,(7)a2; b) 85a2 – 21,(35)a2 – 24,(64)a2; c) 85a2 – 6,(268)a2 – 12,(731)a2.
10. Calculaţi:
a) 4,0(1)y + 7,0(3)y + 9,0(5)y; b) 2,0(24)y + 4,0(32)y + 3,0(43)y; c) 5,0(523)y + 3,0(476)y.
11. Calculaţi:
a) 5,23(4)ab2 + 7,00(2)ab2 + 6,00(3)ab2; b) 1,7(12)c + 4,0(23)c + 9,2(30)c + 14,0(34)c.
12. Scrieţi cât mai simplu expresia (1 + 2 + ... + 100)xx3x5x7...x200.
13. Scrieţi cât mai simplu (5 + 10 + 15 + ... + 1 000)xm, unde m este suma tuturor
cifrelor numerelor naturale 1, 2, 3, 4, ..., 1 000.
14. Aflaţi: d numărul tuturor divizorilor naturali ai numărului 2 586; m cel mai mare
număr natural cu cifre nenule diferite şi suma cifrelor 15; n cel mai mare număr natural
cu cifre nenule diferite şi suma cifrelor 20. Scrieţi expresia dxmyn.
Operaţii cu numere reprezentate prin litere (1)
Proprietăţi ale puterilor
Zero la orice putere cu exponent natural diferit de zero este egal cu zero.
****************************************************
a) 3x2 (–5x2); b) 8x5 (–5x3 y); c) –9x7 y13 (–5x8 y13); d) –7x4 y23 (–9x11 y15).
a) 1,1ax2 (–12bx3); b) 1,1a2x3 (–13bx3); c) 1,1a3x5 (–1,5b4x5); d) 1,1a3x8 (–2,3b7x2).
a) 3,7x2y (–99x2y3); b) 3,7x3y3 (–99,9xy5); c) 7,3x5y2 (–999,9x6y9); d) 7,3x6y7 (–999,99x9y5).
a) 21mx3y (–2,9x3y4); b) 32mx2y2 (–3,8x4y11); c) 7,4mx34y24 (–7,6x15y17).
a) 33x2y5z2 (–3,4x3y4z5); b) 33,3xy7z4 (–3,34x9y3z2); c) 333,3x10y4z7 (–33,34x2y13z15).
a) 33x2y5z2 (–3,5x3y4z5); b) 33,3xy7z4 (–3,35x9y3z2); c) 333,3x10y4z7 (–33,35x2y13z15).
a) 33ax2y5 (–3,8x3y4); b) 33,3mxy7 (–3,38x4y6); c) 333,33x12y8 (–33,338nx4y13).
a) 11,22ax5y5 : (–3,4x3y4); b) 111,222ax8y9 : (–33,4x3y4); c) 111,12222x9y11 : (–333,4x7y6).
a) 442,2ax12y14 : (–6,7x11y8); b) 444,222x16y13 : (–66,7x9y7); c) 444,42222x13y8 : (–666,7x9y3).
a) 115,5x26y14 : (–3,3x17y9); b) 111,555x35y73 : (–33,5x9y7); c) 1111,5555x81y12 : (–333,3x37y7).
a) 118,8x37y14 : (–3,6x28y9); b) 111,888x46y73 : (–33,6x9y7); c) 1111,8888x92y12 : (–333,6x48y7).
a) 62,5a34b93 : (–25a17b57); b) 122,5a85b112 : (–35a47b78); c) 302,5a392b621 : (–55a159b577).
a) 17,6m503p251 : (–16m284p177); b) 37,4a471b251 : (–34a289b79); c) 106,7a471b251 : (–97a289b79).
a) 62,1a112x251 : (–23a95x138); b) 121,6a782x914 : (–38a587x665); c) 302,4a812x903 : (–54a499x738).
a) (–24a21x45)2; b) (–19a41x38)2; c) (–26a77x99)2; d) (–29a59x96)2; e) (–52a87x79)2.
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2 2
x2 x5 x6 x8 x9 x18 x12
a) – ; b) – ; c) – ; d) – ; e) – ; f) – ; e) – .
13 14 15 16 18 19 21
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
3 2 2 5 3 2 5 3 2 9 4 2 13 19 2 17 27 2
a) – 3a x ; b) – 5a x ; c) – 7a x ; d) – 8a x ; e) – 9a x ; f) – 29a x .
22 23 24 25 26 27
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
23 25 2 29 35 2 21 15 2 17 44 2 39 73 2
a) – 31a52x16 ; b) – 32a11x14 ; c) – 33a36x41 ; d) – 35a71x89 ; e) – 37a66x49 .
32b y 33b y 34b y 36b y 38b y
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
4 6 7 6 8 4 9 4 6 9 11 5 3 13 2 8 8 5 17 13
a)
a a
– 5 7 9 ; b) – 2 8 5 ; c) – 12 2 4 ; d) – 9 15 7 ; e) – 2b11c 7 .
b c a b c b c a b c a
xyz xyz x yz xy z xy z
5a – 4b 3c – 7a 5b – 11c 5ab – 7bc 13ac – 11ab 17bc – 19ac
a) + + ; b) + + ;
6 15 10 12 20 30 9 12 18 6 24 36
2x – 3y 5z – 4a 5b – 15c 7xy – 5yz 11xz – 13xy 21yz – 23xz
c) + + ; d) + + .
7 14 28 21 42 63 8 12 16 10 20 80
a) 131a2 + 38b3 – 29a5 – 36a2 – 49a3 + 74a5;
b) 96x3 7 + 73x2 10 – 125x 13 – 57x3 7 – 58x2 10 + 88x 13;
c) 153m 6 + 217m 15 – 196m 17 – 115m 6 – 229m 15 + 231m 17.
5 3 5 3

a) (3a)2 + (4a)2; b) (5b)2 + (12b)2; c) (8c)2 + (15c)2; d) (7d)2 + (24d)2;
e) (9a)2 + (40a)2; f) (11b)2 + (60b)2; g) (12c)2 + (35c)2; h) (13d)2 + (84d)2.
a) (5x)2 – (3x)2; b) (13y)2 – (5y)2; c) (17z )2 – (15z )2; d) (25t )2 – (24t )2;
e) (41x)2 – (9x)2; f) (61y)2 – (11y)2; g) (37z )2 – (35z )2; h) (85t )2 – (13t )2.
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
8a3b2c2 15a3b2c2 7a2b3c4 24a2b3c4
a) – + – ; b) – + – ;
17 17 25 25
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2
9a3b4c5 40a3b4c5 11a4b3c2 40a4b3c2
c) – + – ; d) – + – .
41 41 41 41
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
– 85a10x11 – – 13a10x11 – 61a14x12 – – 60a14x12
a) ; b) ;
84b12y13 84b12y13 11b15y8 11b15y8
( ) ( ) ( ) ( )
17 15 2 17 15 2 25 20 2 25 20 2
29a x 21a x 53a x 45a x
c) – 13 16
– – 13 16 ; d) – 26 21
– – 26 21 .
20b y 20b y 28b y 28b y
a) 259x9 + 11x2 (–23x7); b) 522x29 + 11x13 (–47x16); c) 1 071x107 + 11x38 (–97x69).
a) 121,7x23 + 31x11 (–39x12); b) 20,32x42 + 4,2x18 (–48x24); c) 423,5x31 + 64x15 (–6,6x16).
a) 455.4x15 + 4,6x8 (–99x7); b) 459,54x17 + 4,6x8 (–99,9x9); c) 27,92x45 + 28x21 (–9,99x23).
a) 111.2x14 + 33x8 (–3,4x6); b) 442,14x23 + 6,6x15 (–6,7x8); c) 1112,55x75 + 33,3x9 (–33,5x66).
a) 120,1x73 + 33x51 (–3,7x22); b) 11 112 222,21x14 + 33 333x8 (–333,37x6);
c) 116,8x84 + 33x47 (–3,6x37); d) 11 111 882,88x14 + 33 333x8 (–333,36x6);
a) 24x6 + 115,2x14 : (–3,6x8); b) 11x26 + 118,4x45 : (–3,7x19); c) 21x65 + 12,92x79 : (–3,8x14).
a) 16x9 + 115,5x48 : (–3,5x39); b) 13x8 + 129,2x56 : (–3,8x48); c) 7x53 + 13,65x68 : (–3,9x15).
a) 22x4 + 140,4x91 : (–3,9x87); b) 26x7 + 378,2x43 : (–6,9x36); c) 9x64 + 38,43x81 : (–6,3x17).
a) 51x7 + 384,3x55 : (–6,3x48); b) 46x9 + 390,6x44 : (–6,3x35); c) 9x37 + 41,58x63 : (–6,6x26).
a) 33x23 · 3,4x49 + 3,2x33 (–38x39); b) 333x15 · 3,37x29 + 33,2x21 (–33,4x23);
c) 33x29 · 3,5x34 + 3,1x15 (–39x48); d) 333x34 · 3,35x38 + 33,2x19 (–33,8x53);
e) 62x · 6,8x + 6,3x (–64x );
23 49 33 39
b) 662x59 · 6,68x38 + 66,3x48 (–66,4x49).
a) 2,09x12 · 20,1x14 + 6,64x13 (–66,3x13) + 1,92x18 · 19,8x8 + 1,19x18 · 11,1x8;
b) 2,01x17 · 21,9x49 + 6,61x28 (–66,9x38) + 1,01x33 · 10,9x33 + 1,19x19 · 11,1x47.
a) 2,09x45 : (1,9x27) + 2,16x40 : (–1,8x22); b) 380,09x96 : (19,1x48) + 870,16x84 : (–29,8x36);
c) 2,24x54 : (1,6x21) + 6,21x78 : (–2,7x45); d) 420,21x49 : (20,7x27) + 600,16x64 : (–24,8x43);
e) 2,21x65 : (1,7x27) + 6,24x79 : (–2,4x41); f) 870,24x81 : (29,4x36) + 930,21x64 : (–30,7x19).
a) 11a24 · 19a37 · 209a15 + 21a32 (–29a28) · 601a16 + (45a38)2;
b) 12a23 · 18a32 · 214a27 + 23a19 (–27a35) · 629a28 + (65a41)2.
a) 50 624a102 : (226a23) : (16a15) + 390 609a129 : (–629a38) : (23a27) +  15 625a128;
b) 360 009a140 : (601a49) : (29a23) + 390 624a149 : (–626a46) : (26a35) +  18 225a136.
Operaţii cu numere reprezentate prin litere (1).
Suplimentar
1. Aduceţi la forma cea mai simplă, dacă b este număr pozitiv:
 4 4
a) (28b) + (45b) ;  4 4
b) (33b) + (56b) ;  4 4
c) (36b) + (77b) .
2. Aduceţi la forma cea mai simplă, dacă x este număr pozitiv:

a) (89x) – (39x) ;
4 4

b) (73x) – (48x) ;
4 4

c) (97x) – (72x) .
4 4
3. Aduceţi la forma cea mai simplă, dacă n este număr negativ:

a)  (16n) 4
+ (63n)4 + (72n)4; b)  (24n) 4
+ (32n)4 + (42n)4.
4 Aduceţi la forma cea mai simplă, dacă a este număr negativ:
 (30a) 4
+ (40a)4 – (14a)4 + (64a)4 + (150a)4 – (168a)4 – (24a)4 .
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 4 2 2 4 4 8 4 82 2 2 2 6 2 2 6 2
– 12a c + – 35a c ; b) – 80b c + – 39b c ; c) – 48a d
a) 55a d .
+ –
37 37 89 89 73 73
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
4 4 2
4 4 6 2 6 2 2 2 2 8 6 2
8 6 2
a) – 61a x – – 11a x ; b) – 85b y – – 13b y ; c) – 85a z – – 36a z .
60 60 84 84 77 77
( ) ( ) ( ) ( )
8 10 2 2 2 2
112a8x10 20a8x10 24a8x10 .
– 113a x – – + – – –
7 7 7 7
a) 1 + x + x2 + x3 + ... + x100; b) 1 – x + x2 – x3 + ... + x1 000.
a) 1 + 2x + 3x2 + 4x3 + ... + 101x100; b) 1 – 2x + 3x2 – 4x3 + ... + 1 001x1 000.
10. Demonstraţi propoziţia, dacă a > 1.
 a(a – 1) + a(a – 1) +  a(a – 1) +  a(a – 1) < a.

11. Aflaţi numerele raţionale x şi y pentru care este adevărată propoziţia:
a) (2 + 5)x + (5 – 2)y = 14 + 155; b) (3 + 7)x – (3 – 7)y = –15 + 137.
12. Aduceţi la forma cea mai simplă, dacă a este număr pozitiv:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
a) – 1 + – 1 ; b) – 1 + – 1 ; c) – 1 + – 1 .
3a 4a 5a 12a 8a 15a
13. Aduceţi la forma cea mai simplă, dacă x este număr pozitiv:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ).
2 2 2 2 2 2
– 1 1 ; – 1 1 ; – 1
a) b) c) 1
– – – – – –
7x 25x 9x 41x 12x 37x
Operaţii cu numere reprezentate prin litere (2)
Înmulţirea expresiilor algebrice se execută aplicând:
1) asociativitatea înmulţirii; 2) comutativitatea înmulţirii; 3) definiţia puterii cu exponent
număr natural;
4) distributivitatea înmulţirii faţă de adunare şi scădere:
a(b + c) = ab + ac, a(b – c) = ab – ac, a(b + c + d) = ab + ac + ad;
n
5) (–1) = { –1, dacă n este număr impar
1, dacă n este număr par.

1) Dreptunghiul ABCD are lungimea 5a şi lăţimea 2b. Calculaţi aria A 5a
D
dreptunghiului.
2b 2b
Rezolvare. Aria dreptunghiului ABCD este 5a · 2b = 10ab.
Răspuns. 10ab. B 5a C
2) Dreptunghiul ABCD se descompune în dreptunghiurile ABEF
şi FECD. Cu ajutorul ariilor celor trei dreptunghiuri scrieţi altfel A 3a F 2c D
3b(3a + 2c).
3b 3b 3b
Rezolvare. Aria dreptunghiului ABCD este suma ariilor
dreptunghiurilor ABEF şi FECD, de unde B 3a E 2c C
3b(3a + 2c) = 3b · 3a + 3b · 2c = 9ab + 6bc.
Răspuns. 9ab + 6bc.
3) Efectuaţi: a) 5ab(7a + 5b + 3c); b) 8ac(9a – 2b + 6d).
Rezolvare. a) 5ab(7a + 5b + 3c) = 5ab · 7a + 5ab · 5b + 5ab · 3c = 35a2b + 25ab2 + 15abc.
b) 8ac(9a – 2b + 6d) = 8ac · 9a – 8ac · 2b + 8ac · 6d = 72a2c – 16abc + 48acd.
Răspuns. a) 35a2b + 25ab2 + 15abc; b) 72a2c – 16abc + 48acd.
– – – – – –
4) Efectuaţi: a) 2√5 (√2 + 3√5 ); b) 4√3 (√7 – 2√6 ).
– – – – – – – – – – –
Rezolvare. a) 2√5 (√2 + 3√5 ) = 2√5 · √2 + 2√5 · 3√5 = 2√10 + 30. b) 4√3 (√7 – 2√6 ) =
– – – – – – – –
4√3 · √7 – 4√3 · 2√6 = 4√21 – 8√18 = 4√21 – 24√3 .
– – –
Răspuns. a) 2√10 + 30; b) 4√21 – 24√3 .
– – – – – – – –
5) Efectuaţi: a) 3√2 (2√5 + 5√7 + 8√6 ); b) 6√7 (5√14 – 2√21 + 3√35 ).
– – – – – – – – – – –
Rezolvare. a) 3√2 (2√5 + 5√7 + 8√6 ) = 3√2 · 2√5 + 3√2 · 5√7 + 3√2 · 8√6 = 6√10 + 15
– – – – – – – – – – – –
√14 + 48√3 . b) 6√7 (5√14 – 2√21 + 3√35 ) = 6√7 · 5√14 – 6√7 · 2√21 + 6√7 · 3√35 = 210
– – –
√2 – 84√3 + 126√– 5.
– – – – –
Răspuns. a) 6√10 + 15√14 + 48√3 ; b) 210√2 – 84√3 + 126√5 .
Împărţirea expresiilor algebrice se execută aplicînd: 1) împărţirea puterilor; 2) (ab + ac) :
a = b + c.
– –
1) Efectuaţi: a) 4abc : (–5ac); b) –15a3b5c8 : (30a3b2); c) –18√38 : (–72√2 ).
– –
Rezolvare. a) 4abc : (–5ac) = –0,8b. b) –15a3b5c8 : (30a3b2) = –0,5b3c8. c) –18√35 : (–72√2 )
–
= 0,4√19 .
–
Răspuns. a) –0,8b; b) –0,5b3c8; c) 0,4√19 .
– – –
2) Efectuaţi: a) (12a7b8c6 – 8a4b6c9) : (–8a4b6c6); b) (24√35 – 16√21 ) : (–8√7 ).
Rezolvare. (12a7b8c6 – 8a4b6c9) : (–8a4b6c6) = 12a7b8c6 : (–8a4b6c6) – 8a4b6c9 : (–8a4b6c6) =
–1,5a3b2 + c3.
– – – – – – – – –
b) (24√35 – 16√21 ) : (–8√7 ) = 24√35 : (–8√7 ) – 16√21 : (–8√7 ) = –3√5 + 2√3 .
– –
Răspuns. a) –1,5a3b2; b) –3√5 + 2√3 .
– – –
3) Efectuaţi: a) (24a7b9c6 – 15a5b10c8 – 18a4b11c10) : (–3a4b9c6); b) (18√15 – 12√10 – 10√65 )
–
: (–2√5 ).
Rezolvare. a) (24a7b9c6 – 15a5b10c8 – 18a4b11c10) : (–3a4b9c6) = 24a7b9c6 : (–3a4b9c6) – 15a5b10c8
: (–3a4b9c6) – 18a4b11c10 : (–3a4b9c6) = –8a3 + 5abc2 + 6b2c4.
– – – – – – – – –
b) (18√15 – 12√10 – 10√65 ) : (–2√5 ) = 18√15 : (–2√5 ) – 12√10 : (–2√5 ) – 10√65 ) : (–2
– – – –
√5 ) = –9√3 + 6√2 + 5√13 .
– – –
Răspuns. a) –8a3 + 5abc2 + 6b2c4; b) –9√3 + 6√2 + 5√13 .
****************************************************
1. Scrieţi aria fiecărui dreptunghi ilustrat:
6a 8x
a) A D b) E H c) I 9m L d) M 7d Q
3b 3b 2y 2y 5c 5c 4e 4e
B 6a C F 8x G J 9m K N 7d P
2. Dreptunghiul ABCD se descompune în dreptunghiurile A 3a F 4c D
ABEF şi FECD. Scrieţi aria dreptunghiului ABCD în două a) 2b 2b 2b
variante. B 3a E 4c C
A 5d F 6n D A 2p F 5r D A 7s F 9x D
b) 3m 3m 3m c) 4q 4q 4q d) 5t 5t 5t
B 5d E 6n C B 2p E 5r C B 7s E 9x C
3. Demonstraţi cu ajutorul reprezentărilor geometrice propoziţiile: a) m(x + y); b) m(x
+ y + z); c) n(a + b + c + d).
A x F y D A x F y G z D A a F b Gc I d D
a) b) c)
m m m m m m m n n n n n
B x E y C B x E y H z C B a E bH c J d C
4. Efectuaţi:
a) 2m(4x + 3y); b) 4x(9y + 4z); c) 5n(7a + 8b); d) 9b(3m + 7n);
e) 3p(3d + 5e); f) 6q(2r + 11s); g) 7n(9a + 3b); h) 8d(5a + 9b).
5. Efectuaţi:
a) 9m(2x – 7y); b) 6x(2y – 9z); c) 7n(2a – 9b); d) 4b(9m – 5n);
e) 8p(5d – 3e); f) 3q(4r – 7s); g) 4n(8a – 6b); h) 5d(8a – 7b).
6. Efectuaţi:
a) 7m(2a + 9b + 5c); b) 9x(3m + 5n + 7m); c) 6x(9y + 18z + 11t);
d) 15y(2m + 3n + 9p); e) 5n(9x + 23y + 14z); f) 8q(12b + 5c + 11d).
7. Efectuaţi:
a) 9m(4a – 3b + 5c); b) 16x(5m – 9n – 15m); c) 8x(19y + 7z – 12t);
–
d) 14y(8m 7n + 25p); –
e) 7n(27x 9y + 31z); f) 17y(11m – 9n – 8p).
8. Efectuaţi:
a) 30x(31a – 32b + 33c); b) 31y(33d – 32e – 31f); c) 32z(32e + 33f – 34g);
d) 35n(31x – 32y + 35z); e) 36p(36c – 35d – 34e); f) 34d(34a + 35b – 36c).
9. Efectuaţi:
a) 99(91x5 – 28x4 + 73x3 – 64x2 + 55x); b) 999(19x5 – 82x4 – 37x3 + 64x2 + 55x).
ab – ac ab – ac
(ab + ac) : a = = = b – c.
a a a
10. Efectuaţi:
a) 25a5b8c15 : (–5a3c7); b) 32m6n4p9 : (–8m5p5); c) 72x5y9z7 : (–8x5z4); d) 56r8s5t12 : (–7r7s3).
11. Efectuaţi:
a) (12a9b6 – 18a6b5) : (–6a5b5); b) (35m8n9 – 15m5n7) : (–5m4n7);
c) (76x12y15 – 36x9y13) : (–4x9y11); d) (81c21d19 – 24c16d17) : (–3c18d14);
32 72 –
e) (54c d 24c d ) : (–9c d );
31 56 27 39
f) (75p35q26 – 25p28q29) : (–5p26q26).
12. Efectuaţi:
a) (2 772a35 – 8 118a33 + 3 663a29 – 7 227a26 + 1 881a23 – 6 336a19 + 4 554a13) : (–99a13);
b) (45 954x35 – 63 936x33 + 18 981x29 – 27 972x26 + 36 963x23 – 81 918x19) : (–999x16).
13. Efectuaţi:
a) 33(5 + 23); b) 87(3 – 57); c) 55(7 + 65); d) 115(7 – 96).
14. Efectuaţi:
a) 2 99( 19 +  91); b) 4 99( 28 –  82); c) 7 99( 37 +  73); d) 6 99( 64 –  46).
15. Efectuaţi:
a)  11( 14 +  13 –  15); b)  11( 15 +  19 –  21); c)  11( 17 +  43 –  65);
d)  11( 57 –  23 +  29 +  31 –  34); e)  11( 73 –  42 +  61 +  59 –  53 +  41).
16. Efectuaţi:26 5
a) (28a12  26 – 56a11  39 + 70a9  52 – 98a7  65) : (14a6  13);
b) (154x183  30 + 341a172  105 – 275a164  165 + 253a112  210) : (11x35  15);
c) (95y253  217 – 133y227  1 209 + 1 881y153  341 – 209y131  135) : (19y87  31);
d) (85a4 092  74 – 51a3 857  1 221 + 102a2 201  111 – 119a2 042  185) : (17a1 152  37).
17. Efectuaţi:
a) (–a9b6)12; b) (–x8y11)15; c) (–p9q16)16; d) (–r15s13)13; e) (–u21v18)18; f) (–m24n31)31.
18. Efectuaţi:
a) 132(–a12b26)3 : (12a24b59); b) 3 699 963(–x14y26)5 : (37x65y123);
c) 154(–p19q29)8 : (–14p96q200); d) 279 999 972(–r34s19)9 : (28r300s173);
e) 198(–u28v41)7 : (18u160v281); f) 639 999 999 999 999 999 936(–m56n42)4 : (–64m210n98).
19. Efectuaţi:
a) 16(2 11 + 5 13 – 6 15 + 3 17 – 3 21) : ( 44 +  325 –  540 +  153 –  189);
b) 409(3 19 + 4 23 – 5 26 + 6 29 – 2 31) : ( 171 +  368 –  650 +  1 044 –  124);
c) 819(2 33 + 3 35 – 4 37 + 7 38 – 5 39) : ( 132 +  315 –  592 +  1 862 –  975);
d) 47(2 41 + 5 43 – 3 46 + 6 47 – 3 51) : ( 164 +  1 075 –  414 +  1 692 –  459).
20. Efectuaţi: a) –26ax4 + 21bx2 + 5(3ax4 – 4bx2 + c)13 : [(3ax4 – 4bx2 + c)2]6.
b) –10 53ax7 + 15 34bx6 + 5(2 53ax7 – 3 34bx6 + cx5)73 : [( 212ax7 –  306bx6 + cx5)8]9.
Formule de calcul algebric
1) Dreptunghiul ABCD se descompune în dreptunghiurile A a H b
D
AEMH, EBFM, FCGM, DHMG. Dimensiunile dreptunghiuri-
lor sunt indicate în desen. Cu ajutorul ariilor celor cinci drep- c c c
tunghiuri dezvoltaţi produsul (a + b)(c + d).
Rezolvare. Aria dreptunghiului ABCD este egală cu suma E
a M b
G
ariilor dreptunghiurilor AEMH, EBFM, FCGM, DHMG: d d d
(a + b)(c + d) = ac + ad + bd + bc = ac + ad + bc + bd.
Răspuns. (a + b)(c + d) = ac + ad + bc + bd. B a F b C
2) Dezvoltaţi: a) (2a + 5b)(4c + 3d); b) (3a – 7b)(5c + 6d);
– – – – – – – –
c) (2√2 + 3√5 )(3√6 + 4√5 ); d) (5√3 – 4√5 )(7√2 + 5√7 ).
Rezolvare. a) (2a + 5b)(4c + 3d) = 2a(4c + 3d) + 5b(4c + 3d) = 8ac + 6ad + 20bc + 15bd.
b) (3a – 7b)(5c + 6d) = 3a(5c + 6d) – 7b(5c + 6d) = 15ac + 18ad – 35bc – 42bd.
– – – – – – – – – – – – –
c) (2√2 + 3√5 )(3√6 + 4√5 ) = 2√2 (3√6 + 4√5 ) + 3√5 (3√6 + 4√5 ) = 12√3 + 8√10 + 9√30
+ 60.
– – – – – – – – – – – –
d) (5√3 – 4√5 )(7√2 + 5√7 ) = 5√3 (7√2 + 5√7 ) – 4√5 (7√2 + 5√7 ) = 35√6 + 25√21 – 28
– –
√10 – 20√35 . – –
Răspuns. a) 8ac + 6ad + 20bc + 15bd; b) 15ac + 18ad – 35bc – 42bd; c) 12√3 + 8√10 + 9
– – – – –
√30 + 60; d) 35√6 + 25√21 – 28√10 – 20√35 .
(a + b)(c + d) = ac + ad + bc + bd. H b D
a
1) Dezvoltaţi (a + b) cu ajutorul situaţiei ilustrate în desen: pătra- A
2
tul ABCD are laturile de lungime a + b; pătratul AEMH are laturile

de lungime a; pătratul FCGM are laturile de lungimi b; dreptunghiu-
a a a
rile EBFM şi MGDH au dimensiunile a şi b.
Rezolvare. Aria pătratului ABCD = aria pătratului AEMH + aria
dreptunghiului EBFM + aria dreptunghiului MGDH + aria pătratu- E a M b
G
lui FCGM. Înlocuind se obţine b b b
(a + b)2 = a2 + ab + ab + b2 = a2 + 2ab + b2.
B C
Răspuns. (a + b)2 = a2 + 2ab + b2. a F b
2) Dezvoltaţi (a – b)2 aplicând formula descoperită mai sus sau prin înmulţire.
Rezolvare. (a – b)2 = a2 – 2ab + b2 sau (a – b)2 = (a – b)(a – b) = a(a – b) – b(a – b) = a2 – ab
– ba + b2 = a2 – 2ab + b2.
Răspuns. (a – b)2 = a2 – 2ab + b2.
(a + b)2 = a2 + 2ab + b2; (a – b)2 = a2 – 2ab + b2. Pătratul sumei sau diferenţei.
Dezvoltaţi (a + b)(a – b) cu ajutorul situaţiei ilustrate în desen: A a J D
b
dreptunghiul ABCD are dimensiunile a + b şi a – b; pătratul AEGJ
are laturile de lungime a; pătratul FGHI are laturile de lungime b;
a–b
a–b
a–b
dreptunghiurile BEFI şi CDJH au dimensiunile b şi a – b.

Rezolvare. Deoarece ariile dreptunghiurilor BEFI şi CDJH sunt
egale, aria dreptunghiului ABCD = aria pătratului AEGJ – aria pă- a H b C
B
tratului FGHI. Înlocuind, se obţine (a + b)(a – b) = a – b .
2 2 b I b
Răspuns. (a + b)(a – b) = a2 – b2. E a–b F b G
(a + b)(a – b) = a2 – b2. Produsul sumei cu diferenţa este egal cu diferenţa pătratelor.
****************************************************
1. Examinaţi desenul şi scrieţi aria dreptunghiului ABCD în două variante.
A 2a H 5b D A 3x H 8y D A 5m H 6n D
3c 3c 3c 2z 2z 2z 4s 4s 4s
5b 8y 6n
a) b) c)
4d 4d 4d 5t 5t 5t 7u 7u 7u
E 2a M 5b G E 3x M 8y G E 5m M 6n G
A 5e H 6q D A 6x H 10y D A 11m H 13n D
3r 3r 6q 3r 4z 4z 10y 4z 6s 6s 13n 6s
d) 8v b) c)
8v 8v 9t 9t 9t 5u 5u 5u
E 5e M 6q G E 6x M 10y G E 11m M 13n G
2. Completaţi:
a) (9a + 4b)(2a + 3b) = 9a(2a + 3b) + 4b(..........) = ................................................. = ...a2
+ ...ab + ...b2;
b) (3p + 5q)(4p + 7q) = 3p(4p + 7q) + 5q(..........) = ................................................. = ...p2
+ ...pq + ...q2;
c) (8x + 5y)(4x + 3y) = 8x(4x + 3y) + 5y(..........) = ................................................... = ...x2
+ ...xy + ...y2;
d) (9m + 7n)(8m + 11n) = 9m(8m + 11n) + 7n(........) = .....................................................
.............. = ...m2 + ...mn + ...n2.
3. Efectuaţi: a) (2a + 5b)(3a + 4b);
b) (8p + 3q)(9p + 2q); c) (7x + 6y)(4x + 5y); d) (6m + 13n)(2m + 7n).
4. Completaţi:
a) (3a – 9b)(4a + 5b) = 3a(4a + 5b) – 9b(..........) = ................................................. = ...a2
– ...ab – ...b2;
b) (6p – 7q)(5p + 8q) = 6p(5p + 8q) – 7q(..........) = ................................................. = ...p2
+ ...pq – ...q2;
c) (9x + 2y)(3x – 7y) = 9x(3x – 7y) + 2y(..........) = ................................................. = ...x2
+ ...xy – ...y2;
d) (8m – 9n)(7m + 6n) = 8m(7m + 6n) – 9n(.........) = ............................................... = ...m2
+ ...mn – ...n2.
5. Efectuaţi: a) (7a – 6b)(2a + 3b);
b) (8p – 3q)(2p + 7q); c) (5x + 2y)(9x – 7y); d) (3m + 8n)(9m – 4n).
6. Efectuaţi: a) (2a – 9b)(3a – 5b);
b) (5p – 6q)(4p – 9q); c) (3x – 5y)(4x – 7y); d) (9m – 5n)(3m – 8n).
7. Efectuaţi:
a) (32 + 45)(26 + 53); b) (23 + 55)(42 + 77); c) (57 + 23)(82 + 35);
–
d) (96 + 85)(47 + 5√2 ); e) (85 + 53)(76 + 27); f) (26 + 97)(45 + 52).
8. Efectuaţi:
a) (2 11 + 5 13)(3 12 – 2 17); b) (14 33 + 31 11)(16 37 – 34 35);
–
c) (6 43 + 5 11)(9 47 – 4 11); d) (15 11 + 66 31)(15√17 – 67 39).
9. Efectuaţi:
a) (12 33 – 13 31)(18 34 – 17 35); b) (36 61 – 21 51)(34 66 – 29 59);
c) (44 51 – 21 73)(46 59 – 29 77); d) (81 31 – 99 92)(89 39 – 91 98).
10. Cu ajutorul desenului dezvoltaţi:
a) (3a + 2b)2; b) (4a + 3b)2; c) (5a + 3b)2; d) (7a + 2b)2
A 3a H 2b D A 4a H 3b D A 5a H 3b D A 7a H 2b D
3a 3a 3a 4a 4a 4a 5a 5a 5a 7a 7a 7a
3a M 2b G 4a M 3b G 5a M 3b G 7a M 2b G
E E E E
2b 2b 2b 3b 3b 3b 3b 3b 3b 2b 2b 2b
B 3a F 2b C B 4a F 3b C B 5a F 3b C B 7a F 2b C
11. Completaţi:
a) (x + y)2 = (x + y)(x + y) = x(........) + y(.........) = ................................ = .......................;
b) (2x + y)2 = (2x + y)(2x + y) = 2x(........) + y(.........) = .......................... = .........................;
c) (3x + 5y)2 = (3x + 5y)(3x + 5y) = 3x(.............) + 5y(.............) = .......................... =
.........................;
d) (4x + 7y)2 = (4x + 7y)(4x + 7y) = 4x(.............) + 7y(.........) = .......................... =
.........................
e) (3x + 8y)2 = (3x + 8y)(3x + 8y) = 3x(.............) + 8y(.........) = .......................... =
.........................
12. Completaţi propoziţiile:
a) (a + b)2 = ...........................................; b) (a – b)2 = .............................................
13. Aplicând formula pătratului sumei, completaţi:
a) (3x + y)2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ...............................;
b) (5x + 2y)2 = (......)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ..............................;
c) (6x + 7y)2 = (.......)2 + 2(...)(...) + (......)2 = ...............................;
d) (8x + 3y)2 = (.......)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ................................;
e) (5x + 7y)2 = (.......)2 + 2(...)(...) + (......)2 = ...................................;
f) (1,1a + 1,2b)2 = (.......)2 + 2(...)(...) + (.......)2 = ..................................;
g) (1,2a + 1,3b)2 = (.......)2 + 2(...)(...) + (.......)2 = ...................................
14. Aplicând formula pătratului sumei, dezvoltaţi:
a) (2m + 7n)2; b) (9u + 5v)2; c) (7m + 3r)2; d) (9a + 8b)2; e) (6q + 5n)2;
f) (8m + 3p)2; g) (3m + 5x)2; h) (7c + 6d)2; i) (9p + 4n)2; j) (8x + 5y)2.
a) (1,1m + 1,2n)2; b) (1,3u + 1,4v)2; c) (1,5m + 1,6r)2; d) (1,7a + 1,8b)2;
e) (1,9q + 2.1n)2; f) (2,3u + 2,4v)2; g) (2,5m + 2,6r)2; h) (2,7a + 2,8b)2.
a) ( 10 + 2)2; b) ( 13 + 5)2; c) ( 14 + 6)2; d) ( 15 + 8)2; e) ( 19 + 2)2; f) ( 17 + 7)2.
a) ( 11 +  19)2; b) ( 31 +  39)2; c) ( 43 +  47)2; d) ( 21 +  29)2;
e) ( 17 +  13)2; f) ( 33 +  35)2; g) ( 66 +  67)2; h) ( 33 +  37)2.
a) (32 + 25)2; b) (26 + 37)2; c) (27 + 52)2; d) (36 + 45)2;
2
e) (2 17 + 3 23) ; f) (3 19 + 2 21)2; f) (7 23 + 3 37)2; g) (4 26 + 5 34)2.
19. Aplicând formula pătratului sumei, calculaţi:
a) 1012; b) 1 0012; b) 1 0022; c) 2 0032; d) 3 0042; e) 5 0062; f) 6 0022.
20. Aplicând formula pătratului diferenţei, completaţi:
a) (3x – 5y)2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = .................;
b) (5x – 4y)2 = (.......)2 – 2(...)(...) + (......)2 = ...............;
c) (3x – 7y)2 = (...)2 – 2(...)(...) + (.......)2 = ...............;
d) (8x – 9y)2 = (.......)2 – 2(...)(...) + (.......)2 = ...........................;
e) (6x – 7y)2 = (........)2 – 2(...)(...) + (.......)2 = ............................
21. Aplicând formula pătratului diferenţei, dezvoltaţi:
a) (6m – 7n)2; b) (3u – 5v)2; c) (7m – 9r)2; d) (9a – 7b)2; e) (7q – 5n)2;
f) (5m – 3p)2; g) (4m – 5x)2; h) (5c – 6d)2; i) (7p – 4n)2; j) (8x – 9y)2.
a) ( 11 – 3)2; b) ( 13 – 4)2; c) ( 21 – 3)2; d) ( 26 – 5)2; e) ( 29 – 7)2; f) ( 31 – 2)2.
a) ( 11 –  19)2; b) ( 31 –  39)2; c) ( 43 –  47)2; d) ( 21 –  29)2;
e) ( 17 –  13)2; f) ( 33 –  35)2; g) ( 66 –  67)2; h) ( 33 –  37)2.
a) (2,9m – 3,1n)2; b) (3,2u – 3,3v)2; c) (3,4m – 3,5r)2; d) (3,6a – 3,7b)2;
e) (3,8q – 3.9n)2; f) (4,1u – 4,2v)2; g) (4,3m – 4,4r)2; h) (4,5a – 4,6b)2.
a) (42 – 35)2; b) (96 – 27)2; c) (57 – 42)2; d) (96 – 45)2;
e) (3 17 – 5 23) ; f) (4 19 – 3 21)2; f) (2 23 – 7 37)2; f) (4 26 – 5 34)2.
2
26. Aplicând formula pătratului diferenţei, calculaţi:

a) 992; b) 982; c) 9992; d) 9982; e) 9 9982; f) 9 9972; g) 9 9962.
27. Completaţi:
a) (a + x)(a – x) = a(........) + x(.........) = ....................................................... = .......................;
b) (2a + 3x)(2a – 3x) = 2a(........) + 3x(.........) = ........................................ = ......................;
c) (4a + 7x)(4a – 7x) = 4a(........) + 7x(.........) = ....................................... = ....................;
d) (5a + 7x)(5a – 7x) = 5a(........) + 7x(.........) = ...................................... = .....................;
e) (8a + 3x)(8a – 3x) = 8a(........) + 3x(.........) = ....................................... = .....................;
e) (1,5a + 1,6x)(1,5a – 1,6x) = 1,5a(........) + 1,6x(.........) = .............................................
= ........................
28. Aria dreptunghiului ABCD = aria pătratului AEGJ – aria pătratului FGHI.
Dezvoltaţi:
a) (3a + b)(3a – b); b) (4a + b)(4a – b); c) (5a + b)(5a – b); d) (6a + b)(6a – b).
A 3a J 4a J 5a J 6a J
b D A b D A b D A b D
3a – b
4a – b
5a – b
6a – b
3a – b
3a – b
4a – b
4a – b
5a – b
5a – b
6a – b
6a – b
3a Hb C B 4a Hb C B 5a Hb C B 6a Hb C
B
b I b b b I b b b I b b b I b b
E 3a – b F G E 4a – b F G E 5a – b F G E 6a – b F G
29. Completaţi propoziţia: (a + b)(a – b) = ...................
a) (5x + 2)(5x – 2) = (...)2 – (...)2; b) (6x + 5)(6x – 5) = (...)2 – (...)2;
c) (7x + 3)(7x – 3) = (...) – (...) ;
2 2
d) (8x + 3)(8x – 3) = (...)2 – (...)2.
31. Aplicând formula produsului sumei cu diferenţa, efectuaţi:
a) (5x + 6y)(5x – 6y); b) (9x + 7y)(9x – 7y); c) (7x + 4y)(7x – 4y); d) (8x + 5y)(8x – 5y).
a) (11x + 12y)(11x – 12y); b) (13x + 14y)(13x – 14y); c) (15x + 16y)(15x – 16y);
d) (16x + 17y)(16x – 17y); e) (18x + 19y)(18x – 19y); f) (21x + 22y)(21x – 22y).
a) (1,5x + 2,5y)(1,5x – 2,5y); b) (3,5x + 4,5y)(3,5x – 4,5y); c) (5,5x + 6,5y)(5,5x – 6,5y);
d) (7,5x + 8,5y)(7,5x – 8,5y); e) (9,5x + 6,5y)(9,5x – 6,5y); f) (8,5x + 3,5y)(8,5x – 3,5y).
a) (23 + 1)(23 – 1); b) (35 + 2)(35 – 2); c) (47 + 5)(47 – 5);
d) (72 + 8)(72 – 8); e) (96 + 7)(96 – 7); f) (85 + 7)(85 – 7).
a) (2 17 + 3 23)(2 17 – 3 23); b) (3 19 + 2 21)(3 19 – 2 21);
c) (7 23 + 4 37)(7 23 – 4 37) ; 2
d) (4 26 + 5 34)(4 26 – 5 34);
e) (6 35 + 7 33)(6 35 – 7 33) ; 2
f) (9 82 + 4 17)(9 82 – 4 17).
36. Efectuaţi:
a) (
a b a b
+
3 7 2 5 )(
+ ; b) )
x v x v
+
4 5 2 3
+ ; (c) + )(
x v x v
6 7 3 5
+ ; )
d)
x v x v
+
4 5 6 7
+ . ( )( ) ( )( )
37. Efectuaţi:
a) (
3a 2b 2
+
11 13
; b) ) (
7a 3b 2
5
+
8
; c)
8a 5b 2
9
+
6
; d) ) (
5a 7b 2
+
12 14
; e)
8a 7b 2
15 12
+ ) (
; f)
9a 5b 2
+
16 11
. ) ( ) ( )
38. Efectuaţi:
a)
8(
3a – 4b 2
9
; b) ) (
7a – 5b 2
3 4
; c)
6a – 7b 2
7 8
; d) ) (
4a – 7b 2
13 12
; e)
9a – 4b 2
14 15 ) (
; f)
7a – 3b 2
16 17
. ) ( ) ( )
39. Efectuaţi:
a) (
a b a–b
+
3 7 3 7 )( ; b) )
x v x–v
+
4 5 4 5
; (c) + )(
x v x–v
6 7 6 7
; )
d)
x v x–v
+
4 5 4 5 (
. )( ) ( )( )
Formule de calcul algebric. Suplimentar
1. Dezvoltaţi pătratele:
( ) ( ) ( )
3a 16 2
( ) ( ) ( )
2
1 2 a 3 2 x 7 2 x 2 a2 3 7 2
a) a + ; b) + ; c) + ; d) + ; e) + ; f) + 2 .
a 3 a 7 x 16 3a 2 x 37 a
2. Dezvoltaţi pătratele:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2
52 a2 – 37 .
1 2 b 2 – 3 ;
3 2
7a – 15 x
a) x – ; b) 9 – ; c) ; d) e)
x b 9 15 7a 5 x 37 a2
3. Fie numărul n = 10a + 5. Demonstraţi că pătratul lui n este p = 100c + 25, unde c =
a(a + 1). Aplicaţi formula pentru numerele n: 35, 45, 95, 115, 335, 3 335, 6 665.
4. Fie numărul n = ab. Demonstraţi că pătratul lui n este p = 100(n – c) + c2. unde c =
100 – n. Aplicaţi formula pentru numerele n: 76, 84, 92, 97.
5. Fie numărul n = abc. Demonstraţi că pătratul lui n este p = 100(n + c) + c2. unde c
= n – 100. Aplicaţi formula pentru numerele n: 103, 108, 117.
6. Fie numărul n = abc. Demonstraţi că pătratul lui n este p = 1 000(n – c) + c2. unde
c = 1 000 – n. Aplicaţi formula pentru numerele n: 998, 996, 984, 875.
7. Fie numărul n = abcd . Demonstraţi că pătratul lui n este p = 1 000(n + c) + c2. unde
c = n – 1 000. Aplicaţi formula pentru numerele n: 1 003, 1 008, 1 018, 1 335.
3
8. Raţionalizaţi numitorul raportului: a) 2x ; b) .
a + b x a – y b
1 1 1 1 1 1 1 1
a) + + + + + + + ;
1 + 2 2 + 3 3 + 4 4 + 5 5 + 6 6 + 7 7 + 8 8 + 9
1 1 1 1 1 1 1
b) + + + + + + .
1 + 3 3 + 5 5 + 7 7 + 9 9 + 11 11 + 13 13 + 15
a) (a – b)(a + b)(a + b) (a2 + b2)(a4 + b4);
b) (3a – 2b)(3a + 2b)(9a + 4b) (81a2 + 16b2)(6 561a4 + 256b4).
( 1x )(x + 1x )(x + x1 )(x + x1 )(x + x1 )(x + x1 )(x + x1 );
a) x – 2
2
4
4
8
8
16
16
32
32
b) (a – )( a + 1 )(a – 1a )(a + 1a )(a + a1 )(a + a1 )(a + a1 )(a )( )

1 1 32 1
2
2
4
4
8
8
16
+ a + 32 .
a a a16 a
a) ( 85 –  13)( 85 +  13)(85 + 13);
 b) ( 65 –  63)( 65 +  63)(65 + 63).

( )(( )( ) ( 451 – 531 )((451 + 531 )(451 + 531 )

1 – 1 1 1 1 1
a) + +
21 29 21 29 21 29 ; b)
Descompunerea în factori
1) Aplicând ab + ac = a(b + c) sau ab – ac = a(b – c), scrieţi ca produs de expresii algebrice:
– – – –
a) 7a2b + 14ab2; b) 8a3b3 – 6ab2; c) 9√15 + 24√6 ; d) 28√21 – 18√35 .
Rezolvare. a) 7a2b + 14ab2 = 7ab(a + 2b). b) 8a3b3 – 6ab2 = 2ab2(4a2b – 3).
– – – – – – – – – –
c) 9√15 + 24√6 = 3√3 (3√5 + 8√2 ). d) 28√21 – 18√35 = 2√7 (14–√3 ––9√5 ). – –
Răspuns. a) 7ab(a + b). b) 8a3b3 – 6ab2 = 2ab2(4a2b – 3). c) 3√3 (3√5 + 8√2 ). d) 2√7 (14
– –
√3 – 9√5 ).
– – –
2) Scrieţi ca produs de expresii algebrice: a) 3ab + 6ac + 12ac; b) 15√70 + 5√14 + 20√21 .
Rezolvare. a) 3ab + 6ac + 12ad = 3a(b + 2c + 4d).
– – – – – – –
b) 15√70 + 5√14 + 20√21 = 5√7 (3√10 + √2 + 4√3 ).
– – – –
Răspuns. a) 3a(b + 2c + 4d); b) 5√7 (3√10 + √2 + 4√3 ).
3) Scrieţi ca produs de expresii algebrice:
a) 5a(2x + 5y) + 7b(2x + 5y); b) 2m(3a + 2b + 7) + 5n(3a + 2b + 7) – (3a + 2b + 7).
Rezolvare. a) 5a(2x + 5y) + 7b(2x + 5y) = (2x + 5y)(5a + 7b).
b) 2m(3a + 2b + 7) + 5n(3a + 2b + 7) – (3a + 2b + 7) = (3a + 2b + 7)(2m + 5n – 1).
Răspuns. a) (2x + 5y)(5a + 7b); b) (3a + 2b + 7)(2m + 5n – 1).
l Descompunerea în factori a unei expresii algebrice constă în scrierea unei expresii algebrice
ca produs de expresii algebrice.
l Metoda factorului comun. Relaţiile a(b + c) = ab + ac şi a(b – c) = ab – ac definesc distributi-
vitatea înmulţirii faţă de adunare şi scădere, iar relaţiile ab + ac = a(b + c) sau ab – ac = a(b – c)
definesc metoda factorului comun.
l Metoda grupării. ac + ad + bc + bd = c(a + b) + d(a + b) = (a + b)(c + d).
1) Descompuneţi în factori: a) 3x2(5x – 2y) + 2xy(5x – 2y); b) 2a(3x – 8a)2 – 4a2(3x – 8a).
Rezolvare. a) 3x2(5x – 2y) + 2xy(5x – 2y) = x(5x – 2y)(3x + 2y).
b) 2a(3x – 8a)2 – 4a2(3x – 8a) = 2a(3x – 8a)(3x – 8a – 2a) = 2a(3x – 8a)(3x – 10a).
Răspuns. a) x(5x – 2y)(3x + 2y); b) 2a(3x – 8a)(3x – 10a).
2) Descompuneţi în factori: a) ax + 2ay + bx + 2by; b) 3mx – 5my + 3nx – 5ny.
Rezolvare. a) ax + 2ay + bx + 2by = a(x + 2y) + b(x + 2y) = (x + 2y)(a + b).
b) 3mx – 5my + 3nx – 5ny = m(3x – 5y) + n(3x – 5y) = (3x – 5y)(m + n).
Răspuns. a) (x + 2y)(a + b); b) (3x – 5y)(m + n).
3) Descompuneţi în factori: a) 5a3 + 2a2 + a + 5a2 + 2a + 1; b) 3x2y – 4xy2 + 5xy + 3x – 4y + 5.
Rezolvare. a) 5a3 + 2a2 + a + 5a2 + 2a + 1 = a(5a2 + 2a + 1) + (5a2 + 2a + 1) = (5a2 + 2a +
1)(a + 1).
b) 3x2y – 4xy2 + 5xy + 3x – 4y + 5 = xy(3x – 4y + 5) + (3x – 4y + 5) = (3x – 4y + 5)(xy + 1).
Răspuns. a) (5a2 + 2a + 1)(a + 1); b) (3x – 4y + 5)(xy + 1).
4) Descompuneţi în factori: a) x2 + 2xy + 3xy + 6y2; b) x2 – 5xy + 2xy – 10y2.
Rezolvare. a) x2 + 2xy + 3xy + 6y2 = x(x + 2y) + 3y(x + 2y) = (x + 2y)(x + 3y).
b) x2 – 5xy + 2xy – 10y2 = x(x – 5y) + 2y(x – 5y) = (x – 5y)(x + 2y).
Răspuns. a) (x + 2y)(x + 3y); b) (x – 5y)(x + 2y).
5) Descompuneţi în factori: a) x2 + 7x + 12; b) x2 – 8x + 15; c) 6x2 + 5xy + y2.
Rezolvare. a) x2 + 7x + 12 = x2 + 3x + 4x + 12 = x(x + 3) + 4(x + 3) = (x + 3)(x + 4).
b) x2 – 8x + 15 = x2 – 3x – 5x + 15 = x(x – 3) – 5 (x – 3) = (x – 3)(x – 5).
c) 6x2 + 5xy + y2 = 6x2 + 3xy + 2xy + y2 = 3x(2x + y) + y(2x + y) = (2x + y)(3x + y).
Răspuns. a) (x + 3)(x + 4); b) (x – 3)(x – 5); c) (2x + y)(3x + y).
****************************************************
1. Completaţi:
a) 3ax + 9ay + 6az = 3a[3ax : (3a) + ............. + ............] = 3a(x + .................................);
b) 8b3x + 6b2y + 4b2z = 2b2[8b3x : (2b2) + .............. + ............] = 2b2(4bx + ....................);
c) 10a3bx + 15a3b2y + 5a3b3z = 5a3b[10a3bx : (5a3b) + ........................ + ......................] =
5a3b(2x + ......................................);
d) 4ac3x + 6ac5y + 2ac6z = 2ac3[4ac3x : (2ac3) + .......................... + ..........................] =
2ac3(2x + ......................).
2. Descompuneţi în factori:
a) 5ax + 10bx; b) 6am + 3bm; c) 7dx + 14dy; d) 8na + 6nb; e) 9ap + 12aq;
f) 11bx + 22byx; g) 15xy + 20xt; h) 24px + 36py; i) 18ax + 27bx; j) 8qx + 52bx.
a) 72ax – 56ay; b) 70xy – 91xz; c) 28an – 84bn; d) 24bm – 15bn;
e) 52pd – 78pe; f) 34qr – 51qs; g) 39pd – 65ap; h) 72du – 56qu.
4. Completaţi propoziţiile conform modelului.
a) Expresiile 25a5b8c15 şi –5a6c7 au un factor comun –5a5c7.
b) Expresiile 32m6n4p9 şi –8m5p10 au un factor comun ....................
c) Expresiile 72x5y9z7 şi –9x5z8 au un factor comun .........................
d) Expresiile 56r8s5t12 şi –7r9s3 au un factor comun ..........................
5. Descompuneţi în factori raţionali:
a) 35m3n + 45mn3; b) 39a4b + 52ab5; c) 84x5y5 + 36x2y13; d) 15s8t4 – 35s3t11;
e) 56c d – 36c d ; f) 54p q – 45p q ; g) 91a c – 35a c ; h) 39u29v11 – 65u17v19.
6 5 2 13 13 8 5 14 21 9 12 5

a) 14am + 63bm + 35cm; b) 27mx + 45nx + 63mx; c) 54xy + 48xz + 66tx;
d) 30my + 45ny + 135py; e) 45nx + 115ny + 70nz; f) 96bq + 40cq + 88dq.
a) 36am – 27bm + 45cm; b) 80mx – 144nx – 160mx; c) 72xy + 56xz – 96tx;
–
d) 112my 98ny + 70py; –
e) 140nx 63ny + 217nz; f) 99my – 81ny – 72py.
a) 35m3n + 63mn3; b) 39a4b + 52ab6; c) 84x5y5 + 36x4y8; d) 135s5t4 – 315s3t11;
e) 48c6d5 – 72c2d13; f) 72p13q8 – 60p5q14; g) 57a9c8 – 38a6c4; h) 98a13p19 – 42a21p12.
a) 7a(2x – y) + 4b(2x – y) + 3c(2x – y); b) 8x(4m – n) + 5y(4m – n) + 7z(4m – n);
c) 5m(9p 4q) + 9n(9p 4q) + 4p(9p 4q); d) 3d(8r – 5s) + 7e(8r – 5s) + 5t(8r – 5s).
– – –
a) 8a(4x – 5y) – 3b(4x – 5y) – 9c(4x – 5y); b) 7x(4m – 7n) – 6y(4m – 7n) – 3z(4m – 7n);
c) 2u(4p – 3q) – 9v(4p – 3q) – 5n(4p – 3q); d) 5d(4r – 3s) – 7e(4r – 3s) – 4f(4r – 3s).
a) 13a(3x – 2y + 5z) + 8b(3x – 2y + 5z); b) 6x(7m – 3n – 2p) + 5y(7m – 3n – 2p);
c) 17m(8p – 3q – 4r) – 2n(8p – 3q – 4r); d) 2d(7r – 2s – 6t) – 9e(7r – 2s – 6t).
a) 3ac + 2ad + 3bc + 2bd; b) 3ac + ad + 3bc + bd; c) 3ac + 4ad + 3bc + 4bd;
d) 2ac + 5ad + 2bc + 5bd; e) 2ax + 7az + 2bx + 7bz; f) 9au + 5av + 9cu + 5cv.
a) ax – 5ay + bx – 5by; b) 3xy – 7xz + 3ty – 7tz; c) 8pq – 5pt + 8sq – 5st;
–
d) 7ac an + 7bc bn; – –
e) 9py 3pv + 9ry 3rv; – f) 2iq – 7ir + 2mq – 7mr.
a) x3 + x2 + x + 1; b) a3 – a2 + a – 1; c) m3 + 5m2 + m + 5; d) 7p3 – 4p2 + 7p – 4;
e) y + y + y + 1; f) x x + x – 1;
6 4 2 3 – 2
g) 3q + 7q + 3q + 7;
3 2
h) 9c3 – 8c2 + 9c – 8.
a) x3 + 7x2y + x2 + 7xy; b) 2a3 – 3a2b + 2a2 – 3ab; c) mx2 + mxy + nxy + ny2;
d) n3 + 5n2y + n2 + 5ny; e) 8x3 – 9x2z + 8x2 – 9xz; f) 7ax2 – axy + 7bxy – by2.
a) x5 + x4 + x3 + x2 + x + 1; b) x6 + x4 + x2 + 1; c) x7 + x6 + x5 + x4 + x3 + x2 + x + 1.
a) x5 – x4 + x3 – x2 + x – 1; b) x6 – x4 + x2 – 1; c) x7 – x6 + x5 – x4 + x3 – x2 + x – 1.
a) x5 + x4y + x3y2 + x2y3 + xy4 + y5; b) x7 + x6y + x5y2 + x4y3 + x3y4 + x2y5 + xy6 + y7.
a) a5 – a4b + a3b2 – a2b3 + ab4 – b5; b) a7 – a6b + a5b2 – a4b3 + a3b4 – a2b5 + ab6 – b7.
a) 8x3 + 7x2 + 3x + 8x2 + 7x + 3; b) 11a3 + 14a2 + 5a + 11a2 + 14a + 5;
c) 8x y + 7x y + 3xy + 8x y + 7xy + 3;
3 3 2 2 2 2
d) 11a3b3 + 14a2b2 + 5ab + 11a2b2 + 14ab + 5.
a) 9y3 – 7y2 + 4y – 9y2 + 7y – 4; b) 11a3 – 14a2 + 5a – 11a2 + 14a – 5;
c) 19p3y3 – 5p2y2 + 8py – 19p2y2 + 5py – 8; d) 15q3x3 – 12q2x2 + 13qx – 15q2x2 + 12qx – 13.
22. Demonstraţi că:
a) x2 + ax + bx + ab = (x + a)(x + b); b) x2 – ax – bx + ab = (x – a)(x – b).
a) x2 + 3x + 4x + 12; b) a2 + 2a + 5a + 10; c) y2 + 3y + 7y + 21; d) z2 + 4z + 9z + 36.
a) x2 – 2x – 9x + 18; b) a2 – 3a – 8a + 24; c) y2 – 5y – 8y + 40; d) z2 – 6z – 7z + 42.
a) x2 + 4xy + 11xy + 44y2; b) x2 + 7xy + 12xy + 84y2; c) x2 + 5xy + 12xy + 60y2.
a) x2 – 8xy – 11xy + 88y2; b) x2 – 6xy – 13xy + 68y2; c) x2 – 7xy – 15xy + 105y2.
27. Descompuneţi în factori raţionali: a) x2 + 7x + 10; b) x2 + 9x + 36;
c) x2 + 8x + 15; d) x2 – 12x + 35; e) x2 – 13x + 42; f) x2 – 15x + 54; g) x2 – 16x + 63.
Descompunerea în factori. Suplimentar
a) 28ax2 + 14axy + 16bx2 + 8bxy + 12cx2 + 86xy;
b) 96mx2 – 24nx2 + 60mxy – 15nxy + 84mxz – 21nxz.
a) 90mxz + 54nxz + 36pxz + 75myz + 45nyz + 30pyz + 105mz + 63nz + 42pz;
b) 130mpy – 195mqy – 260mry – 20npy + 30nqy + 40nry – 30cpy + 45cqy + 60cry.
3. Demonstraţi că:
a) x2 + (a + b)x + ab = (x + a)(x + b); b) x2 + (a – b)x – ab = (x + a)(x – b).
a) a2 + (2 + 3)a + 2 · 3; b) x2 + (6 + 10)x + 6 · 10; c) y2 + (9 + 11)y + 9 · 11.
a) a2 + (2 + 5)a + 2 · 5; b) x2 + (3 + 5)x + 3 · 5; c) y2 + (5 + 7)y + 5 · 7.
a) a2 + 10a + 21; b) x2 + 11x + 24; c) y2 + 11y + 30; d) z2 + 12z + 35; e) n2 + 13n + 42.
a) a2 + (4b + 6b)a + 4b · 6b; b) x2 + (7y + 9y)x + 7y · 9y; c) z2 + (8t + 11t)z + 8t · 11t.
a) a2 + 13ab + 36b2; b) x2 + 13xy + 22y2; c) m2 + 13mn + 40n2; d) z2 + 14zt + 48t2.
a) a2 + (–2 + 5)a + (–2) · 5; b) x2 + (3 – 10)x + 3 · (–10); c) y2 + (5 – 11)y + 5 · (–11).
a) a2 + (3 – 5)a – 3 · 5; b) x2 + (2 – 7)x – 2 · 7; c) y2 + (6 – 5)y – 6 · 5.
a) a2 + (23 – 57)a – 10 21; b) x2 + (62 – 47)x – 24 21; c) y2 + (92 – 83)y – 726.
a) a2 + 10a – 39; b) x2 + 10x – 96; c) y2 + 11y – 80; d) z2 + 12z – 45; e) n2 + 13n – 48.
a) a2 – 10a – 56; b) x2 – 13x – 30; c) y2 – 19y – 57; d) z2 + 12z + 35; e) n2 – 17n – 68.
a) a2 + (8b – 5b)a – 5b · 8b; b) x2 + (9y – 3y)x – 3y · 9y; c) z2 + (21t – 5t)z – 5t · 21t.
a) a2 – 17ab – 38b2; b) x2 – 24xy – 72y2; c) m2 + 13mn + 40n2; d) z2 + 14zt + 48t2.
a) a(a + 15) + 56; b) x(x + 19) + 84; c) y(y + 23) + 120; d) z(z + 23) + 112.
a) a(a – 21) + 56; b) x(x – 18) + 77; c) y(y – 24) + 128; d) z(z – 25) + 150.
Descompunerea în factori prin restrângerea
pătratului sumei sau diferenţei a două expresii
2 2 2 2 2 2
1) Aplicând a + 2ab + b = (a + b) sau a – 2ab + b = (a – b) , completaţi:
2 2 2 4 2 2
a) 9x + .... + 4y = (... + ...) ; b) 25m – 70m n + ... = (... – ...) .
2 2 2 2
Rezolvare. a) 9x + .... + 4y2 = (3x) + 2(3x)(2y) + (2y) = (3x + 2y) .
4 2 2 2 2 2 2
b) 25m – 70m n + ... = (5m ) – 2(5m)(7n) + (7n) = (5m – 7n) .
2 2 2
Răspuns. a) (3x + 2y) ; b) (5m – 7n) .
2) Aplicând a + 2ab + b = (a + b) sau a – 2ab + b = (a – b) , descompuneţi în factori raţionali:
2 2 2 2 2 2
2 2 2 2
a) 16x + 8xy + y ; b) 49a – 14ay + y .
2 2 2 2 2
Rezolvare. a) 16x + 8xy + y = (4x) + 2(4x)(y) + (y) = (4x + y) .
b) 49a – 14ay + y = (7a) – 2(7a)(y) + (y) = (7a – y) .
2 2 2 2 2
2 2
Răspuns. a) (4x + y) ; b) (7a – y) .
3) Descompuneţi în factori raţionali:
2 2 2
a) (4x + 3y) + 8(4x + 3y) + 16; b) (5x – 3y) – 6y(5x – 3y) + 9y .
2 2 2 2
Rezolvare. a) (4x + 3y) + 8(4x + 3y) + 16 = (4x + 3y) + 2(4x + 3y)(4) + 4 = [(4x + 3y) + 4] = (4x
2 2 2 2 2 2
+ 3y + 4) . b) (5x – 3y) – 6y(5x – 3y) + 9y = (5x – 3y) – 2(5x – 3y)(3y) + (3y) = [(5x – 3y) – 3y]
2
= (5x – 6y) .
2 2
Răspuns. a) (4x + 3y + 4) ; b) (5x – 6y) .
– –
4) Scrieţi sub formă de pătrat al unei sume sau diferenţe: a) 9 + 4√ 5 ; b) 16 – 6√ 7 .
– – – – –2 –2
Rezolvare. a) 9 + 4√ 5 = 9 + 2√4 · 5 = 4 + 2√4 · 5 + 5 = (2) + 2√2 · 5 + (√ 5) = (2 + √ 5 ) .
2 2
– – – – – –
b) 16 – 6√ 7 = 16 – 2√9 · 7 = 9 – 2√9 · 7 + 7 = (3) – 2√3 · 7 + (√7 ) = (3 – √7 ) .
2 2 2 2
–2 –2
Răspuns. a) (2 + √5 ) ; b) (3 – √7 ) .
– –
5) Scrieţi sub formă de pătrat al unei sume sau diferenţe: a) 8 + 2√15 ; b) 8 – 2√33 .
– – – –2 – –2 – –2
Rezolvare. a) 8 + 2√15 = 8 + 2√3 · 5 = 3 + 2√3 · 5 + 5 = (√ 3) + 2√3 · 5 + (√ 5 ) = (√ 3 + √ 5 ) .
– – – – 2 – –2 – –2
b) 8 – 2√33 = 8 – 2√11 · 3 = 11 – 2√11 · 3 + 3 = (√11 ) – 2√11 · 3 + (√ 3) = (√11 – √ 3) .
– –2 – –2
Răspuns. a) (√ 3 + √ 5) ; b) (√11 – √ 3) .
Restrângerea pătratului sumei sau diferenţei a două expresii. Se aplică una dintre formulele:
a + 2ab + b = (a + b) , a – 2ab + b = (a – b) .
2 2 2 2 2 2
Expresiile raţionale. Conform cunoştinţelor din acest moment, expresiile raţionale nu conţin
variabile (litere) sub radical. Dacă nu se precizează că se cere descompunerea în factori raţionali,
atunci, unele expresii se descompun în factori iraţionali. care conţin variabile sub radical.
–
1) Descompuneţi în factori: a) a + 2√– a + 1; b) x – 2√xy + y.
–
Rezolvare. a) a + 2√– a + 1 = (√– a ) + 2(√–
2 2 2
a )(1) + (1) = (√ a + 1) .
–
b) x – 2√xy + y = (√–x )2 – 2√–x · √–y + (√– y ) = (√–x – √–
2 2
y) .
Răspuns. a) (√– a + 1) ; b) (√–
a √–x – √–
2 2
y) .
2) Aflaţi cifra zecilor pătratului unui număr întreg cu ultima cifră 5.
Rezolvare. Un număr întreg cu ultima cifră 5 este de forma 10a + 5, unde a este un număr
2
întreg. Atunci pătratul lui este de forma (10a + 5) = 100a2 + 100a + 25 = 100a(10a + 1) + 25 =
100m + 25, unde m este număr natural. Rezultă că cifra zecilor ultimului număr este 2.
Răspuns. Cifra zecilor pătratului numărului întreg cu cifra unităţilor 5 este 2.
( )
2 023
– – – –
3) Calculaţi a = √11 + 5√7 – √8 – 2√7 – 3 – √7 .
– – – – – – – –
Rezolvare. 8 – 2√7 = (√7 – 1) . 11 + 5√7 – √8 – 2√ 7 = 11 + 5√7 – √7 – 1 = 11 + 2√7 =
2
–2 – – – –
(2 + √7 ) . Rezultă: √11 + 5√7 – √8 – 2√7 = 2 + √7 . a = (–1) . Răspuns. a = –1.
2 023
****************************************************
1. Completaţi formulele: a) a2 + 2ab + b2 = ...............; b) a2 – 2ab + b2 = ...............
2. Restrângeţi pătratul unei sume, completând:
2 2 2 2
a) x + 6xy + 9y = (...) + 2(...)(...) + (...) = ......................................................................;
2 2 2 2
b) 16m + 8my + y = (...) + 2(...)(...) + (...) = ..................................................................;
2 2 2 2
c) x + 10bx + 25b = (...) + 2(...)(...) + (...) = ..................................................................;
2 2 2 2
d) p + 14pq + 49q = (...) + 2(...)(...) + (...) = .................................................................
3. Completaţi şi restrângeţi pătratul unei sume:
a) 36x2 + ........ + 49y2 = .......................; b) 25a2 + ........ + 16b2 = .........................;
c) 25m + ........ + 64n = .......................;
2 2
d) 81p2 + ........ + 100q2 = ........................
4. Restrângeţi pătratul unei diferenţe, completând:
a) x2 – 12xy + 36y = (...) – 2(...)(...) + (...) = ..................................................................;
2 2 2
b) 4a – 20ab + 25b = (...) – 2(...)(...) + (...) = ...............................................................;

2 2 2 2
c) 9b – 42ab + 49x = (...) – 2(...)(...) + (...) = ................................................................;

2 2 2 2
d) 4p – 36pq + 81q = (...) – 2(...)(...) + (...) = .................................................................

2 2 2 2
5. Completaţi şi restrângeţi pătratul unei diferenţe:

2 2
a) 36x – ....... + 121y = ..........................; b) 25a2 – ....... + 196b2 = ..........................;
2 2
c) 4m – ....... + 225n = ...........................; d) 81p2 – ....... + 121q2 = ...........................
2
a) 4m + 4m + 1; b) n2 + 6n + 9; c) a2 + 10a + 25; d) 16b2 + 8b + 1;
2
e) 4m + 4mn + n2; f) x2 + 14x + 49; g) n2 + 12n + 36; h) a2 + 16a + 64.
a) 16a2 – 8a + 1; b) n2 – 12n + 36; c) 25a2 – 10a + 1; d) b2 – 16b + 64;
e) 9p2 – 6pq + q2; f) 100x2 – 20x + 1; g) 121a2 – 22a + 1; h) c2 – 26c + 169.
2 2
a) 16m x + 8mx + 1; b) 16x2 + 56xy + 49y2; c) 64a2 + 48am + 9m2;
2 2
d) 81c + 36cd + 4d ; e) 36a2 + 60ab + 25b2; f) 81p2 + 90pn + 25n2.
a) 100p2 – 20px + x2; b) 36x2 – 60xy + 25y2; c) 64m2 – 48mn + 9n2; d) 121a2 – 44ab + 4b2.
10. Procedaţi ca în model.
Model. 8 + 2 15 = 3 + 2 15 + 5 = (3)2 + 2(3)(5) + (5)2 = (3 + 5)2.
a) 3 + 22 = 1 + 22 + 2; b) 12 + 2 35 = 5 + 2 35 + 7;
c) 13 + 2 42 = 6 + 2 42 + 7; d) 10 + 2 21 = 3 + 2 21 + 7;
e) 18 + 2 17 = 1 + 2 17 + 17; f) 20 + 2 19 = 1 + 2 19 + 19.
11. Aflaţi pătratul numărului:
a) r = 4 + 23; b) r = 27 + 2 26; c) r = 31 + 2 30; d) r = 23 + 2 22;
e) r = 24 + 2 23; f) r = 30 + 2 29; g) r = 38 + 2 37; h) r = 58 + 2 57.
a) r = 7 + 43; b) r = 30 + 4 26; c) r = 34 + 4 30; d) r = 26 + 4 22;
e) r = 27 + 4 23; f) r = 33 + 4 29; g) r = 55 + 4 51; h) r = 65 + 4 61.
13. Procedaţi ca în model.
–
Model. 8 – 2 15 = 5 – 2 15 + 3 = (3)2 – 2(3)(5) + (5)2 = (√5 – 3)2.
a) 3 – 22 = 2 – 22 + 1; b) 12 – 2 35 = 7 – 2 35 + 5; c) 13 – 2 42 = 7 – 2 42 + 6;
d) 10 – 2 21 = 7 – 2 21 + 3; e) 18 – 2 17 = 17 – 2 17 + 1; f) 20 – 2 19 = 19 – 2 19 + 1.
a) r = 4 – 23; b) r = 18 – 2 17; c) r = 20 – 2 19; d) r = 43 – 2 42;
e) r = 23 – 2 22; f) r = 24 – 2 23; g) r = 30 – 2 29; h) r = 74 – 2 73.
a) r = 12 – 63; b) r = 26 – 6 17; c) r = 28 – 6 19; c) r = 62 – 6 53;
d) r = 31 – 6 22; e) r = 32 – 2 23; f) r = 38 – 6 29; g) r = 83 – 6 74.
a) x + 2x + 1; b) y + 2y + 1; c) c + 2c + 1; d) d + 2d + 1; e) m + 2m + 1;
f) n + 2n + 1; g) p + 2p + 1; h) q + 2q + 1; i) a + 2a + 1; j) b + 2 b + 1.
a) x – 4x + 4; b) 4y – 4y + 1; c) c – 8c + 16; d) d – 10d + 25;
e) n – 6n + 9; f) 9p – 6p + 1; g) q – 10q + 25; h) 16a – 8a + 1.
a) x + 2ax + a2; b) y + 4xy + 4x2; c) c + 8b2c + 16b4; d) d + 10y5d + 25y10;
f) n + 2b3 n + b6; g) p + 6np + 9n2; h) q + 12c2 q + 36c4; i) a + 14u6 a + 49u12.
a) 121a2x2 + 418axy + 361y2; b) 144a2x6 + 432abx3y2 + 324b2y4;
c) 169a2x6 + 442anx3y2 + 289n2y4; d) 196m2x8 + 442mpx4y3 + 256p2y6.
441 – 484 –
a) 1 682a2x2 + 841a4x6; b) 1 232by + 841b10y4;
a2x6 b8y2
529 576
c) 4 6 – 1 242c3u2 + 729c12u10; d) 8 8 – 1 248n6v4 + 676n14v12.
cu nv
pătratului sumei sau diferenţei a două expresii.
Suplimentar
a) ax3 + 6ax2y + 9axy2; b) 48abm2 + 24abmy + 3aby2; c) 4abx2 + 40ab2x + 100ab3.
a) ax2y – 12axy2 + 36ay3; b) 12a3b – 60a2b2 + 75ab3; c) 4mp3 – 56mp2q + 196mpq2.
a) 12m2x + 12mx + 3x + 16m2y + 16my + 4y; b) 5x(a2 + 10a + 25) + 2y(a2 + 10a + 25).
a) 72ax2 – 120axy + 50ay2 – 108bx2 + 180bxy – 75by2;
b) 256m2x – 192mnx + 36n2x – 192m2y + 144mny – 27n2y.
a) (8ab + 10b2)(81x4 + 126x2y + 49y2); b) (15ax2 + 18x)(169m4 – 442m2n + 289n2).
a) (9ax2 + 24x3)(50a3 + 160a2b + 128ab2); b) (6my2 + 9ay)(16by5 – 40by4z + 25by3z2).
a) (4am + bm)2 + 32mna2 + 8abmn + b2mn + 16n2a2 + 8abn2 + n2b2;
b) (5px – py)2 – 150pqx2 + 60pqxy – 6pqy2 + 225q2x2 – 90q2xy + 9q2y2.
a) 25p2x2 + 20pqx2 + 4q2x2 + 50p2xy + 40pqxy + 8q2xy + 25p2y2 + 20pqy2 + 4q2y2;
b) 64a2x2 – 96abx2 + 36b2x2 – 64a2xy + 96abxy – 36b2xy + 16a2y2 – 24aby2 + 9b2y2.
a) (a2 + 21a + 54)(81x2 + 126xy + 49y2); b) (b2 – 24b + 80)(196x2 – 210xy + 225y2).
a) (a2 + 18ab + 56b2)(36m2 + 132mn + 121n2);
b) (p2 – 26pq + 120q2)(961x2 – 2 418xy + 1 521y2).
a) (a2 + 19ab – 92b2)(a2 + 46ab + 529b2); b) (a2 – 16ab – 105b2)(a2 – 42ab + 441b2).
a) (a2 + 3a)2 + 4(a2 + 3a) + 4; b) (x2 + 5x + 1)2 + 6(x2 + 5x + 1) + 9.
a) (a2 + 2a + 1)2 – 8(a2 + 2a + 1) + 16; b) (x2 – 5x – 11)2 – 6(x2 – 5x – 11) + 9.
a) (x2 + 3x)(x2 + 3x + 4) + 4; b) (y2 + 7y)(y2 + 7y + 24) + 144; c) (z2 + 7z)(z2 + 7z +20) + 100.
15. Descompuneţi în factori şi simplificaţi fiecare raport:
75ax4 + 90a2bx2 + 9ab2x2 75ax4 + 90a2bx2 + 9ab2x2
a) ; b) .
125a3bx + 150a2b2x + 45ab3x 32a3x3y2 + 112a2x2y3 + 98axy4
Descompunerea în factori a diferenţei
pătratelor a două expresii algebrice
1) Aplicând a – b = (a + b)(a – b), completaţi 25x – y = (...) – (...) = (... + ...)(... – ...).
2 2 2 2 2 2
Rezolvare. 25x – y = (5x) – y = (5x + y)(5x – y).

2 2 2 2
Răspuns. (5x + y)(5x – y).

2) Calculaţi rapid: a) 351 – 349 ; b) 574 – 436 ; c) 995 · 1 005.
2 2 2 2
Rezolvare. a) 351 – 349 = (351 + 349)(351 – 349) = 700 · 2 = 1 400.

2 2
b) 574 – 436 = (574 + 436)(574 – 436) = 1 000 · 138 = 138 000.

2 2
c) 995 · 1 005 = (1 000 – 5)(1 000 + 5) = 1 0002 – 52 = 1 000 000 – 25 = 999 975.
Răspuns. a) 100; b) 138 000; c) 999 975.
3) Descompuneţi în factori raţionali: a) 16x – 9b ; b) 17a – 8b ; c) (3a + 5b) – 36b .
2 2 4 2 2 2
Rezolvare. a) 16x – 9b = (4x) – (3b) = (4x + 3b)(4x – 3b).

2 2 2 2
– – – 2 – – 2 –
b) 17a – 8b = (√17 a ) – (2√2 b) = (√17 a + 2√2 b)(√17 a – 2√2 b).
4 2 2 2 2
c) (3a + 5b) – 36b = (3a + 5b) – (6b) = (3a + 5b + 6b)(3a + 5b – 6b) = (3a + 11b)(3a – b).
2 2 2 2
– 2 – – –
Răspuns. a) (4x + 3b)(4x – 3b); b) (√17 a + 2√2 b)(√17 a2 – 2√2 b); c) (3a + 11b)(3a – b).
4) Descompuneţi în factori raţionali 16x – 81y .
4 4
Rezolvare. 16x – 81y = (4x ) – (9y ) = (4x + 9y )(4x – 9y ) = (4x + 9y )(2x + 3y)(2x – 3y).
4 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Răspuns. (4x + 9y )(2x + 3y)(2x – 3y)

2 2
5) Descompuneţi în factori raţionali: a) (6x + 7y) – (4x – 9y) ; b) (9x – 2y) – 4(5x + 7y) .
2 2 2 2
Rezolvare. a) (6x + 7y) – (4x – 9y) = (6x + 7y + 4x – 9y)[6x + 7y – (4x – 9y)] = (10x – 2y)(2x
2 2
+ 16y) = 2(5x – y)(2x + 16y) = 4(5x – y)(x + 8y).

b) (9x – 2y) – 4(5x + 7y) = (9x – 2y) – [2(5x + 7y)] = (9x – 2y) – (10x + 14y) = (9x – 2y +
2 2 2 2 2 2
10x + 14y) [9x – 2y – (10x + 14y)] = (19x + 12y)(– x – 16y) = – (19x + 12y)(x + 16y).
Răspuns. a) 4(5x – y)(x + 8y); b) – (19x + 12y)(x + 16y).
6) Descompuneţi în factori raţionali: a) 9(5x + 3y) – 4y (2x – 5) ; b) 4a (7x + 2b) – 9b (3x – 2a) .
2 2 2 2 2 2 2
Rezolvare. a) 9(5x + 3y) – 4y (2x – 5) = [3(5x + 3y)] – [2y(2x – 5)] = (15x + 9y) – (4xy –
2 2 2 2 2 2
10y) = (15x + 9y + 4xy – 10y)[9x – 2y – (4xy – 10y)] = (15x + 4xy – y)(15x + 9y – 4xy + 10y) = (15x
2
+ 4xy – y)(15x – 4xy + 19y).

b) 4a (7x + 2b) – 9b (3x – 2a) = [2a(7x + 2b)] – [3b(3x – 2a)] = (14ax + 4ab) – (9bx – 6ab)
2 2 2 2 2 2 2 2
= (14ax + 4ab + 9bx – 6ab)(14ax + 4ab – 9bx + 6ab) = (14ax + 9bx – 2ab)(14ax – 9bx + 10ab).
Răspuns. a) (15x + 4xy – y)(15x – 4xy + 19y); b) (14ax + 9bx – 2ab)(14ax – 9bx + 10ab).
Diferenţa pătratelor. Se aplică formula: a – b = (a + b)(a – b).
2 2
1) Dacă x şi y sunt numere nenegative, descompuneţi în factori x – y .

2 2
– 2 – 2 – – – –
Rezolvare. x – y = (x + y)(x – y) = (x + y)[(√x ) – (√y ) ] = (x + y)(√x + √y )(√x – √y ).
2 2
– – – –
Răspuns. (x + y)(√x + √y )(√x – √y ).
4 4
2) Descompuneţi în factori raţionali x + 9y .
Rezolvare. Se adună şi se scade 6x y . x + 9y + 6x y – 6x y = (x + 3y ) – 6x y = (x + 3y
2 2 4 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
– – – –
+ √6 xy) (x + 3y – √6 xy). Răspuns. (x + 3y + √6 xy) (x + 3y – √6 xy).
2 2 2 2 2 2
3) Descompuneţi în factori raţionali 4a b + 12abc + 9c – 16a .

2 2 2 2
Rezolvare. 4a b + 12abc + 9c – 16a = (2ab + 3c) – 16a = (2ab + 3c + 4a)(2ab + 3c – 4a).
2 2 2 2 2 2
Răspuns. (2ab + 3c + 4a)(2ab + 3c – 4a).

– –
4) Arătaţi că numerele 3 + √ 5 şi 3 – √ 5 verifică aceeaşi ecuaţie cu coeficienţi întregi.
– –
Rezolvare. Fie 3 + √ 5 = x. Atunci √ 5 = x – 3 sau 5 = (x – 3) sau 5 = x – 6x + 9 sau x – 6x
2 2 2
+ 4 = 0 etc.
– –
Răspuns. 3 + √ 5 şi 3 – √ 5 verifică ecuaţia cu coeficienţi întregi x2 – 6x + 4 = 0.
****************************************************
a) t2 – 1; b) m2 – 4; c) p2 – 9; d) c2 – 16; e) v2 – 25; f) b2 – 36; g) u2 – 64; h) n2 – 49.
2. Aplicând diferenţa pătratelor, calculaţi rapid:
a) 5632 – 4372; b) 7542 – 2462; c) 2822 – 7182; d) 4262 – 5742; e) 3232 – 6772.
a) 36x2 – 25y2; b) 25a2 – 4b2; c) 4m2 – 225n2; d) 81p2 – 16q2; e) 64r2 – 49s2; f) 81x2 – 64t2.
a) 100x4 – 81y2; b) 144a2 – 25b10; c) 64m6 – 225n4; d) 256x8 – 81y2;
e) 441p – 25q ;
10 4
f) 324r – 121s ;
12 2
g) 81a – 169b ;
8 6
h) 196p6 – 144q4.
a) (2a + 5b)2 – 5; b) (7m + 3n)2 – 8; c) (6x + 7y)2 – 10; d) (12r + 5s)2 – 7;
e) (9p + 8q)2 – 11; f) (27t + 11u)2 – 13; g) (3a + 5b)2 – 11; h) (16p + 9q)2 – 2.
6. Descompuneţi în produs de factori raţionale:
a) (7a + 4b)2 – 4a2; b) (5m + 9n)2 – 16n2; c) (6x + 7y)2 – 25x2; d) (12r + 5s)2 – 49r2;
e) (9p + 8q)2 – 64p2; f) (27t + 11u)2 – 81u2; g) (11a + 5b)2 – 36a2; h) (21u + 8t)2 – 484u2.
7. Descompuneţi în produs de factori raţionale:
a) (10a + 11b + 4c)2 – (4a + 12b + 17c)2; b) (25m + 43n + 8c)2 – (9m + 16n + 9c)2;
c) (45x + 36y + 13z) – (21x + 57y + 9z) ;
2 2
d) (81r + 76s + 11t)2 – (15r + 19s + 11t)2;
e) (77p + 48q + 6r)2 – (61p + 26q + 12r)2; f) (27t + 99u + 23v)2 – (88t + 53u + 15v)2.
a) (118a + 3 2b)2 – (15a – 7 2b)2; b) (27 2m – 41n)2 – (59 5m – 72n)2;
c) (17 7x – 83y)2 – (9 7x – 69y)2; d) (24r + 35 6s)2 – (26r – 18 6s)2;
e) (94 17 p + 936q)2 – (65 17 p – 245q)2; f) (78t + 94 19 u)2 – (694t – 45 19 u)2.
a) a – b; b) m – n; c) x – y; d) r – s; e) p – q; f) t – u.
a) 4a – 9b; b) 16m – 25n; c) 25x – 81y; d) 16r – 25s; e) 64p – 81q; f) 100t – 49u.
a) 7a – 11b; b) 17m – 15n; c) 21x – 32y; d) 14r – 29s; e) 73p – 87q; f) 51t – 95u.
a) a2 – b; b) m – n2; c) x2 – y; d) r – s2; e) p2 – q; f) t – u2.
a) (7x – 11y)2 – 4(6x + 5y)2; b) 9(3x – 2y)2 – (8x + 3y)2; c) (9x – 2y)2 – 16(7x + 6y)2;
d) (2x – 5y)2 – 25(4x + 7y)2; e) 36(9x – 7y)2 – (5x + 6y)2; f) (6x – 7y)2 – 49(8x + 9y)2.
a) 9(2x – 3y)2 – 4(3x + 4y)2; b) 9(3x – 5y)2 – 16(4x + 3y)2; c) 4(9x – 5y)2 – 25(7x + 3y)2;
d) 25(3x – 5y)2 – 9(7x + 5y)2; e) 49(9x – 2y)2 – 4(7x + 6y)2; f) 9(8x – 7y)2 – 49(4x + 5y)2.
a) 9(2x – 3y + 4)2 – (3x + 4y – 5)2; b) 16(5x – 2y + 7)2 – (8x + 2y – 3)2;
c) (8x – 7y + 3)2 – 25(2x + 6y – 7)2; d) (9x – 4y + 6)2 – 36(2x + 3y – 5)2.
a) 16(5x – 6y + 3z)2 – (10x + 2y – 5z)2; b) 25(8x – 3y + 4z)2 – (8x + 6y – 7z)2;
c) (3x – 2y + 11z)2 – 36(2x + 4y – 9z)2; d) (7x – 3y + 9z)2 – 49(3x + 4y – 6z)2.
a) 4(2x – 3y + 4z)2 – 25(3x + 6y – 8z)2; b) 25(5x – 2y + 7z)2 – 16(6x + 5y – 6z)2;
c) 9(3x – 5y + 7z)2 – 64(5x + 2y – 3z)2; d) 16(3x – 4y + 5z)2 – 49(4x + 2y – 7z)2.
25x2 – y2 36a2 – b2 x4 – 16z2 a6 – 64b2 49c8 – n6 u2 – 81v6
a) ; b) ; c) 2 ; d) 3 ; e) ; f) .
5x – y 6a + b x – 4z a – 8b 7c4 – b3 u – 9v3
9x2 – 4z2 16a4 – 25b2 81z8 – 16x2 100n4 – 81c6 144u6 – 25v8
a) ; b) ; c) ; d) 3 ; e) .
3x – 2z 2
4a + 5b 9z – 4x
4 4
10n + 9c 12u3 – 5v4
(7a – 11b)2 – 36c2 (4x – 9y)2 – 16z2 (3u – 7v)2 – 25n2 (13a – 9b)2 – 36c2
a) ; b) ; c) ; d) .
7a – 11b + 6c 4x – 9y + 4z 3u – 7y – 5n 13a – 9b + 6c
(3a – 13b)2 – 25c2 (2a – 9b)2 – 16c2 (5a – 12b)2 – 64c2 (4a – 9b)2 – 49c2
a) ; b) ; c) ; d) .
9a2 – (13b – 5c)2 4a2 – (9b – 4c)2 25a2 – (12b + 8c)2 16a2 – (9b – 7c)2
14a – 12b + 5c 9a – 6b + 8c 23a – 21b + 9c
a) 2 ; b) 2 ; c) .
(14a – 2b) – (10b – 5c)
2
(9a + 7b) – (13b – 8c)
2
(23a – 4b)2 – (17b – 9c)2
(15a – 13b + 5c)2 (9a – 15b + 4c)2 (3a – 14b + 8c)2
a) ; b) ; c) .
(15a – 3b)2 – (10b – 5c)2 (9a – 8b)2 – (7b – 4c)2 (9a + 3b)2 – (17b – 8c)2
(4a – 11b)2 – 25c2 (13a – 9b)2 – 16c2 (22a – 7b)2 – 49c2
a) ; b) ; c) .
(4a – 5b)2 – (6b – 5c)2 (13a – 18b)2 – (9b – 4c)2 (22a – 15b)2 – (8b – 7c)2
(9a – 8b)2 – (3b – 7c)2 (5a – 6b)2 – (4b – 11c)2 (18a – 7b)2 – (6b – 2c)2
a) ; b) ; c) .
(9a – 5b)2 – (6b – 7c)2 (5a – 9b)2 – (7b – 11c)2 (18a – 4b)2 – (9b – 2c)2
Descompunerea în factori a diferenţei pătratelor
a două expresii algebrice. Suplimentar
a) 4x4 – 9y4; b) 36a4 – 25b4; c) 49p8 – 16q4; d) 64u4 – 81v8; e) 100z8 – 49t4.
a) 16ax4y – 36ay5; b) 12a6b – 75a2b5; c) 36mp5 – 196mpq4; d) 36cdu4 – 225cdv4.
a) 4a2 + 20ab + 25b2 – 20; b) 49m2 + 42mn + 9n2 – 8; c) 144r2 + 120rs + 25s2 – 44.
a) 16x2 – 9a2 + 48ab – 64b2; b) 100y2 – 36x2 + 60xz – 25z2; c) 81p2 – 49m2n2 + 56mn – 16.
a) (a2 + 25b2)2 – 100a2b2; b) (9x2 + 16y4)2 – 576x2y4; c) (4p4 + 49q2)2 – 784p4q2.
a) (49m4 + 9n4)2 – 1 764m4n4; b) (25a8 + 4b4)2 – 400a8b4; c) (9p4 + 16q8)2 – 576p4q8.
a) (81a2 + 16b2)2 – 5 184a2b2; b) (64x2 + 81y4)2 – 20 736x2y4; c) (9p4 + 16q8)2 – 576p4q8.
a) 4a4x4 + 8a2x2y2 + 9y4; b) 16m8n4 + 20m4n2p2 + 9p4; c) 25u4v4 + 29u2v2z4 + 9z8.
a) 16a4x4 – 57a2x2 + 49; b) 100p4q8 – 184p2q4 + 81; c) 121m8y4 – 265m4y2 + 144.
10. Descompuneţi în factori raţionali: a) a8x8 + 1; b) n16x8 + 256; c) p8 + z16.
11. Descompuneţi în factori raţionali: a) (x4 – 3x2)(x4 – 3x2 + 2) + 1;
b) (x4 – 3x2y2)(x4 – 3x2y2 + 2y4) + y8; c) (16x4 – 9x2y2)(16x4 – 9x2y2 + 2y4) + y8.
12. Descompuneţi în factori raţionali: a) (x4 + x2)(x4 + x2 + 2) + 1;
b) (x4 + x2y2)(x4 + x2y2 + 2y4) + y8; c) (16x4 + 7x2y2)(16x4 + 7x2y2 + 2y4) + y8.
a) x2 + 6x + 2; b) x2 + 8x + 5; c) x2 + 10x + 8; d) x2 – 12x + 9; e) x2 – 14x + 15.
(x2 + 6x)(x2 + 6x + 10) + 16 (x2 + 8x)(x2 + 8x + 16) + 48
a) 2 ; b) .
(x + 5x + 2)(x2 + 5x + 4) – (x – 1)2 + 1 (x2 + 10x + 19)(x2 + 10x + 21) – (2x + 16)2 + 1
( 4 – 5 – 9 – 45 – 5 ) ( 10 –  11 –  15 – 4 11 –  11 )
2 023 2 023
a) ; b) .
16. Comparaţi numerele a şi b, dacă:
 
a) a = 11 –  14 + 30 – 8 14 şi b =  14 – 1;
b) a =  17 –  19 +  197 – 36 19 şi b =  20 – 1.
Sinteză
1. Reduceţi termenii asemenea: a) 42a – 47b + 35a – 104b + 28a – 117b;
b) 56b2 – 412b – 241b2 + 503b – 215b2; c) 234m3 + 231n2 – 106m3 + 42n2 – 72m3 – 69n2.
a) (12a – 45b + 105c) + (53a – 93b + 37c);
b) (193m – 76n – 91d) + (25m – 88n – 62d);
c) (94x – 127y + 217z) + (–18x + 48y – 83z).
3. Reduceţi termenii asemenea: a) (52a – 52b + 83c) – (39a – 96b + 214c);
b) (24m – 64n – 143d) – (77m – 95n – 19d); c) (58x – 84y + 213z) – (–76x + 93y – 253z).
4. Efectuaţi:
a) 5x(4x – 3y); b) 9a(2a – 7b); c) 6m(7m – 3n); d) 11a(13a – 24b); e) 11m(37m – 29n).
5. Efectuaţi:
a) 3b(4a – 5b + 9c); b) 11x(2x + 6y – 7z); c) 7x(8y + 9z – 10t); d) 12y(3m – 8n + 6p).
6. Efectuaţi:
a) (28a7b3 – 32a4b6) : –4a4b3); b) (33m9n5 – 27m7n9) : (–3m7n5);
c) (48x y – 42x y ) : (–6x y ); d) (56c18d15 – 21c13d17) : (–7c13d15).
8 9 6 11 6 9
7. Efectuaţi: a) 12a5b3 – 44a12b17 : (4a7b14);

b) –8x y + (–72x y ) : (–8x y ); c) –15p32q44 + (–300p67q59) : (–20p36q15).
5 13 68 24 63 11
8. Dezvoltaţi:
a) (9a + 2b)(8a + 3b); b) (11p + 3q)(2p + 6q); c) (4d – 9m)(3d + 5m);
–
d) (9r 8s)(7r + 4s); – –
e) (10x 3y)(2x 9y); f) (6m – 11n)(7m – 8n).
9. Dezvoltaţi:
a) (7a + 8b)2; b) (5c + 7d)2; c) (6x + 5y)2; d) (9p – 7q)2; e) (3r – 8s)2; f) (9t – 11u)2.
10. Dezvoltaţi:
a) (23 + 5)2; b) (37 + 2)2; c) (75 + 2)2; d) (26 – 8)2; e) (32 – 7)2; f) (75 – 6)2.
11. Dezvoltaţi:
a) (43 + 35)2; b) (36 + 27)2; c) (67 – 53)2; d) (56 – 45)2; e) (82 – 95)2.
12. Aplicând formula pătratului diferenţei, calculaţi:
a) 9952; b) 9 9942; c) 9 9932; d) 9 9922.
13. Dezvoltaţi: a) (5xy2 + 3ab)(5xy2 – 3ab);
b) (7m2n + 8pq)(7m2n – 8pq); c) (8r3s + 5ut)(8r3s – 5ut); d) (9vz5 + 11ab)(9vz5 – 11ab).
a) 11a(7x – 2y) – 12b(7x – 2y); b) 17x(6m – 7n) – 9y(6m – 7n);
c) 15m(12p – 5q) – 2n(12p – 5q). d) 5d(11r – 3s) – 7e(11r – 3s).
15. Descompuneţi în factori raţionali: a) 8ac + 7ad + 8bc + 7bd;
b) 9ac + 5ad + 9bc + 5bd; c) 2ac + 9ad + 2bc + 9bd; d) 5ac + 6ad + 5bc + 6bd.
16. Descompuneţi în factori raţionali: a) 4ax – 5ay + 4bx – 5by;
b) 7am – 6an + 7bm – 6bn; c) 9xy – 7xz + 9ty – 7tz; d) 6pq – 5pr + 6sq – 5st.
17. Descompuneţi în factori raţionali: a) 16a2 + 40ab + 25b2;
b) 25x4 + 30x2y + 9y2; c) 49p6 + 56p3q + 16q2; d) 64m8 + 80m4n + 25n2.
18. Descompuneţi în factori raţionali: a) 81a4 – 36a2x3 + 4x6;
b) 36m6 – 60m3n5 + 25n10; c) 16p4 – 40p2q + 25q2; d) 25r2 – 70rs2 + 49s4.
19. Aflaţi rădăcina pătrată a numărului:
a) 6 + 25; b) 42 + 2 41; c) 47 + 2 46; d) 52 – 2 51; e) 58 – 2 57; f) 60 – 2 59.
20. Aflaţi rădăcina pătrată a numărului:
a) 19 + 83; b) 33 + 8 17; c) 35 + 8 19; d) 47 – 10 22; e) 48 – 10 23; f) 54 – 10 29.
21. Descompuneţi în expresii iraţionale:
a) x + 4x + 4; b) y + 6y + 9; c) z + 16z + 64; d) c – 8c + 16; e) d – 12d + 36.
22. Aplicând diferenţa pătratelor, calculaţi rapid:
a) 3182 – 6822; b) 6312 – 3692; c) 4342 – 5662; d) 5 2582 – 4 7422.
a) 81x2 – 25y2; b) 49a2 – 16b2; c) 81m2 – 36n2; d) 100p2 – 4q2; e) 121u2 – 144v2.
a) 121x8 – 25y2; b) 169a6 – 144b10; c) 196m6 – 225n8; d) 256p12 – 121q2; e) 484u4 – 225z14.
a) (9a + 2b)2 – 11; b) (11m + 5n)2 – 10; c) (8x + 13y)2 – 19; d) (21r + 8s)2 – 17.
26. Descompuneţi în produs de expresii raţionale:
a) (13a + 7b)2 – 9a2; b) (7m + 3n)2 – 25n2; c) (82x + 9y)2 – 81x2; d) (19r + 7s)2 – 100r2.
21ax + 12bx 44az + 32bz 65mp – 30pn 96bu – 54cu
a) ; b) ; c) ; d) .
56ay + 32by 99au + 72bu 78mq – 36qn 112bv – 63cv
12ax2 + 21axy – 9axz 33ax3 + 55ax2y – 66ax2z 60cx4 + 90cx3y – 45cx3z
a) ; b) ; c) .
20bxy + 35by2 – 15byz 39bxy3 + 65by4 – 78by3z 69dxz4 + 102dyz4 – 51dz5
15ax + 10bx – 6ay – 4by 48ax + 40bx – 18ay – 15by
a) ; b) .
25ax + 15bx – 10ay – 6by 56ax + 18bx – 21ay – 6by
(7a – 13b) – 36c (14a – 11b)2 – 169c2 (17a – 7b)2 – 81c2
2 2
a) ; b) ; c) .
(7a – 5b)2 – (8b – 6c)2 (14a – 9b)2 – (2b – 13c)2 (17a – 13b)2 – (6b – 9c)2
(7a – 9b)2 – (3b – 4c)2 (5a – 9b)2 – (4b – 19c)2 (15a – 7b)2 – (6b – 5c)2
a) ; b) ; c) .
(7a – 5b)2 – (7b – 4c)2 (5a – 8b)2 – (3b – 19c)2 (15a – 4b)2 – (9b – 5c)2
Sinteză. Suplimentar
1. Descompuneţi în factori raţionali: 81x4 – 16y4.
a) 81x4 – 16y4; b) 144a4 – 121b4; c) 196p8 – 169q4; d) 256u4 – 225v8; e) 361z8 – 324t4.
256 – 196 441 400 324 289 400 361 529 484
a) 4 4
; b) 8 – 4 ; c) 4 4 – 8 ; d) 8 4 – 8 ; e) 4 – 8 .
x y a b nc d cz m p q
3. Dezvoltaţi:
(
23 x 2
) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 3 2 5 2 8 2 11 2
– 263 ; d) – 275 ; e) – 248 ; f) – 28
x a c b n
a) – ; b) 252 – ; c) .
x 23 x 25 26 a 27 c 24 b 28 n11
x2 + 21x – 72 x2 – 2x – 63 x2 – 12x – 189 x2 + 14x – 275
a) ; b) ; c) ; d) .
x2 + 26x + 48 x2 – 6x – 91 x2 – 14x – 207 x2 + 15x – 286
a) a(a + 18) – 175; b) x(x + 12) – 133; c) y(y + 12) – 253; d) z(z + 16) – 297.
a) (a + 3)(a + 7) + 3; b) (x + 5)(x + 10) + 6; c) (b + 7)(b + 13) + 8; d)(z + 7)(z + 15) + 12.
a) (x2 + 3x)(x2 + 3x + 3) + 2; b) (y2 + 4y)(y2 + 4y + 7) + 12; c) (z2 + 5z)(z2 + 5z +10) + 24.
a) (x2 – x)(x2 – x + 3) – 10; b) (y2 – 7y)(y2 – 7y – 26) + 144; c) (z2 – 5z)(z2 – 5z – 20) + 84.
4a2 + 12ab – 72b2 + 90bc – 25c2 9a2 + 24ab – 33b2 + 126bc – 25c2
a) ; b) .
4a2 + 20ab – 24b2 + 70bc – 25c2 9a2 + 30ab – 11b2 + 108bc – 25c2
2 2 2 2
3ab x(x + y) + 6ab x(x + y) + 3ab x 5ab2(x – 3y)2 + 20ab2(x – 3y) + 20ab2
a) ; b) .
4a2bx2y(x + y)(x + y + 2) + 4a2bx2y 7bc2y(x – 3y)(x – 3y + 4) + 28bc2y
2a b(3x + 9) – 20a b(3x + 1) + 50a b
2 2 2 2 2
4ab(2x + 1) + 8ab(2x + 1) + 16ab
a) ; b) .
(4x2 + 6x + 6)2 + 6(4x2 + 6x + 6) + 9 (9x2 + 24x + 20)2 – 8(9x2 + 24x + 20) + 16
(x2 – 7x – 24)(x2 – 7x – 12) + 36
2 2
(x + 6x)(x + 6x + 10) + 25
a) 2 ; b) .
(x + 8x + 3)(x2 + 8x + 11) + 16 (x2 – 9x – 29)(x2 – 9x – 15) + 49
       
a) 5 – 19 + 23 +  69 ∙ 5 + 19 + 23 +  69 ∙ 6 + 23 +  69 ∙ 13 +  69; 
b)  6 –  29 +  34 +  29 ∙  6 +  29 +  34 +  29 ∙  7 +  34 +  29 ∙  15 +  29.
       
a) 4 + 2 5 + 5 + 5 – 5 + 46 + 65 – 4 – 2 5 – 5 – 5 + 5 – 46 – 65 ;
 
b) 2 + 2
15.
3 + 3 +  3 – 3 +  28 + 63 –  2 – 2  3 – 3 –  3 + 3 –  28 – 63 .
Aduceţi la forma cea mai simplă:
2 022
a) ( 2 022 – 22 021 – 2 022 + 22 021 + 1)
  ;
2 023
b) (2 023 – 22 022 – 2 023 + 22 022 + 1) .
1 1 1 1 1 1
a) + + + + + ... + = 2 023;
1 + 2 2 + 3 3 + 4 4 + 5 5 + 6 n – 1 + n
1 1 1 1 1 1
b) + + + + + ... + = 2 000.
1 + 3 3 + 5 5 + 7 7 + 9 9 + 11 2n – 1 + 2n + 1
1 1 1 1
a) + + + ... + = 2 023;
9 + 10 10 + 11 11 + 12 n – 1 + n
1 1 1 1
b) + + + ... + = 200 – 0,57.

16 + 2 63 
20 + 2 99 
24 + 2 143 
– –
2(n 1 +  n(n 2))
18. Aduceţi la forma cea mai simplă: n
 
a) ( 7 + 2 6 – 7 – 2 6 – 1)
2 023
; (  )
b) 16 +  14 + 15 –  56 –  14 , n Î q*;
   
c) 5 + 17 +  63 ∙ 5 – 17 +  63 ∙ 8 + 63.
Evaluare
A B
À Reduceţi termenii asemenea: À
Reduceţi termenii asemenea:
– –
a) 28a 36b + 94a 84b + 62a 53b; – a) 74a – 48b + 27a – 73b + 52a – 66b;
20
b) (74a – 56b + 21c) – (38a – 81b + 107c). b) (94a – 36b + 51c) – (83a – 25b + 109c).
ÁEfectuaţi: 10
ÁEfectuaţi:
a) 6x(7x – 9y); b) (11p + 3q)(2p + 6q). a) 8a(9a – 11b); b) (12p + 5q)(2p + 3q).
®Efectuaţi: ®Efectuaţi:
a) (25a b – 15a b ) : (–5a b );
9 4 7 8 7 4
a) (28a10b11 – 35a9b7) : (–7a6b5);
10
b) –12x7y11 + (–63x28y32) : (–7x21y21). b) –13x9y12 + (–56x75y28) : (–8x66y16).
¯ Dezvoltaţi: ¯ Dezvoltaţi:
a) (2a + 5b) ; b) (4m + 9p)(4m – 9p). 10
2 2 2 a) (3a + 4b)2; b) (5x2 + 7y)(5x2 – 7y).
°Calculaţi rapid: °Calculaţi rapid:

a) 1 003 ;
2
b) 542 – 458 .
2 2
10 a) 2 0032; b) 6532 – 5672.
± Descompuneţi în factori raţionali: ± Descompuneţi în factori raţionali:

a) 9a(3x – 5y) – 7b(3x – 5y); 10
a) 8a(9x – 5y) – 5b(9x – 5y);
b) 8am – 11an + 8bm – 11bn. b) 12am – 7an + 12bm – 7bn.
 Descompuneţi în factori raţionali:  Descompuneţi în factori raţionali:

a) 81a6 – 72a3x + 16x2; b) 144x10 – 49y4. 10 a) 49a2 – 84ax4 + 36x8; b) 121x6 – 81y8.
 Descompuneţi în factori: 64x – 81y .  Descompuneţi în factori: 49x – 36y .

4 4 10 4 4
 Descompuneţi în factori raţionali:  Descompuneţi în factori raţionali:

10
144x2y2 – 120xyz + 25z2 – 36a2. 121x2y2 – 198xyz + 81z2 – 49a2.
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Calculul rapid al pătratelor
Dacă n = ab, atunci (ab)2 = 100(n – c) + c2. unde c = 100 – n.
Dacă n = abc, atunci (abc)2 = 100(n + c) + c2. unde c = n – 100.
Dacă n = 1ab, atunci (1ab)2 = 200(n – c) + c2. unde c = 200 – n.
Dacă n = 2ab, atunci (2ab)2 = 200(n + c) + c2. unde c = n – 200.
Dacă n = abc, atunci (abc)2 = 1 000(n – c) + c2. unde c = 1 000 – n.
Dacă n = abcd , atunci (abcd )2 = 1 000(n + c) + c2. unde c = n – 1 000.
Dacă n = 1abc , atunci (1abc )2 = 2 000(n – c) + c2. unde c = 2 000 – n.
Dacă n = 2abc , atunci (2abc )2 = 2 000(n + c) + c2. unde c = n – 2 000.
Dacă an = n2, atunci an + 1 = an + 2n +1.
1. Descoperiţi regula şi completaţi casetele libere:
2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 3
0 1
a) Descoperiţii şirul din linia a 2-a (diferenţele de ordinul 1).
b) Descoperiţii şirul din linia a 3-a.
2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19
1. 0 1 4 9 16 25 36 49 81 100 121
a) Şirul numerelor naturale impare: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19. b) Şirul pătratelor numerelor
naturale: 0, 1, 4, 9, 16, 25, 36, 49, 81, 100, 121 .
2. a) Demonstraţi propoziţia: Dacă an = n2, atunci an + 1 = an + 2n +1.
Completaţi şirul pătratelor: b) 625, ..., ..., ...; c) ..., ..., 1 225; d) 5 625, ..., ...
2. a) Într-adevăr, an + 1 = an + 2n +1  an + 1 = n2 + 2n +1  an + 1 = (n + 1)2. b) 625 = 252, 625 +
25 + 26 = 26 = 676, 676 + 26 + 27 = 27 = 729, 729 + 27 + 28 = 28 = 784. c) 1 156 – 34 – 33 =
2 2 2
1 089 = 33 , 1 225 – 35 – 34 = 1 156 = 34 , 1 225 = 35 , d) 5 625 = 75 , 5 625 + 75 + 76 = 5 776

2 2 2 2
2 2
= 76 , 5 776 + 76 + 77 = 5 929 = 77 .
5. Fie numărul n = 1ab. Demonstraţi că pătratul lui n este p = 200(n – c) + c2. unde c
= 200 – n. Aplicaţi formula pentru numerele n: 198, 176.
5. 200(n – c) + c2 = 200n – 200(200 – n) + (200 – n)2 = 200n + 200n – 2002 + 2002 – 400n + n2
= n . Pătratul lui 198 se calculează astfel: c = 200 – 198 = 2; 198 – 2 = 196; 2 = 4; 198 = 200 ∙
2 2 2
196 + 4 = 39 204. Pătratul lui 108 se calculează astfel: c = 200 – 176 = 24; 176 – 24 = 152; 24
2
2
= 576; 176 = 200 ∙ 152 + 576 = 30 400 + 576 = 30 976.
6. 300(n – c) + c2 = 300n – 300(300 – n) + (300 – n)2 = 300n + 300n – 3002 + 3002 – 600n + n2
= n . Pătratul lui 291 se calculează astfel: c = 300 – 291 = 9; 291 – 9 = 282; 9 = 81; 291 = 300 ∙
2 2 2
282 + 81 = 84 681. Pătratul lui 267 se calculează astfel: c = 300 – 267 = 33; 267 – 33 = 234; 33
2
2
= 1 089; 267 = 300 ∙ 234 + 1 089 = 70 200 + 1 089 = 71 289.
7. 400(n – c) + c2 = 400n – 400(400 – n) + (400 – n)2 = 400n + 400n – 4002 + 4002 – 800n + n2
= n . Pătratul lui 383 se calculează astfel: c = 400 – 383 = 17; 383 – 17 = 366; 17 = 289; 383 =
2 2 2
400 ∙ 366 + 289 = 146 400 + 289 = 146 689. Pătratul lui 372 se calculează astfel: c = 400 – 372
= 28; 372 – 28 = 344; 28 = 784; 372 = 400 ∙ 344 + 784 = 137 600 + 784 = 138 384.
2 2
8. 500(n – c) + c2 = 500n – 500(500 – n) + (500 – n)2 = 500n + 500n – 5002 + 5002 – 1 000n + n2
2 2 2
500 ∙ 476 + 144 = 238 000 + 144 = 238 144. Pătratul lui 469 se calculează astfel: c = 500 – 469
= 31; 469 – 31 = 438; 31 = 961; 469 = 500 ∙ 438 + 961 = 219 000 + 961 = 238 144.
2 2
9. 600(n – c) + c2 = 600n – 600(600 – n) + (600 – n)2 = 600n + 600n – 6002 + 6002 – 1 200n + n2
2 2 2
600 ∙ 546 + 729 = 327 600 + 729 = 328 329. Pătratul lui 564 se calculează astfel: c = 600 – 564 =
36; 564 – 36 = 528; 36 = 1 296; 573 = 600 ∙ 528 + 1 296 = 316 800 + 1 296 = 318 096.
2 2
10. Fie numărul n = 6ab. Demonstraţi că pătratul lui n este p = 700(n – c) + c2. unde
c = 700 – n. Aplicaţi formula pentru numerele n: 689, 659.
10. 700(n – c) + c2 = 700n – 700(700 – n) + (700 – n)2 = 700n + 700n – 7002 + 7002 – 1 400n +
n = n . Pătratul lui 689 se calculează astfel: c = 700 – 689 = 11; 689 – 11 = 678; 11 = 121; 689
2 2 2 2
= 700 ∙ 678 + 121 = 474 600 + 121 = 474 721. Pătratul lui 659 se calculează astfel: c = 700 – 659
= 41; 659 – 41 = 618; 41 = 1 681; 659 = 700 ∙ 618 + 1 681 = 432 600 + 1 681 = 434 281.
2 2
11. 800(n – c) + c2 = 800n – 800(800 – n) + (800 – n)2 = 800n + 800n – 8002 + 8002 – 1 600n +
2 2 2 2
= 22; 778 – 22 = 756; 22 = 484; 778 = 800 ∙ 756 + 484 = 604800 + 484 = 605 284.
2 2
12. 900(n – c) + c2 = 900n – 900(900 – n) + (900 – n)2 = 900n + 900n – 9002 + 9002 – 1 800n +
2 2 2 2
= 34; 866 – 34 = 832; 34 = 1 156; 866 = 900 ∙ 832 + 1 156 = 748 800 + 1 156 = 749 956.
2 2
13. Fie numărul n = 2ab. Demonstraţi că pătratul lui n este p = 200(n + c) + c2. unde
c = n – 200. Aplicaţi formula pentru numerele n: 216, 223.
13. 200(n + c) + c2 = 200n + 200(n – 200) + (n – 200)2 = 200n + 200n – 2002 + 2002 – 400n + n2
= n . Pătratul lui 216 se calculează astfel: c = 216 – 200 = 16; 216 + 16 = 232; 16 = 256; 216 =
2 2 2
2 2
23; 223 + 23 = 246; 23 = 529; 223 = 200 ∙ 246 + 529 = 49 200 + 529 = 49 729.
14. 300(n + c) + c2 = 300n + 300(n – 300) + (n – 300)2 = 300n + 300n – 3002 + 3002 – 600n + n2
2 2 2
2 2
37; 337 + 37 = 374; 37 = 1 369; 337 = 300 ∙ 374 + 1 369 = 112 200 + 1 369 = 113 569.
15. 400(n + c) + c2 = 400n + 400(n – 400) + (n – 400)2 = 400n + 400n – 4002 + 4002 – 800n + n2
2 2 2
2 2
29; 429 + 29 = 458; 29 = 841; 429 = 400 ∙ 458 + 841 = 183 200 + 841 = 184 041.
16. 500(n + c) + c2 = 500n + 500(n – 500) + (n – 500)2 = 500n + 500n – 5002 + 5002 – 1 000n +
n = n . Pătratul lui 534 se calculează astfel: c = 534 – 500 = 34; 534 + 34 = 568; 34 = 1 156; 534
2 2 2 2
= 500 ∙ 568 + 1 156 = 284 000 + 1 156 = 285 156. Pătratul lui 546 se calculează astfel: c = 546
– 500 = 46; 546 + 46 = 592; 462 = 2 116; 5462 = 500 ∙ 592 + 2 116 = 296 000 + 2 116 = 298 116.
17. 600(n + c) + c2 = 600n + 600(n – 600) + (n – 600)2 = 600n + 600n – 6002 + 6002 – 1 200n + n2
= n . Pătratul lui 638 se calculează astfel: c = 638 – 600 = 38; 638 + 38 = 676; 38 = 1 444; 638
2 2 2
= 600 ∙ 676 + 1 444 = 405 600 + 1 444 = 407 044. Pătratul lui 644 se calculează astfel: c = 644 –
2 2
600 = 44; 644 + 44 = 688; 44 = 1 936; 644 = 600 ∙ 688 + 1 936 = 412 800 + 1 936 = 414 736.
c = n – 700.
18. 700(n + c) + c2 = 700n + 700(n – 700) + (n – 700)2 = 700n + 700n – 7002 + 7002 – 1 400n + n2 = n2.
c = n – 800.
19. 800(n + c) + c2 = 800n + 800(n – 800) + (n – 800)2 = 800n + 800n – 8002 + 8002 – 1 600n + n2 = n2.
c = n – 900.
20. 900(n + c) + c2 = 900n + 900(n – 900) + (n – 900)2 = 900n + 900n – 9002 + 9002 – 1 800n + n2 = n2.
21. Fie numărul n = abcd . Demonstraţi că pătratul lui n este p = 1 000(n + c) + c2.
unde c = n – 1 000.
21. 1 000(n + c) + c2 = 1 000n + 1 000(n – 1 000) + (n – 1 000)2 = 1 000n + 1 000n – 1 0002 + 1 0002
– 2 000n + n2 = n2.
22. Fie numărul n = 1abc . Demonstraţi că pătratul lui n este p = 2 000(n – c) + c2.
unde c = 2 000 – n.
22. 2 000(n – c) + c2 = 2 000n – 2 000(2 000 – n) + (2 000 – n)2 = 2 000n + 2 000n – 2 0002 +
2 000 – 4 000n + n = n .
2 2 2
23. Fie numărul n = 2abc . Demonstraţi că pătratul lui n este p = 2 000(n + c) + c2.
unde c = n – 2 000.
23. 2 000(n + c) + c2 = 2 000n + 2 000(n – 2 000) + (n – 2 000))2 = 2 000n + 2 000n – 2 0002 +
2 000 – 4 000n + n = n .
2 2 2
unde c = 3 000 – n.
24. 3 000(n – c) + c2 = 3 000n – 3 000(3 000 – n) + (3 000 – n)2 = 3 000n + 3 000n – 3 0002 +
3 000 – 6 000n + n = n .
2 2 2
25. Fie numărul n = 3abc . Demonstraţi că pătratul lui n este p = 3 000(n + c) + c2.
unde c = n – 3 000.
25. 3 000(n + c) + c2 = 3 000n + 3 000(n – 3 000) + (n – 3 000))2 = 3 000n + 3 000n – 3 0002 +
3 000 – 6 000n + n = n .
2 2 2
unde c = 4 000 – n.
26. 4 000(n – c) + c2 = 4 000n – 4 000(4 000 – n) + (4 000 – n)2 = 4 000n + 4 000n – 4 0002 +
4 000 – 8 000n + n = n .
2 2 2
Pentru concursuri
1. Rezolvaţi în m ecuaţia:
x–1 x–2
a) + + ...+
2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10 1 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10
x – 10 10x
= ;
1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10
x+1 x+2 x + 100
b) + + ... + =
2 + 2 + 3 + ... + 100 1 + 4 + 3 + ... + 100 1 + 2 + 3 + ... + 200
100x
1 + 2 + 3 + ... + 100 ;
x+1 x+3
c) + + ... +
2 + 3 + 5 + 7 + 9 + 11 + ... + 19 1 + 6 + 5 + 7 + 9 + 11 + ... + 19
x + 19 10x
= .
1 + 3 + 5 + 7 + 9 + ... + 17 + 38 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + ... + 17 + 19
x–1 x–2 x–3
1. a) Fie a = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10, a = 55, (1). (1)  + + +
a–1 a–2 a–3
x – 4 x – 5 x – 6 x – 7 x – 8 x – 9 x – 10 10x
+ + + + + + = , (2). Se constată că a este o soluţie
a – 4 a – 5 a – 6 a – 7 a – 8 a – 9 a + 10 a
a ecuaţiei.
x–1 x x–a+a–1 – x–a+a x–a
–
a 1 a
– =
–
a 1 a
=
–
a 1
+1–
x–a –
a
1 = (x – a)( 1
–
a 1 a
–
1
) =
a1(x – a), (3). Conform (2) şi (3), se obţine ecuaţia: (x – a)(a1 + a2 + a3 + ... + a10) = 0 cu soluţia
a. Răspuns: S = {55}.
x+1 x+2 x+3
b) Fie a = 1 + 2 + 3 + ... + 100, a = 100 · 101 : 2 = 5 050, (1). (1)  + + +
a+1 a+2 a+3
x + 100 100x x+1 x x–a+a+1
... + = , (2). Se constată că a este o soluţie a ecuaţiei. – =
a + 100 a a+1 a a+1
– x –a+a x–a
a
=
a+1
+1–
x –a
a (
– 1 = (x – a) 1
a+1 a
– 1
) = a1(x – a), (3). Conform (2) şi (3), se
obţine ecuaţia: (x – a)(a1 + a2 + a3 + ... + a100) = 0 cu soluţia a. Răspuns: S = {5 050}.
2 x+1 x+3 x+5 x + 19
c) Fie a = 1 + 3 + 5 + ... + 19, a = 10 = 100, (1). (1)  + + + ... + =
a+1 a+3 a+5 a + 19
10x –
x+1 x x a+a+1 – x a+a x a – –
, (2). Se constată că a este o soluţie a ecuaţiei. – = =
a a+1 a a+1 a a+1
+1–
x –a
a
– 1 = (x – a)( 1
a+1 a
– 1
) = a1(x – a), (3). Conform (2) şi (3), se obţine ecuaţia: (x – a)
(a1 + a2 + a3 + ... + a10) = 0 cu soluţia a. Răspuns: S = {100}.
n+1 n+3 n
2. Ordonaţi descrescător numerele a = ,b= ,c= , n Î q.
n+5 n+2 n+9
n+1
2. Cel mai mare număr este b, b > 1. a > > c. Răspuns: b > a > c.
n+9
n+4 n+7 n+9
3. Ordonaţi crescător numerele a = ,b= ,c= , n Î q.
n+6 n+8 n + 11
n+6 n+5 n+8 n+7 n+6 n+5
3. b > > > a, (1). c > > > > > a, (2). Se compară b cu c: (n
n+8 n+6 n + 10 n + 9 n + 8 n + 7
+ 7)(n + 11) = n2 + 18n + 77; (n + 8)(n + 5) = n2 + 13n + 40, (3). (3)  c < b, (4). (1), (2), (3) şi
(4)  a < c < b.
4. Aflaţi numărul raţional x pentru care este adevărată propoziţia:
a) (x + 2)2 = x2 + 16; b) (x + 5)2 = x2 + 55; c) (2x + 7)2 = 4x2 + 63.
4. a) (x + 2)2 = x2 + 4x + 4  4x + 4 = 16  4x = 12  x = 3. b) (x + 5)2 = x2 + 10x + 25  10x +
2 2
25 = 55  10x = 30  x = 3. c) (2x + 7) = x + 28x + 49  28x + 49 = 63  28x = 14  x = 0,5.
a) (5x – 2)2 = 25x2 – 116; b) (3x – 7)2 = 9x2 + 28; c) (7x – 2)2 = 49x2 – 3.
5. a) (5x – 2)2 = 25x2 – 20x + 4  –20x + 4 = –116  –20x = –120  x = 6. b) (3x – 7)2 = 9x2 –
42x + 49  –42x + 49 = 28  –42x = –21  x = 1,5. c) (7x – 2) = 49x – 28x + 4  –28x + 4 =
2 2
–3  –28x = – 7  x = 0,25.
a) (x + 5)2 = 10x + 89; b) (2x + 3)2 = 12x + 73; c) (3x + 5)2 = 30x + 61.
6. a) (x + 5)2 = x2 + 10x + 25  x2 + 10x + 25 = 10x + 89  x2 = 64  x = 8. b) (2x + 3)2 = 4x2 +
2 2 2 2 2
12x + 9  4x + 12x + 9 = 12x + 73  4x = 64  x = 4. c) (3x + 5) = 9x + 30x + 25  9x + 30x
2
+ 25 = 30x + 61  9x = 36  x = 2.
a) (8 – 3x)2 = –48x + 73; b) (6x – 7)2 = –84x + 53; c) (5x – 6)2 = – 60x + 37.
7. a) (8 – 3x)2 = 64 – 48x + 9x2  64 – 48x + 9x2 = –48x + 73  9x2 = 9  x = 1. b) (6x – 7)2 =
36x – 84x + 49  36x – 84x + 49 = –84x + 53  36x = 4  x = 0,(6). c) (5x – 6) = 25x – 60x
2 2 2 2 2
+ 36  25x – 60x + 36 = – 60x + 37  25x = 1  x = 0,2.

2 2
8. Aflaţi numărul real x pentru care este adevărată propoziţia:

a) (x + 5)2 = x2 + 2 15 + 5; b) (x +  17)2 = x2 + 7 17 + 17; c) (x + 37)2 = x2 + 6 35 + 63.
– – – – –
8. a) (x + √ 5 )2 = x2 + 2x√ 5 + 5  2x√ 5 + 5 = 215 + 5  x√ 5 = 15  x = √ 3 . b) (x + 17)2 =
2 –2 2 –
x + 2x17 + 17  2x17 + 17 = 717 + 17  2x = 7  x = 3,5. c) (x + 3√ 7 ) = x + 6x√ 7
– – –
+ 63  6x√ 7 + 63 = 635 + 63  6x√ 7 = 635  x = √ 5 .
9. Aflaţi numărul real x pentru care este adevărată propoziţia:
a) (x – 35)2 = x2 – 12 15 + 45; b) (x – 72)2 = x2 – 28 14 + 98.
– – – – –
9. a) (x – 3√ 5 )2 = x2 – 6x√ 5 + 45  –6x√ 5 + 45 = –1215 + 45  –6x√ 5 = –1215  x = 2√ 3 .
–2 – – –
b) (x – 7√ 2 ) = x – 14x√ 2 + 98  –14x√ 2 + 98 = –2814 + 98  –14x√ 2 = –2814  2x = 7
2
–
 x = 2√ 7 .
10. Arătaţi că numerele naturale a = m2 – n2, b = 2mn, c = m2 + n2 formează un triplet
pitagoreic. a2 = b2 + c2. Verificaţi pentru: (m, n) = (2, 1); (m, n) = (3, 2); (m, n) = (4, 1).
10. a2 + b2 = (m2 – n2)2 + 4m2n2 = 4m 2 n2 + m4 – 2m2n2 + n4 + 4m2n2 = m4 + 2m2n2 + n4 = (m2 +
2 2 2 2 2
n ) . Rezultă că a + b = c . Pentru (m, n) = (2, 1) rezultă a = 3, b = 4, c = 5. Pentru (m, n) = (3,
1) rezultă a = 5, b = 12, c = 13. Pentru (m, n) = (4, 1) rezultă a = 15, b = 8, c = 17.
a) (a – 1)(a2 + a + 1); b) (a – 1)(a3 + a2 + a + 1); c) (a – 1)(a4 + a3 + a2 + a + 1);
d) (a – 1)(a5 + a4 + a3 + a2 + a + 1); e) (a – 1)(a6 + a5 + a4 + a3 + a2 + a + 1).
11. a) (a – 1)(a + a + 1) = a + a + a – (a + a + 1) = a3 – 1. b) (a – 1)(a3 + a2 + a + 1) = a4 + a3
2 3 2 2
+ a + a – (a + a + a + 1) = a – 1. c) (a – 1)(a + a + a + a + 1) = a + a + a + a + a – (a +
2 3 2 4 4 3 2 5 4 3 2 4
a + a + a + 1) = a – 1. d) Răspuns: a – 1. e) Răspuns: a – 1.
3 2 5 6 7
a) (a + 1)(a2 – a + 1); b) (a + 1)(a3 – a2 + a – 1); c) (a + 1)(a4 – a3 + a2 – a + 1);
d) (a + 1)(a5 – a4 + a3 – a2 + a – 1); e) (a + 1)(a6 – a5 + a4 – a3 + a2 – a + 1).
12. a) (a + 1)(a2 – a + 1) = a3 – a2 + a + a2 – a + 1) = a3 + 1. b) (a + 1)(a3 – a2 + a – 1) = a4 – a3
+ a – a + a – a + a – 1) = a – 1. c) (a + 1)(a – a + a – a + 1) = a – a + a – a + a + a – a
2 3 2 4 4 3 2 5 4 3 2 4 3
+ a – a + 1) = a + 1. d) Răspuns: a – 1. e) Răspuns: a + 1.
2 5 6 7

a) (a – b)(a2 + ab + b2); b) (a – b)(a3 + a2b + ab2 + b3);
c) (a – b)(a4 + a3b + a2b2 + ab3 + b4); d) (a – b)(a5 + a4b + a3b2 + a2b3 + ab4 + b5);
e) (a – b)(a6 + a5b + a4b2 + a3b3 + a2b4 + ab5 + b6).
13. a) (a – b)(a2 + ab + b2) = a3 + a2b + ab2 – (a2b + ab2 + b3) = a3 – b3. b) (a – b)(a3 + a2b + ab2
+ b ) = a + a b + a b + ab – (a b + a b + ab + b ) = a – b . c) (a – b)(a + a b + a b + ab
3 4 3 2 2 3 3 2 2 3 4 4 4 4 3 2 2 3
+ b4) = a5 + a4b + a3b2 + a2b3 + ab4 – (a4b + a3b2 + a2b3 + ab4 + b5) = a5 – b5. d) Răspuns:
6 7
a – b . e) Răspuns: a – b .
6 7

1 1 1 1
a) + + + ... + ;
4 + 2 3 8 + 2 15 
12 + 2 35 196 + 2 9 603
   
b) 18 + 4 18 + 32 + ... 18 + 32 + 18 + 32 + 19 + 62 – 
– –
  – –
 –

18 – 4 18 – 32 – ... 18 – 32 – 18 – 32 – 19 – 62 .
–

14. a) 4 + 2√ 3 = (√ 3 + 1)2; 8 + 2 15 = (√ 5 + √ 3 )2; 12 + 2 35 = (√ 7 + √ 5 )2; ...; 196 + 29 603 =
2 – – – – –
( 89 +  87) . Numitorii rapoartelor sunt: √ 3 + 1; √ 5 + √ 3 ; √ 7 + √ 5 ; ...;  89 +  87. Rapoartele
– – – – –
se amplifică respectiv cu: √ 3 – 1; √ 5 – √ 3 ; √ 7 – √ 5 ; ...;  89 –  87. La fiecare numitor se obţine
–
2. Răspuns:
 89 – √ 3 . b) 19 + 6 –2 = ( 18 + 1)2; 18 + 3 –2 +  18 + 1 = 18 + 6 –2 + 1 = ( 18
2 √ √ √
2 – – 2
+ 1) ; ...; 18 + 3√ 2 +  18 + 1 = 18 + 6√ 2 + 1 = ( 18 + 1) ; 18 + 4( 18 + 1) = 18 + 4 18 + 4 =
– –
( 18 + 2) . Primul termen are forma cea mai simplă  18 + 2. 19 – 6√ 2 = ( 18 – 1) ; 18 – 3√ 2
2 2
– – –
–  18 + 1 = 18 – 6√ 2 + 1 = ( 18 – 1)2; ...; 18 – 3√ 2 –  18 + 1 = 18 – 6√ 2 + 1 = ( 18 – 1)2; 18 –
4( 18 – 1) = 18 – 4 18 + 4 = ( 18 – 2) . Primul termen are forma cea mai simplă  18 – 2. Forma
2
cea mai simplă a expresiei este:  18 + 2 – ( 18 – 2) = 4.

15. Aflaţi numerele reale care verifică propoziţia: a) x2 + y2 + 6x + 4y = –13;
b) x + y + 8x + 4y = –20; b) x2 + y2 + z2 + 8x + 4y – 6z = –29.
2 2
15. a) x2 + y2 + 6x + 4y = –13  x2 + y2 + 6x + 4y + 13 = 0  x2 + y2 + 6x + 4y + 13 = 0  x2 +
2 2 2
6x + 9 + y + 4y + 4 = 0  (x + 3) + (y + 2) = 0. Ultima propoziţie este adevărată dacă şi numai
dacă x + 3 = 0 şi y + 2 = 0  x = –3 şi y = –2. b) x + y + 8x + 4y = –20  x + y + 8x + 4y + 20
2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
= 0  x + y + 8x + 4y + 20 = 0  x + 8x + 16 + y + 4y + 4 = 0  (x + 4) + (y + 2) = 0. Ultima
propoziţie este adevărată dacă şi numai dacă x + 4 = 0 şi y + 2 = 0  x = –4 şi y = –2. c) x + y +
2 2
z + 8x + 4y – 6z = –29  x + y + z + 8x + 4y – 6z + 29 = 0  x + y + z + 8x + 4y – 6z + 29 = 0
2 2 2 2 2 2 2
 x + 8x + 16 + y + 4y + 4 + z – 6z + 9 = 0  (x + 4) + (y + 2) + (z – 3) = 0. Ultima propoziţie
2 2 2 2 2 2
este adevărată dacă şi numai dacă x + 4 = 0, y + 2 = 0 şi z – 3 = 0  x = –4, y = –2 şi z = 3.

a) x2 + 14x + 50 ≥ 1; b) x2 y2 + 12xy + 38 ≥ 2; b) x2 + y2 + 18x + 20y + 185 ≥ 4.
16. a) Fie u = x + 14x + 50, (1). u = (x + 14x + 49) + 1  u = (x + 7)2 + 1, (2). (x + 7)2 ≥ 0, (3).
2 2
2 2
(1), (2) şi (3)  u ≥ 1. Răspuns: propoziţia este adevărată. b) Fie u = x y + 12xy + 38, (1). u =
2 2 2 2
(x y + 12xy + 36) + 2  u = (xy + 6) + 2, (2). (xy + 6) ≥ 0, (3). (1), (2) şi (3)  u ≥ 2. Răspuns:
2 2 2 2
propoziţia este adevărată. c) Fie u = x + y + 18x + 20y + 185, (1). u = (x + 18x + 81) + (y + 20y
2 2 2 2
+ 100) + 4  u = (x + 9) + (y + 10) + 4, (2). (x + 9) ≥ 0 şi (y + 10) ≥ 0, (3). (1), (2) şi (3)  u
≥ 4. Răspuns: propoziţia este adevărată.
 
a) 4x2 + 8x + 85 + 5x2 + 10x + 69 + 6x2 + 12x + 55 ≥ 24; 
b) 18x 2

+ 84x + 107 + 36x + 168x + 212 + 45x2 + 210x + 249 ≥ 9.
2

17. a) Fie u = 4x2 + 8x + 85, (1). u2 = (4x2 + 8x + 4) + 81  u2 = (2x + 2)2 + 81, (2). (1) şi (2) 
2
2 2 2 2 2 2 2
u ≥ 81, (3). Fie v = 5x + 10x + 69, (4). v = 5(x + 2x + 1) + 64  v = 5(x + 1) + 64, (5). (4)
2 2 2 2 2 2 2
şi (5)  v ≥ 64, (6). Fie t = 6x + 12x + 55, (7). t = 6(x + 2x + 1) + 49  t = 6(x + 1) + 49,
2
(8). (7) şi (8)  t ≥ 49, (9). (3), (6) şi (9)  u + v + t ≥ 24. Răspuns: propoziţia este adevărată.
2 2 2 2 2 2
b) Fie u = 18x + 84x + 107, (1). u = 2(9x + 42x + 49) + 9  u = 2(9x + 7) + 9, (2). (1) şi (2) 
2 2 2 2 2 2 2
u ≥ 9, (3). Fie v = 36x + 168x + 212, (4). v = 4(9x + 42x + 49) + 16  v = 4(9x + 7) + 16, (5).
2 2 2 2 2 2 2
(4) şi (5)  v ≥ 16, (6). Fie t = 45x + 210x + 249, (7). t = 5(9x + 42x + 49) + 4  t = 5(3x + 7)
2
+ 4, (8). (7) şi (8)  t ≥ 4, (9). (3), (6) şi (9)  u + v + t ≥ 9. Răspuns: propoziţia este adevărată.
1 1 1
a) + + ≤ 1;
x 2
+ 2 2x + 6 y 2
+ 2 3y + 12 z 2
+ 2 5z + 41
1 1 1
b) + + ≤ 1.

x2 + 2 7x + 11
–

y2 + 2 11 y + 20
–
z2 + 2 13z + 49
–

18. a) Fie u2 = x2 + 2√ 2x + 6, (1). u2 = (x2 + 2√ 2x + 2) + 4  u2 = (x + √ 2)2 + 4, (2). (1) şi (2) 
2 2 2 – 2 2 – 2 –2
u ≥ 4  u ≥ 2, (3). Fie v = y + 2√ 3y + 12, (4). v = y + 2√ 3y + 3 + 9  v = (y + √ 3) + 9, (5).
2 2 2 – 2 2 – 2
(4) şi (5)  v ≥ 9  v ≥ 3, (6). Fie t = z + 2√ 5z + 41, (7). t = (x + 2√ 5x + 5) + 36  t = (z +
– 1 1 1 1 1 1 1 1
≤ , ≤ , ≤  +
2 2
√ 5) + 36, (8). (7) şi (8)  t ≥ 36  t ≥ 6, (9). (3), (6) şi (9) 
u 2 v 3 t 6 2 3
1 – –
+ ≤ 1. Răspuns: propoziţia este adevărată. b) Fie u2 = x2 + 2√ 7x + 11, (1). u2 = (x2 + 2√ 7x + 7)
6 2 –2 2 2 2 2 2
+ 4  u = (x + √ 7) + 4, (2). (1) şi (2)  u ≥ 4  u ≥ 2, (3). Fie v = y + 2 11 y + 20, (4). v = y
2 2 2 2 2
+ 2 11 y + 11 + 9  v = (y +  11 ) + 9, (5). (4) şi (5)  v ≥ 9  v ≥ 3, (6). Fie t = z + 2 13z
2 2 2y 2 2
+49, (7). t = (x + 2 13x + 13) + 36  t = (z +  13) + 36, (8). (7) şi (8)  t ≥ 36  t ≥ 6, (9).
1 1 1 1 1 1 1 1 1
(3), (6) şi (9)  ≤ , ≤ , ≤  + + ≤ 1. Răspuns: propoziţia este adevărată.
u 2 v 3 t 6 2 3 6
19. Aflaţi cea mai mică valoare a expresiei:
 
a) 9x2 + 6x + 17 + 16y2 – 120y + 325 + 81z2 – 288z + 292 ; 
b) 18x 2

+ 84x + 107 + 36y + 168y + 212 + 45z2 + 210z + 249 ≥ 9.
2

19. a) Fie u2 = 9x2 + 6x +17, (1). u2 = (9x2 + 6x +1) + 16  u2 = (3x + 1)2 + 16, (2). (1) şi (2) 
u ≥ 16  u ≥ 4  cea mai mică valoare a lui u este 4, (3). Fie v = 16y – 120y + 325, (4). v =
2 2 2 2
(16y – 120y + 225) + 100  v = (4y – 15) + 100, (5). (4) şi (5)  v ≥ 100  v ≥ 10  cea mai
2 2 2 2
mică valoare a lui v este 10, (6). Fie t = 81z – 288z + 292, (7). t = (81z – 288z + 256) + 36  t
2 2 2 2 2
= (9z – 16) + 36, (8). (7) şi (8)  t ≥ 36  t ≥ 6  cea mai mică valoare a lui t este 6, (9). (3),
2 2
(6) şi (9)  u + v + t ≥ 20. Răspuns: valoarea minimă a expresiei este 20. b) Fie u = 49x – 364x
2 2
–
+ 174, (1). u = (49x – 364x + 169) + 5  u = (7x – 13) + 5, (2). (1) şi (2)  u ≥ 5  u ≥ √ 5 
2 2 2 2 2
–
cea mai mică valoare a lui u este √ 5, (3). Fie v = 25y – 120y + 164, (4). v = (25y – 120y + 144)
2 2 2 2
–
+ 20  v = (5y – 12) + 20, (5). (4) şi (5)  v ≥ 20  v ≥ 2√ 5  cea mai mică valoare a lui v
2 2 2
–
este 2√ 5, (6). Fie t = 64z – 304z + 316, (7). t = (64z – 304z + 361) – 45  t = (8z – 19) – 45,
2 2 2 2 2 2
– –
(8). (7) şi (8)  t ≥ –45  t ≥ –3√ 5  cea mai mică valoare a lui t este –3√ 5, (9). (3), (6) şi (9)
2
 u + v + t ≥ 0. Răspuns: valoarea minimă a expresiei este 0.

a) 1 + x + x2 + x3 + x4 + ...; b) 1 – x + x2 – x3 + x4 – ...
20. a) Fie x < 1. 1 = 1 – x + x – x2 + x2 – x3 + x3 – ...  1 = (1 – x) + x(1 – x) + x2(1 – x) + x3(1 – x)
1
+ ...  1 = (1 – x)(1 + x + x + x + ...)  1 + x + x + x + ... = . b) Se înlocuieşte x cu –x în
2 3 2 3
1 1 –x
rezultatul de la a) şi rezultă: 1 – x + x – x + x – ... =
2 3 4
.
1+x
21. Aduceţi la forma cea mai simplă (n este număr natural nenul):
a) 1 + x + x2 + x3 + x4 + ... + x200; b) 1 + x + x2 + x3 + x4 + ... + xn.
1
21. a) Se aplică propoziţia: 1 + x + x2 + x3 + ... = 2 3 4 200
, (1). s200 = 1 + x + x + x + x + ... + x , (2).
1–x
201 201
201 2 3 1 x 1 1 – x
(1) şi (2)  s200 + x (1 + x + x + x + ...) =  s200 + =  s200 =
1–x 1–x 1–x 1–x 1–x
201 201 201
1–x x –1 2 3 4 200 x –1
 s200 =  s200 = . 1 + x + x + x + x + ... + x = . b) În propoziţia s200 =
1–x x–1 x–1
x –1 x –1
201 n+1
2 3 4 n
se înlocuieşte 200 cu n. Rezultă: 1 + x + x + x + x + ... + x = .
x–1 x–1
a) 1 + 2x + 3x2 + 4x3 + 5x4 + ...; b) 1 – 2x + 3x2 – 4x3 + 5x4 – ...
22. a) Fie x < 1, s = 1 + x + x + x + x + ... şi t = 1 + 2x + 3x + 4x3 + 5x4 + ... t = (1 + x + x2 + x3
2 3 4 2
4 2 3 4 2 2 3 4 3 2 3 4
+ x + ...) + x(1 + x + x + x + x + ...) + x (1 + x + x + x + x + ...) + x (1 + x + x + x + x + ...)
1
2 . b) Se înlocuieşte x cu –x în rezultatul
2 3 4 2
...  t = s(1 + x + x + x + x + ...)  t = s  t =
–
(1 x)
1
de la a) şi rezultă: 1 – 2x + 3x – 4x + 5x – ... =
2 3 4
2.
(1 + x)
a) 1 + 2x + 3x2 + 4x3 + 5x4 + ...+ 11x10; b) 1 + 2x + 3x2 + 4x3 + 5x4 + ...+ (n + 1)xn.
1 1
23. a) Fie s = 1 + x + x2 + x3 + x4 + ..., s = – , t = 1 + 2x + 3x2 + 4x3 + 5x4 + ..., t = 2,
1 x (1 – x)
şi t11 = 1 + 2x + 3x + 4x + 5x + ...+ 11x . t = t11 + 12x + 13x + 14x + ...  t – t11 = 12x +
2 3 4 10 11 12 13 11
13x + 14x + ...  t – t11 = 11x + 11x + 11x + ... + x + 2x + 3x + ...  t – t11 = 11x (1
12 13 11 12 13 11 12 13 11
+ x + x + x + x + ...) + x (1 + 2x + 3x + 4x + 5x + ...)  t – t11 = 11x s + x t  t11 = t –

2 3 4 11 2 3 4 11 11
1–x 1 – x – 11x – 11x
11 11 11 11 12
11x
11x s – x t  t11 = t(1 – x ) – 11x s  t11 = –
11 11 11 11
 t = 
(1 – x)
2
1–x 11
(1 – x)
2
1 – 12x + 11x 11x – 12x + 1

11 12 12 11
t11 =  t = . b) Se înlocuieşte 11 cu (n + 1) şi rezultă: tn + 1 =
(1 – x) (1 – x)
2 11 2
(n + 1)x – (n + 2)x + 1
n+2 n+1
.
(1 – x)
2
24. Arătaţi că:

a) x – 1 = (x – 1)(1 + x + x + x + x + ... + x );
n 2 3 4 n–1
2 2 2 2
b) (a + b + c) = a + b + c + 2ab + 2bc + 2ac. n + 1
x –1
24. a) Din propoziţia 1 + x + x2 + x3 + x4 + ... + xn = –
, înlocuind n cu n – 1, rezultă
x 1
2 3 4
x – 1 = (x – 1)(1 + x + x + x + x + ... + x ). La acelaşi rezultat se ajunge prin înmulţire.
n n–1
2 2 2 2 2 2
b) (a + b + c) = (a + b + c)(a + b + c) = a + ab + ac + ab + b + bc + ac + bc + c = a + b +
2
c + 2ab + 2bc + 2ac.
4a2 + 9b2 + 25c2 + 12ab + 20bc + 30ac – 4x2
a) ;
4a2 + 9b2 – 25c2 – 4x2 + 12ab + 20cx
25a2 + 4b2 + 36c2 – 20ab – 24bc + 60ac – 9x2
b) .
25a + 4b – 36c – 20ab + 72cx – 9x
2 2 2 2
25. a) 4a2 + 9b2 + 25c2 + 12ab + 20bc + 30ac – 4x2 = (2a + 3b + 5c)2 – 4x2 = (2a + 3b + 5c + 2x)
(2a + 3b + 5c – 2x). 4a + 9b – 25c – 4x + 12ab + 20cx = 4a + 12ab + 9b – (25c – 20cx +
2 2 2 2 2 2 2
4x ) = (2a + 3b) – (5c – 2x) = (2a + 3b + 5c – 2x)(2a + 3b – 5c + 2x). Raportul se simplifică cu

2 2 2
2a + 3b + 5c + 2x
2a + 3b + 5c – 2x. Răspuns: . b) 25a + 4b + 36c – 20ab – 24bc + 60ac – 9x
2 2 2 2
2a + 3b – 5c + 2x
= (5a – 2b + 6c) – 9x = (5a – 2b + 6c + 3x)(5a – 2b + 6c – 3x). 25a + 4b – 36c – 20ab + 72cx
2 2 2 2 2
– 9x2 = 25a2 – 20ab + 4b2 – (36c2 – 72cx + 9x2) = (5a – 2b)2 – (6c – 3x)2 = (5a – 2b + 6c – 3x)
5a – 2b + 6c + 3x
(5a – 2b – 6c + 3x). Raportul se simplifică cu 5a – 2b + 6c – 3x. Răspuns: .
5a – 2b – 6c + 3x
26. Fie numerele reale nenule a, b, c. Aflaţi valoarea minimă a fiecărei expresii:
( )
2 2 2 2 2 2 2 2
a) 2 + b2 ;
a b) a +2 b + a +2 c + c +2 b ; c) (a2 + b2 + c2) 12 + 12 + 12 .
b a c b a a b c
2 2 2 2
a b a b
26. a) Fie x = 2 + 2 , (1). x – 2 = 2 + 2 – 2, (2). Pătratul oricărui număr real este mai mare sau
b a b a 2
( )
2 2
a b a–b
egal cu 0, (3). (3)  2 + 2 – 2 = ≥ 0, (4). (1), (2) şi (4)  x – 2 ≥ 0  x ≥ 2. Răspuns:
b a b a
( ) ( )
2 2 2 2 2 2
a +b a +c b +c 2 2 2 2
valoarea minimă este 2. b) Fie x = 2 + 2 + 2 , (1). (1)  x = a2 + b2 + a2 + c2
c b a b a c a
( )
2 2
+ b2 + c2 , (2). Conform rezultatului de la a), (2)  x ≥ 6. Răspuns: valoarea minimă este 6.
c b
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
c) Fie x = (a + b + c ) 12 + 12 + 12 , (1). (1)  x = 1 + a2 + b2 + 1 + a2 + c2 + 1 + b2 + c2 ,
2 2 2
a b c b a c a c b
(2). Conform rezultatului de la a), (2)  x ≥ 9. Răspuns: valoarea minimă este 9.
27. Fie numerele reale pozitive x, y, z. Aflaţi valoarea minimă a fiecărei expresii:
x y x+y x+z y+z
a) y + x ; b) z + y + x ;
1 1 1
c) (x + y + z) + + .
x y z
( )
x y x y
27. a) Fie u = + , (1). u – 2 = + – 2, (2). Pătratul oricărui număr real este mai mare sau
y x y x
egal cu 0, (3). (3) 

x y–
+
y x
2=
y 2
x (  )
x–
≥ 0, (4). (1), (2) şi (4)  u – 2 ≥ 0  u ≥ 2. Răs-
y
x+y x+z y+z
puns: valoarea minimă este 2. b) Fie u = z + y + x , (1). (1)  u = + + +
x y
y x
x z
z y
( ) ( )
+ (
z y
)
+ , (2). Conform rezultatului de la a), (2)  u ≥ 6. Răspuns: valoarea minimă este 6.
y z
1 1 1
( )
c) Fie u = (x + y + z) + + , (1). (1)  u = 1 +
x y z
x y
y
+
x
+1+ ( x z
z
+
y )
+1+ (
z y
)
+ , (2).
y z
( )
Conform rezultatului de la a), (2)  u ≥ 9. Răspuns: valoarea minimă este 9.
28. Fie numerele reale pozitive x, y, z, t. Aflaţi valoarea minimă a fiecărei expresii:
x+y+z x+y+t x+z+t y+z+t
a) t + z + y + x ; ( 1x + 1y + 1z + 1t ).
b) (x + y + z + t)
x+y+z x+y+t x+z+t y+z+t
, (1). (1)  u = ( + ) + ( + )
x y x z
28. a) Fie u = t + z + y + x y x z x
+ ( + ) + ( + ) + ( + ) + ( + ), (2). Suma a două numere reale pozitive inverse este
x t y z y t z t
t x z y t y t z
mai mare sau egală cu 2, (3). (2) şi (3)  u ≥ 12. Răspuns: valoarea minimă este 12.
y
1 1 1 1
(
b) Fie u = (x + y + z + t) + + + , (1). (1)  u = 4 + +
x y z t ) x y
y x
+
x z
+
z y
( +
x t
+
t x
) (+ t + ) ( ) (
y t
y) (
t
+ t +
y
+ ) (
z t
)
+ , (2). Suma a două numere reale pozitive inverse este mai mare sau egală
t z
cu 2, (3). (2) şi (3)  u ≥ 16. Răspuns: valoarea minimă este 16.
29. Decideţi dacă: a) u =  5 – 2 3 verifică propoziţia x4 – 10x2 + 13 = 0;


b) u = 7 – 4 3 verifică propoziţia x4 – 14x2 + 1 = 0.
– – – –
29. a) u = 5 – 2√ 3 , (1). u4 = (5 – 2√ 3 )2 = 25 – 20√ 3 + 12 = 37 – 20√ 3 , (2). (1) şi (2)  u4 – 10u2
2
– – –
+ 13 = 37 – 20√ 3 – 10(5 – 2√ 3 ) + 13 = 0. Răspuns:u verifică propoziţia. b) u = 7 – 4√ 3 , (1). u
2 4
–2 – – –
= (7 – 4√ 3 ) = 49 – 56√ 3 + 48 = 97 – 56√ 3 , (2). (1) şi (2)  u – 14u + 1 = 97 – 56√ 3 – 14(7 –
4 2
–
4√ 3 ) + 1 = 0. Răspuns:u verifică propoziţia.
30. Fie a =  17 – 2 30 –  17 + 2 30 . Aflaţi b = (a + 2 2 )2 022.
2 2
30. 17 – 2  30 = ( 15 –  2 ) ; 17 + 2  30 = ( 15 +  2 ) , (1). (1)  a =  15 –  2 –  15 –  2
= –2 2, (2). (1) şi (2)  b = 0.
31. Demonstraţi propoziţia, dacă a > 1.(Radicali de 1 000 de ori)
 a(a – 1) + a(a – 1) + a(a – 1) + a(a – 1) < a.

31. Fie r valoarea expresiei din membrul stâng, (1). r şi a sunt numere pozitive, (2). (1) şi (2) 
2 2
 2

r < a  a(a – 1) + a(a – 1) +  a(a – 1) < a  a(a – 1) +  a(a – 1) < a – a(a – 1), (3).
2

a – a(a – 1) = a(a – (a – 1)) = a, (4). (3), (4)  a(a – 1) +  a(a – 1) < a, (5). Deci r < a 
2
(5). Analog se deduce că  a(a – 1) < a, (6). (6)  a(a – 1) < a  a – 1 < a, (7). Deoarece (7)
2
este adevărată pentru orice a > 1, propoziţia iniţială este adevărată.

3 Funcţii
Operaţii cu mulţimi
Mulţimea {2, 4, 7, 10} este finită (are un număr finit de elemente, 4). Mulţimea numerelor
naturale {0, 5, 10, 15, ...} este infinită (nu are un număr finit de elemente). Cardinalul unui
mulţimi finite este numărul elementelor mulţimii. Card {2, 4, 7, 10} = 4.
Reuniunea mulţimilor A = {2, 5, 7, 11} şi B = {3, 5,
l 12 AÈB
7, 12} este A È B = { x | x Î A sau x Î B} = {2, 3, 5, 7, l
11 ll
11, 12} (numerele x aparţin „cel puţin“ uneia dintre l 75
3
l
mulţimi şi se citeşte „A reunit cu B“). 2

Intersecţia mulţimilor A = {2, 5, 7, 11} şi B = {3, 5, A B
7, 12} este A Ç B = { x | x Î A şi x Î B} = {5, 7}(mulţimea ele- l l12
mentelor comune celor două mulţimi şi se citeşte „A intersectat 11 ll
l 75 l
cu B“). 2 3
l l 12 Diferenţa mulţimilor A = {2, 5, A AÇB B
11 l l 7, 11} şi B = {3, 5, 7, 12}este A – B
l 75 l
2 3 = A \ B = { x | x Î A şi x Ï B} = {2, 11} (mulţimea elementelor
mulţimii A ce nu aparţin şi mulţimii B; se citeşte „A minus B“).
A A–B B
Produsul cartezian. Produsul cartezian al mulţimilor nevide este mulţimea A × B =
{(x, y) | x Î A şi y Î B}. Exemplu: Fie A = {1, 3, 5, 7} şi B = {2, 4, 6}. A × B = {(1, 2), (1, 4), (1,
6), (3, 2), (3, 4), (3, 6), (5, 2), (5, 4), (5, 6), (7, 2), (7, 4), (7, 6)}.
****************************************************
1. Reprezentaţi sintetic mulţimea numerelor naturale: a) cuprinse între 2 şi 9;
b) cuprinse între 7 şi 13; c) cuprinse între 13 şi 17; d) cuprinse între 25 şi 31.
2. Reprezentaţi analitic mulţimea numerelor întregi: a) cuprinse între –2 şi 4;
b) cuprinse între –7 şi –2; c) cuprinse între –11 şi 12; d) cuprinse între –15 şi 7.
3. Reprezentaţi printr-o diagramă Euler-Venn mulţimea numerelor întregi:
a) cuprinse între –11 şi –1; b) cuprinse între –3 şi 6; c) cuprinse între –17 şi –9.
4. Recunoaşte de ce tip (finită sau infinită) este mulţimea numerelor:
a) naturale cuprinse între 5 şi 23; b) naturale mai mici sau egale cu 27;
c) naturale mai mici sau egale cu a = 1 0001 000; d) întregi mai mici decât b = –101 111 111;
e) naturale mai mari decât 11 000 000; f) raţionale cuprinse între 0 şi 1.
5. Aflaţi card A, dacă A:
a) este mulţimea numerelor naturale cuprinse între 12 şi 271;
b) este mulţimea numerelor întregi cuprinse între –13 şi 13;
c) este mulţimea numerelor întregi cuprinse între –18 şi 18;
d) este mulţimea numerelor întregi cuprinse între –25 şi 25.
6. Aflaţi A È B, dacă:
a) A = {–2, –1, 0, 8} şi B = {–2, 3, 5, 7, 8}; b) A = {–7, –3, 1, 6} şi B = {–9, –3, –1, 10};
c) A = {–10, –2, 4, 12} şi B = {–17, –2, 3, 18}; d) A = {–9, –3, 2, 5} şi B = {–9, –6, 4, 9}.
3. Funcţii 93
7. Aflaţi A Ç B, dacă:
a) A = {–2, 2, 3, 8} şi B = {–5, 2, 3, 7, 8}; b) A = {–11, –3, 1, 6} şi B = {–9, –3, 1, 11};
c) A = {–6, –2, 4, 12} şi B = {–7, –2, 3, 12}; d) A = {–9, –6, 8, 5} şi B = {–9, –6, 4, 9}.
8. Aflaţi A – B, dacă:
a) A = {–2, –1, 6, 8} şi B = {–2, 3, 5, 6, 8};
b) A = {–7, –5, 1, 6} şi B = {–9, –5, –1, 10};
c) A = {–10, –2, 4, 12} şi B = {–12, –3, 3, 11};
d) A = {–8, –5, 4, 9} şi B = {–9, –6, 3, 8}.
9. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor:
a) A = {x Î m | | x | < 5}; b) B = {x Î m | | x | ≤ 5} c) C = {x Î m | | x | ≤ 17}.
10. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor:
a) A = {x Î m | | x + 4 | < 8}; b) B = {x Î m | | x – 3 | ≤ 4}. c) C = {x Î m | | x – 7 | ≤ 2}.
11. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor A È B, A Ç B şi A – B, dacă:
a) A = {x Î m | | x | < 3} şi B = {x Î m | | x | < 6}; b) B = {x Î m | | x | ≤ 4} şi B = {x Î m |
| x | < 8}; c) C = {x Î m | | x | ≤ 6} şi B = {x Î m | | x | < 9}.
a) A = {x Î m | | x | < 3} şi B = {x Î m | | x + 2 | < 6}; b) B = {x Î m | | x | ≤ 4} şi B = {x Î
m | | x – 2 | < 3}; c) C = {x Î m | | x | ≤ 7} şi B = {x Î m | | x – 5 | < 2}.
a) A = {x Î m | | x – 3 | < 2} şi B = {x Î m | | x + 2 | < 3}; b) B = {x Î m | | x – 3 | ≤ 5} şi B
= {x Î m | | x + 4 | < 2}; c) C = {x Î m | | x + 5 | ≤ 3} şi B = {x Î m | | x – 6 | < 5}.
14. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor A × A, B × B, A × B şi B × A, dacă:
a) A = {–3, –2, 4} şi B = {–1, 3, 5, 7}; b) A = {–5, –1} şi B = {–1, 0, 2, 4};
c) A = {–5, –1, 7, 9} şi B = {–3, 2, 6}; c) A = {–8, 1, 2} şi B = {–3, 0, 3, 4}.
15. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor A şi B, dacă:
a) A × B = {(–2, –5), (–1, –5), (2, –5), (3, –5), (–2, –4), (–1, –4), (2, –4), (3, –4)};
b) A × B = {(–2, 1), (–1, 1), (2, 1), (–2, 3), (–1, 3), (2, 3), (–2, 0), (–1, 0), (2, 0)};
c) A × B = {(–5, –3), (–2, –3), (4, –3), (8, –3), (–5, –8), (–2, –8), (4, –8), (8, –8)};
d) A × B = {(–1, 9), (–3, 9), (7, 9), (–1, 1), (–3, 1), (7, 1), (–1, 5), (–3, 5), (7, 5)}.
16. Aflaţi numerele x şi y şi reprezentaţi prin enumerarea elementelor A şi B, dacă:
a) A × B = {(–5, –2), (–8, –2), (x, –2), (8, –2), (–5, –9), (–8, –9), (7, –9), (y, –9)};
b) A × B = {(–6, 3), (–6, x), (–6, 9), (7, 3), (7, 0), (7, y), (–2, 3), (–2, 0), (–2, 9)};
c) A × B = {(–3, –10), (–3, x), (–3, –7), (–3, 2), (–5, –10), (–5, –7), (–5, 4), (–5, y)};
d) A × B = {(–7, 12), (–6, 12), (x, 12), (5, 12), (–7, 16), (–6, 16), (4, 16), (y, 16)};
e) A × B = {(5, 11), (5, x), (5, 8), (–2, 11), (–2, 15), (–2, 8), (3, 11), (3, 15) (y, 8)}.
17. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor A × B, dacă:
a) A = {x Î m | | x | < 2} şi B = {x Î m | | x + 3 | < 3};
b) A = {x Î m | | x – 4 | < 3} şi B = {x Î m | | x + 1 | < 4}.
94 3. Funcţii
Operaţii cu mulţimi. Suplimentar
1. Fie mulţimea A = {x Î m | | x | ≤ 3} şi B = {x Î m | | x – 2 | ≤ 1}. Enumeraţi toate
submulţimile mulţimii A care includ mulţimea B.
2. Fie mulţimea nevidă A. Decideţi care este valoarea de adevăr a fiecărei propoziţii.
a) A È Ø = Ø. b) A Ç Ø = Ø. c) A È A = A. d) A Ç A = A.
3. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor mulţimile A şi B care verifică toate
propoziţiile:
A È B = {3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17}; A Ç B = {5, 7, 9, 11}; A – B = {13, 17}.
propoziţiile:
A È B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}; A Ç B = {3, 4}; A Ç {5, 6, 7} = Ø; B Ç {1, 2} = Ø.
propoziţiile:
A È B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}; A Ç B = {1}; B – A = {4, 5, 6, 7}; B Ç {3, 9} = Ø.
6. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor mulţimile A, B şi C care verifică toate
propoziţiile:
A È B È C = {3, 4, 5}; A Ç B = {4}; B – A = Ø; B – C = A – {5}.
7. Rezolvaţi ecuaţia: {2, 4} È X = {2, 4, 6} Ç X.
propoziţiile:
A È B È C = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11}; A Ç B = {2, 5, 7}; A Ç C = {5, 9, 11};
B Ç C = {3, 5, 8}; A – B = {1, 4, 9, 11}; B – C = {2, 6, 7}; C – A = {3, 8, 10}.
propoziţiile:
A È B È C = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11}; A Ç B = B Ç C = {2, 3};
A – C = {1, 4, 6}; B – C = {5, 7, 9}.
10. Fie mulţimile: A = {x | x = 9n + 14, x Î q}; B = {y | y = 135 – 7m, m Î q}. Arătaţi
că mulţimile A şi B au elementele comune 23 şi 86.
11. Fie mulţimile: A = {x | x = 8n + 15, x Î q}; B = {y | y = 144 – 5m, m Î q}. Arătaţi
că mulţimile A şi B au elementele comune 79, 39 şi 119.
12. Fie mulţimile: A = {x | x = 15n – 700, x Î q}; B = {y | y = 270 – 10m, m Î q}; C
= {z | z = 48p + 56, p Î q}. Arătaţi că mulţimile A, B şi C au elementul comun 200.
13. Fie mulţimile: A = {x | x = 6n + 7, x Î q}; B = {y | y = 114 – 7m, m Î q}; C =
{z | z = 3p + 28, p Î q }; D = {t | t = 107 – 14q, q Î q}. Arătaţi că A Ç B = C Ç D =
{37, 79}.
3. Funcţii 95
Intervale de numere reale
Reprezentaţi analitic şi pe axa numerelor: a) mulţimea numerelor reale cuprinse între –2 şi 3;
b) mulţimea numerelor reale mai mari sau egale cu –5 şi mai mici sau egale cu 4; c) mulţimea
numerelor reale mai mare decât –1 şi mai mici sau egale cu 8; d) numerele reale mai mari decât
–2,5; e) numerele reale mai mici sau egale cu 3,6. –2 3
Rezolvare. a) {x Î Z | –2 < x < 3}. ( )
–5 4
b) {x Î Z | –5 ≤ x ≤ 4}. [ ]
–1 8
c) {x Î Z | –1 < x ≤ 8}. ( ]
–2,5
d) {x Î Z | x > –2,5}. (
3,6
e) {x Î Z | x ≤ 3,6}. ]
Observaţii. 1) Deoarece primele trei mulţimi amintesc de noţiunea de segment din geome
trie, iar celelalte amintesc de noţiunea de semidreaptă din geometrie, se folosesc în reprezentare
paranteze.
2) S-a colorat porţiunea din axa numerelor care nu conţine puncte ale mulţimii de numere
reprezentate. O asemenea alegere este convenabilă la ilustrarea intersecţiilor unor astfel de
mulţimi, dar este mai puţin comodă la ilustrarea reuniunilor.
3) (a, a) = Ø; [a, a] = {a}.
Interval închis. {x Î Z | a ≤ x ≤ b} = [a, b] (se citeşte „intervalul închis a be“).
a b
[ ]
Interval deschis. {x Î Z | a < x < b} = (a, b) (se citeşte „intervalul deschis a be“).
a b
( )
Interval deschis la stânga şi închis la dreapta. {x Î Z | a < x ≤ b} = (a, b] (se citeşte „inter-
valul deschis la stânga şi închis la dreapta a be“).
a b
( ]
Interval nemărginit deschis la stânga. {x Î R | x > a} = (a, ∞) (se citeşte „intervalul a in-
a
finit“). (
Interval nemărginit închis la stânga. {x Î R | x ≥ b} = [b, ∞) (se citeşte „intervalul be infinit,
b
închis în be“). [
Interval nemărginit închis la dreapta. {x Î R | x ≤ a} = (–∞, a] (se citeşte „intervalul minus
a
infinit a, închis în a“). ]
–
Interval nemărginit deschis la dreapta. {x Î R | x < a} = ( ∞, a) (se citeşte „intervalul minus
a
infinit a“). )
****************************************************
96 3. Funcţii
1. Reprezentaţi analitic mulţimea numerelor reale cuprinse între:
a) 0 şi 3; b) 5 şi 12; c) –5,1 şi 11; d) – 4,9 şi 3,9; e) –23 şi 32.
2. Scrieţi cum se citeşte:
a) {x Î Z | –2,7 < x < 4,1}; b) {x Î Z | –8,4 < x < –3,001};
c) {x Î Z | –11,3 < x < –2,(5)}; d) {x Î Z | – 4,9 < x <  6,4}.
3. Scrieţi cum se citeşte: a) {x Î Z | –2,1 < x ≤ 3};
b) {x Î Z | – 6,7 < x ≤ 67}; c) {x Î Z | –  3,5 < x ≤ 5,94}; d) {x Î Z | –  11 < x ≤  15 }.
4. Scrieţi cum se citeşte: a) {x Î Z | –7,4 ≤ x ≤ 5,8};
b) {x Î Z | – 6,7 ≤ x ≤ 67}; c) {x Î Z | –18 ≤ x ≤ 5,11}; d) {x Î Z | –  13 ≤ x ≤  10 }.
5. Reproduceţi mulţimile de numere ilustrate şi reprezentaţi analitic aceste mulţimi:
– 3,1 5 – 6,8 7,2
[ ] ( )
– 0,2 4,2 – 17,2
( ] (
19,5 6,(82)
] [
6. Scrieţi intervalul: a) închis 3 4,9;

b) deschis –3,9 9,8; c) deschis la dreapta minus infinit 9; d) închis la stânga 3,2 infinit;
e) –2,7 5 închis la stânga şi deschis la dreapta;
f) –2 7,8 deschis la stânga şi închis la dreapta.
7. Scrieţi cât mai simplu:
a) mulţimea numerelor reale mai mari sau egale cu 15,2 şi mai mici sau egale cu 19;
b) mulţimea numerelor reale mai mari sau egale cu – 9,1 şi mai mici decât 12,5;
c) mulţimea numerelor reale mai mari decât 2,11;
d) mulţimea numerelor reale mai mici sau egale cu 2,11;
e) mulţimea numerelor reale mai mari decât –111,3 şi mai mici sau egale cu 8,0(14).
8. Reprezentaţi intervalele:
a) (3, 12); b) (–2,5; 5); c) (–14,1; 6  14 ); d) [9,4; 15]; e) [–15,8; –8,5]; f) [2,11; 21,5);
g) (–5,4; –1,5]; h) [–1, ∞); i) (–2,7; ∞); j) (–∞; –5,12); k) (–∞; –18,1].
9. Reprezentaţi mulţimile:
a) {x Î Z | | x | < 3}; b) {x Î Z | | x | < 4,6}; c) {x Î Z | | x | < 5,4}; d) {x Î Z | | x | < 9,7}.
a) {x Î Z | | x | ≤ 8}; b) {x Î Z | | x | ≤ 7,3}; c) {x Î Z | | x | ≤ 3,9}; d) {x Î Z | | x | ≤ 5,6}.
a) {x Î Z | | x + 1,6 | < 8,2}; b) {x Î Z | | x + 1,2 | < 9,2}; c) {x Î Z | | x + 2,4 | < 5,4};
d) {x Î Z | | x – 2,1 | < 1,8}; e) {x Î Z | | x – 2,5 | < 7,3}; f) {x Î Z | | x – 3,7 | < 2,8}.
a) {x Î Z | | x + 9,3 | ≤ 5,7}; b) {x Î Z | | x – 4,2 | ≤ 3,5}; c) {x Î Z | | x + 7,2 | ≤ 3,1}.
3. Funcţii 97
Intervale de numere reale. Suplimentar
a) {x Î Z | | x | > 7}; b) {x Î Z | | x | > 6}; c) {x Î Z | | x | >  14 }.
a) {x Î Z | | x | ≥ 3}; b) {x Î Z | | x | ≥ 5}; c) {x Î Z | | x | ≥  77 }.
a) {x Î Z | | x + 8 | > 7}; b) {x Î Z | | x + 9 | > 5}; c) {x Î Z | | x + 12 | > 9}.
a) {x Î Z | | x – 13 | > 6}; b) {x Î Z | | x – 17 | > 8}; c) {x Î Z | | x – 15 | > 11}.
a) {x Î Z | | x + 12 | ≥ 3}; b) {x Î Z | | x + 14 | ≥ 5}; c) {x Î Z | | x + 18 | ≥ 7}.
a) {x Î Z | | x – 21 | ≥ 9}; b) {x Î Z | | x – 32 | ≥ 8}; c) {x Î Z | | x – 28 | ≥ 15}.
a) (–11, 8) È (3, 18); b) (–15, 19) È (11, 29); c) (–7, 134) È (101, 249).
a) (–27, 9] È (5, 42]; b) [–89, 47] È (25, 58); c) [–19, 125) È (93, 584].
a) (–32, 19) Ç (0, 38); b) (–75, 38) Ç (21, 94); c) (–58, 194) Ç (75, 249).
a) (–5,7; 51] Ç (9; 82,7]; b) (–6,4; 17,8] Ç [–2,4; 43); c) (–8,3; 29] Ç [–1,6; 35,1].
a) (–9,(3); 73] Ç [73; 96,4]; b) (–3,4; 22) Ç (22; 52,6); c) (–2,3; 15) Ç [15; 35,1].
a) (–1,(8); 15] \ (11; 81,8]; b) (–7,8; 19) \ [13; 47,(2)); c) [–3,6; 15) \ (10; 94,3].
13. Reprezentaţi prin enumerarea elementelor mulţimea A × B, dacă:
a) A = {x Î m | | x | < 3} şi B = {x Î m | | x | < 2};
b) A = {x Î m | | x + 1 | < 3} şi B = {x Î m | | x + 5 | < 2}.
a) A = {x Î m | | x | ≤ 1} şi B = {x Î m | | x | ≤ 3};
b) A = {x Î m | | x + 3 | ≤ 2} şi B = {x Î m | | x + 4 | ≤ 2}.
a) A = {x Î m | | x – 2 | ≤ 1} şi B = {x Î m | | x – 3 | < 2};
b) A = {x Î m | | x – 1 | ≤ 2} şi B = {x Î m | | x – 2 | ≤ 2}.
98 3. Funcţii
Reprezentarea produsului cartezian
y
Perechile ordonate de numere reale se reprezintă prin puncte într-un sis- 2 A(3, 2)
tem de axe perpendiculare (rectangulare) xOy. Axa orizontală, Ox, se nu-
B(0, 1)
meşte abscisă sau axa absciselor; axa verticală, Ox, se numeşte ordonată –1 3 x
sau axa ordonatelor. În sistemul de axe ortogonale sunt reprezentate punc- O D(2, 0)
–1
tele: A, B, C, D. Ele au coordonatele: abscisele respectiv: 3, 0, –1, 2; or- C(–1, 1)
donatele: 2, 1, 0, 1. y
Reprezentarea unui produs cartezian. Fie A = {–1, 0, 1, 2, 3} şi B = 2
{–1, 1, 2}. A × B = {(–1, –1), (–1, 1), (–1, 2), (0, –1), (0, 1), (0, 2), (1, –1), 1
–1 O 1 2 x
(1, 1), (1, 2), (2, –1), (2, 1), (2, 2), (3, –1), (3, 1), (3, 2)}.
Observaţii. 1) Notaţia (2,4; 5) are mai multe semnificaţii: perechea – 1
ordonată de numere 2,4 şi 5; punctul de coordonate 2,4 şi 5. Semnificaţia
notaţiei se decide din context. Când există pericol de confuzie, se specifică explicit. De exemplu,
intervalul (3, 9). 2) Notaţia (7, 5) nu corespunde unui interval, deoarece primul număr este mai
mare decât al doilea. 3) La scrierea intervalelor se foloseşte de obicei „ , “, iar când apar numere
cu zecimale, se foloseşte „ ; “..
2 2 2
Distanţa dintre două puncte. Fie A(x1, y1), B(x2, y2). AB = (x1 – x2) + (y1 – y2) .
****************************************************
y
D 2 B A
1. Reproduceţi desenul şi completaţi coordonatele punctelor repre- E C F G
zentate în sistemul de axe ortogonale xOy. –1 3 x
Completaţi: A(..., ...), B(..., ...), C(..., ...), D(..., ...), E(..., ...), O G H
F(..., ...), G(..., ...), H(..., ...), I(..., ...), J(..., ...), K(..., ...). I J –1 K
2. Reprezentaţi în sistemul de axe ortogonale xOy punctele: M1(1, 0), M1(1, 0), M2(–1,
0), M3(2, 0), M4((– 2, 0), M5(0, 1), M6(0, –1), M7(2, –2), M8(1, 1), M9(–1, –1), M10(–2, 2).
3. Reprezentaţi în sistemul de axe ortogonale xOy mulţimea A × B, unde;
a) A = {–3, –2, 0} şi B = {–1, 2, 4, 5}; b) A = {–3, –1} şi B = {–1, 0, 1, 3};
y
c) A = {–2, –1, 2, 3} şi B = {–2, 2, 4}; 1
d) A = {–4, –2, –1} şi B = {–3, 1, 3, 4}. –2 –1 O
1 2 x
4. Într-un sistem de axe ortogonale xOy este reprezentată mul- –1
ţimea A × B. Aflaţi mulţimile A şi B. –2
y
1
5. Într-un sistem de axe ortogonale xOy este reprezentată mul- –2 –1 O
ţimea A × B. Aflaţi mulţimile A şi B. 1 x
–1
–2
y
6. Într-un sistem de axe ortogonale xOy este reprezentată mul- 2
ţimea A × B. Aflaţi mulţimile A şi B. 1
–2 –1 1 x
7. Aflaţi distanţa dintre punctele A şi B, AB, dacă: O
–1
a) A(3, –1), B(6, 3); b) A(–2, –1), B(3, 11); c) A(–3, –8), B(5, 7).
3. Funcţii 99
Func ţii. Definirea unei func ţii
Corespondenţe între mulţimi. Noţiunea de funcţie
Vasile are 11 ani, George are 12 ani, Elena are 11 ani. Reprezen- e 11
taţi printr-o dia gramă corespondenţa dintre mulţimile {e, g, v} şi {11, 12}, g
unde literele provin de la iniţialele numelor celor trei copii. f
12
Rezolvare. Mulţimile se reprezintă prin diagrame, iar corespondenţele
prin săgeţi.
O corespondenţă dintre două mulţimi nevide este o submulţime a produsului cartezian ce
celor două mulţimi.
Noţiunea de funcţie. Fie mulţimile nevide A şi B. Procedeul prin care fiecărui element al
mulţimii A i se asociază un singur element al mulţimii B este o funcţie definită pe mulţimea A cu
valori în mulţimea B (sau „de la A la Be“).
Notaţii. Funcţia f definită pe A cu valori în B se notează f : A ® B. Pentru funcţii folosim
notaţiile: f, g, h, ...
Elementele unei funcţii. Fie funcţia f : A ® B. Atunci elementele funcţiei f sunt:
1) mulţimea nevidă A este domeniul de definiţie al funcţiei f;
2) mulţimea nevidă B este codomeniul funcţiei f;
3) f este legea de corespondenţă sau asociere.
Valoarea unei funcţii într-un punct. Fie funcţia f : A ® B şi x Î A. Dacă funcţia f asociază
lui x elementul y Î B, atunci se spune că y este valoarea funcţiei f în x şi se notează f(x) = y. (f(x)
se citeşte „ef de x“.)
Mulţimea valorilor unei funcţii. Fie funcţia f : A ® B. Mulţimea valorilor funcţiei f este
mulţimea Im f = {f(x) | x Î A}. Evident, Im f Í B.
l Scrieţi folosind simboluri matematice:
a) funcţia f definită pe q cu valori în q; b) funcţia g de la D la E.
Rezolvare. a) f : q ® q; b) f : D ® E.
l Scrieţi cum se citeşte: a) funcţia f : { ® Z; b) funcţia g : D ® E.
Rezolvare. a) Funcţia f definită pe mulţimea { cu valori în mulţimea Z.
b) Funcţia g de la D la E.
l Examinaţi diagrama prin care este definită funcţia f.
a) Enumeraţi elementele funcţiei f (domeniul de definiţie, codomeniul).
b) Enumeraţi valorile funcţiei f.
c) Ce relaţie este între Im f şi E?
Rezolvare. a) Diagrama ilustrează funcţia f : D ® E unde mulţimea D = D E
f
{13, 22, 24} este domeniul de definiţie al funcţiei f, E = {4, 5, 6} este co- 13 4
domeniul funcţiei f. Funcţia f asociază fiecărui element al lui D suma ci- 22 5
frelor lui. 24 6
b) Valorile funcţiei f sunt: f(13) = 4, f(22) = 4, f(24) = 6.
c) Im f = {4, 6}, deci Im f Ì E.
l Examinaţi diagramele şi precizaţi care nu defineşte o funcţie. Justificaţi răspunsul.
A B A B A B A B
a 1 a 1 a 1 a 1
b b 5 b 5 b 5
5
a) b) c) d)
100 3. Funcţii
Rezolvare. a) Această diagramă nu defineşte o funcţie, deoarece elementului a i se asociază
două elemente ale mulţimii B. b) Această diagramă defineşte o funcţie. c) Această diagramă nu
defineşte o funcţie, deoarece elementului b nu i se asociază un element al mulţimii B. d) Dia-
grama defineşte o funcţie de la A la B.
l Un litru de lapte costă 5 lei. În tabelul urmă-
x litri 1 2 3
tor am trecut în prima linie cât lapte se cumpără,
5x lei 5 10 15
iar în a doua linie cât costă laptele cumpărat. Exa-
minaţi tabelul şi decideţi dacă el defineşte o funcţie.
Rezolvare. Costul laptelui este o funcţie de numãrul de litri. Se obţine funcţia:
c : {1, 2, 3} ® {5, 10, 15}, c(x) = 5x.
l Examinaţi tabelul următor şi decideţi dacă el defineş-
x 2 5 9
te o funcţie.
f(x) 3 7; 19 12
Rezolvare. Presupunem că existã funcţia f definită cu
ajutorul tabelului. Atunci fiecărui element al mulţimii {2, 5, 9} îi corespunde (i se asociază) un
singur element al mulţimii {3, 7, 12, 19}. Deoarece sub 5 apar 7 şi 19, condiţia cerută nu este
respectată, deci nu există o funcţie definită de tabelul dat. y
l Examinaţi punctele reprezentate într-un sistem de axe ortogonale şi de- 2
cideţi dacă cu ajutorul lor poate fi definită o funcţie. 1
2 x
–
Rezolvare. Abscisele punctelor reprezentate sunt: 1, 1, 2, iar ordona-
-1 -1 1
tele lor sunt: 1, 2, –1. Punctele (–1, 1), (1, 2), (2, –1) stabilesc o corespon-
denţă f între {–1, 1, 2} şi {–1, 1, 2}, deoarece: f(–1) = 1, f(1) = 2, f(2) = –1.
Se poate defini astfel funcţia: f : {–1, 1, 2} ® {–1, 1, 2}, f(–1) = 1, f(1) = 2, f(2) = –1.
Fie funcţia f : A ® B. Graficul funcţiei f este mulţimea Gf = {(x, f(x)) | x Î A}. Dacă A şi B sunt
mulţimi de numere, atunci mulţimea Gf poate fi reprezentatã geometric printr-o mulţime de
puncte, care se numeşte, de asemenea, graficul funcţiei f.
Moduri de definire a unei funcţii.
O funcţie poate fi definită:
1) printr-o diagramã; 2) printr-un tabel; 3) printr-un grafic; 4) printr-o formulă.
Funcţii numerice. O funcţie numerică are domeniul de definiţie şi domeniul valorilor mulţimi
de numere. În general, funcţiile numerice sînt date precizând: domeniul de definiţie, domeniul
valorilor şi o formulă. De exemplu: funcţia f : Z ® Z, f(x) = x2.
Dependenţă funcţională. Fie mulţimile nevide A şi B. Dacă există o funcţie definită pe
mulţimea A cu valori în mulţimea B, atunci mulţimile A şi B sunt într-o relaţie de dependenţă
funcţională.
l Controlaţi dacă mulţimea punctelor reprezentate permite să se definească y
o funcţie. 2
1
Rezolvare. Presupunem că punctele (–1, 1), (1, 2), (1, 1), (2, –1) defi-
2 x
nesc o funcţie g. Atunci g(–1) = 1, g(2) = –1. Deoarece punctele (1, 1) şi
-1 -1 1
(1, 2) au aceeaşi abscisă, g nu are valoare unică în 1. Aşadar, presupune-
rea noastră contravine definiţiei funcţiei. Răspuns: Mulţimea punctelor re-
prezentate nu permite să se definească o funcţie.
Observaţie. Mulţimea formată din punctele (–1, 1), (1, 1), (1, 2), (2, –1) nu este graficul
unei funcţii, deoarece două dintre ele au aceeaşi abscisă.
l Examinaţi dacă formula f(x) = 3x defineşte o funcţie pe mulţimea {–1, 0, 1, 2}.
3. Funcţii 101
x –1 0 1 2
Rezolvare. Construim tabelul:
f(x) –3 0 3 6
Examinând tabelul, constatăm că formula f(x) = 3x asociază fiecărui element al mulţimii {–1,
0, 1, 2} un element şi numai unul al mulţimii {–3, 0, 3, 6}. Prin urmare, formula f(x) = 3x
defineşte o funcţie cu domeniul de definiţie {–1, 0, 1, 2}.
l Pentru orice număr real x este adevărată relaţia f(x) + f(–x) = x – 1. Cercetaţi dacă există o
funcţie f cu această proprietate.
Rezolvare. Înlocuim în relaţie, pe rînd, x cu –1 şi cu 1. Rezultă f(–1) + f(1) = –2 şi f(1) + f(–1)
= 0, de unde rezultă că legea de corespondenţă f nu asociază fiecărui număr real un singur număr
real. Prin urmare, f nu este o funcţie.
l Enumeraţi elementele funcţiei f : { ® Z, f(x) = 2x + 7.
Rezolvare. Funcţia f are elementele: domeniul de definiţie {; codomeniul Z; legea de
corespondenţă f(x) = 2x + 7.
l Fie mulţimile A = {1, 2, 5, 8} şi B = {3, 4, 7, 10}. Cercetaţi dacă mulţimile A şi B sunt într-o
relaţie de dependenţă funcţională.
Rezolvare. Se constată că fiecare element al mulţimii B este cu 2 mai mare decât un element
anumit al mulţimii A. Deci există funcţia f : A ® B, f(x) = x + 2.
l Fie mulţimile E = {2, 3, 5} şi F = {4, 6, 10}. Care dintre formulele f(x) = 2x şi g(x) = x2
defineşte o funcţie de la E la F?
Rezolvare. Înlocuind în formula f(x) = 2x elementele mulţimii E, se obţine mulţimea F. Pro-
cedând la fel cu formula g(x) = x2, se obţine mulţimea {4, 9, 25}. Prin urmare, f este o funcţie
de la E la F.
l Explicitaţi expresia funcţiei f : Z ® Z, dacă: a) f(x) = | x – 3,5 |; b) f(x) = sgn (x – 5,2).
Rezolvare. a) Se aplică definiţia modulului. Rezultă:
3,5 – x, dacă x < 3,5 –1, dacă x < 5,2
123
123
f(x) = b) f(x) = 0, dacă x = 0

x – 3,5, dacă x ≥ 3,5. 1, dacă x ≥ 5,2.
****************************************************
1. Elementele mulţimii A = {1, 14, 287} sunt numere naturale. 1 3
Reproduceţi diagrama şi construiţi săgeţile care asociază fiecărui 7
14 1
element al mulţimii A cifra unităţilor lui. 4
287 8
2. Elementele mulţimii D = {18, 29, 79} sunt numere naturale.
Construiţi mulţimea ale cărei elemente sunt cifrele unităţilor elementelor mulţimii D.
3. Scrieţi cu ajutorul simbolurilor matematice: a) funcţia f definită pe A cu valori în C;
b) funcţia g de la Z la Z; c) funcţia h definită pe { cu valori în {.
4. Scrieţi cum se citeşte funcţia: a) f : Z ® q; b) f : A ® B; c) f : I ® M.
5. Examinaţi diagramele şi precizaţi care dintre ele nu defineşte o funcţie.
D E D E D E D E
a 2 a 2 a 2 a 2
b 4 b 4 b 4 b 4
c 7 c 7 c 7 c 7
a) b) c) d)
102 3. Funcţii
6. Construiţi încă trei funcţii completând diagramele ca în modelul rezolvat:
A E A E A E A E
a 5 a 5 a 5 a 5
9 9 9 9
b 11 b 11 b 11 b 11
c 17 c 17 c 17 c 17
a) b) c) d)
7. Construiţi încă trei funcţii completând diagramele ca în modelul rezolvat:
A B A B A B A B
a 7 a 7 a 7 a 7
19 19 19 19
b 30 b 30 b 30 b 30
c 42 c 42 c 42 c 42
a) b) c) d)
8. Construiţi încă trei funcţii completând diagramele ca în mode- A 5
B
16
lul rezolvat: 3
8
a) Construiţi diagrama funcţiei f : A ® B cu A = {5, 8, 11}, B = {2, 2
11 f
3, 16}, f(5) = 16, f(8) = f(11) = 3.
f
A 5 16 B
b) Construiţi diagrama funcţiei f : A ® B cu A = {5, 8, 11}, B = 8 3
{2, 3, 16}, f(5) = 2, f(8) = 16, f(11) = 3. 11 2
c) Construiţi diagrama funcţiei f : A ® B cu A = {5, 8, 11}, B = {2, 3, 16}, f(8) = 16, f(5)
= f(11) = 2,
d) Construiţi diagrama funcţiei f : A ® B cu A = {5, 8, 11}, B = {2, 3, 16}, f(5) = 16, f(8)
= f(11) = 3.
E F
9. Reproduceţi diagrama prin care este definită funcţia s. s
37 6
a) Enumeraţi elementele funcţiei s.
64 8
b) Enumeraţi valorile funcţiei s.
71 10
c) Ce relaţie este între Im s şi F?
10. Reproduceţi diagrama prin care este definită funcţia u. B
s
C
a) Enumeraţi elementele funcţiei u. 45 5
b) Enumeraţi valorile funcţiei u. 67 6
c) Ce relaţie este între Im u şi C? 85 7
11. Reproduceţi diagrama prin care este definită funcţia v. F G

v
a) Enumeraţi elementele funcţiei v. 124 1
b) Enumeraţi valorile funcţiei v. 257 2
c) Ce relaţie este între Im v şi G? 264 5
12. Reproduceţi tabelul următor şi decideţi
x kg 1 2 3
dacă el defineşte o funcţie.
8x lei 8 16 24
13. Un tren se deplasează cu viteza me-
t ore 1 2 3
die de 45 km/h. Reproduceţi tabelul urmă-
d = 45t km 45 90 135
tor şi decideţi dacă el defineşte o funcţie.
3. Funcţii 103
14. Reproduceţi tabelul următor şi Oraşul Paris Kiev Viena
decideţi dacă el defineşte o funcţie care Ţara Franţa Ucraina Austria
asociază fiecărui oraş din prima linie ţa-
ra în care el se află.
15. Enumeraţi elementele funcţiei:
a) f : D ® E, f(x) = 0,5x; b) g : {–1, 2, 5} ® {, g(x) = x – 7,2;
9x2 – 4x
c) f : (–7, 28] ® E, f(x) = –11x + 2; d) h : {–1,4; 2,3; 5} ® Q, h(x) = .
3x – 7
16. Reproduceţi tabelul următor şi decideţi x 5 12 15
dacă el defineşte o funcţie. f(x) 18 10; –17 13,5
17. Reproduceţi tabelul următor şi decideţi x 0 2 4
dacă el defineşte o funcţie. f(x) 24 31 3; 12
18. Reproduceţi tabelul următor şi decideţi x –2 0 12
dacă el defineşte o funcţie. f(x) 5: –5 16 33
19. Construiţi o diagramă care defineşte:
a) o funcţie de la {–13, 1} la {–1, 1}; b) o funcţie de la {–10, 2} la {–8, 12}.
20. Fie mulţimile D = {–4, –2} şi E = {–1, 1, 4}. Decideţi dacă f(x) = x + 3 defineşte
o funcţie de la D la E?
21. Fie mulţimile D = {–7, 3} şi E = {–18, –14, 6}. Decideţi dacă f(x) = 2x defineşte
22. Fie mulţimile D = {–3, –1, 0} şi E = {–8, 1, 0, 9}. Decideţi dacă f(x) = x2 defineşte
23. Decideţi dacă desenul constituie reprezentarea grafică a unei funcţii.
y y y
x x x
24. Fie mulţimile D = {1, 3, 4} şi E = {–4 –2, –1, 0, 2}. Care dintre formulele f(x) =
–2x + 1 şi g(x) = x – 5 defineşte o funcţie de la D la E?
25. Fie mulţimile D = {–2, 0, 3} şi E = {–1, 3, 7, 12}. Care dintre formulele f(x) = 2x
+ 9 şi g(x) = x2 + 3 defineşte o funcţie de la D la E?
26. Fie mulţimile D = {–2, 1, 5} şi E = {–14, 1, 2, 3}. Care dintre formulele f(x) =
3x – 5 şi g(x) = 5x – 4 defineşte o funcţie de la D la E?
27. Fie mulţimile D = {–3, –1, 3, 6} şi E = {–11, –5, 7, 16}. Care dintre formulele f(x)
= 2x + 3 şi g(x) = 3x – 2 defineşte o funcţie de la D la E?
104 3. Funcţii
Func ţii. Definirea unei func ţii. Suplimentar
1. Fie funcţia f : q ® q, Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei f, dacă:
a) f(x) = u(2x). unde u este cifra unităţilor numărului a = 2x;
b) f(x) = u(3x). unde u este cifra unităţilor numărului a = 3x;
c) f(x) = u(4x). unde u este cifra unităţilor numărului a = 4x;
d) f(x) = u(8x). unde u este cifra unităţilor numărului a = 8x;
e) f(x) = u(9x). unde u este cifra unităţilor numărului a = 9x.
2. Decideţi dacă există o funcţie f : A ® B cu proprietatea:
a) f(x) + f(–x) = x; b) f(x) + f(–x) = 2x + 1; c) f(x) + f(–x) = 3x – 1.
3. Fie funcţiile f : A ® B. Decideţi câte funcţii f există, dacă: a) A = {a}, B = {1};
b) A = {a}, B = {1, 2}; c) A = {a}, B = {1, 2, 3}; d) A = {a}, B = {1, 2, 3, ..., n}.
4. Fie funcţiile f : A ® B. Decideţi câte funcţii f există, dacă:
a) A = {a, b}, B = {1}; b) A = {a, b}, B = {1, 2}; c) A = {a, b}, B = {1, 2, 3}.
a) A = {a, b, c}, B = {1}; b) A = {a, b, c}, B = {1, 2}; c) A = {a, b, c}, B = {1, 2, 3}.
a) A = {a, b, c, d}, B = {1}; b) A = {a, b, c, d}, B = {1, 2}.
7. Fie funcţia f : Z ® Z. Explicitaţi expresia funcţiei f, dacă:
a) f(x) = | x – 13 |; b) f(x) = | 2,9 – x |; c) f(x) = | x + 2 |; d) f(x) = | x + 5,2 |.

a) f(x) = x – 6x + 9;
2

b) f(x) = x – 10x + 25;
2
 2
c) f(x) = x + 12x + 36.
a) f(x) = sgn (x – 7); b) f(x) = sgn (x – 15); c) f(x) = sgn (x – 23).
a) f(x) = sgn (x + 1,3); b) f(x) = sgn (x + 2,8); c) f(x) = sgn (x + 3,6).
5,2 – x, dacă x < 5,2
123
11. Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = Calculaţi: f(–2); f(–1); f(5,2);

x – 5,2, dacă x ≥ 5,2.
f(6); f(–3).
3 – x, dacă x < –9
14243
12. Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 2x + 30, dacă –9 ≤ x < 12 Calculaţi: f(–10); f(–2); f(5);
f(6); f(12); f(15). 6x – 8, dacă x ≥ 12.
3. Funcţii 105
Evaluare
A B
À Scrieţi cât mai simplu: À Scrieţi cât mai simplu:
a) intervalul deschis –7 15; a) intervalul deschis –3 23;
20
b) intervalul închis –2,5 8. b) intervalul închis –3,2 39.
ÁReprezentaţi analitic: ÁReprezentaţi analitic:

a) intervalul (–2,6; 8,7); 10
a) intervalul (–5,1; 6,2);
b) intervalul [–3,7; 4,5]. b) intervalul [–8,5; 8,7].
®Scrieţi cum se citeşte: ®Scrieţi cum se citeşte:

a) f : E ® F; b) g : B ® C. 10 a) g : B ® D; b) h : C ® E.
¯ Reprezentaţi grafic intervalul: ¯ Reprezentaţi grafic intervalul:

a) (–2,3; 3); b) [–3; 2,8]. 10 a) (–5,8; 7); b) [–5; 9,5].
°Ana are 5 ani, Paul are 6 ani şi Ioana ° George are 7 pere, Petre are 6 pere
are 8 ani. Reprezentaţi printr-o diagramă 10 şi Dan are 3 pere. Reprezentaţi printr-o
corespondenţa dintre mulţimile {a, i, p} şi diagramă corespondenţa dintre mulţimile
{5, 6, 8}. {d, g, p} şi {3, 6, 7}.
B F
± Examinaţi dia- –3
G
f
M
5
± Examinaţi dia- –8
f
–4
grama prin care este grama prin care este –1
4 –4 10 –3
definită funcţia f şi definită funcţia f şi 8
9 –9 6
enumeraţi-i elemen- enumeraţi-i elemen-
tele. tele.
 Examinaţi diagramele şi identificaţi 

Examinaţi diagramele şi identificaţi care
care dintre ele nu defineşte o funcţie. dintre ele nu defineşte o funcţie.
c 0 a 1 a 2 b 4
10
d 3 d 3 c 6
8 e
a) b) a) b)
 Construiţi un tabel prin care poate fi  Construiţi un tabel prin care poate fi
10
definită o funcţie. definită o funcţie.
 Fie A = {3, 4, 5}, B = {1, 3, 5, 6} şi  Fie A = {2, 4, 5}, B = {5, 13, 17, 20} şi
legile f(x) = 3x – 5, g(x) = 2x – 5. Cercetaţi 10 legile f(x) = 4x – 3, g(x) = 3x – 4. Cercetaţi
dacă una dintre aceste legi defineşte o dacă una dintre aceste legi defineşte o
funcţie de la A la B. funcţie de la A la B.
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
106 3. Funcţii
Proporţionalitate directă
l Un tren se deplasează cu viteza medie de 50 km/h. Calculaţi distanţa parcursă de tren în:
1 h, 2 h, 3 h şi reprezentaţi dependenţa dintre timp şi distanţa parcursă de tren când viteza medie
rămâne constantă. y
150
x ore 1 2 3
Rezolvare. Fie tabelul: 100
y km 50 100 150 50
x
Se reprezintă într-un sistem de axe ortogonale punctele (1, 50),
1 2 3
(2, 100) şi (3, 150). Pe axa absciselor o unitate = 1 h, iar pe axa ordo-
natelor o unitate = 50 km.
Funcţiile numerice f : D ® Z, f(x) = ax, a Î Z*, modelează proporţionalitatea directă.
Graficul funcţiei f : D ® Z, f(x) = ax, a Î Z*, unde mulţimea numerică D este finită, este
conţinut de o dreaptă care trece prin originea sistemului de axe. y
l Fie funcţia f : {1, 2, 3} ® Z, f(x) = x. Construiţi tabelul de valori şi re- 3
prezentaţi graficul funcţiei f. 2
1
Rezolvare. Fie tabelul: x 1 2 3 x
Graficul funcţiei f este Gf f(x) 1 2 3 1 2 3
= {(1, 1), (2, 2), (3, 3)}. Graficul funcţiei f este format din trei puncte.
l Fie formulele: f(x) = – x, g(x) = x, h(x) = 2x. Identificaţi formula y
care defineşte funcţia al cărei grafic este reprezentat în dreapta.
Rezolvare. Graficul funcţiei căutate este {(–1, –1), (0, 0), (1, 1)}.
Deoarece f(–1) = 1 ¹ –1, f nu verifică condiţiile cerute. Se constată 1
x
–1 1
că toate condiţiile sunt verificate numai de formula g(x) = x.
–1
f : {–3, –2, 0, 1, 2} ® Z, f(x) = 3.
l Reprezentaţi graficul funcţiei y
Rezolvare. Tabelul valorilor funcţiei este:
3
x –3 –2 0 1 2
f(x) 3 3 3 3 3
Gf = {(–3, 3), (–2, 3), (0, 3), (1, 3), (2, 3)}. Graficul funcţiei este repre- x
zentat în dreapta.
Graficul funcţiei constante f : D ® Z, f(x) = a, a Î Z*, unde mulţi-
mea numerică D este finită, este conţinut de o dreaptă paralelă cu axa absciselor.
l Construiţi graficul funcţiei f : {–1, 0, 1, 2, 3} ® Z, f(x) = x + 1. y
Rezolvare. Tabelul valorilor funcţiei este:
x –1 0 1 2 3
f(x) 0 1 2 3 4
Gf = {(–1, 0), (0, 1), (1, 2), (2, 3), (3, 4)}. Graficul funcţiei este repre- x
zentat în dreapta.
****************************************************
1. Un autobuz se deplasează cu viteza medie de 55 km/h. Calculaţi distanţa parcursă
de autobuz în: 1 h, 2 h, 3 h, 4 h şi completaţi un tabel.
3. Funcţii 107
2. O pungă cu chefir costã 9,5 lei. Calculaţi cât costă: 2 pungi de chefir, 3 pungi de
chefir, 4 pungi de chefir, 5 pungi de chefir. Completaţi un tabel. Enumeraţi perechile de
numere ordonate care se obţin.
3. 1 kg de cartofi costă 12 lei. Calculaţi cât costă: 2 kg de cartofi, 3 kg de cartofi, 5 kg
de cartofi, 7 kg de cartofi. Completaţi un tabel. Enumeraţi perechile de numere ordonate
care se obţin.
4. 1 kg de morcovi costă 11 lei. Calculaţi cât costă: 2 kg de morcovi, 3 kg de morcovi,
4 kg de morcovi, 5 kg de morcovi. Completaţi un tabel. Enumeraţi perechile de numere
ordonate care se obţin.
5. Calculaţi aria unui dreptunghi şi completaţi un tabel de valori, dacă:
a) o dimensiune este 3 şi cealaltă dimensiune ia valori din mulţimea {1, 2, 4, 5};
b) o dimensiune este 2,5 şi cealaltă dimensiune ia valori din mulţimea {2, 3, 5};
c) o dimensiune este 3,2 şi cealaltă dimensiune ia valori din mulţimea {1, 3, 5, 6};
d) o dimensiune este 3,5 şi cealaltă dimensiune ia valori din mulţimea {2, 4, 6, 8}.
6. Construiţi tabelul de valori al funcţiei şi enumeraţi perechile de numere ordonate care
se obţin:
a) f : {0, 1, 2, 3} ® m, f(x) = 2x; b) f : {–1, 0, 2, 3} ® m, f(x) = 3x;
c) f : {–2, 0, 2, 4} ® m, f(x) = 0,5x; d) f : {–3, –2, –1, 0} ® m, f(x) = 4x.
7. Reprezentaţi într-un sistem de axe ortogonale punctele: A(4, 0), B(0, 3), C(–5, 0),
D(0, –2), E(1, 0), F(–3, 0), G(0, –1), H(3, 0).
8. Reprezentaţi într-un sistem de axe ortogonale punctele: A(4, 3), B(5, 3), C(–5, 2),
D(–2, –2), E(1, 2), F(–3, 3), G(–4, –1), H(3, –2)..
9. Construiţi reprezentarea graficului funcţiei:
a) f : {–2, –1, 0, 1} ® m, f(x) = –x; b) f : {–3, –1, 0, 1} ® m, f(x) = –2x;
c) f : {–4, 2, 1, 3} ® m, f(x) = –3x; d) f : {–3, –2, –1, 0} ® m, f(x) = –4x.
10. Reproduceţi graficul. y
–
a) Fie formulele: f(x) = 2x, g(x) = x, h(x) = 2x. Recunoaşteţi care
2
formulă defineşte funcţia cu graficul reprezentat.
b) Recunoaşteţi elementele funcţiei reprezentate. –1 1 x
–2
11. Reprezentaţi graficul funcţiei:

a) f : {–1, 0, 2, 3} ® m, f(x) = 2; b) f : {–3, –1, 0, 1} ® m, f(x) = –3;
c) f : {–3, –1, 0, 3} ® m, f(x) = –4; d) f : {–2, –1, 0, 2} ® m, f(x) = –2.
a) f : {–5, –4, 1, 3} ® m, f(x) = x – 2; b) f : {–3, –1, 1, 2} ® m, f(x) = 2x – 1;
c) f : {–2, –1, 0, 3} ® m, f(x) = 3x – 2; d) f : {–1, 0, 2, 4} ® m, f(x) = 2x – 3.
108 3. Funcţii
Proporţionalitate directă. Suplimentar
1. Identificaţi elementele funcţiei f:
a) cu Gf = {(–2, –2), (0, 0), (3, 3)}; b) cu Gf = {(–1, 1), (0, 0), (2, –2)}.
2. Identificaţi elementele y y
funcţiei al cărei grafic este re-
prezentat în fiecare desen.
1 1
2 x –2 x
–2 2
–1 –1
a) b)
–2, dacă x < –2 –1, dacă x < –1
123
123
a) f : {–4, –3, –1} ® m, f(x) = b) f : {–3, 0, 2} ® m, f(x) =
1, dacă x ≥ –2. 2, dacă x ≥ –1.
4. Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiile:
a) f : {–1, 0, 1, 2} ® m, f(x) = 2x – 1; g : {–1, 0, 1, 2} ® m, g(x) = 2x – 2;
b) f : {–1, 0, 1, 2} ® m, f(x) = –3x + 1; g : {–1, 0, 1, 2} ® m, g(x) = –3x.
1 – x, dacă x < 0
123
a) f : {–2, –1, 0, 1, 2} ® Z, f(x) =

x – 2, dacă x ≥ 0;
2 – x, dacă x < 2
123
b) f : {0, 1, 2, 3, 4} ® Z, f(x) =
x – 2, dacă x ≥ 2.
a) f : {–2, –1, 1, 2} ® m, f(x) = | –3x |; b) f : {–2, –1, 1, 2} ® m, f(x) = | –2x |.
a) f : {–2, –1, 1, 3} ® m, f(x) = | 1 – x |; b) f : {–2, –1, 0, 3, 4} ® m, f(x) = | 2 – x |.
8. Aflaţi formula care defineşte funcţia y y
al cărei grafic este reprezentat în desen. O x
x
O

a) b)
a) f : {–1, 0, 2. 3, 4} ® m, f(x) = sgn (x – 2);
b) f : {–1, 0, 3, 4, 5} ® m, f(x) = sgn (3 – x).
10. Aflaţi a astfel încât graficul funcţiei:
a) f : D ® m, f(x) = 5x + a să conţină punctul (2, 5);
b) f : D ® m, f(x) = 7x + a să conţină punctul (–4, 7).
3. Funcţii 109
Evaluare
A B
À Construiţi tabelul valorilor funcţiei À Construiţi tabelul valorilor funcţiei
f : {–12, –10, 4, 7} ® m, f(x) = 10. 20 f : {–13, –12, 3, 1} ® m , f(x) = 17.
ÁConstruiţi tabelul valorilor funcţiei ÁConstruiţi tabelul valorilor funcţiei

f : {–3, –2, 1, 3} ® m, f(x) = 7x. 10 f : {–5, –3, 2, 6} ® m, f(x) = 3x.
®Construiţi tabelul valorilor funcţiei ®Construiţi tabelul valorilor funcţiei

f : {–5, –3, 2, 4} ® m, f(x) = 2x – 1. 10 f : {–7, –1, 5, 8} ® m, f(x) = 2x + 1.
¯ Reprezentaţi grafic punctele: ¯ Reprezentaţi grafic punctele:

A(–3, 2), B(–2, –3), C(1, 4). 10 A(–4, 5), B(–3, –2), C(3, 1).
°Fie funcţia °Fie funcţia
f : {–9, –7, 6, 8} ® m, f(x) = 5. 10 f : {–10, –6, 5, 9} ® m, f(x) = 4.
Reprezentaţi prin enumerarea elementelor Reprezentaţi prin enumerarea elementelor
mulţimea Gf. mulţimea Gf.
± Fie funcţia ± Fie funcţia

f : {–11, –6, 2, 5} ® {, f(x) = –7x. f : {–12, –7, 3, 4} ® {,, f(x) = –5x.
10
Reprezentaţi prin enumerarea elementelor Reprezentaţi prin enumerarea elementelor

mulţimea Gf. mulţimea Gf.
 Construiţi graficul funcţiei  Construiţi graficul funcţiei

f : {–2, –1, 2, 3} ® m, f(x) = –2x. 10 f : {–2, –1, 1, 2} ® m, f(x) = –3x.
 Construiţi graficul funcţiei  Construiţi graficul funcţiei
f : {–2, –1, 0, 1} ® m, f(x) = –2x + 1.
10 f : {–2, –1, 0, 1} ® Z, f(x) = 2x – 1.
 Aflaţi a astfel încât graficul funcţiei  Aflaţi a astfel încât graficul funcţiei
f : D ® m, f(x) = 2x + a
10 f : D ® m, f(x) = 3x + a
să conţină punctul (3, 9).
să conţină punctul (4, 7).
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
110 3. Funcţii
Fu n c ţ i a d e gra d u l I ( 1 )
l Un autobuz a pornit într-o cursă lungă. După ce a parcurs 25 km, autobuzul a intrat pe o
autostradă. În continuare el se deplasează cu viteza medie de 50 km/h. Scrieţi formula după
care poate fi calculată distanţa parcursă de autobuz în fiecare moment, după ce acesta a intrat pe
autostradă.
Construiţi un tabel în care înregistraţi distanţele parcurse după: 1 h, 2 h, 3 h şi reprezentaţi
grafic funcţia care modelează situaţia descrisă.
Rezolvare. Ţinem cont că distanţa parcursă de autobuz pe autostra- d
dă este direct proporţională cu timpul, iar la această distanţă se adaugă
25 km parcurşi până la autostradă. Notăm distanţa cu d, timpul cu t şi
rezultă d(t) = 50t + 25. t ore 0 1 2 3
Tabelul valorilor func-
d(t) km 25 75 125 175
ţiei d este:
Se reprezentã într-un sistem de axe ortogonale punctele: (0, 25) t
(1, 75), (2, 125), (3, 175). Pe axa absciselor o unitate = 1 h, iar pe axa
ordonatelor o unitate = 25 km.
Observaţii. 1) În acest caz valorile din tabel nu mai sunt izolate, deoarece se pot adăuga
oricâte valori între cele existente sau mai mari decât ele.
2) Domeniul de definiţie al funcţiei d este infinit: [0, ∞).
3) Graficul funcţiei d este o semidreaptă închisă.
Funcţiile numerice f : Z ® Z, f(x) = ax + b, a Î Z, b Î Z, sunt funcţii afine
Funcţiile numerice f : Z ® Z, f(x) = ax + b, a Î Z*, b Î Z, sunt funcţii de gradul I.
Graficul funcţiei de gradul I f : Z ® Z, f(x) = ax + b, a Î Z*, b Î Z, este o dreaptă.
l Pe 16 mai un magazin a primit 400 kg de zahăr. Zilnic se vând 18 kg de zahăr.
a) Scrieţi formula prin care se poate afla cantitatea de zahăr care rămâne după x zile.
b) Reprezentaţi funcţia determinată de formula de la punctul a).
c) Pentru ce zi trebuie să se comande o nouă cantitate de zahăr?
Rezolvare. a) În fiecare zi se vând 18 kg de zahăr, deci în x zile se vând 18x kg de zahăr. Dupã
x zile magazinul mai are f(x) = 400 – 18x kilograme de zahăr.
b) Ţinem cont că 400 = 18 ∙ 22 + 4. Tabelul valorilor funcţiei f este: y
x zile 5 10 15 20 22
d(t) km 310 220 130 40 4 400
Se reprezentă (cu aproximaţie) într-un sistem de axe ortogonale
punctele: (10, 220), (20, 40) şi ţinem cont că graficul este conţinut de
o dreaptă. Pe axa absciselor o unitate = 5 zile, iar pe axa ordonatelor
o unitate = 90 kg. x
c) Zahărul ajunge pentru 22 de zile începând cu 16 mai. O nouã 10 20
comandă trebuie făcută pentru ziua de 7 iunie.
l Recunoaşteţi funcţiile cu domeniul de definiţie infinit: f1 : Z ® Z, f1(x) = x; f2 : {–3, 0, 5} ® m,
f2(x) = x + 2; f3 : {0, 2, 4, ...} ® m, f3(x) = –3x + 2; f4 : Z ® Z, f4(x) = 0,7x – 8.
Răspuns. Fiecare dintre funcţiile f1, f3, f4 are domeniul de definiţie infinit.
l Fie funcţiile f1, f2, f3 : Z ® Z, f1(x) = 3x + 2, f2(x) = –5x, f3(x) = 4x – 3 şi punctul (–1, –1).
Identificaţi funcţia care conţine punctul (–1, –1).
3. Funcţii 111
Rezolvare. Deoarece f1(–1) = 3(–1) + 2 = –1. punctul (–1, –1) aparţine graficului funcţiei f1.
f2(–1) = –5(–1) = 5 ≠ –1 punctul (–1, –1) nu aparţine graficului funcţiei f2.
f3(–1) = 4(–1) – 3 ≠ –1 punctul (–1, –1) nu aparţine graficului funcţiei f3.
l Reprezentaţi grafic funcţia: y
a) f1 : Z ® Z, f1(x) = 3x; b) f2 : Z ® Z, f2(x) = x – 2;
c) f3 : Z ® Z, f3(x) = –2x + 1.
Rezolvare. a) Tabelul valorilor –1
x 0 1 x
funcţiei f1 este:
f1(x) –3 0 3
Se reprezentă punctele (–1, –3), (0, 0), (1, 3) şi constatăm că sunt
coliniare. Graficul funcţiei f1 este o dreaptă ce conţine originea siste-
mului de coordonate.
b) Tabelul valorilor funcţiei f2 y
x 0 1 2
este:
– 2 – 1 0
Se reprezentă punctele (0, –2), f2(x)
(1, –1), (2, 0) şi constatăm că sunt coliniare. y x
Graficul funcţiei f2 este o dreaptă.
c) Tabelul valorilor funcţiei f3 este:
x –1 0 1 x
f2(x) 3 1 –1
Se reprezentă punctele (–1, 3), (0, 1), y
(1, –1) şi constatăm că sunt coliniare.
Graficul funcţiei f3 este o dreaptă.
l Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z, f(x) = –2. x
Rezolvare. Tabelul valorilor funcţiei x –1 0 1
f este:
f(x) –2 –2 –2
Se reprezentă punctele (–1, –2),
(0, –2), (1, –2). Graficul lui f este o dreaptă paralelă
cu abscisa (axa Ox).
l Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, f(x) = | x – 1 |. y
Rezolvare. Explicitând funcţia, rezultă:
1 – x, dacă x Î (–∞, 1)
123
f(x) =
x – 1, dacă x Î [1, ∞).
x
x –1 0 1 2 3
f(x) = 1 – x 2 1 0)
f(x) = x – 1 [0 1 2
Se reprezentă punctele (–1, 2), (0, 1), (1, 0), (2, 1), (3, 2)}. Graficul lui f este un unghi.
Formulări sinonime. 1) „să se reprezinte geometric graficul funcţiei ...“, „sã se reprezinte graficul
funcţiei ...“, „să se reprezinte grafic funcţia ...“; 2) „funcţia de forma ...“, „expresia funcţiei este
...“, „formula prin care este definitã funcţia este ...“.
l Graficul funcţiei f : Z ® Z, f(x) = ax, a Î Z*, este o dreaptă care conţine originea sistemului
de axe. Pentru construirea graficului este nevoie de minimum două puncte.
112 3. Funcţii
l Graficul funcţiei f : Z ® Z, f(x) = b, b Î Z*, este o dreaptă paralelă cu axa absciselor (Ox).
Pentru construirea graficului este nevoie de minimum două puncte.
****************************************************
1. a) Distanţa parcursă de un microbuz este d(t) = 30t + 10 (km). Aflaţi distanţa
parcursă de microbuz după: 1 h, 1,5 h, 2 h, 2,5 h şi completaţi un tabel.
b) Distanţa parcursă de un tren este d(t) = 40t + 12 (km). Aflaţi distanţa parcursă de
tren după: 0,5 h, 1,2 h, 2,5 h, 3,4 h şi completaţi un tabel.
2. Vlad are 15 lei. El a constatat că poate economisi zilnic 3 lei. Alegeţi formula dupã
care se poate afla câţi lei va avea după t zile:
a) s(t) = 15t + 3; b) s(t) = 3t + 15; c) s(t) = 3t – 15; d) s(t) = 15t – 3.
3. Când te urci într-un taximetru, pornirea costă 30 lei. La această sumă se adaugă
8 lei pentru fiecare kilometru parcurs. Alegeţi formula după care se obţine suma indicată
de aparatul de taxat după x kilometri parcurşi de un client:
a) s(x) = 30x + 8; b) s(x) = 8x – 30; c) (x) = 8x + 30; d) s(x) = 30x – 8.
4. Se dau funcţiile: f1 : Z ® Z, f1(x) = 2x; f2 : Z ® Z,
x –1 0 1
f2(x) = 3x; f3 : Z ® Z, f3(x) = –5x; f4 : Z ® Z,
f1(x)
f4(x) = –3x; f5 : Z ® Z, f5(x) = 5x. Copiaţi şi
completaţi tabelul: f2(x)
f3(x)
f4(x)
f5(x)
5. Recunoaşteţi funcţiile cu domeniul de definiţie infinit: f1 : {–1, 2, 5} ® Z, f1(x) = 4x2;
f2 : q ® Z, f2(x) = 2,9x + 1; f3 : {..., –5, –3, –1} ® Z, f3(x) = –2,5x.
6. Decideţi dacă punctele:
a) (2; 0), ( –1, –3) aparţin graficului funcţiei f1(x) = x – 2;
b) (3; 0), (–1, 4) aparţin graficului funcţiei f2(x) = –x + 3;
c) (1, 3), (–2, –5) aparţin graficului funcţiei f3(x) = 3x;
d) (0,5; 1), (–0,5; –1) aparţin graficului funcţiei f4(x) = 2x;
e) (–1; –3,2), (0,5; 1,5) aparţin graficului funcţiei f5(x) = 3,2x.
7. Fie funcţia f : Z ® Z, de forma f(x) = 3x. Construiţi dreapta care conţine punctele A
şi B de coordonate: a) (–1, f(0)), (2, f(1)); b) (–1, f(1)), (3, f(1)); c) (0, f(–1)), (–3, f(1));
d) (–2, f(0)), (3, f(–1)).
8. Fie funcţia f : Z ® Z, de forma f(x) = x + 1. Construiţi dreapta care conţine punctele
A şi B de coordonate: a) (–1, f(0)), (2, f(–1)); b) (–1, f(1)), (3, f(2)); c) (0, f(–1)), (–3, f(1));
d) (–2, f(1)), (3, f(–2)).
9. Fie funcţiile: f1 : Z ® Z, f1(x) = x + 4; f2 : Z ® Z, f2(x) = x – 5; f3 : Z ® Z, f3(x)
= –x + 3; f4 : Z ® Z, f4(x) = –x – 7; f5 : Z ® Z, f5(x) = 5 – x.
Completaţi un tabel cu prima linie x –1 0 1
10. Fie funcţiile: f1 : Z ® Z, f1(x) = 2x + 1; f2 : Z ® Z,, f2(x) = 2x – 1; f3 : Z ® Z,
3. Funcţii 113
f3(x) = –3x + 2; f4 : Z ® Z, f4(x) = 3x – 4; f5 : Z ® Z, f4(x) = 2x – 5.
Copiaţi şi completaţi tabelul: x –2 –1 0
f1(x)
f2(x)
f3(x)
f4(x)
f5(x)
11. Construiţi graficul funcţiei f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = 3x reprezentând dreapta care conţine punctele (–1, f(–1)), (1, f(1));
b) f(x) = –2x reprezentând dreapta care conţine punctele (–1, f(–1)), (0, f(0));
c) f(x) = 4x reprezentând dreapta care conţine punctele (–1, f(–1)), (0, f(0));
d) f(x) = –3x reprezentând dreapta care conţine punctele (–1, f(–1)), (0, f(0));
e) f(x) = –4x reprezentând dreapta care conţine punctele (–1, f(–1)), (0, f(0)).
12. Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = x + 1 alegând pentru x valorile –1, 0, 2;
b) f(x) = –x + 3 alegând pentru x valorile 0, 1, 3;
c) f(x) = –x + 5 alegând pentru x valorile 0, 3, 5;
d) f(x) = –x – 5 alegând pentru x valorile –5, –2, –1;
e) f(x) = –x + 2 alesgând pentru x valorile –1, 0, 1.
a) f(x) = 2x – 1 alegând pentru x valorile –1, 1;
b) f(x) = –3x + 1 alegând pentru x valorile 0, 1;
c) f(x) = –4x + 3 alegând pentru x valorile 0, 1;
d) f(x) = –2x – 3 alegând pentru x valorile –2, 0;
e) f(x) = 3x – 2 alegând pentru x valorile –1, 0.
14. Identificaţi care dintre punctele:
a) ( –2, –3), (1, –2) aparţine graficului funcţiei f1 : Z ® Z, f1(x) = –2x + 1;
b) ( –2, 8), (–1, –3) aparţine graficului funcţiei f2 : Z ® Z, f2(x) = –3x + 2;
c) (–3, 7), ( –1, –6) aparţine graficului funcţiei f3 : Z ® Z, f3(x) = –2x + 3;
d) (2, 4), ( –1, –4) aparţine graficului funcţiei f4 : Z ® Z, f4(x) = 3x – 1.
15. Reprezentaţi dreapta determinată de punctele A(1, 1), B(2, –2). Identificaţi
care dintre funcţiile f1, f2, f3 : Z ® Z, f1(x) = 3x + 4, f2(x) = –3x + 4, f3(x) = –4x + 3 are
graficul dreapta AB.
16. Alegeţi convenabil două puncte şi construiţi graficul funcţiei f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = x + 5; b) f(x) = –x + 3; c) f(x) = x – 6; d) f(x) = x + 7.
a) f(x) = 1; b) f(x) = –1; c) f(x) = 6; d) f(x) = –5; e) f(x) = –2,5.
18. Reprezentaţi grafic în acelaşi sistem de axe grafic funcţiile f, g : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = 2 şi g(x) = –2; b) f(x) = 3 şi g(x) = –3; c) f(x) = 4 şi g(x) = –4.
114 3. Funcţii
l Graficul funcţiei f : Z ® Z, f(x) = ax + b, a Î Z*, b Î Z*, este o dreaptă care nu conţine originea
sistemului de axe şi se construieşte reprezentând două puncte ale graficului.
l Funcţia f : Z ® Z, f(x) = ax + b, a Î Z , b Î Z, are valoarea 0 pentru x = – . –
* b b este zeroul
a a
funcţiei f : Z ® Z, f(x) = ax + b, a Î Z*, b Î Z. Intersecţia graficului funcţiei f cu axa Ox este
( (
punctul – b , 0 .
a
l Pentru fiecare dintre funcţiile de gradul I (f : Z ® Z) de mai jos aflaţi zeroul şi intersecţia
graficului ei cu axa Ox.
a) f(x) = 3x; b) f(x) = 2x + 5; c) f(x) = 4x – 3; d) f(x) = –5x + 4.
Rezolvare. a) Deoarece 3x = 0, rezultă x = 0. Zeroul lui f este 0 şi intersecteză Ox în punctul
(0, 0).
b) Deoarece 2x + 5 = 0, rezultă x = –2,5. Zeroul lui f este –2,5 şi intersecteză Ox în punctul
–
( 2,5; 0).
c) Deoarece 4x – 3 = 0, rezultă x = 0,75. Zeroul lui f este 0,75 şi intersecteză Ox în punctul
(0,75; 0).
d) Deoarece –5x + 4 = 0, rezultă x = 0,8. Zeroul lui f este 0,8 şi intersecteză Ox în punctul
(0,8; 0).
Proprietăţi ale funcţiei de gradul I
l Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 2x.
a) Studiaţi semnul funcţiei f. b) Comparaţi, prin exemple, f(x1) cu f(x2) dacă x1 < x2.
Rezolvare. a) Rezolvând ecuaţia f(x) = 0, se –2 –1
x 0 1 2
obţine zeroul 0. Se construieşte tabelul:
f(x) –4 – 2 0 2 4
Din tabel se constată că: pentru x Î (–∞, 0),
f(x) < 0; pentru x Î (0, ∞), f(x) > 0. semn f(x) – 0 +
b) Pentru x1 = –2 şi x2 = 1 obţinem f(–2) < f(1)
(deoarece – 4 < 2). Analizând şi alte exemple, se constată că x1 < x2 implică f(x1) < f(x2).
l Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 2x – 1.
Rezolvare. a) Rezolvând ecuaţia f(x) = 0, se
x –2 0,5 2
obţine zeroul 0,5. Rezultă tabelul:
Din tabel se constată că: pentru x Î (–∞; 0,5), f(x) – 5 0 3
f(x) < 0; pentru x Î (0,5; ∞), f(x) > 0. semn f(x) – 0 +
b) Dacă x1 = –2 şi x2 = 2 rezultă f(–2) < f(2)
(deoarece –5 < 3). Analizând şi alte exemple, constatăm că x1 < x2 implică f(x1) < f(x2).
l Fie funcţia f : R ® R, f(x) = –3x + 1.
Rezolvare. a) Rezolvând ecuaţia f(x) = 0, se ob-
x 0 0,(3) 2
ţine zeroul 0,(3). Construim tabelul: Din tabel se
f(x) 1 0 –5
constată că: pentru x Î (–∞; 0,(3)), f(x) > 0;
pentru x Î (0,(3); ∞), f(x) < 0. semn f(x) + 0 –
b) Pentru x1 = 0 şi x2 = 2 obţinem f(0) > f(2)
(deoarece 1 > –5). Analizând şi alte exemple, constatăm că x1 < x2 implică f(x1) > f(x2).
3. Funcţii 115
Semnul funcţiei de gradul I, f(x) = ax + b, a Î Z*, b Î Z*
Rezolvînd ecuaţia f(x) = 0, se află zeroul funcţiei f, – b , după care se completează tabelul
a
x –b a>0 a<0
a + +
f(x) 0 – –
semn f(x) semn (–a) 0 semn a
l ( ( (
f are pe intervalul –∞,– b semnul numărului –a; l f are pe intervalul – b ,–∞ semnul
numărului a.
a a (
l Aflaţi semnul funcţiei f : R ® R, dacă: a) f(x) = 5x + 7; b) f(x) = –8x + 5.
Rezolvare. a) Zeroul funcţiei f este a>0
x –1,4
soluţia ecuaţiei 5x + 7 = 0, numărul –1,4 +
–1,4. Din tabel se constată că: pentru f(x) 0
–
x Î (–∞; –1,4), f(x) < 0; pentru semn f(x) – 0 +
x Î (–1,4; ∞), f(x) > 0.
a) Zeroul funcţiei f este soluţia ecu- x 1,6 a<0
aţiei –8x + 5 = 0, numărul 1,6. Din ta- + 1,6
f(x) 0
bel se constată că: pentru x Î (–∞; 1,6), –
f(x) > 0; pentru x Î (1,6; ∞), f(x) < 0. semn f(x) + 0 –
Monotonia funcţiei de gradul I, f(x) = ax + b, a Î Z*, b Î Z*

l Dacă a > 0, x1 < x2 implică f(x1) < f(x2), f este strict crescătoare.
l Dacă a < 0, x1 < x2 implică f(x1) > f(x2), f este strict descrescătoare.
a>0 a<0
x x
f(x) f(x)
l Aflaţi semnul funcţiei f : Z ® Z, dacă: a) f(x) = 3x – 5; b) f(x) = –2x + 11.

x
Rezolvare. a) a = 3 > 0. f(x) Funcţia f este strict crescătoare.
x
b) a = –2 < 0. f(x) Funcţia f este strict descrescătoare.
****************************************************
1. Aflaţi zeroul funcţiei f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = 3x; b) f(x) = –5x; c) f(x) = 2,73x; d) f(x) = 1,2x; e) f(x) = –3,4x; f) f(x) = –7,3x.
2. Aflaţi intersecţia cu axa Ox a graficului funcţiei f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = 11x; b) f(x) = –2,7x;c) f(x) = 3,8x; d) f(x) = 4,2x; e) f(x) = –1,7x; f) f(x) = –1,5x.
3. Aflaţi zeroul funcţiei f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = 3x + 9; b) f(x) = –7x + 14; c) f(x) = 4x – 5,2;
116 3. Funcţii
d) f(x) = –2,8x + 5,6; e) f(x) = 5x – 25; f) f(x) = –12x + 48.
4. Aflaţi intersecţia cu axa Ox a graficului funcţiei f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = 5x + 2; b) f(x) = –5x + 3; c) f(x) = 4x – 7;
d) f(x) = –8x + 5; e) f(x) = 2x – 11; f) f(x) = –2x + 21.
5. Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 12x. x –1 0 2
Completaţi tabelul: f(x)
semn f(x)
6. Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = –14x. x –3 0 4
Completaţi un tabel asemănător
semn f(x)
pentru funcţia f : Z ® Z, f(x) = –17x.
7. Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 5x – 2. x –1 0,4 2
Completaţi un tabel asemănător pentru
semn f(x)
funcţia f : Z ® Z cu:
a) f(x) = 6x + 1; b) f(x) = 8x + 3.
8. Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = –3x – 8. x –1 –2,(6) 2
Completaţi un tabel asemănător pentru semn f(x)
funcţia f : Z ® Z cu:
a) f(x) = –10x + 1; b) f(x) = –5x + 9; c) f(x) = –7x + 21; d) f(x) = – 6x + 90.
9. Comparaţi f(0) cu f(2), dacă funcţia f : Z ® Z, este de forma:
a) f(x) = 6x; b) f(x) = –8,1x; c) f(x) = 3,6x; d) f(x) = –11,2x;
e) f(x) = 4,5x; f) f(x) = –5,5x; g) f(x) = 9,1x; h) f(x) = –12,1x.
10. Comparaţi f(0) cu f(1), dacă funcţia f : Z ® Z, este de forma:
a) f(x) = 5x + 2; b) f(x) = –8x + 5; c) f(x) = 17x – 8; d) f(x) = –6,4x + 2.
11. Comparaţi 0 cu f(1), dacă funcţia f : Z ® Z, este de forma:
a) f(x) = 5x; b) f(x) = –53x; c) f(x) = 2,8x; d) f(x) = –719x; e) f(x) = 7,2x; f) f(x) = –324x.
a) f(x) = 2x + 3; b) f(x) = –18x + 56; c) f(x) = 5x – 12; d) f(x) = –5x + 128.
13. Comparaţi 0 cu f(–2), dacă funcţia f : Z ® Z, este de forma:
a) f(x) = 7x; b) f(x) = –12x; c) f(x) = 11x; d) f(x) = –15x; e) f(x) = 23x; f) f(x) = –17x.
a) f(x) = 3x + 7; b) f(x) = –7x + 5; c) f(x) = 4x –13; d) f(x) = –12x + 7; e) f(x) = 6x – 19.
15. Identificaţi coeficientul lui x al funcţiei de forma:
a) f(x)= 2,7x + 1; b) f(x) = –2,13x + 9; c) f(x) = 8,4x – 2; d) f(x) = –14,2x + 4,7.
16. Stabiliţi semnul funcţiei f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = 89; b) f(x) = –126; c) f(x) = 12,78; d) f(x) = –591.
3. Funcţii 117
a) f(x) = 7x; b) f(x) = –45x; c) f(x) = 134x; d) f(x) = 78x; e) f(x) = –15x; f) f(x) = –51x.
a) f(x) = 2x + 8; b) f(x) = –7x + 21; c) f(x) = 3x – 12; d) f(x) = –15x + 45.
19. Examinaţi graficele şi caracterizaţi funcţiile corespunzătoare alegând una dintre
variantele: „funcţia este strict crescătoare“; „funcţia este strict descrescătoare“; „funcţia
este constantă“.
a) b) c) d) e) f)
20. Stabiliţi monotonia funcţiei f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = x + 17; b) f(x) = –18x + 5; c) f(x) = 59,1x + 2; d) f(x) = –13,9x + 1; e) f(x) = 128.
21. Stabiliţi în ce condiţie funcţia f : Z ® Z, de forma:
a) f(x) = ax + 7 este strict crescătoare; b) f(x) = –ax + 2 este strict crescătoare;
c) f(x) = 3bx – 1 este strict crescătoare; d) f(x) = –14nx + 9 este strict crescătoare.
a) f(x) = ax – 9 este strict descrescătoare; b) f(x) = –ax + 4 este strict descrescătoare;
c) f(x) = 3bx + 5 este strict descrescătoare; d) f(x) = –37px + 2 este strict descrescătoare.
a) f(x) = ax – 11 este constantă; b) f(x) = –ax + 29 este constantă;
c) f(x) = 12bx + 21 este constantă; d) f(x) = – 15px + 5 este constantă.
a) f(x) = (a + 1)x –  19 este constantă; b) f(x) = (b – 6)x +  31 este constantă;
c) f(x) = (c –  13)x + 33 este constantă; d) f(x) = (m +  21)px +  65 este constantă.
a) f(x) = (5a + 2)x –  83 este constantă; b) f(x) = (4b – 7)x +  58 este constantă;
c) f(x) = (8c – 19)x +  92 este constantă; d) f(x) = (4m + 25)px +  71 este constantă.
a) f(x) = (a + 18)x –  22 este strict crescătoare;
b) f(x) = (b –  86)x +  31 este strict crescătoare;
c) f(x) = (c –  73)x + 48 este strict crescătoare;;
d) f(x) = (m +  29)px + 136 este strict crescătoare.
a) f(x) = (a + 27)x – 46 este strict descrescătoare;
b) f(x) = (b + 87)x + 78 este strict descrescătoare;
c) f(x) = (c – 79)x + 189 este strict descrescătoare.
118 3. Funcţii
l Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z, f(x) = 2x – 3 cu domeniul de definiţie:
a) D = (0, 3); b) D = [0, 3); c) D = [0, 3]. y
)
Rezolvare. a) Tabelul valorilor funcţiei f este: x 0 3
Funcţia f este strict crescătoare şi graficul f(x) (–3 x
3)
ei este un segment deschis.
b) Tabelul valorilor funcţiei f este y
)
x 0 3
)
f(x) [–3 3) x y
]
Funcţia f este strict crescătoare şi graficul
ei este un segment închis la stânga şi des-
chis la dreapta.
]
x
c) Tabelul valorilor funcţiei f este:
x 0 3
Funcţia f este strict crescătoare şi
f(x) [–3 3]
graficul ei este un segment închis.
]
Observaţie. În tabelul de valori şi la grafic „)“ şi „[“ au semnificaţiile de la intervale şi
cele de la geometrie (segmente închise, segmente deschise). y
–
l Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z, f(x) = 3x + 4 cu domeniul de definiţie:
a) D = (–∞, 1); b) D = (–∞, 1].
Rezolvare. a) Tabelul valorilor funcţiei f este: x –∞ 0 1
Funcţia f este strict descrescătoare şi graficul ei
)
f(x) 4 1) x
este o semidreaptă deschisă.
b) Tabelul valorilor funcţiei f este x –∞ 0 1 y
Funcţia f este strict descrescătoare şi
f(x) 4 1]
graficul ei este o semidreaptă închisă.
l Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z, f(x) = sgn (–x + 2).
Rezolvare. Explicităm ţinând cont de definiţia funcţiei signum (sgn).
]
x
–1, dacă –x + 2 < 0 1, dacă x < 2
123
123
f(x) = 0, dacă –x + 2 = 0 implică f(x) = 0, dacă x = 2

1, dacă –x + 2 > 0 –1, dacă x > 2.
y
Tabelul valorilor funcţiei f este:
x –1 2 1 x –1 2 1 )
sau f(x) x
f(x) = 1 1 1) 1 1)0(–1 –1
f(x) = 0 0 )
f(x) = –1 (–1 –1
****************************************************
1. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, dacă tabelul valorilor ei este:
a) x –2 2 b) x –3 –1 c) x –3 0
f(x) (–3 2) f(x) (–1 3) f(x) (–2 0)
3. Funcţii 119
2. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z, f(x) = ax + b, dacă tabelul valorilor ei este:
x –3 1 x –1 3 x 0 4
a) b) c)
f(x) (2 –1] f(x) (1 –2] f(x) [3 –1)
3. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, dacă tabelul valorilor ei este:
x –1 3 b) x –3 2 c) x –2 2
a)
f(x) [–2 1] f(x) [2 –2] f(x) [3 –3]
4. Construiţi pentru fiecare grafic un tabel de valori.
y y y y
)
]
)
) ]
x x x x
)
] ]
a) b) c) d)
y y y y
] ]
]
)
x x x x
) )
)
]
a) b) c) d)
y y y y
] ]
)
x x x x
a) b) c) d)
7. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z, dacă: a) f(x) = 4, D = (–1, 3);
b) f(x) = –2, D = [–3, 1]; c) f(x) = 1, D = [–2, 3); d) f(x) = 2, D = [–1, 2].
y y y y
]
]
]
)
x x x x
)
)
] )
a) b) c) d)
120 3. Funcţii
9. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z, dacă: a) f(x) = 1, D = (–∞, 2);
b) f(x) = –2, D = [–3, ∞); c) f(x) = –3, D = (–∞, 4); d) f(x) = 3, D = [–2, ∞).
10. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, a Î Z*, b Î Z*, cu tabelul de
valori:
a) x –3 1 b) x –1 2
f(x) (–2 0 f(x) [–1 1
c) x –2 2 d) x –1 3
f(x) [3 –1 f(x) (2 –2
11. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, a Î Z, b Î Z, cu tabelul de

valori:
a) x –5 1 b) x –2 2
f(x) (–2 –2 f(x) [–1 –1
c) x –1 3 d) x –1 2
f(x) [2 2 f(x) (3 3

valori:
a) x 0 3 b) x –3 0
f(x) (–3 0 f(x) [0 2
c) x 0 2 d) x –2 0
f(x) [4 0 f(x) (0 –3

valori:
a) x 2 0 b) x 0 3
f(x) –
( 3 0 f(x) [0 2
c) x –2 0 d) x 0 2
f(x) [4 0 f(x) (0 –3
13. Fie funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, a Î Z, b Î Z. Aflaţi a şi b, dacă:

a) graficul lui f conţine punctele (2, 0) şi (0, 5);
b) graficul lui f conţine punctele (1,6; 0) şi (0; –3,7);
14. Fie funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, a Î Z, b Î Z. Aflaţi a şi b, dacă:
a) graficul lui f intersectează: axa Ox în punctul (–14, 0); axa Oy în punctul (0; 1,2);
b) graficul lui f intersectează: axa Ox în punctul (–6,7; 0); axa Oy în punctul (0; 4,9);
c) graficul lui f intersectează: axa Ox în punctul (–7,8; 0); axa Oy în punctul (0; 9,3);
d) graficul lui f intersectează: axa Ox în punctul (–9,2; 0); axa Oy în punctul (0; 5,2).
3. Funcţii 121
Func ţia de gradul I. Suplimentar
1. Reprezentaţi grafic funcţiile:
a) f : {–2,–1, 0, 1, 2} ® m, f(x) = | 2x – 1 |; b) f : {–1, 0, 1, 2} ® m, f(x) = | 3x – 1 |
a) f : {–2, –1, 0, 1, 2} ® m, f(x) = sgn (3x + 1); b) f : {–2, –1, 0, 1, 2} ® m, f(x) = sgn (–2x – 1).
2 – x, dacă x < 1
123
3. Reprezentaţi graficul funcţiei: a) f : {–2, –1, 0, 1, 2, 3} ® m, f(x) = 2, dacă x = 1
1 – x, dacă x < 0 x – 1, dacă x > 1;
123
b) f : {–2, –1, 0, 1, 2, 3} ® m, f(x) = 2, dacă x = 0
x – 3, dacă x > 0.
4. Mihai a primit o pungă cu 57 de bomboane. El a decis să mănânce în fiecare zi 2
bomboane.
a) Scrieţi formula după care se poate afla câte bomboane i-au rămas după x zile.
b) Aflaţi intersecţiile graficului funcţiei definite de formula de la a) cu axele de coordo-
nate.
c) Mihai a primit bomboanele pe 5 aprilie. În ce zi consumă George ultima bomboană?
5. Anca a primit pe 5 martie 145 lei. În medie ea cheltuieşte 2,5 lei pe zi. Pe 30 aprilie
Anca a primit 25 lei pe care să-i cheltuiască în excursie.
a) Scrieţi formula după care se poate afla ce sumă de bani mai are Anca după x zile.
b) Aflaţi intersecţiile graficului funcţiei definite de formula de la a) cu axele de coordo-
nate.
b) Câţi lei poate cheltui Anca în excursie?
6. Reprezentaţi graficul funcţiei: a) f : Z ® Z, f(x) = | 2x |; b) f : Z ® Z, f(x) = | 3x |.
7. Reprezentaţi graficul funcţiei
a) f : Z ® Z, f(x) = | 1 – x |; b) f : Z ® Z, f(x) = | 2 – x |.
2, dacă x < 1 1, dacă x < 1
123
123
a) f : Z ® Z, f(x) = 1, dacă x = 1 b) f : Z ® Z, f(x) = 2, dacă x = 2

–1, dacă x > 1; –1, dacă x > 1.
1 – x, dacă x < 1 x + 1, dacă x < 2
123
123
a) f : Z ® Z, f(x) = b) f : Z ® Z, f(x) =
2x – 1, dacă x ≥ 1; x – 3, dacă x ≥ 2.
10. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi m astfel încât graficul funcţiei f să fie un unghi, dacă:
1 – 2x, dacă x < 1 m – 3x, dacă x < 3 2 – x, dacă x < 2
123
123
123
a) f(x) = b) f(x) = c) f(x) =

3x – m, dacă x ≥ 1; 2x – 1, dacă x ≥ 3; 2x – m, dacă x ≥ 2.
11. Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = (m + 1)x + 2. Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care:
a) funcţia f este strict crescătoare; b) funcţia f este strict descrescătoare;
c) funcţia f este constantă.
12. Fie funcţia f : D ® Z, f(x) = ax + b. Aflaţi D şi Im f , dacă graficul lui f este:
a) (AB), A(–2; –2,4) şi B(2,9; 8,5); b) [CD], C(–3,6; 9,2) şi D(5,7; –12,5).
122 3. Funcţii
Sinteză
1. Scrieţi folosind simboluri:
a) „funcţia ef definitã pe A cu valori în Be de forma f(x) = 2x“;
b) „funcţia ge de la Ce la De de forma g(x) = 4x“.
2. Scrieţi intervalul:
a) deschis 3 5; b) închis 5 7; c) –5 7 închis la stînga şi deschis la dreapta.
3. Reprezentaţi printr-o diagramă funcţia:
a) f : {–1, 2, 4} ® {1, 5, 6}, f(x) = x – 1; b) f : {–3, 3} ® {0, 9}, f(x) = x2.
4. Enumeraţi elementele funcţiei: 2 1
a) f : {–1, 3} ® {1, 5, 6}, f(x) = x + 2; b) definită prin diagrama: 4
3 12
5. Reprezentaţi grafic funcţia:
a) f : {0, 1, 3} ® m, f(x) = 2; b) f : {0, 1, 3} ® m, f(x) = –2.
6. Reprezentaţi grafic funcţia: a) f : Z ® Z, f(x) = 4; b) f : Z ® Z, f(x) = –4.
7. Reprezentaţi grafic funcţia: a) f : (–2, 5) ® Z, f(x) = 1; b) f : [–2, 5] ® Z, f(x) = –1.
8. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z:
a) f(x) = 3 cu D = (–∞, –1); b) f(x) = –2 cu D = (3, ∞).
9. Reprezentaţi grafic funcţia: a) f : {–1, 0, 5} ® m, f(x) = 3x;
b) f : {–2, –1, 1} ® m, f(x) = –3x; c) f : {–3, –2, 1} ® m, f(x) = –2x.
10. Reprezentaţi grafic funcţia: a) f : {–2, –1, 3} ® m, f(x) = x + 2;
b) f : {–2, 0, 2} ® m, f(x) = –x + 3; c) f : {–1, 1, 2} ® m, f(x) = –x + 2.
a) f : Z ® Z, f(x) = 5x; b) f : Z ® Z, f(x) = –4x; c) f : Z ® Z, f(x) = –2x.
12. Stabiliţi semnul funcţiei: a) f : Z ® Z, f(x) = 321; b) f : Z ® Z, f(x) = –5,34.
13. Stabiliţi semnul funcţiei: a) f : Z ® Z, f(x) = –9,35x; b) f : Z ® Z, f(x) = 37,2x.
14. Stabiliţi zeroul şi semnuul y y y
fiecărei funcţii f : Z ® Z, repre-
zentate grafic: a) x b) x c) x
15. Fie funcţia: f : Z ® Z, f(x) = ax + b. Caracterizaţi a, dacă:

a) funcţia f este constantă; c) funcţia f este strict descrescătoare;
d) funcţia f este strict crescătoare.
16. Fie funcţia: f : Z ® Z, f(x) = ax + b. Aflaţi zeroul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 7x – 8; b) f(x) = –9x + 7; c) f(x) = –12x + 5; d) f(x) = –15x – 18;
e) f(x) = 2x – 3; f) f(x) = –2x + 13; g) f(x) = –4x + 35; h) f(x) = –21x – 56.
3. Funcţii 123
y y y
17. Stabiliţi zeroul şi semnuul
fiecărei funcţii f : Z ® Z, repre- x x x
a) b) c)
zentate grafic:
18. Fie funcţia: f : Z ® Z, f(x) = ax + b. Aflaţi punctul de intersecţie cu axa Oy al

graficului funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 3x – 4; b) f(x) = –5x + 9; c) f(x) = –1,4x + 2.3; d) f(x) = –2,5x –  23.
19. Fie funcţia: f : Z ® Z, f(x) = –2x – 4. x –3 –2 0
Completaţi tabelul:
f(x)
Procedaţi la fel cu funcţiile:
a) f : Z ® Z, f(x) = –3x + 6; semn f(x)
b) f : Z ® Z, f(x) = 4x + 15; c) f : Z ® Z, f(x) = 5x – 21; d) f : Z ® Z, f(x) = –7x + 21.

a) f : Z ® Z, f(x) = 5x; b) f : Z ® Z, f(x) = –4x; c) f : Z ® Z, f(x) = –2x.
21. Reprezentaţi grafic funcţiile cu ajutorul punctelor de intersecţie ale graficului cu
axele de coordonate:
a) f : Z ® Z, f(x) = 2x – 4; b) g : Z ® Z, g(x) = –3x + 9; c) h : Z ® Z, h(x) = –2x – 8.
a) f : Z ® Z, f(x) = 3x – 1; b) g : Z ® Z, g(x) = –2x + 5; c) h : Z ® Z, h(x) = –3x – 2.
23. Fie funcţia: f : Z ® Z, f(x) = ax + b. Aflaţi a şi b dacă graficul funcţiei f conţine
punctele:
a) A(0, 3) şi B(2, 0); b) C(0, –2) şi D(3, 0); c) E(0; –1,7) şi F(7,8; 0).
24. Fie funcţia: f : Z ® Z, f(x) = ax + b. Aflaţi a şi b dacă graficul funcţiei f conţine
punctele:
a) A(0;  10) şi B( 26, 0); b) C(0, –2 11) şi D(3 21, 0); c) E(0; – 37) şi F( 39; 0).
25. Fie funcţia f : D ® Z, f(x) = ax + b. Reprezentaţi graficul funcţiei f, dacă:
a) acesta este (AB), A(–2, –3) şi B(3, 5); b) acesta este [CD], C(–4, 5) şi D(5, –6);
c) acesta este [EF), E(–3, 4) şi F(4, –2); d) acesta este (GH], G(–5, –3) şi H(4, 5).
a) acesta este (AB), A(–2, 4) şi B(3, 4); b) acesta este [CD], C(–2, –1) şi D(8, –1);
–
c) acesta este [AB), A( 3, 2) şi B(5, 2); d) acesta este [CD), C(–3, –4) şi D(2, –4).
a) acesta este (AB, A(–3, –2) şi B(4, 3); b) acesta este [CD, C(–5, 3) şi D(4, –2);
c) acesta este (AB, B(–2, 3) şi A(4, –1); d) acesta este [CD, D(–3, –2) şi C(3, 4).
a) acesta este (AB, A(–3, –5) şi B(3, –5); b) acesta este [CD, C(–1, 4) şi D(4, 4).
29. Aflaţi distanţa dintre punctele A şi B, AB, dacă:
a) A(6, –2), B(12, 6); b) A(–4, –2), B(6, 12); c) A(–9, –16), B(10, 14).
124 3. Funcţii
Evaluare
A B
À Identificaţi diagrama care nu defineşte À Identificaţi diagrama care nu defineşte
o funcţie.
o funcţie.
a 0 a 0 a 0 a 1 a 1 a 1
20 2 2 2
b 3 b 3 b 3 b b b
c 5 c 5 c 5 c 5 c 5 c 5
a) b) c) a) b) c)
ÁEnumeraţi elementele funcţiei: 10

ÁEnumeraţi elementele funcţiei:
f : E ® F, f(x) = 3 + x. f : E ® F, f(x) = 2 + x.
®Enumeraţi elementele funcţiei: ®Enumeraţi elementele funcţiei:
f : {–2, 1, 4} ® {–1, 2, 5}, f(x) = 3 – x. 10 f : {–3, –1, 1} ® {1, 3, 5}, f(x) = 2 – x..
¯ Se dau funcţiile f , f : D ® Z, f (x) = ¯

1 2
Se dau funcţiile f , f : D ® Z, f (x) =
1
x + 2, f (x) = x – 2. Asociaţi fiecărei funcţii
1 2 1
x + 1, f2(x) = x – 1. Asociaţi fiecărei funcţii 2
graficul ei. graficul ei.
y y y y
10
x x
x x
a) b) a) b)
°Reprezentaţi grafic funcţia: °Reprezentaţi grafic funcţia:
–
a) f : { 1, 3} ® m, f(x) = 2; –
a) f : { 2, 1} ® m, f(x) = 3;
10
b) f : Z ® Z, f(x) = –1. b) f : Z ® Z, f(x) = –2.
± Reprezentaţi grafic funcţia: ± Reprezentaţi grafic funcţia:

–
a) f : { 2, 1, 2} ® m, f(x) = 4x; –
a) f : { 1, 2, 3} ® m, f(x) = 3x;
10
b) f : Z ® Z, f(x) = –4x. b) f : Z ® Z, f(x) = –3x.
 Reprezentaţi grafic funcţia:  Reprezentaţi
–
grafic funcţia:
–
a) f : { 3, 0, 1} ® m, f(x) = 2x – 3;
– a) f : { 2, 1, 2} ® m, f(x) = 3x 2;
b) f : Z ® Z, f(x) = –2x – 1 şi stabiliţi
10 b) f : Z ® Z, f(x) = –3x – 1 şi stabiliţi sem-
semnul şi monotonia funcţiei. nul şi monotonia funcţiei.
 Într-un butoi sunt 25 litri de apă. 

Într-un butoi sunt 27 litri de apă.
Scrieţi formula după care se poate calcula 10 Scrieţi formula după care se poate calcula
cantitatea de apă din butoi, dacă printr-un cantitatea de apă din butoi, dacă printr-un
furtun curg în butoi 2 litri de apă pe minut. furtun curg în butoi 4 litri de apă pe minut.
 Graficul unei– funcţii –este–linia frântă
 Graficul unei– funcţii este– linia frântă deschisă
deschisă ABC, A( 1, 4), B(1, 2), C(3, 2). 10 ABC, A( 3, 2), B( 1, 2), C(1, 4).
Enumeraţi elementele funcţiei. Enumeraţi elementele funcţiei.
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3. Funcţii 125
Evaluare
A B
À Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 2x + 5. À Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 3x + 2.
–
Calculaţi valorile funcţiei f în 2, 1, 3. 20
Calculaţi valorile funcţiei f în –2, 1, 3.
Á Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = –5x + Á Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = –3x + 1.

10 Verificaţi dacă graficul funcţiei f conţine
2. Verificaţi dacă graficul funcţiei f conţine
punctul: a) (1, –3); b) (2, 8). punctul: a) (1, –3); b) (2, –5).
® Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z, ® Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z,

10
de forma: a) f(x) = 3; b) f(x) = –3. de forma: a) f(x) = 2; b) f(x) = –2.
¯ Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z, ¯ Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z,

10
de forma: a) f(x) = 2x; b) f(x) = –2x. de forma: a) f(x) = 3x; b) f(x) = –3x.
°Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z, °Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z,

de forma: de forma:
a) f(x) = 3x – 2; b) f(x) = –3x + 2. 10 a) f(x) = 2x – 3; b) f(x) = –2x + 3.
± Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z, ± Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z,

10 f(x) = 5, dacă:
f(x) = 4, dacă:
a) D = (–1, 3); b) D = (–3, 1]; c) D = [–1, 3]. a) D = (–2, 3); b) D = (–1, 3]; c) D = [–3, 4].
 Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z,  Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® Z,
f(x) = 2, dacă: 10 f(x) = 6, dacă:
– –
a) D = ( ∞, 2); b) D = [ 1, ∞). a) D = (–∞, 1); b) D = [–3, ∞).
 Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 3x – 5.  Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = 5x – 4.
Stabiliţi: Stabiliţi:
a) semnul funcţiei f; 10
a) semnul funcţiei f;
b) monotonia funcţei f. b) monotonia funcţei f.
 Fie semidreapta AB, A(–2, 0), B(1, 3).  Fie semidreapta AB, A(0, –2), B(3, 1).
Construiţi funcţia al cărei grafic este sime 10 Construiţi funcţia al cărei grafic este sime
trica semidreptei închise AB faţă de axa Oy. trica semidreptei închise AB faţă de axa Oy.
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
126 3. Funcţii
Pătrate per fecte
1. Să se arate că numărul a = 1123
00...0 2123
00...0 1 este pătrat perfect.
n n
1. 121 = 11 ; 10 201 = 100 + 2 ·100 + 1 = (100 + 1)2 = 1012; 1 002 001 = 1 0002 + 2 ·1 000 + 1
2 2
2 2 2 2
= (1 000 + 1) = 1 001 ; ...; 100...0 1231 = 100...0
123200...0 123 + 2 · 100...0
123 + 1 = 100...0
1231 .
n n n +1 n +1 n
2. Să se arate că numărul a = 100...0
123400...0
1234 este pătrat perfect.
n n
2. 144 = 122; 10 404 = 1002 + 4 ·100 + 4 = (100 + 2)2 = 1022; 1 004 004 = 1 0002 + 4 ·1 000 + 4
2 2 2 2
= (1 000 + 2) = 1 002 ; ...; 100...0 1234 = 100...0
123400...0 123 + 4 · 100...0
123 + 4 = 100...0
1232 .
n n n +1 n +1 n
123600...0
n n
3. 169 = 132; 10 609 = 1002 + 6 ·100 + 9 = (100 + 3)2 = 1032; 1 006 009 = 1 0002 + 6 ·1 000 + 9
2 2 2 2
= (1 000 + 3) = 1 003 ; ...; 100...0 1239 = 100...0
123600...0 123 + 6 · 100...0
123 + 9 = 100...0
1233 .
n n n +1 n +1 n
123400...0
n n
4. 441 = 202 + 4 ·10 + 1 = (20 + 1)2 = 212; 40 401 = 2002 + 4 ·100 + 1 = (200 + 1)2 = 2012; 4 004 001
2 2 2 2
123400...0
= 2 000 + 4 ·1 000 + 1 = (2 000 + 1) = 2 001 ; ...; 400...0 123 + 4 · 100...0
1231 = 200...0 123 + 1 =
2 n n n +1 n +1
00...0
2 1231 .
n
123800...0
n n
5. 484 = 202 + 8 · 10 + 4 = (20 + 2)2 = 22; 40 804 = 2002 + 8 ·100 + 4 = (200 + 2)2 = 2022; 4 008 004
2 2 2 2
123400...0
= 2 000 + 8 ·1 000 + 4 = (2 000 + 2) = 2 002 ; ...; 400...0 123 + 8 · 100...0
1234 = 200...0 123 + 4 =
2 n n n +1 n +1
200...0
1232 .
n
123600...0
n n
6. 961 = 302 + 6 · 10 + 1 = (30 + 1)2 = 312; 90 601 = 3002 + 6 ·100 + 1 = (300 + 1)2 = 3012; 9 006 001
2 2 2 2
123600...0
= 3 000 + 6 ·1 000 + 1 = (3 000 + 1) = 3 001 ; ...; 900...0 123 + 6 · 100...0
1231 = 300...0 123 + 1 =
2 n n n +1 n +1
300...0
1231 .
n
Teoremă. Fie pătratul perfect m = abc. Dacă a, c sunt pătrate perfecte şi b = 2ac,
atunci pentru orice număr natural n numărul p = a 00...0  c este pătrat perfect.
 b 00...0
n n
7. Să se arate că numărul a = 100...0 12316 este pătrat perfect.

123800...0
n n–1
7. 196 = 102 + 8 ·10 + 16 = (10 + 4)2 = 142; 10 816 = 1002 + 8 ·100 + 16 = (100 + 4)2 = 1042; 1 008 016
2 2 2 2
= 1 000 + 8 ·1 000 + 16 = (1 000 + 4) = 1 004 ; ...; 100...0123800...0 123 + 8 · 100...0
12316 = 100...0 123 +
n n–1 n +1 n +1
2
16 = 100...0
1234 .
n
123100...0
n–1 n
6. 225 = 102 + 2 · 5 · 10 + 25 = (10 + 5)2 = 152; 11 025 = 1002 + 2 ·500 + 25 = (100 + 5)2 = 1052; 1 010 025
3. Funcţii 127
2 2 2 2
123100...0
= 1 000 + 2 ·5 000 + 25 = (1 000 + 5) = 1 005 ; ...; 100...0 123 + 2 · 500...0
12325 = 100...0 123 +
2 n–1 n n +1 n +1
25 = 100...0
1235 .
n
00...0 12123
n n
7. 256 = 102 + 2 · 6 · 10 + 36 = (10 + 6)2 = 162; 11 236 = 1002 + 2 · 600 + 36 = (100 + 6)2 =
2 2 2 2 2
1231200...0
106 ; 1 012 036 = 1 000 + 2 · 6 000 + 36 = (1 000 + 6) = 1 006 ; ...; 100...0 12336 = 100...0
123
2 n n n +2
+ 2 · 600...0
123 + 36 = 100...0
1236 .
n +2 n+1
1231400...0
n n
8. 289 = 102 + 2 · 7 · 10 + 49 = (10 + 7)2 = 172; 11 449 = 1002 + 2 · 700 + 49 = (100 + 7)2 =
2 2 2 2 2
1231400...0
107 ; 1 014 049 = 1 000 + 2 · 7 000 + 49 = (1 000 + 7) = 1 007 ; ...; 100...0 12349 = 100...0
123
2 n n n +2
+ 2 · 700...0
123 + 49 = 100...0
1237 .
n +2 n+1
1231600...0
n n
9. 324 = 102 + 2 · 8 · 10 + 64 = (10 + 8)2 = 182; 11 664 = 1002 + 2 · 800 + 64 = (100 + 8)2 =
2 2 2 2 2
1231600...0
108 ; 1 016 064 = 1 000 + 2 · 8 000 + 64 = (1 000 + 8) = 1 008 ; ...; 100...0 12364 = 100...0
123
2 n n n +2
+ 2 · 800...0
123 + 64 = 100...0
1238 .
n +2 n+1
00...0 18123
n n
10. 361 = 102 + 2 · 9 · 10 + 81 = (10 + 9)2 = 192; 11 881 = 1002 + 2 · 900 + 81 = (100 + 9)2 =
2 2 2 2 2
1231800...0
109 ; 1 018 081 = 1 000 + 2 · 9 000 + 81 = (1 000 + 9) = 1 009 ; ...; 100...0 12381 = 100...0
123
2 n n n +2
+ 2 · 900...0
123 + 81 = 100...0
1239 .
n +2 n+1
1231200...0
n–1 n
11. 529 = 202 + 2 · 6 · 10 + 9 = (20 + 3)2 = 232; 41 209 = 2002 + 2 · 600 + 9 = (200 + 3)2 =
2 2 2 2 2
1231200...0
203 ; 4 012 009 = 2 000 + 2 · 6 000 + 9 = (2 000 + 3) = 2 003 ; ...; 400...0 1239 = 200...0
123
2 n–1 n n +1
+ 2 · 600...0
123 + 9 = 200...0
1233 .
n+1 n
1231600...0
n n
12. 576 = 202 + 2 · 4 · 20 + 16 = (20 + 4)2 = 242; 41 616 = 2002 + 2 · 800 + 16 = (200 + 4)2 =
2 2 2 2 2
1231600...0
204 ; 4 016 016 = 2 000 + 2 · 8 000 + 16 = (2 000 + 4) = 2 004 ; ...; 400...0 12316 = 200...0
123
2 n n n +2
+ 2 · 800...0
123 + 16 = 200...0
1234 .
n +2 n+1
00...0 2123
n–1 n
13. 625 = 20 + 2 · 5 · 20 + 25 = (20 + 5) = 25 ; 42 025 = 2002 + 4 ·500 + 25 = (200 + 5)2 = 2052; 4 020 025
2 2 2
2 2 2 2
= 2 000 + 4 ·5 000 + 25 = (2 000 + 5) = 2 005 ; ...; 400...0 123200...0
12325 = 200...0 123
2 n–1 n n +1
+ 4 · 500...0
123 + 16 = 200...0
1235 .
n +1 n
00...0 24123
n n
128 3. Funcţii
14. 676 = 202 + 2 · 6 · 20 + 36 = (20 + 6)2 = 262; 42 436 = 2002 + 2 · 6 · 200 + 36 = (200 + 6)2
2 2 2 2
1232400...0
= 206 ; 4 024 036 = 2 000 + 2 · 6 · 2 000 + 36 = (2 000 + 6) = 2 006 ; ...; 400...0 12336 =
2 2 n n
123 + 24 · 100...0
200...0 123 + 36 = 200...0
1236 .
n +2 n +2 n+1
1232800...0
n n
15. 729 = 202 + 2 · 7 · 20 + 49 = (20 + 7)2 = 272; 42 849 = 2002 + 2 · 7 · 200 + 49 = (200 + 7)2
2 2 2 2
1232800...0
= 207 ; 4 028 049 = 2 000 + 2 · 7 · 2 000 + 49 = (2 000 + 7) = 2 007 ; ...; 400...0 12349 =
2 2 n n
123 + 28 · 100...0
200...0 123 + 49 = 200...0
1237 .
n +2 n +2 n+1
1233200...0
n n
16. 784 = 202 + 2 · 8 · 20 + 64 = (20 + 8)2 = 282; 43 264 = 2002 + 2 · 8 · 200 + 64 = (200 + 8)2
2 2 2 2
1233200...0
= 208 ; 4 032 064 = 2 000 + 2 · 8 · 2 000 + 64 = (2 000 + 8) = 2 008 ; ...; 400...0 12364 =
2 2 n n
123 + 32 · 100...0
200...0 123 + 64 = 200...0
1238 .
n +2 n +2 n+1
1233600...0
n n
17. 841 = 202 + 2 · 9 · 20 + 81 = (20 + 9)2 = 282; 43 681 = 2002 + 2 · 9 · 200 + 81 = (200 + 9)2
2 2 2 2
1233600...0
= 209 ; 4 036 081 = 2 000 + 2 · 9 · 2 000 + 81 = (2 000 + 9) = 2 009 ; ...; 400...0 12381 =
2 2 n n
123 + 36 · 100...0
200...0 123 + 81 = 200...0
1239 .
n +2 n +2 n+1
1231200...0
n–1 n
18. 1 024 = 302 + 2 · 2 · 30 + 4 = (30 + 2)2 = 322; 91 204 = 3002 + 2 · 2 · 300 + 4 = (300 +
2 2 2 2 2
1231200...0
2) = 302 ; 9 012 004 = 3 000 + 2 · 2 · 3 000 + 4 = (3 000 + 2) = 3 002 ; ...; 900...0 1234 =
2 2 n–1 n
123 + 12 · 100...0
300...0 123 + 4 = 300...0
1232 .
n +1 n +1 n
1231800...0
n–1 n
19. 1 089 = 302 + 2 · 3 · 30 + 9 = (30 + 3)2 = 332; 91 809 = 3002 + 2 · 3 · 300 + 9 = (300 +
2 2 2 2 2
1231800...0
3) = 303 ; 9 018 009 = 3 000 + 2 · 3 · 3 000 + 9 = (3 000 + 3) = 3 003 ; ...; 900...0 1239 =
2 2 n–1 n
123 + 18 · 100...0
300...0 123 + 9 = 300...0
1233 .
n +1 n +1 n
1232400...0
n n
20. 1 156 = 302 + 2 · 4 · 30 + 16 = (30 + 4)2 = 342; 92 416 = 3002 + 2 · 4 · 300 + 16 = (300 +
2 2 2 2 2
1232400...0
4) = 304 ; 9 024 016 = 3 000 + 2 · 4 · 3 000 + 16 = (3 000 + 4) = 3 004 ; ...; 900...0 12324 =
2 2 n n
123 + 24 · 100...0
300...0 123 + 16 = 300...0
1234 .
n +1 n +1 n
123300...0
n–1 n
21. 1 225 = 302 + 2 · 5 · 30 + 25 = (30 + 5)2 = 352; 93 025 = 3002 + 2 · 5 · 300 + 25 = (300 +
2 2 2 2 2
123300...0
5) = 305 ; 9 030 025 = 3 000 + 2 · 5 · 3 000 + 25 = (3 000 + 5) = 3 005 ; ...; 900...0 12325 =
2 2 n–1 n
123 + 30 · 100...0
300...0 123 + 25 = 300...0
1235 .
n +1 n +1 n
3. Funcţii 129
Pentru concursuri
1. Fie numerele reale pozitive x, y, z astfel încât xyz = 6. Demonstraţi că:
2x 3y 5y 1
+ + ≤ .
(2x + y )(x + 2z ) (3y + z )(y + 3x ) (5z + x )(z + 5x ) 8
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1. Se aplică inegalitatea mediilor în varianta a2 + b2 ≥ 2ab, (1). (1)  2x2 + y2 ≥ 22xy şi x2 + 2z2
2 2 2 2 2 2x 2x 1
≥ 22xz, (2). (2)  (2x + y )(x + 2z ) ≥ 8x yz, (3). (3)  2 ≤ = , (4).
(2x + y )(x + 2z ) 8x yz 24
2 2 2 2
1 1 1 1 1
Acelaşi rezultat se obţine pentru fiecare dintre celelalte rapoarte, (5). + + = = , (6).
24 24 24 24 8
2x 3y 5z 1
(4), (5) şi (6)  2 + 2 + 2 ≤ .
(2x + y )(x + 2z ) (3y + z )(y + 3x ) (5z + x )(z + 5z ) 8
2 2 2 2 2 2 2 2 2

x+y+z+t x+y+z+u x+y+u+t x+z+u+t y+z+u+t
a) u + t + z + y + x ;
1 1 1 1 1
(
b) (x + y + z + t + u) + + + + .
x y z t u )
x+y+z+t x+y+z+u x+y+u+t x+z+t+u y+z+t+u
2. a) Fie r = u + t + z + y + x , (1).
(1)  r = ( x y
+
y x
+ ) (
x z
z x
+ + ) (
x t
t x
+ +
x u
+
u x
) (
+
y z
+
z y
+ ) (
y t
+
t y
) (
+
y u
+
u y
+ ) (
z t
+
t z
+ ) ( )
( z
u z
+
u
) (
+
t u
)
+ , (2). Suma a două numere reale pozitive inverse este mai mare sau egală cu 2,
u t
(3). 10 · 2 = 20, (4). (2), (3) şi (4)  r ≥ 20. Răspuns: valoarea minimă este 20. b) Fie r = (x + y
(1 1 1 1 1
+ z + t + u) + + + + , (1). (1)  r = 5 +
x y z t u ) x y
+
y x
+ (
x z
+
z x
+ ) (
x t
+
t x
+ ) (
x u
u x
+ + ) (
y
z
) (
z
) ( y t
t y
) (
y u
u y
) (
z t
t z
z u
u z
) ( t u
) (
+ + + + + + + + + + + , (2). Suma a două numere reale pozitive
y u t
)
inverse este mai mare sau egală cu 2, (3). 10 · 2 + 5 = 25, (4). (2), (3) şi (4)  u ≥ 25. Răspuns:
valoarea minimă este 25.
1 2 023
3. Fie funcţia f : q ® {, cu proprietăţile: f (x) = f (x + 1) – ; f (2 023) = .
2
x + 3x + 2 2 024
Aflaţi expresia funcţiei.
2 023 x
3. f (2 023) = 2 024  f (x) = x + 1, (1). x2 + 3x + 2 = (x + 1)2 + (x + 1) = (x + 1)(x + 2), (2). (1)
x+1– 1 x+1 1
2
– x(x + 2) x
şi (2)  = x+2– = x + 2x + 1 1 = = ,
2
x + 2 x + 3x + 2 (x + 1)(x + 2) (x + 1)(x + 2) (x + 1)(x + 2) x + 1
x
(3). (1) şi (3)  f (x) = f (x + 1) – 2 1 , (4). Răspuns: f (x) =
x + 1
.
x + 3x + 2
4. Fie numerele reale a şi b. Demonstraţi că dacă a2 + | a – b2 | + a = 0, atunci a = b = 0.
4. | a – b2 | ≥ 0 şi a2 ≥ 0  a ≤ 0, (1). a2 + | a – b2 | + a = 0, (2). (1) şi (2)  a2 – a + b2 + a = 0
 a2 + b2 = 0  a = b = 0.
5. Aflaţi numerele reale x şi y care verifică propoziţia:
2 2
| (223x – y) – 4x – 9y + 2 011 | + (4x + 9y – 2 011) + 4x + 9y = 2 011.
5. Fie a = 4x + 9y – 2 011, a – b = (223x – y) – 4x – 9y + 2 011. Atunci a2 + | a – b2 | + a
2 2
= 0  a = b = 0. Rezultă 4x + 9y – 2 011 = 0 şi 223x – y = 0  223x = y şi 4x + 9 · 223x =

130 3. Funcţii
2 011  x = 1 şi y = 223.
6. Aflaţi numerele naturale x şi y pentru care este adevărată propoziţia:
1 1

5x – 1
x–
5
5y – 1

+ y – = 5.
5
6. Propoziţia este ehivalentă cu:
 5
+

5
=  5   5x – 1 +  5y – 1 = 5, (1). (1)  0
≤  5x – 1 ≤ 5 şi 0 ≤  5y – 1 ≤ 5, (2). (2)  1 ≤ x ≤ 5 şi 1 ≤ y ≤ 5, (3). x şi y sunt numere naturale,
(4). (1), (3) şi (4)  (x, y) = (1, 2) sau (x, y) = (2, 1).
7. a) Demonstraţi propoziţia: k2 – (k + 1)2 – (k + 2)2 + (k + 3)2 = 4, k Î q.
b) Aflaţi valoarea expresiei: 12 – 22 – 32 + 42 + 52 – 62 – 72 + 82 + 92 – 102 – 112 + 122 +
...+ 2 021 – 2 022 – 2 023 + 2 024 .
2 2 2 2
c) Aflaţi valoarea expresiei: 1 – 2 – 32 + 42 + 52 – 62 – 72 + 82 + 92 – 102 – 112 + 122 +

2 2
...+ 3 009 – 3 010 – 2 011 + 3 012 + 3 013 – 3 014 .

2 2 2 2 2 2
7. a) Se aplică diferenţa pătratelor. k2 – (k + 1)2 – (k + 2)2 + (k + 3)2 = k2 – (k + 1)2 – (k + 2)2 + (k

+ 3) = ((k + 3) – (k + 2) ) – ((k + 1) – k ) = 2k + 5 – (2k + 1) = 4. b) Se aplică rezultatul de la
2 2 2 2 2
a). 2 024 : 4 = 506. (1 – 2 – 3 + 4 ) + (5 – 6 – 7 + 8 ) + (9 – 10 – 11 + 12 ) + ...+ (2 021 –

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 022 – 2 023 + 2 024 ) = 506 · 4 = 2 024. c) Se aplică rezultatele anterioare. 1 – 2 – 3 + 4 +

2 2 2 2 2 2 2
5 – 6 – 7 + 8 + 9 – 10 – 11 + 12 + ...+ 3 009 – 3 010 – 2 011 + 3 012 + 3 013 – 3 014

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
= 3 012 + 3 013 – 3 014 = 3 012 – 6 027 = –3 015.

2 2
8. Fie şirul: 1, 2, 2, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 4, ... Aflaţi ce valoare are termenul al 2 023-lea.

8. Termenii şirului se pot trece într-un tabel triunghiular: în prima linie se află 1; în a 2-a linie se
află termenii egali cu 2 (2 termeni): în a 3-a linie se află termenii egali cu 3 (3 termeni): ...; în a n-a
n(n + 1)
linie se află termenii egali cu n (n termeni):... În primele n linii se află m termeni, m = .
2
n(n – 1) n(n + 1)
Numărul 2 023 se află în linia n, 2 023 dacă ≤ 2023 ≤  n(n – 1) ≤ 4 046
2 2
≤ n(n + 1)  63 · 64 = 4 032 ≤ 4 046 ≤ 64 · 65 = 4 160. Rezultă că 2 023 se află în linia 64 a
tabelului şi toţi termenii din această linie au valoarea 64.
9. Aflaţi perechile de numere întregi x şi y pentru care este adevărată propoziţia:
x2 + y2 + 4x – 6y + 12 = 0.
9. x + y + 4x – 6y + 12 = 0  x + 4x + 4 + y2 – 6y + 9 – 1 = 0  (x + 2)2 + (y – 3)2 = 1, (1). (1) 
2 2 2
x + 2 = 1 şi y – 3 = 0 sau x + 2 = –1 şi y – 3 = 0 sau x + 2 = 0 şi y – 3 = 1 sau x + 2 = 0 şi y – 3

= –1, (2). (2)  (x, y) = (–1, 3), (x, y) = (–3, 3), (x, y) = (–2, 4), (x, y) = (–2, 2).
10. Aflaţi numerele reale x, y, z pentru care e adevărată propoziţia:
4x2 + y2 + 9z2 – 12x + 4y – 6z +14 = 0.
10. 4x + y + 9z – 12x + 4y – 6z +14 = 0  4x2 – 12x + 9 + y2 + 4y + 4 + 9z2 – 6z + 1 = 0  (2x –
2 2 2
3) + (y + 2) + (3z – 1) = 1, (1). (1)  2x – 3 = 0, y + 2 = 0, 3z – 1 = 0  x = 1,5, y = –2, z = 0,(3).

2 2 2
11. Demonstraţi că pentru orice număr natural n, numărul m = n3 + 23n este divizibil
cu 6.
11. m = n3 + 23n = n3 – n + 24n = n(n + 1)(n – 1) + 24n, (1). Produsul a 3 numere naturale
consecutive se divide cu 6, (2). Suma a două numere naturale divizibile cu 6 se divide cu 6, (3).
(1), (2) şi (3)  6 divide m.
3. Funcţii 131
12. Să se arate că numărul:
a) a = 100...0
  este natural;
 200...01 b) b = 100...0600...09
   este natural;
n n n n
c) c =  400...0  este natural; d) c = 900...0600...01
 400...01
n n
   este natural.
n n
12. 121 = 112; 10 201 = 1002 + 2 ·100 + 1 = (100 + 1)2 = 1012; 1 002 001 = 1 0002 + 2 ·1 000 + 1
2 2 2 2
= (1 000 + 1) = 1 001 ; ...; 100...0 1231 = 100...0
123200...0 123 + 2 · 100...0
123 + 1 = 100...0
1231 . Rezultă: a Î q.
n n n +1 n +1 n
2 2 2 2 2
b) 169 = 13 ; 10 609 = 100 + 6 ·100 + 9 = (100 + 3) = 103 ; 1 006 009 = 1 000 + 6 ·1 000 + 9 =
2 2 2 2
(1 000 + 3) = 1 003 ; ...; 100...0 1239 = 100...0
123600...0 123 + 6 · 100...0
123 + 9 = 100...0
1233 . Rezultă: b Î q.
n n n +1 n +1 n
13. Fie funcţia f : q ® {, f(x) = ax + b, a Î m şi b Î
m . Dacă m şi n sunt numere
* *
naturale distincte astfel încât: f(1) + f(2) + f(3) + ... + f(m) = –n şi f(1) + f(2) + f(3) + ...
f(1) + f(2) + f(3) + ... + f(m + n)
+ f(n) = –m, calculaţi valoarea raportului .
m+n
m m m m m m
13. Fie r valoarea raportului, (1), u = ∑ f (i) = ∑ (ai + b) = ∑ ai + ∑ b = a∑ i + b∑ 1 = a(1 +

i=1 i=1 i=1 i=1 i=1 i=1
am(m + 1) m(am + 2b + a) n
2 + 3 + ... + m) + bm = + bm = , (2). Analog rezultă: v = ∑ f (i) =

2 2 i=1
n(an + 2b + a) m+n
(m + n)(a(m + n + 1) + 2b) a(m + n + 1) + 2b
, (3); ∑ f (i) = , (4), (1) şi (4)  r =
2 i=1 2 2
m(am + 2b + a)
 2r = a(m + n + 1) + 2b, (5). Ipoteza, (2) şi (3)  m – n = u – v, (6). (6)  –
n(an + 2b + a) 2
2 2
= m – n  m(am + 2b + a) – n(an + 2b + a) = 2(m – n)  a(m – n ) + 2b(m – n)
2
+ a(m – n) = 2(m – n)  (m – n)(am + an + 2b + a) = 2(m – n)  am + an + 2b + a = 2, (7). (5)
şi (7)  2r = 2  r = 1.
14. Fie numerele reale x, y, z. Arătaţi că:
1
a) x2 + y2 + z2 ≥ xy + xz + yz; b) dacă x + y + z = 1, atunci x2 + y2 + z2 ≥ 3 .
14. a) (x – y)2 ≥ 0  x2 + y2 – 2xy ≥ 0  x2 + y2 ≥ 2xy, (1). Analog se deduce: x2 + z2 ≥ 2xz, (2); y2
2 2 2 2 2 2 2
+ z ≥ 2yz, (3). (1), (2) şi (3)  2(x + y + z ) ≥ 2(xy + xz + yz)  x + y + z ≥ xy + xz + yz.
2 2 2 2 1
b) (x + y + z) = x + y + z + 2xy + 2xz + 2yz ≥ 3(xy + xz + yz), (1). (1)  xy + xz + yz ≤  2xy
3
2 1
+ 2xz + 2yz ≤ , (2). x + y + z + 2xy + 2xz + 2yz = 1, (3). (2) şi (3)  x + y + z ≥ .
2 2 2 2 2 2
3 3
15. Fie funcţia f : Z ® Z, Aflaţi expresia funcţiei f, dacă:
f(x) – 3f(0) + (x – 2) f(1) = x2 + 5.
15. Pentru x = 1 se obţine: f(1) – 3f(0) + (1 – 2) f(1) = 1 + 5  –3f(0) = 6  f(0) = –2, (1). (1) 
f(x) + 6 + (x – 2) f(1) = x + 5, (2). (2)  Pentru x = 0 se obţine: f(0) + 6 – 2f(1) = 5, (3). (1) şi (3)
2
 –2 + 6 – 2f(1) = 5  4 – 2f(1) = 5  –2f(1) = 1  f(1) = – 0,5, (4). (1) şi (4)  f(x) – 3f(0) +
(x – 2) f(1) = x + 5  f(x) + 6 – 0,5(x – 2) = x + 5  f(x) = x + 5 – 6 + 0,5(x – 2)  f(x) = x – 1
2 2 2 2
+ 0,5(x – 2)  f(x) = x – 1 + 0,5x – 1  f(x) = x + 0,5x – 2.

2 2
1
16. Aflaţi numerele reale a şi b care verifică propoziţia: a(1 – a) + b(a – b) ≥ 3 .
1 1
16. a(1 – a) + b(a – b) ≥  a – a + ab – b ≥  3a – 3a + 3ab – 3b – 1 ≥ 0  3a + 3b
2 2 2 2 2 2
3 3
132 3. Funcţii
– 3a – 3ab + 1 ≤ 0  12a2 + 12b2 – 12a – 12ab + 4 ≤ 0  12a2 + 3b2 + 3 – 12a – 12ab + 6b +
2 1
9b – 6b + 1 ≤ 0  3(2a – b – 1) + (3b – 1) ≤ 0  2a – b – 1 = 0 şi 3b – 1 = 0  a = şi b = .
2 2 2
3 3
1 1 1
17. Fie numerele raţionale nenule x, y, z. Dacă x + y + z = xyz, atunci u = Π(x2y2 + 1)
este pătratul unui număr raţional.
1 1 1
+ + = xyz  ∑ xy = x y z , (1). (1)  x + xy + xz + yz = x y z + x  x(x + y) + z(x +
2 2 2 2 2 2 2 2
17.
x y z
2 2 2 (x + y)(x + z)
y) = x (y z + 1)  (x + y)(x + z) = x (y z + 1)  y z + 1 =
2 2 2 2 2
, (2). În acelaşi mod se
x2
2 2 (z + x)(z + y) 2 2 (y + x)(y + z) (x + y)(x + z)
arată: x y + 1 = 2 , (3); x z + 1 = 2 , (4). (2), (3) şi (4)  u =
z y x2
2 2 2
(z + x)(z + y) (y + x)(y + z) (y + x) (y + z) (x + z)
· · = .
z2 y2 x2 y2 z2
| (2 024 – 2 2 023 – 2 024 + 2 2 023 +1) | = 1. 2 025
18. u =  2 024 + 2 2 023 ; 2 024 + 2 2 023 = ( 2 023 + 1)2, (1). (1)  u =  2 023 + 1, (2).
v = 2 024 – 2 2 023 . În acelaşi mod rezultă: v =  2 023 – 1, (3). (2) şi (3)  | (v – u + 1)
2 025
 2 025
|
= | (–1) | = 1.
[ ] [ ]
19. Rezolvaţi în Z ecuaţia: x + 1 + x + 1 = 1, unde [a] este partea întreagă a
2 3
numărului real a.
1 1 1 2 1
19. Propoziţia este adevărată, dacă 1 ≤ x + < 2 şi x + < 1  ≤ x < 1,5 şi x <  ≤ x <
2 3 2 3 2
2
3
1 2
. Răspuns: S = , .
2 3 [ )
20. Dacă toţi termenii sumei sunt pozitivi, suma are forma S = (m + 1) + (m + 2) + . . . + (m + n),
n(n + 1)
cu m Î q. Rezultă că nm + = 2 022, de unde n(2m + n + 1) = 4 044, (1). Factorii produ-
2
sului sunt impari, (2). (1) şi (2)  (n, 2m + n + 1) Î {(1, 4 044),(3, 1 348),(4, 1 011),(12, 337)},
(3). (3)  (n, m) Î {(1, 2021),(3, 672),(4, 503),(12, 162)} n Î {1, 3, 4, 12}.
Dacă suma conţine şi termeni care nu sunt numere pozitive, atunci S = (−m) + (−m + 1) + . . . +
m + (m + 1) + . . . + (m + k), unde 2m + k + 1 = n. Rezultă pentru n şi valorile 4 044, 1 348, 1 011
şi 337.
21. Fie numerele reale strict pozitive a, b şi c.
a) Dacă t = a2 + ab + ac, u = b2 + ba + bc şi v = c2 + ca + cb sunt numere raţionale
demonstraţi că şi w = a2 + b2 + c2 este tot un număr raţional.
2
b) Arătaţi că există numerele reale strict pozitive a, b şi c pentru care t = a + ab + bc,
u = b2 + bc + ca şi v = c2 + ca + ab sunt numere raţionale, dar w = a2 + b2 + c2 este tot un
număr iraţional.
21. a) Fie a + b + c = s > 0, (1). Ipoteza şi (1)  t = sa, u = sb şi v = sc sunt numere raţionale
2 2 2
pozitive, (2). (2)  t + u + v = s(a + b + c) = s este număr raţional nenul, (3). (2) şi (3)  a = t
2 2 2 2 2 2 2
: s ; b = u : s ; c = v : s , (5). (1)  w este număr raţional.
3. Funcţii 133
– – – – – – –
b) Fie a = √5 , b = √7 , c = √ 7 – √ 5 . Atunci t = 5, u = 7 şi v = 7 – 2√35 + 5 + √35 – 5 + √35 = 7
– –
sunt numere raţionale, dar w = 5 + 7 + 7 – 2√35 = 24 – 2√35 e număr iraţional.
a
22. Arătaţi că: > 1, ştiind că a = 27 27 + 48 48 + 75 75 +  1 875,
 673 · 875 – b
b= 1+ ( 2
5 )(
∙ 1+
2
6 )(
∙ 1+
2
7 ) (
∙ ... ∙ 1 +
2
2 018) .
– – – – –
22. a = 27 ∙ 3√ 3 + 48 ∙ 4√ 3 + 75 ∙ 5√ 3 + 25√ 3 = 673√ 3, (1); b = 7 ∙ 8 ∙ 9 ∙ ... ∙ 2 018 ∙ 2 019 ∙ 2 020
5 ∙ 6 ∙ 7 ∙ ... ∙ 2 018 ∙ 2 019 ∙ 2 018
–
673 √ 3 > 1, adevărat.
= 673 ∙ 2 02, (2). (2)  673 · 875 – b = 673 , (3). (1) şi (3) 
2
673
23. Găsiţi numerele n = ab pentru care 7n = 4(a + b).
23. Numerele n sunt pătrate perfecte, n Î {16, 25, 36, 49, 64, 81}, cu suma cifrelor un multiplu
al lui 7. Răspuns: 16.

24. Aflaţi numerele n = abcd , dacă a + 2b + 3cb + 4c = d.
24. Numerele a, b, c şi cd sunt pătrate perfecte, (1). (1)  cd {16, 25, 36, 49, 64, 81}, (2),
Î
(1) şi (2)  cd = 49, c = 4, b = 9, (3). 2 · 3 + 3 · 7 + 4 · 2 = 35; 35 + 1 = 36, (4). (1), (3) şi (4) 
a = 1 şi b = 6. Răspuns: n = 1 946.
25. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: 4x – 2xy – y – 1 = 0.
4x – 1
25. 4x – 2xy – y – 1 = 0  4x – 1 – y(2x + 1) = 0  4x – 1 = y(2x + 1)  y = y=
2x + 1
4x + 2 – 3 4x + 2 – 3 2(2x + 1) – 3 3
y= y= y=2– , (1), deoarece a =
2x + 1 2x + 1 2x + 1 2x + 1 2x + 1 2x + 1
2x + 1, (2), este număr întreg impar. Divizorii întregi ai lui 3 sunt: –3, –1, 1, 3, (3). y este număr
întreg dacă a este un divizor întreg al lui 3, (4). (3) şi (4)  (2x + 1 = –3  x = –2) şi y = 3; (2x
+ 1 = –1  x = –1) şi y = 5; (2x + 1 = 3  x = 1) şi y = 1. Răspuns: (x, y) = (–2, 3); (x, y) = (–1,
5); (x, y) = (–1, 5); (x, y) = (1, 1).
26. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: 3x2y – 3x2 + y = 3.
26. 3x2y – 3x2 + y = 3  y(3x2 + 1) – 3x2 – 1 = 2  y(3x2 + 1) – (3x2 + 1) = 2  (3x2 + 1)(y – 1)
2
=2y–1=  y = 1 + 22 , (1), deoarece a = 3x + 1, (2), este număr întreg strict
2
2
3x + 1 3x + 1
pozitiv. Divizorii întregi ai lui 2 sunt: –2, –1, 1, 2, (3). y este număr întreg dacă a este un divizor
2 2
natural al lui 2, (4). (2), (3) şi (4)  (3x + 1 = 1  x = 0) şi y = 3; 3x + 1 = 2 nu are soluţii întregi.
Răspuns: (x, y) = (0, 3).
27. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: 3x2 – 2xy – y – 1 = 0.
3x – 1
2
27. 3x – 2xy – y – 1 = 0  3x2 – 1 – y(2x + 1) = 0  3x2 – 1 = y(2x + 1)  y =
2
, (1), de
2x + 1
oarece a = 2x + 1, (2), este număr întreg impar. Fie b = 3x – 1, (3). 4(3x – 1) = 3(4x – 1) – 1, c
2 2 2
= 4(3x – 1) şi d = 4x – 1, (4). (1), (2), (3) şi (4)  (a divide b  a divide p = 4x – 1 şi – 1) 

2 2 2
a = 1 sau a = –1, (5). (1) şi (5)  (2x + 1 = 1  x = 0) şi y = –1; (2x + 1 = –1  x = –1) şi y = –2.
Răspuns: (x, y) = (0, 1); (x, y) = (–1, –2).
28. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia: x – 11 +  x2 = 1.
28. x – 11 +  x2 = 1  x – 1 = 11 +  x2 , (1). x – 1 ≥ 0  x ≥ 0, (2). (1) şi (2)  x2 – 2x + 1
= 11 + x  x – 3x – 10 = 0  (x – 5)(x + 2) = 0. S = {5}.
2
134 3. Funcţii
29. Aflaţi minimul expresiei: f(x, y) = x2 + y2 – xy – x – y + 2 024.
29. x2 + y2 – xy – x – y + 2 022 = (x2 + y2 – 2xy + x2 – 2x + 1 + y2 – 2y + 1) : 2 + 2 023 = ((x – y)2
+ (x – 1) + (y – 1) ) : 2 + 2 022, (1). Pătratul unui număr real este mai mare sau egal cu 0, (2).
2 2
(1) şi (2)  f(1, 1) = 2 023 şi fmin(x, y) = f(1, 1).
30. Fie x = 1 +  5 + 52 + 53 + ... + 52 019.

a) Arătaţi că: x + 51 010 = x 5 + 1.
4x
b) Arătaţi că: p = + 1 este pătratul unui număr natural.
1 + 5
30. a) Fie a =  5 . Se ştie că: a2 – 1 = (a – 1)(a + 1): a3 – 1 = (a – 1)(a2 + a + 1); a4 – 1 = (a – 1) (a
– 1)(a3 + a2 + a + 1); a2 020 – 1 = (a – 1)(a2 019 + a2 018 + ... + a2 + a + 1), (1). (1)  a2 020 – 1 = x(a – 1)
4x 4( 5 – 1)x
5
1 010
– 1 = x 5 – x  x + 51 010 = x  5 + 1. b) = = ( 5 – 1)x = 5 – 1, (2).
1010
1 010  5 + 1 4
(2)  p = 5 .
31. a) Determinați numerele naturale k = ab, scrise în baza 10 cu cifre distincte,astfel
încât a + b = 10 și [ab ] = 6, unde [x] este partea întreagă a numărului real x.
b) Determinați numerele de forma m = abc, scrise în baza 10 cu cifre distincte, astfel
încât ab = c și n =  abc + bca + cab – (ab + bc + ca) – (a + b + c) este număr natural.
31. a) 36 ≤ k < 49  k Î {36, 37, 38, ..., 46, 47, 49}, (1). a + b = 10, (2). (1) şi (2)  m Î {37,
46}. b) n = 100(a + b + c) + 10(a + b + c) + (a + b + c) – 10(a + b + c) – (a + b + c) – (a + b +
2
2
c) = 99(a + b + c), (3). (3)  p = a + b + c şi p = 11q , (4). Dacă q = 1, (4) şi ab = c implică: a +
b + c = 11  a + b + ab = 11  a + b(a + 1) + 1 = 12  (a + 1)(b + 1) = 12  a = 2, b = 3, c =
6; a = 3, b = 2, c = 6  m = 236 sau m = 326.
32. Fie numerele reale x, y care verifică propoziţia: 4x2 + y2 + 4x – 12y = 12. Arătaţi
că: x Î [–4, 3], y Î [–1, 13].
32. 4x2 + y2 + 4x – 12y = 12  4x2 + 4x + 1 + y2 – 12y + 36 = 12 + 37  (2x + 1)2 + (y – 6)2 = 49
 (2x + 1) ≤ 49 şi (y – 6) ≤ 49  | 2x + 1 | ≤ 7 şi | y – 6 | ≤ 7  –7 ≤ 2x + 1 ≤ 7 şi –7 ≤ y – 6
2 2
≤ 7  –8 ≤ 2x ≤ 6 şi –1 ≤ y ≤ 13  –4 ≤ x ≤ 3 şi –1 ≤ y ≤ 13. Răspuns: x Î [–4, 3], y Î [–1, 13].

33. Aflaţi perechile de numere întregi (x, y) care verifică propoziţia: 3y + 1 = x4 + 2x3
+ 4x2 + 3x + 2.
y
33. 3 + 1 = x4 + 2x3 + 4x2 + 3x + 2  3y – 1 = x4 + 2x3 + 4x2 + 3x, (1). x4 + 2x3 + 4x2 + 3x = x(x3 +
2 2 2 2
2x + 4x + 3) = x(x(x + 2x + 1) + 3x + 3) = x(x(x + 1) + 3(x + 1)) = x(x + 1)(x + x + 3), (2). (1) şi
(2)  3 – 1 = x(x + 1)(x + x + 3), (3). Dacă y = 1, (4), atunci (3)  x(x + 1)(x + x + 3) = 0, (5).
y 2 2
2
x + x + 3 = 0  x(x + 1) + 3 = 0, (6). Propoziţia (6) este falsă pentru orice număr întreg, (7). (5)
y
şi (7)  x = 0 sau x = –1, (8). 3 – 1 = M3 + 2, (9). z = x(x + 1)  x + x + 3 = z(z + 3)  t = x +
2 2
x + 3 este de forma M3 sau M3 + 1, (10). Dacă y ≠ 1, atunci (9) şi (10)  propoziţia (3) este falsă
pentru orice număr întreg x, (11). S = {(–1, 0), (0, 0)}.
x – 2 022
34. Aflaţi numerele întregi x, diferite de –1, astfel încât k =
întreg.  x+1
să fie număr
x – 2 022 x + 1 – 2 023 x – 2 022 2 023 2 023

=1– k =1–
2
34. =  , (1). Divizorii lui
x+1 x+1 x+1 x+1 x+1 x+1
3. Funcţii 135
2 023 sunt: –2 023, –1, 1, 2 023, (2). (2)  (1) este adevărată, dacă valoarea lui x este 2 022.
35. Fie numerele naturale impare a1, a2, a3, ..., a2 020. Arătaţi că numărul r, r = s , este
2 020
număr iraţional, unde s = ∑ ai – 1.

2
i=1
2
35. Fie a = 2k + 1, (1). (1)  a2 = 4k2 + 4k + 1 = M4 + 1, (2). ai = 4ki + 1, (3). (2) şi (3)  s =
2 2
4(k1 + k2 + k3 + ... + k2 020) + 2 020 – 1 = M4 + 2 019 = M4 + 3, (4). (4k + 1) = 16k + 8k + 1 = M4
2 2 2
+ 1; (4k + 3) = 16k + 24k + 9 = 16k + 24k + 8 + 1 = M4 + 1, (5). (5)  Există pătrate de forma
M4 sau M4 + 1, dar nu există numere de forma M4 + 3, (6). (5) şi (6)  s nu este un pătrat perfect,
deci r este număr iraţional.
1 1 2
36. Arătaţi că ecuaţia + = are
x +  1 006  2 012 – x +  1 006  2 012 – x + x
2013 soluţii în mulţimea numerelor întregi.
36. Condiţiile de existenţă pentru radicalii din propoziţie: x ≥ 0 şi 2 012 – x ≥ 0  0 ≤ x ≤
2 012, (1). Numerele întregi care verifică propoziţia (1) aparţin mulţimii S = {0, 1, 2, ..., 2 012},
1 006 –  x 2 012 – x – 1 006
(2). Se raţionalizează numitorii rapoartelor şi rezultă:  +  =
1 006 – x 2 012 – x + 1 006
2(2 012 – x +  x ) 2 012 – x +  x 2 012 – x +  x
  =  , (3). Propoziţia (3) este adevărată
2 012 – x – x 1 006 – x 1 006 – x
pentru toate elementele mulţimii S. Răspuns: Ecuaţia are 2013 soluţii în mulţimea numerelor
întregi.
37. Fie a = 1 + 2 + 3 + ... + 63 şi b = 1 + 2 + 3 + ... + 64 . Arătaţi că b – a < 3.
63 62 61 1 64 63 62 1
1 2–1 3–2 64 – 63 1 1 1 1
37. b – a = 64 + 63 + 62 + ... +  b – a = 1 + + + + ... + b–a=
1 2 3 4 64
1+ +
1
2
(
1 1
3 4
+ ) (
+
1 1 1 1
+ + +
5 6 7 8
+) (1
+
1
9 10 11
+
1
+ ... +
1
16
+ ) (
1
+
1
17 18 19
+
1
+ ... +
1
32
+)
( 1
+
1
33 34 34
+
1
+ ... +
1
64
) b–a>1+ +
1
2
(
1 1
+
4 4
+ ) (
1 1 1 1
+ + +
8 8 8 8
+ ) (
1
+
1
16 16 16
+
1
+ ... +
1
16
) (
+
1
+
1
32 32 32
+
1
+ ... +
1
32
+) (
1
+
1
64 64 64
+
1
+ ... +
1
64
) 1
b–a>1+ +2· +4· +8·
2
1
4
1
8
1 1 1 1 1 1 1 1 1
+ 16 · + 32 · b–a>1+ +2· +4· +8· + 16 · + 32 ·  b – a > 3.
16 32 64 2 4 8 16 32 64
38. Rezolvaţi în { ecuaţiile:
a) || 2x − 3 | − 4 | = 5; b) x ∙ 32 014 = (32 014 − 1) 1 +(
1 1 1
+ + + ... + 2 013 .
3 32 33 3
1
)
38. a) || 2x − 3 | − 4 | = 5  | 2x − 3 | − 4 = 5 sau | 2x − 3 | − 4 = −5  | 2x − 3 | = 9 sau
| 2x − 3 | = −1 (Fals)  2x − 3 = 9 sau 2x − 3 = −9  2x = 12 sau 2x = −6  x = 6 sau x = −3
1
 S = {−3, 6}. b) Fie a = , (1). Se ştie că: a2 – 1 = (a – 1)(a + 1): a3 – 1 = (a – 1)(a2 + a + 1);
3
a – 1 = (a – 1) (a – 1)(a + a + a + 1); a – 1 = (a – 1)(a2 013 + a2 012 + ... + a2 + a + 1) = (a – 1)(1
4 3 2 2 014
a
2 014
– 1 1 – a2 014
+ a ), (2), (2)  1 + a + a + ... + a = = , (3).
2 2 012 2 013 2 2 012 2 013
+ a + a + ... + a +a
a–1 1–a
2 2
32 014 − 1 = 32 014 (1 – a2 014), (4). (3) şi (4)  Se rezolvă ecuaţia: x ∙ 32 014 = 32 014 ∙ 3  x = 3
S= {}
2
3
.
136 3. Funcţii
4 Ecuaţii. Inecuaţii
Ecuaţia de gradul I
O propoziţie de forma f = g, unde f şi g sunt sunt expresii matematice este o egalitate. Egali-
tatea f = g are membrul stâng cel care conţine f şi membrul drept, cel care conţine g.
1) Dacă se adună acelaşi număr în ambii membri ai unei egalităţi, atunci se obţine o nouă
egalitate. f = g, c Î Z implică f + c = g + c.
2) Dacă se scade acelaşi număr în ambii membri ai unei egalităţi, atunci se obţine o nouă
egalitate. f = g, c Î R implică f – c = g – c.
3) Dacă se înmulţeşte cu acelaşi număr nenul fiecare membru al unei egalităţi, atunci se
*
obţine o nouă egalitate. f = g, c Î Z implică fc = gc.
4) Dacă se împarte la acelaşi număr nenul fiecare membru al unei egalităţi, atunci se
*
obţine o nouă egalitate. f = g, c Î Z implică f : c = g : c.
Ecuaţia de gradul I
l Aflaţi zerourile funcţiei f : {–3, –1, 1, 2, 3} ® Z: a) f(x) = x + 3; b) f(x) = x2 – 1; c) f(x) = x + 5.
Rezolvare. Se ştie că numărul real s pentru care f(s) = 0 este un zerou al funcţiei f.
a) Înlocuind, pe rând, fiecare număr al mulţimii {–3, –1, 1, 2, 3} în expresia funcţiei f, se
obţine f(x) = 0 numai pentru x = –3, deoarece –3 + 3 = 0. Răspuns: f are zeroul –3.
b) Procedând ca la rezolvarea exerciţiului anterior, se găsesc numerele –1 şi 1 pentru care f(x)
= 0 este adevărată. Răspuns: f are zerourile –1 şi 1. c) Se găseşte –5, unde f nu este definită.
Răspuns: f nu are zerouri.
Fie funcţiile f, g : D ® Z, D Í Z, cu expresiile f(x) şi g(x).
l Se numeşte ecuaţie cu domeniul valorilor admisibile (DVA) D propoziţia f(x) = g(x). Ecuaţia
f(x) = g(x) are necunoscuta x, membrul stâng f(x) şi membrul drept g(x). Se numeşte soluţie a
ecuaţiei f(x) = g(x) numărul s Î D pentru care f(s) = g(s) este o propoziţie adevărată.
Mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei este mulţimea soluţiilor ei. Această mulţime se notează S.
*
l Fie f : D ® Z, D Í Z, f(x) = ax + b, a Î Z , b Î Z. Propoziţia f(x) = 0 se numeşte ecuaţie de
gradul I cu domeniul valorilor admisibile D. Ecuaţiile de gradul I cu aceleaşi soluţii se numesc
ecuaţii echivalente.
*
l Rezolvarea ecuaţiei de gradul I, ax + b = 0, a Î Z , b Î Z, x Î D, aplicând proprietăţile
egalităţii numerelor reale: ax + b = 0 Û (este echivalentă cu) ax + b – b = –b Û ax = –b Û ax :
a = –b : a Û x = – b .
a b
{ } b b
Selectarea soluţiei. 1) Dacă – Î D, atunci S = – . 2) Dacă – Ï D, atunci S = Æ.
a a
*
a
l Fie f, g : D ® Z, D Í Z, f(x) = a1x + b1, g(x) = a2x + b2, a1, a2 Î Z , b1, b2 Î Z.
* *
l Rezolvarea ecuaţiei a1x + b1 = a2x + b2, a1, a2 Î Z , b1, b2 Î Z , x Î D: a1x + b1 = a2x + b2 Û
(este echivalentă cu) a1x + b1 – b1 – a2x = a2x + b2 – b1 – a2x Û a1x – a2x = b2 – b1 Û (a1 – a2)x =
b2 – b1 Û mx = n, m = a1 – a2, n = b2 – b1 Û mx + n – n = –n Û mx = –n, (*).
Selectarea soluţiilor. 1) Dacă m = 0, ecuaţia iniţială nu are soluţii S = Æ.
2) Dacă m ≠ 0, (*) Û mx : m = –n : m.
2a) Dacă – m { }
m m
n Î D, atunci S = – n . 2b) Dacă – n Ï D, atunci S = Æ.
l Enumeraţi toate ecuaţiile echivalente cu fiecare ecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiilor ei:
a) 3x = 0, DVA = Z; b) 4x + 5 = 0, DVA = Z.
4. Ecuaţii. Inecuaţii 137
Rezolvare. a) Răspuns: 3x = 0, 3x : 3 = 0 : 3, x = 0, S = {0}.
b) Răspuns: 4x + 5 = 0, 4x + 5 – 5 = –5, 4x = –5, 4x : 4 = –5 : 4, x = –1,25, S = {–1,25}.
l Rezolvaţi în D ecuaţia: a) 3x – 7 = 0, D = q; b) 5x – 11 = 0, D = {; c) 5x – 13 = 7x – 19, D = Z.
Rezolvare. a) Aplicând proprietăţi ale divizibilităţii numerelor naturale deducem că 3x – 7 = 0 nu
are soluţii reale. Răspuns:S = Æ.
b) Rezultă, pe rând, ecuaţiile echivalente: 5x – 11 = 0, 5x = 11, x = 2,2. Răspuns: S = {2,2}.
c) Rezultă, pe rând, ecuaţiile echivalente: 5x – 13 = 7x – 19, 5x – 7x = –19 + 13, –2x = –6, 2x
= 6, x = 3. Răspuns: S = {3}.
l Rezolvaţi în D ecuaţia: a) (x – 1,3)(2x + 11) = 0, D = {; b) 25x2 – 4 = 0, D = {.
Rezolvare. a) Se aplică proprietatea: produsul a două numere reale este egal cu 0 dacă şi numai
dacă cel puţin unul dintre ele este egal cu 0.
(x – 1,3)(2x + 11) = 0, dacă x – 1,3 = 0 sau 2x + 11 = 0; x = 1,3 sau 2x = –11; x = 1,3 sau x = –5,5.
1,3 şi –5,5 sunt numere raţionale. Răspuns: S = {–5,5; 1,3}.
b) Se ţine cont că 25x2 – 4 = (5x)2 – 22 = (5x + 2)(5x – 2).
(5x + 2)(5x – 2) = 0, dacă 5x + 2 = 0 sau 5x – 2 = 0; 5x = –2 sau 5x = 2; x = –0,4 sau x = 0,4. –0,4
şi 0,4 sunt numere raţionale. Răspuns: S = {–0,4; 0,4}.
****************************************************
1. Scrieţi ecuaţia din care se află zeroul fiecărei funcţii.
a) f : Z ® Z, f(x) = x2 – 3; b) f : Z ® Z, f(x) = x2 – 7;
c) f : Z ® Z, f(x) = 3x2 – 4; d) f : Z ® Z, f(x) = 5x2 – 8.
2. Completaţi;
a) Ecuaţia 3y + 5 = y – 7, y Î Z, are: necunoscuta ... membrul stâng „..........“, membrul drept
„.............“ şi DVA = ...
b) Ecuaţia 8x – 12 = 15x – 9, x Î Z, are: necunoscuta ..., membrul stâng „..........“ şi membrul drept
„........... “ şi DVA = ....
c) Ecuaţia 13y – 17 = 2y – 3, y Î {, are: necunoscuta ..., membrul stâng „..........“ şi membrul drept
„...........“ şi DVA = ....
d) Ecuaţia 18z – 31 = 14z – 7, z Î q, are: necunoscuta ..., membrul stâng „..........“ şi membrul drept
„...........“ şi DVA = .....
a) Se numeşte soluţie a ecuaţiei f(x) = g(x) cu DVA = D numărul s Î .... pentru care ............
...............................
b) Mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei este .................................
4. Enumeraţi toate ecuaţiile echivalente cu fiecare ecuaţie şi scrieţi mulţimea
soluţiilor ei:
a) 5x = 0, DVA = Z; b) 24,5x = 0, DVA = Z; c) 2,67x = 0, DVA = Z.
soluţiilor ei:
a) x + 4 = 0, DVA = q; b) x + 12 = 0, DVA = {; c) x – 452 = 0, DVA = q;
d) x – 6,72 = 0, DVA = {; e) x – 129 = 0, DVA = q; f) x – 132,2 = 0, DVA = {.
soluţiilor ei:
138 4. Ecuaţii. Inecuaţii
a) x + 3,8 = 0, DVA = q; b) x + 2,6 = 0, DVA = q; c) x – 39,4 = 0, DVA = q;
d) x – 21,6 = 0, DVA = q; e) x – 4,81 = 0, DVA = q; f) x – 5,35 = 0, DVA = q.
soluţiilor ei:
a) 2x + 8 = 0, DVA = m; b) 3x – 9 = 0, DVA = q; c) 5x + 10 = 0, DVA = m;
–
d) 6x 12 = 0, DVA = q; e) 8x + 24 = 0, DVA = m; f) 27x – 54 = 0, DVA = q.
soluţiilor ei:
a) 11x + 121 = 0, DVA = {; b) 22x – 154 = 0, DVA = {; c) 11x + 165 = 0, DVA = Q;
d) 22x – 264 = 0, DVA = {; e) 33x – 231 = 0, DVA = {; f) 11x – 671 = 0, DVA = {.
soluţiilor ei:
a) 12x + 216 = 0, DVA = {; b) 14x – 224 = 0, DVA = {; c) 17x + 221 = 0, DVA = Q;
d) 23x – 621 = 0, DVA = {; e) 15x – 225 = 0, DVA = {; f) 18x – 216 = 0, DVA = {.
10. Rezolvaţi în m ecuaţiile:
a) 31x + 1 209 = 0; b) 42x – 2 016 = 0; c) 37x + 1 221 = 0; d) 62x + 4 218 = 0;
–
e) 52x 3 018 = 0; –
f) 36x 1 224 = 0; –
g) 46x 2 024 = 0; h) 57x – 3 021 = 0.
a) 55x + 302,5 = 0; b) 47x – 50,21 = 0; c) 63x + 42,21 = 0; d) 72x + 5,618 = 0;
e) 76x – 56,24 = 0; f) 85x – 72,25 = 0; g) 79x – 5,609 = 0; h) 82x – 72,16 = 0.
a) 4x + 11 = 0; b) 5x – 12 = 0; c) 6x + 15 = 0; d) 8x – 24 = 0; e) 14x – 21 = 0;
f) 5x – 78 = 0; g) 3x – 22 = 0; h) 8x – 37 = 0; i) 9x – 74 = 0; j) 32x – 79 = 0.
a) 27x + 655 = 34; b) 36x – 1 158 = 66; c) 67x + 4 358 = 137; d) 94x + 9 375 = 351;
e) 44x – 1 971 = 53; f) 58x – 2 862 =154; g) 81x – 6 566 = 643; h) 39x – 1 051 = 158.
a) 19x + 1 896 = 15; b) 46x – 4 528 = 26; c) 55x + 5 490 = 45; d) 91x + 9 034 = 25;
e) 64x – 6 258 = 78; f) 37x – 3 605 = 58; g) 73x – 7 142 = 85; h) 82x – 8 021 = 97.
a) 2x + 17 = 128; b) 3x – 13 = 334; c) 5x – 23 = 954; d) 4x – 34 = 124;
e) 10x + 28 = 173; f) 15x – 21 = 324; g) 17x – 37 = 173; g) 13x – 91 = 411.
a) 6x + 15 = 9; b) 8x – 9 = 13; c) 5x – 11 = 15; d) 13x – 21 = 18; e) 9x – 13 = 17.
a) 6x + 15 = 4x + 18; b) 7x + 2 = 3x – 15; c) 11x + 9 = 7x + 21;
d) 16x – 7 = 13x + 9; e) 14x + 18 = 11x – 17; e) 14x + 18 = 11x – 17.
a) 14x + 15 = 3x + 136; b) 11x + 7 = 2x – 218; c) 56x + 9 = 7x + 205;
d) 19x + 15 = 6x + 184; e) 85x + 9 = 4x – 315; f) 73x + 7 = 9x + 263;
g) 69x + 15 = 6x + 456; h) 38x – 14 = 4x – 303; i) 59x – 13 = 15x – 497.
a) 35x + 16 = 22x + 546; b) 48x + 27 = 23x – 598; c) 49x – 34 = 25x + 542;
d) 75x + 35 = 21x + 764; e) 57x + 23 = 31x – 653; f) 61x – 47 = 32x + 794;
a) 2(3x + 4) = 3(x – 5); b) 3(2x + 3) = 4(x – 2); c) 4(3x + 2) = 3(x – 3);
d) 6(5x + 7) = 8(x – 3); e) 8(5x + 9) = 7(x – 9); f) 9(2x + 3) = 7(x – 5);
d) 5(2x + 1) = 5(x – 1); e) 4(5x + 2) = 2(x – 7); e) 4(5x + 2) = 2(x – 7).
21. Rezolvaţi fiecare ecuaţie ca în model:
Model. 4(3x – 2) = 2(6x – 4), DVA = m. Ecuaţia echivalentă cu 4(3x – 2) = 2(6x – 4) este:
12x – 8 = 12x – 8. Deoarece ultima propoziţie este adevărată pentru orice valoare a necu-
noscutei din DVA, mulţimea soluţiilor este egală cu DVA. S = m.
a) 2(6x – 15) = 3(4x – 10), DVA = q; b) 2(4x – 10) = 4(2x – 5), DVA = {;
c) 4(5x – 12) = 2(10x – 24), DVA = q; d) 9(2x – 8) = 6(3x – 12), DVA = {;
e) 7(2x – 6) = 14(x – 3), DVA = q; f) 6(3x – 2) = 2(9x – 6), DVA = q.
22. Rezolvaţi fiecare ecuaţie ca în model:
Model. 2(5x – 3) = 5(2x – 1), DVA = m. Ecuaţia echivalentă cu 2(5x – 3) = 5(2x – 1) este:
10x – 6 = 10x – 5. Deoarece ultima propoziţie este falsă pentru orice valoare a necunos-
cutei din DVA, mulţimea soluţiilor nu are elemente. S = Æ.
a) 2(6x – 5) = 3(4x – 7), DVA = q; b) 2(5x – 2) = 5(2x – 3), DVA = {;
c) 8(7x – 2) = 4(14x – 3), DVA = q; d) 5(6x – 8) = 3(10x – 9), DVA = {;
– –
e) 7(2x 3) = 2(7x 2), DVA = q; f) 8(3x – 4) = 6(4x – 5), DVA = q.
a) (x + 4)(x – 5) = 0; b) (x + 8)(x – 29) = 0); c) (x + 89)(x – 27) = 0;
d) (x + 9)(x – 7) = 0; e) (x + 6)(x – 90) = 0); f) (x + 95)(x – 43) = 0.
a) (2x + 4)(3x – 5) = 0; b) (5x + 6)(4x – 13) = 0); c) (8x + 21)(2x – 97) = 0;
d) (5x + 9)(2x – 7) = 0; e) (2x + 9)(4x – 75) = 0); f) (4x + 55)(8x – 73) = 0.
a) (x + 21)(x – 17)(x + 13) = 0; b) (x + 31)(x – 90)(x – 48) = 0);
c) (x + 42)(x – 82)(x + 19) = 0; d) (x + 67)(x – 77)(x – 86) = 0).
a) 4x2 – 1 = 0; b) 9x2 – 1 = 0; c) 25x2 – 1 = 0; d) 36x2 – 1 = 0; e) 49x2 – 1 = 0;
f) 64x2 – 1 = 0; g) 81x2 – 1 = 0; h) 100x2 – 1 = 0; i) 121x2 – 1 = 0; j) 169x2 – 1 = 0.
a) (x2 – 16)(x2 – 25) = 0; b) (x2 – 1)(x2 – 4) = 0; c) (x2 – 36)(x2 – 81) = 0;
d) (x – 49)(x – 16) = 0;
2 2
e) (x – 4)(x – 9) = 0;
2 2
f) (x2 – 100)(x2 – 144) = 0.
a) (4x2 – 25)(9x2 – 25) = 0; b) (25x2 – 4)(16x2 – 9) = 0; c) (25x2 – 72)(16x2 – 112) = 0;
d) (16x2 – 1 225)(4x2 – 529) = 0; e) (25x2 – 289)(16x2 – 2 209) = 0.
Ecuaţia de gradul I. Suplimentar
1. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi zeroul funcţiei f, dacă:
a) f(x) = 3x + 2; b) f(x) = –5x + 18; c) f(x) = –36x + 324.
2. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi a, dacă:
a) f(x) = ax + 12 şi are zeroul 3; b) f(x) = ax – 34 şi are zeroul –5.
3. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi b, dacă:
a) f(x) = 5x + b şi are zeroul – 9; b) f(x) = 23x – b şi are zeroul –4.
4. Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = ax + b. Aflaţi a şi b, dacă:
a) are zeroul 8 şi Gf conţine punctul P(0, 5);
b) are zeroul –7 şi Gf conţine punctul P(0, –2).
x+1 x–2 – x–8 –
a) = ; b) 3x + 7 = 3x 9 ; c) 3x + 5 = ; d) 5x + 3 = 2x 5 .
5 7 9 5 8 3 8 3
3x – 5 2x – 1 4x – 3 3x – 2 6x – 7 7x – 4 8x – 9 6x – 5
a) = ; b) = ; c) = ; d) = .
3x + 2 2x + 3 4x + 7 3x + 5 6x + 5 7x + 6 8x + 5 6x + 7
x–1 x–2 2x – 1 – 3x – 1 4x – 1 – 2x – 1
a) + = 2; b) = 3; c) = 4.
4 3 5 2 6 5
a) (2x + 3)2 = (2x + 1)(2x – 1); b) (3x + 5)2 = (3x + 2)(3x – 2).
a) (4x + 3)2 = (3x + 2)2; b) (5x + 4)2 = (7x + 3)2; c) (8x + 3)2 = (6x + 7)2.
a) (4x + 3)(3x – 1) = (3x – 2)(4x + 5); b) (5x + 2)(3x – 4) = (3x – 7)(5x + 3);
c) (7x + 2)(3x – 5) = (3x – 4)(7x + 1); d) (6x + 5)(2x – 3) = (3x – 6)(4x + 9).
5 5 17 5 7 11 3 9 5 4 13 8
a) x – = ; b) x – = ; c) x – = ; d) x – = .
24 12 18 12 48 36 14 28 42 15 30 45
7 5 5 1 3 3 4 5 4 8 2 4
a) x – = x– ; b) x – = x– ; c) x – = x– .
34 48 51 36 22 16 33 24 21 38 35 57
13. Rezolvaţi în q ecuaţia:
x+1 x+2 x +5 000 x+1 x+2 x + 2023
a) + + ... + = 5 000; b) + + ... + = 2 023.
5 6 5 004 8 9 2 030
14. Rezolvaţi în Z ecuaţia:
x +  2 x + 2 2 x + 300 2
a) + + ... + = 300;
3 2 4 2 302 2
x +  5 x + 2 5 x + 2 024 5
b) + + ... + = 2 024.
5 5 4 5 2 028 5
a) 13x + 2 3 = 5x + 18 3 ; b) 29x + 9 7 = 17x – 16 7 ; c) 85x – 7 6 = 37x + 5 6 .
a) 24x 2 + 36 = 15x 2 + 9; b) 49x 6 + 63 = 26x 6 – 8.
3x +  5 5x +  3 28x +  7
a) = 11; b) = 1 – 2 3 ; c) = 1 – 4x 7 .
5 5 – 4 3 2 – 7
3x + 411 3x – 213 3x + 315 3x – 215
a) = ; b) = .
911 513 4x – 311 4x – 511
a) (4x + 3 2 )(3x –  2 ) = (3x – 4 2 )(4x + 7 2 );
b) (5x + 3 3 )(4x – 9 7 ) = (2x – 3 7 )(10x + 3 3 ).
20. Rezolvaţi în m ecuaţiile: a) x(x – 1) = 201; b) (x3 – 7)(x3 – 8) = 2 523.
21. Aflaţi numerele întregi x, y şi z care verifică propoziţia:
a) x + x2 + 2y2 + 2y3 + 7z8 – 7z7 = 3 457;
b) 4x2 + 144y6 + 12y3 + 289z10 – 17z5 – 2x = 468 249.
22. Aflaţi numerele raţionale x, y, z care verifică propoziţia:
a) 4x2 – 4x + 9y2 – 6y + 16z2 – 8z + 3 = 0;
b) 169x2 – 52x + 289y2 – 102y + 324z2 – 72z + 17 = 0.
23. Aflaţi numerele reale x, y şi z care verifică propoziţia:
a) | 2x + 5 | + | 8y – 7 | + | 16z – 15 | = 0;
b) | 2x + 15 | + | y11 – 22 | + | 2z13 – 65 | = 0.
  
a) 4x – 12x + 9 + 25y + 30y + 9 + 9z + 42z + 49 = 0;
2 2 2
b)  4x2
 
– 4x 3 + 3 + 5y – 2y10 + 2 + 7z2 – 2z77 + 11 = 0.
2

  
a) 9x – 6x + 17 + 16y + 24y + 34 + 4z + 20z + 74 = 16;
2 2 2
b)  6x  
– 2x78 + 44 + 10y + 2y70 + 33 + 14z2 – 2z42 + 81 = 17.
2 2

a) 2x – 11 = 0; b) 15x – 7 = 0; c) 5x – 13 = 0; d) 6x – 19 = 0; e) 13x – 8 = 0.
2 2 2 2 2

a) (3x2 – 13)(9x2 – 6x15 + 15) = 0; b) (15x2 – 19)(11x2 – 2x143 + 14) = 0.
Evaluare
A B
À Rezolvaţi în Z ecuaţia: À Rezolvaţi în Z ecuaţia:
a) x + 2,5 = 3,2; b) x – 6,2 = 8,1. 20
a) x + 3,4 = 3,2; b) x – 7,2 = 9,3.
ÁRezolvaţi în Z ecuaţia: ÁRezolvaţi în Z ecuaţia:

a) 2,4x = 5; b) 6x = –2,1. 10 a) 1,6x = 8; b) 14x = –2,8.
®Rezolvaţi în Z ecuaţia: ®Rezolvaţi în Z ecuaţia:

a) 2x + 3 = 7; b) 5x – 11 = 16. 10 a) 3x + 1 = 5; b) 4x – 9 = 17.
¯ Rezolvaţi în Z ecuaţia: ¯ Rezolvaţi în Z ecuaţia:

a) 6x + 7 = 3x – 4; b) 8x – 10 = 4x – 9. 10 a) 7x + 8 = 2x – 5; b) 6x – 8 = 3x – 7.
°Rezolvaţi în { ecuaţia: °Rezolvaţi în { ecuaţia:

a) 3(x + 2) = 4(x + 5); 10 a) 4(x + 3) = 5(x + 2);
b) 5(2x – 3) = 6(x – 5). b) 4(3x – 2) = 7(x – 8).
± Rezolvaţi în { ecuaţia: ± Rezolvaţi în { ecuaţia:

4x(x + 3) = 4x + 2x + 3.
2 10 5x(x + 2) = 5x + 4x + 8.
2
 Rezolvaţi în { ecuaţia:  Rezolvaţi în { ecuaţia:

x+3 x–1 x–5
a) = ; a) x + 4 = ;
2 5 3 4
x–2 x–3 10 x–2 x–3
b) + = 5. b) + = 3.
5 2 3 5
 Rezolvaţi în Z ecuaţia:  Rezolvaţi în Z ecuaţia:
a) (x – 3) = (x – 3)(x + 3) – 6x;
2
10 a) (x – 4)2 = (x – 4)(x + 4) – 8x;
b) (x + 5)(x – 4) = (x – 3)(x + 6). b) (x + 6)(x – 5) = (x – 2)(x + 7).
 Rezolvaţi în Z ecuaţia:  Rezolvaţi în Z ecuaţia:
a) | 3x – 4 | = 8; b) | 2x – 3 | = x – 5. 10 a) | 4x – 3 | = 9; b) | 3x – 4 | = x – 8.
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Inecuaţia de gradul I
O propoziţie de forma f < g, unde f şi g sunt sunt expresii matematice este o inegalitate. Ine
galitatea f < g are membrul stâng cel care conţine f şi membrul drept, cel care conţine g.
1) Dacă se adună acelaşi număr în ambii membri ai unei inegalităţi se obţine o nouă in-
egalitate. f < g, c Î Z implică f + c < g + c.
2) Dacă se scade acelaşi număr în ambii membri ai unei inegalităţi se obţine o inegalitate.
f < g, c Î Z implică f – c < g – c.
3) Dacă se înmulţeşte cu acelaşi număr mai mare decât 0 (mai mic decât 0) fiecare membru
al unei inegalităţi se obţine o inegalitate de acelaşi sens (de sens contrar).
f < g, c > 0 implică cf < cg (f < g, c < 0 implică cf > cg).
4) Dacă se împarte la acelaşi număr mai mare decât 0 (mai mic decât 0) fiecare membru al
unei inegalităţi se obţine o inegalitate de acelaşi sens (de sens contrar).
f < g, c > 0 implică f : c < g : c (f < g, c < 0 implică f : c > g : c).
1
5) Dacă a < b, ab > 0, atunci 1 > . 6) Dacă a < b, ab < 0, atunci 1 < 1 .
a b a b
Inecuaţia de gradul I
l Aflaţi numerele reale pentru care funcţia f : Z ® Z:
a) f(x) = x + 5 are valori strict negative; b) f(x) = –x + 7 are valori strict negative.
Rezolvare. Se studiază semnul funcţiei f şi se alege mulţimea valorilor lui x care verifică
condiţia cerută.
a) x –6 –5 0 b) x 0 7 8
semn f(x) – 0 + semn f(x) + 0 –
Răspuns: (–∞, –5). Răspuns: (7, ∞).
Fie funcţiile f, g : D ® Z, D Í Z, cu expresiile f(x) şi g(x).
l Se numeşte inecuaţie cu domeniul valorilor admisibile (DVA) D propoziţia f(x) < g(x).
Inеcuaţia f(x) < g(x) are necunoscuta x, membrul stâng f(x) şi membrul drept g(x). Se numeşte
soluţie a inecuaţiei f(x) < g(x) numărul s Î D pentru care f(s) < g(s) este o propoziţie adevărată.
Mulţimea tuturor soluţiilor inecuaţiei este mulţimea soluţiilor ei. Această mulţime se notează S.
l Fie f : D ® Z, D Í Z, f(x) = ax + b, a Î Z , b Î Z. Propoziţia f(x) < 0 se numeşte inеcuaţie de
*
gradul I cu domeniul valorilor admisibile D. Inecuaţiile de gradul I cu aceleaşi soluţii se numesc

inecuaţii echivalente.
l Rezolvarea inecuaţiei de gradul I, ax + b < 0, a Î Z , b Î Z, x Î Z, aplicând proprietăţile
*
inegalităţii numerelor reale: ax + b < 0 Û (este echivalentă cu) ax + b – b < –b Û ax < –b, (*).
(
Selectarea soluţiei. 1) Dacă a < 0, (*). Û ax : a < –b : a Û x > – b . Răspuns: S = – , ∞ .
a
b
a )
(
2) Dacă a > 0, (*). Û ax : a < –b : a Û x < – b . Răspuns: S = – ∞, – .
a
b
a)
l Enumeraţi toate inecuaţiile echivalente cu fiecare inecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiei ei:
a) 4x < 0, DVA = Z; b) –2x + 5 < 0, DVA = Z.
Rezolvare. a) Răspuns: 4x < 0, 4x : 4 < 0 : 4, x < 0, S = (–∞, 0).
b) –2x + 5 < 0, –2x + 5 – 5 < –5, –2x < –5, –2x : (–2) < –5 : (–2), x > –2,5, S = (–2,5; ∞).
l Rezolvaţi în D inecuaţia: a) 3x – 9 < 0, D = q; b) 3x – 8 < 5x – 12, D = Z.
Rezolvare. a) Inecuaţiile echivalente: 3x – 9 < 0, 3x – 9 + 9 < 9, 3x < 9, 3x : 3 < 9 : 3, x < 3.
b) Inecuaţiile echivalente: 3x – 8 < 5x – 12, 3x – 5x < 8 – 12, –2x < –4, x > 2.
Răspuns: a) S = (– ∞, 3) ∩ q = {0, 1, 2}. b) S = (2, ∞).
****************************************************
a) m < n implică m + 5 ...........; b) x – 7 < 0 implică x ..............;
c) d < m implică d – 4 ...............; d) y + 11 < 0 implică y ................
a) m < n implică 3m ...........; b) x : 5 < y : 5 implică x ...........;
c) b < p implică b : 4 ...........; d) 8x < 24 implică x ...................
a) m < n implică –7m ...........; b) x : (–3) < y : (–3) implică x ...........;
c) d < n implică d : (–2) ...........; d) –6x < 18 implică x ...........
a) dacă a < b, ab > 0, atunci 1 ..... 1 ; b) 5 < 11 implică 1 ....... 1 ;
a b 5 11
1
c) –8 < –3 implică – ....... – ; 1 d) dacă m < n, mn < 0, atunci 1 ..... 1 ;
8 3 m n
1 1
e) –2 < 6 implică – ....... – .
2 6
a) 12 < 15 implică 15 ........ 12; b) m < n implică n ........ m;
c) –18 < 2 implică 2 ........ –18; d) –9 < –7 implică –7 ........ –9.
6. Enumeraţi toate inecuaţiile echivalente cu fiecare inecuaţie şi scrieţi mulţimea
soluţiei ei:
a) 12x < 0, DVA = Z; b) –3,2x < 0, DVA = Z;
c) 6,1x < 0, DVA = Z; d) –2,8x < 0, DVA = Z.
soluţiei ei:
a) x + 9 < 0, DVA = Z; b) x + 56 < 0, DVA = R; c) x – 3,17 < 0, DVA = Z;
d) x – 2,25 < 0, DVA = Z; e) x – 7,8 < 0, DVA = Z.
soluţiei ei ca în model:
Model. x + 3,9 < 0, DVA = m; x + 3,9 < 0, x + 3,9 – 3,9 < –3,9, x < –3,9.
Răspuns: S = (–∞; –3,8) ∩ m = {..., –7, –6, –5, –4}.
b) x + 5,7 < 0, DVA = m; c) x – 9,4 < 0, DVA = q;
d) x – 1,6 < 0, DVA = m; e) x – 4,1 < 0, DVA = q.
soluţiei ei ca în model:
Model. 2x + 8 < 0, DVA = Z; 2x + 8 < 0, 2x + 8 – 8 < –8, 2x < –8, 2x : 2 < –8 : 2, x <
–4. Răspuns: S = (– ∞; –4).
a) 3x – 9 < 0, DVA = Z; b) 5x + 10 < 0, DVA = Z; c) 6x – 12 < 0, DVA = Z;
d) 5x + 10 < 0, DVA = Z; e) 27x – 54 < 0, DVA = Z.
soluţiei ei:
a) 4x + 11 < 0, DVA = m; b) 5x – 12 < 0, DVA = q; c) 6x – 15 < 0, DVA = q;
d) 8x – 24 < 0, DVA = m; e) 14x – 21 < 0, DVA = m; f) 15x – 40 < 0, DVA = q.
11. Rezolvaţi în Z fiecare inecuaţie ca în model.
Model. 2x – 15 < 23. Inecuaţiile echivalente cu inecuaţia 2x – 15 < 23 sunt: 2x < 23 +
15, 2x < 38, x < 38 : 2, x < 19. S = (–∞, 19).
a) 3x – 11 < 49; b) 5x – 21 < 37; c) 4x – 29 < 65; d) 10x + 13 < 39;
e) 15x – 19 < 24; f) 17x – 23 < 14; g) 23x – 18 < 31; h) 27x – 19 < 45.
12. Rezolvaţi fiecare inecuaţie ca în model.
Model. –7x + 19 < 43, DVA = q. Inecuaţiile echivalente cu inecuaţia –7x + 19 < 43
sunt: –7x < 43 – 19, –7x < 24, x > –24 : 7. Răspuns: S = (–3,(428571); ∞) ∩ q = q.
a) –8x – 7 < 36, DVA = m; b) –5x + 43 < 22, DVA = q; c) –4x – 51 < 37, DVA = q;
d) –2x + 15 < 23, DVA = m; e) –9x + 19 < 41, DVA = q; f) –6x + 85 < 31, DVA = q.
13. Rezolvaţi în Z inecuaţiile:
a) 13x – 11 < 17x + 49; b) 12x – 31 < 35x + 18; c) 26x – 24 < 15x + 56;
d) 41x – 23 ≤ 24x + 38; e) 29x – 12 ≤ 71x + 53; f) 34x – 47 ≤ 85x + 21;
a) 2(4x – 12) > 3(7x + 15); b) 6(8x – 23) > 5(18x + 7); c) 6(17x – 3) > 7(34x + 5);
d) 8(7x – 32) ≥ 7(13x + 6); e) 9(6x – 91) ≥ 4(76x + 3); f) 7(92x – 9) ≥ 9(58x + 3).
11 7 13 4 7 11 3 5 13 11 13 5
a) x – < ; b) x – < ; c) x – < ; d) x – < .
18 12 24 15 10 20 16 12 24 14 28 42
3 7 4 3 11 3 4 7 5 11 7 13
a) x – < x+ ; b) x – < x+ ; c) x – < x+ .
11 22 33 44 12 20 15 30 12 24 18 36
3 5 7 11 11 3 4 7 9 17 7 4
a) x – ≥ x+ ; b) x – ≥ x+ ; c) x – ≥ x+ .
16 24 32 36 12 48 36 24 20 40 30 15
x+3 x–8 x+6 x–7 x+7 x–9 x+4 x–4
a) < ; b) < ; c) < ; d) < .
2 5 4 9 11 12 13 12
a) 3x(4x – 9) > 2x(6x + 5) + 17; b) 5x(4x – 7) < 2x(10x + 3) + 31;
c) 6x(5x – 11) > 5x(6x + 13) + 53; d) 2x(14x – 5) < 7x(4x + 9) + 78.
a) 3x(8x – 3) ≥ 8x(3x + 11) + 45; b) 7x(4x – 9) ≤ 4x(7x + 12) + 28.
a) (2x – 3)2 ≥ ((2x + 5)((2x – 5); b) (3x – 4)2 ≤ ((3x + 7)((3x – 7);
c) (3x – 7)2 ≥ ((3x + 4)((3x – 4); d) (7x – 3)2 ≤ ((7x + 6)(7x – 6).
Inecuaţii de gradul I. Suplimentar
1. Rezolvaţi în m inecuaţiile: a) | x | ≤ 1; b) | x | ≤ 3; c) | x | < 2,4; d) | x | <  26 .
2. Rezolvaţi în m inecuaţiile:
a) | x + 1 | ≤ 3; b) | x + 5 | ≤ 2; c) | x – 4 | < 1,7; d) | x – 2 | <  33 .
a) | 2x + 1 | ≤ 5; b) | 3x + 5 | ≤ 7; c) | 4x – 3 | < 2,8; d) | 6x – 5 | < 3,2.
4. Rezolvaţi în m inecuaţiile: a) | x | ≥ 2; b) | x | ≥ 3; c) | x | > 2,4; d) | x | >  75 .
a) | 2x + 3 | ≥ 4; b) | 4x + 3 | ≥ 6; c) | 5x – 2 | > 1,2; d) | 8x – 3 | > 4,3.
a)| x+3
5 | ≤ ;
11
14
b) | 2x + 3
4 | ≤ ;
7
13
c) |
5x – 3
7 | < ;
3
16
d) | 5x – 6
11 | 4
< .
15
|
a)
2
15
x–
3
28| 4
≤ ; b)
35 | 3
19
x–
7
18 | 5
≤ ; c)
27 |2
15
x–
3
16 | 11
< ; d)
24 | 21
22
x–
3
32| 11
< .
48
8. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi valorile lui x pentru care valorile funcţiei f sunt pozi-
tive, dacă:
a) f(x) = 13x + 169; b) f(x) = 31x + 84,1; c) f(x) = –37x + 12,21; d) f(x) = –14x + 22,4.
9. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi valorile lui x pentru care graficul funcţiei f este deasu-
pra dreptei y = a, dacă:
a) f(x) = 18x – 213 şi a = 3; b) f(x) = 35x – 120 şi a = 2,5; c) f(x) = –28x + 280,2 şi a = 3,2.
10. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi valorile lui x pentru care valorile funcţiei f sunt ne
negative, dacă:
a) f(x) = 14x + 15,4; b) f(x) ≤= 23x + 62,1; c) f(x) = –41x + 20,09; d) f(x) = –54x + 302,4.
11. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi valorile lui x pentru care graficul funcţiei f nu se află
sub dreapta y = a, dacă:
a) f(x) = 16x – 20,4 şi a = 2; b) f(x) = 41x – 199 şi a = 1,9; c) f(x) = –28x + 280,2 şi a = 3,2.
12. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi valorile lui x pentru care valorile funcţiei f sunt
negative, dacă:
a) f(x) = 17x + 28,9; b) f(x) = 23x + 62,1; c) f(x) = –99x + 45,54; d) f(x) = –54x + 302,4.
13. Fie funcţia f : Z ® Z. Aflaţi valorile lui x pentru care valorile funcţiei f sunt ne
pozitive, dacă:
a) f(x) = 9x + 22,5; b) f(x) = 48x + 57,6; c) f(x) = –41x + 20,09; d) f(x) = –54x + 302,4.
14. Fie funcţiile f : Z ® Z şi g : Z ® Z. Aflaţi valorile lui x pentru care valorile
funcţiei f sunt mai mari decât valorile funcţiei g, dacă:
a) f(x) = 17x + 98 şi g(x) = 23x – 75; b) f(x) = –31x + 47 şi g(x) = 25x – 13.
15. Fie funcţiile f : Z ® Z şi g : Z ® Z. Aflaţi valorile lui x pentru care graficul
funcţiei f se află sub graficul funcţiei g, dacă:
a) f(x) = 4x2 + 8x – 3 şi g(x) = 4x2 + 11x – 6; b) f(x) = 7x2 + 9x – 1 şi g(x) = 7x2 + 14x – 8.
Evaluare
A B
À Rezolvaţi în q inecuaţia: À Rezolvaţi în q inecuaţia:
a) 12x < 7; b) 13x < 16. 20 a) 15x < 13; b) 14x < 19.
ÁRezolvaţi în Z inecuaţia: ÁRezolvaţi în Z inecuaţia:

a) x < 2,9; b) x > –8,4. 10 a) x < 3,6; b) x > –11,3.
®Rezolvaţi în Z inecuaţia: ®Rezolvaţi în Z inecuaţia:

a) x + 23 > 21; b) x – 7,8 < 4,2. 10 a) x + 32 > 27; b) x – 8,2 < 5,4.
¯ Rezolvaţi în Z inecuaţia: ¯ Rezolvaţi în Z inecuaţia:

a) 6x < –5; b) –5x > 7. 10 a) 8x < –3; b) –10x > 9.
°Rezolvaţi în Z inecuaţia: °Rezolvaţi în Z inecuaţia:

a) 5x + 13 > 0; b) –12x + 18 < 0. 10 a) 8x + 19 > 0; b) –15x + 25 < 0.
± Controlaţi care dintre numerele –5, ± Controlaţi care dintre numerele –6,
10 –3,
–2, 3 sunt soluţii în Z ale inecuaţiei: 4 sunt soluţii în Z ale inecuaţiei:
a) 3x + 8 > 0; b) –5x + 8 < 0. a) 3x + 10 > 0; b) –3x + 10 < 0.
 Rezolvaţi în q inecuaţia:  Rezolvaţi în q inecuaţia:

a) 3(x + 2) ≤ 4(x – 5); a) 2(x + 3) ≤ 4(x – 4);
10
b) x(2x – 3) ≤ 2x(x + 7). b) x(3x – 3) ≤ 3x(x + 5).
 Rezolvaţi în m inecuaţia:  Rezolvaţi în m inecuaţia:

2
a) (x – 7) ≤ (x – 2)(x + 2); a) (x – 6)2 ≤ (x – 3)(x + 3);
b) (x + 8)2 ≥ (x – 7)2. 10
b) (x + 7)2 ≥ (x – 8)2.
 Rezolvaţi în Z inecuaţia:  Rezolvaţi în Z inecuaţia:
a) | 4x – 5 | ≤ 9; b) |2x – 7| ≥ 6. 10 a) | 5x – 7 | ≤ 11; b) |4x – 9| ≥ 13.
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Pătrate per fecte
1233600...0
n –1 n –1
1. 1 296 = 30 + 2 · 6 · 30 + 36 = (30 + 6) = 362; 93 636 = 3002 + 2 · 6 · 300 + 36 = (300 + 6)2
2 2
2 2 2 2
1233600...0
= 306 ; 9 036 036 = 3 000 + 2 · 6 · 3 000 + 36 = (3 000 + 6) = 3 006 ; ...; 900...0 12336 =
2 2 n –1 n –1
123 + 36 · 100...0
300...0 123 + 36 = 300...0
1236 .
n+1 n+1 n
1234200...0
n –1 n –1
2. 1 369 = 302 + 2 · 7 · 30 + 49 = (30 + 7)2 = 372; 94 249 = 3002 + 2 · 7 · 300 + 49 = (300 + 7)2
2 2 2 2
1234200...0
= 307 ; 9 042 049 = 3 000 + 2 · 7 · 3 000 + 49 = (3 000 + 7) = 3 007 ; ...; 900...0 12349 =
2 2 n–1 n–1
123 + 42 · 100...0
300...0 123 + 49 = 300...0
1237 .
n+1 n+1 n
00...0 48123
n –1 n –1
3. 1 444 = 30 + 2 · 8 · 30 + 64 = (30 + 8) = 382; 94 864 = 3002 + 2 · 8 · 300 + 64 = (300 + 8)2
2 2
2 2 2 2
1234800...0
= 308 ; 9 048 064 = 3 000 + 2 · 8 · 3 000 + 64 = (3 000 + 8) = 3 008 ; ...; 900...0 12364 =
2 2 n–1 n–1
123 + 48 · 100...0
300...0 123 + 64 = 300...0
1238 .
n+1 n+1 n
00...0 54123
n –1 n –1
4. 1 521 = 30 + 2 · 9 · 30 + 81 = (30 + 9) = 392; 95 481 = 3002 + 2 · 9 · 300 + 81 = (300 + 9)2
2 2
2 2 2 2
1235400...0
= 309 ; 9 054 081 = 3 000 + 2 · 9 · 3 000 + 81 = (3 000 + 9) = 3 009 ; ...; 900...0 12381 =
2 2 n–1 n–1
123 + 54 · 100...0
300...0 123 + 81 = 300...0
1239 .
n+1 n+1 n
123800...0
n n
5. 1 681 = 402 + 2 · 40 + 1 = (40 + 1)2 = 412; 160 801 = 4002 + 2 · 400 + 1 = (400 + 1)2
2 2 2 2
123800...0
= 401 ; 16 008 001 = 4 000 + 2 · 4 000 + 1 = (4 000 + 1) = 4 001 ; ...; 1600...0 1231 =
2 2 n n
123 + 2 · 400...0
400...0 123 + 1 = 400...0
1231 .
n+1 n+1 n
1231600...0
n–1 n
6. 1 764 = 40 + 2 · 2 · 40 + 4 = (40 + 2)2 = 422; 161 604 = 4002 + 2 · 2 · 400 + 4 = (400 + 2)2
2
2 2 2 2
1231600...0
= 402 ; 16 016 002 = 4 000 + 2 · 2 · 4 000 + 4 = (4 000 + 2) = 4 002 ; ...; 1600...0 1234 =
2 2 n –1 n
123 + 2 · 2 · 400...0
400...0 123 + 4 = 400...0
1232 .
n+1 n+1 n
1232400...0
n–1 n
7. 1 849 = 40 + 2 · 3 · 40 + 9 = (40 + 3) = 43 ; 162 409 = 4002 + 2 · 3 · 400 + 9 = (400 + 3)2
2 2 2
2 2 2 2
1232400...0
= 403 ; 16 016 002 = 4 000 + 2 · 3 · 4 000 + 9 = (4 000 + 3) = 4 003 ; ...; 1600...0 1239 =
2 2 n –1 n
123 + 2 · 3 · 400...0
400...0 123 + 9 = 400...0
1233 .
n+1 n+1 n

1233200...0
n–1 n–1
8. 1 849 = 402 + 2 · 4 · 40 + 16 = (40 + 4)2 = 432; 163216 = 4002 + 2 · 4 · 400 + 16 = (400 + 4)2
2 2 2 2
1233200...0
= 404 ; 16 032 016 = 4 000 + 2 · 4 · 4 000 + 9 = (4 000 + 4) = 4 004 ; ...; 1600...0 12316 =
2 2 n –1 n –1
123 + 2 · 4 · 400...0
400...0 123 + 16 = 400...0
1234 .
n+1 n+1 n
123400...0
n–1 n
9. 2 025 = 40 + 2 · 5 · 40 + 25 = (40 + 5)2 = 452; 164 025 = 4002 + 2 · 5 · 400 + 25 = (400 + 5)2
2
2 2 2 2
123400...0
= 405 ; 16 040 025 = 4 000 + 2 · 5 · 4 000 + 25 = (4 000 + 5) = 4 005 ; ...; 1600...0 12325 =
2 2 n –1 n
123 + 2 · 5 · 400...0
400...0 123 + 25 = 400...0
1235 .
n+1 n+1 n
1231800...0
n n
10. 361 = 102 + 2 · 9 · 10 + 81 = (10 + 9)2 = 192; 11 881 = 1002 + 2 · 900 + 81 = (100 + 9)2 =
2 2 2 2 2
1231800...0
109 ; 1 018 081 = 1 000 + 2 · 9 000 + 81 = (1 000 + 9) = 1 009 ; ...; 100...0 12381 = 100...0
123
2 n n n +2
+ 2 · 900...0
123 + 81 = 100...0
1239 .
n +2 n+1
00...0 12123
n–1 n
11. 529 = 202 + 2 · 6 · 10 + 9 = (20 + 3)2 = 232; 41 209 = 2002 + 2 · 600 + 9 = (200 + 3)2 =
2 2 2 2 2
1231200...0
203 ; 4 012 009 = 2 000 + 2 · 6 000 + 9 = (2 000 + 3) = 2 003 ; ...; 400...0 1239 = 200...0
123
2 n–1 n n +1
+ 2 · 600...0
123 + 9 = 200...0
1233 .
n+1 n
00...0 16123
n n
12. 576 = 20 + 2 · 4 · 20 + 16 = (20 + 4) = 242; 41 616 = 2002 + 2 · 800 + 16 = (200 + 4)2 =
2 2
2 2 2 2 2
1231600...0
204 ; 4 016 016 = 2 000 + 2 · 8 000 + 16 = (2 000 + 4) = 2 004 ; ...; 400...0 12316 = 200...0
123
2 n n n +2
+ 2 · 800...0
123 + 16 = 200...0
1234 .
n +2 n+1
123200...0
n–1 n
13. 625 = 202 + 2 · 5 · 20 + 25 = (20 + 5)2 = 252; 42 025 = 2002 + 4 ·500 + 25 = (200 + 5)2 = 2052; 4 020 025
2 2 2 2
= 2 000 + 4 ·5 000 + 25 = (2 000 + 5) = 2 005 ; ...; 400...0 123200...0
12325 = 200...0 123
2 n–1 n n +1
+ 4 · 500...0
123 + 16 = 200...01235 .
n +1 n
1232400...0
n n
14. 676 = 202 + 2 · 6 · 20 + 36 = (20 + 6)2 = 262; 42 436 = 2002 + 2 · 6 · 200 + 36 = (200 + 6)2
2 2 2 2
1232400...0
= 206 ; 4 024 036 = 2 000 + 2 · 6 · 2 000 + 36 = (2 000 + 6) = 2 006 ; ...; 400...0 12336 =
2 2 n n
123 + 24 · 100...0
200...0 123 + 36 = 200...0
1236 .
n +2 n +2 n+1
1232800...0
n n
15. 729 = 202 + 2 · 7 · 20 + 49 = (20 + 7)2 = 272; 42 849 = 2002 + 2 · 7 · 200 + 49 = (200 + 7)2
2 2 2 2
1232800...0
= 207 ; 4 028 049 = 2 000 + 2 · 7 · 2 000 + 49 = (2 000 + 7) = 2 007 ; ...; 400...0 12349 =
n n
2 2
123 + 28 · 100...0
200...0 123 + 49 = 200...0
1237 .
n +2 n +2 n+1

1233200...0
n n
16. 784 = 20 + 2 · 8 · 20 + 64 = (20 + 8) = 28 ; 43 264 = 2002 + 2 · 8 · 200 + 64 = (200 + 8)2
2 2 2
2 2 2 2
1233200...0
= 208 ; 4 032 064 = 2 000 + 2 · 8 · 2 000 + 64 = (2 000 + 8) = 2 008 ; ...; 400...0 12364 =
n n
2 2
123 + 32 · 100...0
200...0 123 + 64 = 200...0
1238 .
n +2 n +2 n+1

1233600...0
n n
17. 841 = 20 + 2 · 9 · 20 + 81 = (20 + 9) = 28 ; 43 681 = 2002 + 2 · 9 · 200 + 81 = (200 + 9)2
2 2 2
2 2 2 2
1233600...0
= 209 ; 4 036 081 = 2 000 + 2 · 9 · 2 000 + 81 = (2 000 + 9) = 2 009 ; ...; 400...0 12381 =
n n
2 2
123 + 36 · 100...0
200...0 123 + 81 = 200...0
1239 .
n +2 n +2 n+1

00...0 12123
n–1 n
18. 1 024 = 30 + 2 · 2 · 30 + 4 = (30 + 2) = 322; 91 204 = 3002 + 2 · 2 · 300 + 4 = (300 +
2 2
2 2 2 2 2
1231200...0
2) = 302 ; 9 012 004 = 3 000 + 2 · 2 · 3 000 + 4 = (3 000 + 2) = 3 002 ; ...; 900...0 1234 =
n–1 n
2 2
123 + 12 · 100...0
300...0 123 + 4 = 300...0
1232 .
n +1 n +1 n

00...0 18123
n–1 n
19. 1 089 = 30 + 2 · 3 · 30 + 9 = (30 + 3) = 332; 91 809 = 3002 + 2 · 3 · 300 + 9 = (300 +
2 2
2 2 2 2 2
1231800...0
3) = 303 ; 9 018 009 = 3 000 + 2 · 3 · 3 000 + 9 = (3 000 + 3) = 3 003 ; ...; 900...0 1239 =
n–1 n
2 2
123 + 18 · 100...0
300...0 123 + 9 = 300...0
1233 .
n +1 n +1 n

1232400...0
n n
20. 1 156 = 30 + 2 · 4 · 30 + 16 = (30 + 4) = 342; 92 416 = 3002 + 2 · 4 · 300 + 16 = (300 +
2 2
2 2 2 2 2
1232400...0
4) = 304 ; 9 024 016 = 3 000 + 2 · 4 · 3 000 + 16 = (3 000 + 4) = 3 004 ; ...; 900...0 12324 =
n n
2 2
123 + 24 · 100...0
300...0 123 + 16 = 300...0
1234 .
n +1 n +1 n

123300...0
n–1 n
21. 1 225 = 30 + 2 · 5 · 30 + 25 = (30 + 5) = 352; 93 025 = 3002 + 2 · 5 · 300 + 25 = (300 +
2 2
2 2 2 2 2
123300...0
5) = 305 ; 9 030 025 = 3 000 + 2 · 5 · 3 000 + 25 = (3 000 + 5) = 3 005 ; ...; 900...0 12325 =
n–1 n
2 2
123 + 30 · 100...0
300...0 123 + 25 = 300...0
1235 .
n +1 n +1 n

Pentru concursuri
1. Fie numerele reale pozitive x, y, z astfel încât xyz = 6. Demonstraţi că:
2x 3y 5y 1
+ + ≤ .
(2x + y )(x + 2z ) (3y + z )(y + 3x ) (5z + x )(z + 5x ) 8
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1. Se aplică inegalitatea mediilor în varianta a2 + b2 ≥ 2ab, (1). (1)  2x2 + y2 ≥ 22xy şi x2 + 2z2
2 2 2 2 2 2x 2x 1
≥ 22xz, (2). (2)  (2x + y )(x + 2z ) ≥ 8x yz, (3). (3)  2 ≤ = , (4).
(2x + y )(x + 2z ) 8x yz 24
2 2 22
1 1 1 1 1
Acelaşi rezultat se obţine pentru fiecare dintre celelalte rapoarte, (5). + + = = , (6).
24 24 24 24 8
2x 3y 5z 1
(4), (5) şi (6)  2 + 2 + 2 ≤ .
(2x + y )(x + 2z ) (3y + z )(y + 3x ) (5z + x )(z + 5z ) 8
2 2 2 2 2 2 2 2 2

x+y+z+t x+y+z+u x+y+u+t x+z+u+t y+z+u+t
a) u + t + z + y + x ;
1 1 1 1 1
(
b) (x + y + z + t + u) + + + + .
x y z t u )
x+y+z+t x+y+z+u x+y+u+t x+z+t+u y+z+t+u
2. a) Fie r = u + t + z + y + x , (1).
(1)  r = ( x y
+
y x
+ ) (
x z
z x
+ + ) (
x t
t x
+ +
x u
+
u x
+) (
y z
+
z y
+ ) (
y t
+
t y
+ ) (
y u
+
u y
+ ) (
z t
+
t z
+ ) ( )
( z
u z
+
u
) (
+
t u
)
+ , (2). Suma a două numere reale pozitive inverse este mai mare sau egală cu 2,
u t
(3). 10 · 2 = 20, (4). (2), (3) şi (4)  r ≥ 20. Răspuns: valoarea minimă este 20. b) Fie r = (x + y
(1 1 1 1 1
+ z + t + u) + + + + , (1). (1)  r = 5 +
x y z t u ) x y
+
y x
+
x z
+
z x
( + ) (
x t
+
t x
+
x u
u x
) (
+ +
y
z
) ( ) (
z
) ( y t
t y
) (
y u
u y
) (
z t
t z
z u
u z
) ( t u
+ + + + + + + + + + + , (2). Suma a două numere reale pozitive
y u t
) ( )
inverse este mai mare sau egală cu 2, (3). 10 · 2 + 5 = 25, (4). (2), (3) şi (4)  u ≥ 25. Răspuns:
valoarea minimă este 25.
1 2 023
3. Fie funcţia f : q ® {, cu proprietăţile: f (x) = f (x + 1) – ; f (2 023) = .
2
x + 3x + 2 2 024
Aflaţi expresia funcţiei.
2 023 x
3. f (2 023) = 2 024  f (x) = x + 1, (1). x2 + 3x + 2 = (x + 1)2 + (x + 1) = (x + 1)(x + 2), (2). (1)
x+1– 1 x+1 1
2
– x(x + 2) x
şi (2)  = x+2– = x + 2x + 1 1 = = ,
2
x + 2 x + 3x + 2 (x + 1)(x + 2) (x + 1)(x + 2) (x + 1)(x + 2) x + 1
x
(3). (1) şi (3)  f (x) = f (x + 1) – 2 1 , (4). Răspuns: f (x) =
x + 1
.
x + 3x + 2
4. Fie numerele reale a şi b. Demonstraţi că dacă a2 + | a – b2 | + a = 0, atunci a = b = 0.
4. | a – b2 | ≥ 0 şi a2 ≥ 0  a ≤ 0, (1). a2 + | a – b2 | + a = 0, (2). (1) şi (2)  a2 – a + b2 + a = 0
 a2 + b2 = 0  a = b = 0.
5. Aflaţi numerele reale x şi y care verifică propoziţia:
2 2
| (223x – y) – 4x – 9y + 2 011 | + (4x + 9y – 2 011) + 4x + 9y = 2 011.
5. Fie a = 4x + 9y – 2 011, a – b = (223x – y) – 4x – 9y + 2 011. Atunci a2 + | a – b2 | + a
2 2
= 0  a = b = 0. Rezultă 4x + 9y – 2 011 = 0 şi 223x – y = 0  223x = y şi 4x + 9 · 223x =

2 011  x = 1 şi y = 223.
6. Aflaţi numerele naturale x şi y pentru care este adevărată propoziţia:
1 1

5x – 1
x–
5
5y – 1

+ y – = 5.
5
6. Propoziţia este ehivalentă cu:
 5
+

5
=  5   5x – 1 +  5y – 1 = 5, (1). (1)  0
≤  5x – 1 ≤ 5 şi 0 ≤  5y – 1 ≤ 5, (2). (2)  1 ≤ x ≤ 5 şi 1 ≤ y ≤ 5, (3). x şi y sunt numere naturale,
(4). (1), (3) şi (4)  (x, y) = (1, 2) sau (x, y) = (2, 1).
7. a) Demonstraţi propoziţia: k2 – (k + 1)2 – (k + 2)2 + (k + 3)2 = 4, k Î q.
b) Aflaţi valoarea expresiei: 12 – 22 – 32 + 42 + 52 – 62 – 72 + 82 + 92 – 102 – 112 + 122 +
...+ 2 021 – 2 022 – 2 023 + 2 024 .
2 2 2 2
c) Aflaţi valoarea expresiei: 1 – 2 – 32 + 42 + 52 – 62 – 72 + 82 + 92 – 102 – 112 + 122 +

2 2
...+ 3 009 – 3 010 – 2 011 + 3 012 + 3 013 – 3 014 .

2 2 2 2 2 2
7. a) Se aplică diferenţa pătratelor. k2 – (k + 1)2 – (k + 2)2 + (k + 3)2 = k2 – (k + 1)2 – (k + 2)2 + (k

+ 3) = ((k + 3) – (k + 2) ) – ((k + 1) – k ) = 2k + 5 – (2k + 1) = 4. b) Se aplică rezultatul de la
2 2 2 2 2
a). 2 024 : 4 = 506. (1 – 2 – 3 + 4 ) + (5 – 6 – 7 + 8 ) + (9 – 10 – 11 + 12 ) + ...+ (2 021 –

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 022 – 2 023 + 2 024 ) = 506 · 4 = 2 024. c) Se aplică rezultatele anterioare. 1 – 2 – 3 + 4 +

2 2 2 2 2 2 2
5 – 6 – 7 + 8 + 9 – 10 – 11 + 12 + ...+ 3 009 – 3 010 – 2 011 + 3 012 + 3 013 – 3 014

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
= 3 012 + 3 013 – 3 014 = 3 012 – 6 027 = –3 015.

2 2
8. Fie şirul: 1, 2, 2, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 4, ... Aflaţi ce valoare are termenul al 2 023-lea.

8. Termenii şirului se pot trece într-un tabel triunghiular: în prima linie se află 1; în a 2-a linie se
află termenii egali cu 2 (2 termeni): în a 3-a linie se află termenii egali cu 3 (3 termeni): ...; în a n-a
n(n + 1)
linie se află termenii egali cu n (n termeni):... În primele n linii se află m termeni, m = .
2
n(n – 1) n(n + 1)
Numărul 2 023 se află în linia n, 2 023 dacă ≤ 2023 ≤  n(n – 1) ≤ 4 046
2 2
≤ n(n + 1)  63 · 64 = 4 032 ≤ 4 046 ≤ 64 · 65 = 4 160. Rezultă că 2 023 se află în linia 64 a
tabelului şi toţi termenii din această linie au valoarea 64.
9. Aflaţi perechile de numere întregi x şi y pentru care este adevărată propoziţia:
x2 + y2 + 4x – 6y + 12 = 0.
9. x + y + 4x – 6y + 12 = 0  x + 4x + 4 + y2 – 6y + 9 – 1 = 0  (x + 2)2 + (y – 3)2 = 1, (1). (1) 
2 2 2
x + 2 = 1 şi y – 3 = 0 sau x + 2 = –1 şi y – 3 = 0 sau x + 2 = 0 şi y – 3 = 1 sau x + 2 = 0 şi y – 3

= –1, (2). (2)  (x, y) = (–1, 3), (x, y) = (–3, 3), (x, y) = (–2, 4), (x, y) = (–2, 2).
10. Aflaţi numerele reale x, y, z pentru care e adevărată propoziţia:
4x2 + y2 + 9z2 – 12x + 4y – 6z +14 = 0.
10. 4x + y + 9z – 12x + 4y – 6z +14 = 0  4x2 – 12x + 9 + y2 + 4y + 4 + 9z2 – 6z + 1 = 0  (2x –
2 2 2
3) + (y + 2) + (3z – 1) = 1, (1). (1)  2x – 3 = 0, y + 2 = 0, 3z – 1 = 0  x = 1,5, y = –2, z = 0,(3).

2 2 2
11. Demonstraţi că pentru orice număr natural n, numărul m = n3 + 23n este divizibil
cu 6.
11. m = n3 + 23n = n3 – n + 24n = n(n + 1)(n – 1) + 24n, (1). Produsul a 3 numere naturale
consecutive se divide cu 6, (2). Suma a două numere naturale divizibile cu 6 se divide cu 6, (3).
(1), (2) şi (3)  6 divide m.
12. Să se arate că numărul:
a) a = 100...0
  este natural;
 200...01 b) b = 100...0600...09
   este natural;
n n n n
c) c =  400...0  este natural; d) c = 900...0600...01
 400...01
n n
   este natural.
n n
12. 121 = 112; 10 201 = 1002 + 2 ·100 + 1 = (100 + 1)2 = 1012; 1 002 001 = 1 0002 + 2 ·1 000 + 1
2 2 2 2
= (1 000 + 1) = 1 001 ; ...; 100...0 1231 = 100...0
123200...0 123 + 2 · 100...0
123 + 1 = 100...0
1231 . Rezultă: a Î q.
n n n +1 n +1 n
2 2 2 2 2
b) 169 = 13 ; 10 609 = 100 + 6 ·100 + 9 = (100 + 3) = 103 ; 1 006 009 = 1 000 + 6 ·1 000 + 9 =
2 2 2 2
(1 000 + 3) = 1 003 ; ...; 100...0 1239 = 100...0
123600...0 123 + 6 · 100...0
123 + 9 = 100...0
1233 . Rezultă: b Î q.
n n n +1 n +1 n
13. Fie funcţia f : q ® {, f(x) = ax + b, a Î m şi b Î
m . Dacă m şi n sunt numere
* *
naturale distincte astfel încât: f(1) + f(2) + f(3) + ... + f(m) = –n şi f(1) + f(2) + f(3) + ...
f(1) + f(2) + f(3) + ... + f(m + n)
+ f(n) = –m, calculaţi valoarea raportului .
m+n
m m m m m m
13. Fie r valoarea raportului, (1), u = ∑ f (i) = ∑ (ai + b) = ∑ ai + ∑ b = a∑ i + b∑ 1 = a(1 +

i=1 i=1 i=1 i=1 i=1 i=1
am(m + 1) m(am + 2b + a) n
2 + 3 + ... + m) + bm = + bm = , (2). Analog rezultă: v = ∑ f (i) =

2 2 i=1
n(an + 2b + a) m+n
(m + n)(a(m + n + 1) + 2b) a(m + n + 1) + 2b
, (3); ∑ f (i) = , (4), (1) şi (4)  r =
2 i=1 2 2
m(am + 2b + a)
 2r = a(m + n + 1) + 2b, (5). Ipoteza, (2) şi (3)  m – n = u – v, (6). (6)  –
n(an + 2b + a) 2
2 2
= m – n  m(am + 2b + a) – n(an + 2b + a) = 2(m – n)  a(m – n ) + 2b(m – n)
2
+ a(m – n) = 2(m – n)  (m – n)(am + an + 2b + a) = 2(m – n)  am + an + 2b + a = 2, (7). (5)
şi (7)  2r = 2  r = 1.
14. Fie numerele reale x, y, z. Arătaţi că:
1
a) x2 + y2 + z2 ≥ xy + xz + yz; b) dacă x + y + z = 1, atunci x2 + y2 + z2 ≥ 3 .
14. a) (x – y)2 ≥ 0  x2 + y2 – 2xy ≥ 0  x2 + y2 ≥ 2xy, (1). Analog se deduce: x2 + z2 ≥ 2xz, (2); y2
2 2 2 2 2 2 2
+ z ≥ 2yz, (3). (1), (2) şi (3)  2(x + y + z ) ≥ 2(xy + xz + yz)  x + y + z ≥ xy + xz + yz.
2 2 2 2 1
b) (x + y + z) = x + y + z + 2xy + 2xz + 2yz ≥ 3(xy + xz + yz), (1). (1)  xy + xz + yz ≤  2xy
3
2 1
+ 2xz + 2yz ≤ , (2). x + y + z + 2xy + 2xz + 2yz = 1, (3). (2) şi (3)  x + y + z ≥ .
2 2 2 2 2 2
3 3
15. Fie funcţia f : Z ® Z, Aflaţi expresia funcţiei f, dacă:
f(x) – 3f(0) + (x – 2) f(1) = x2 + 5.
15. Pentru x = 1 se obţine: f(1) – 3f(0) + (1 – 2) f(1) = 1 + 5  –3f(0) = 6  f(0) = –2, (1). (1) 
f(x) + 6 + (x – 2) f(1) = x + 5, (2). (2)  Pentru x = 0 se obţine: f(0) + 6 – 2f(1) = 5, (3). (1) şi (3)
2
 –2 + 6 – 2f(1) = 5  4 – 2f(1) = 5  –2f(1) = 1  f(1) = – 0,5, (4). (1) şi (4)  f(x) – 3f(0) +
(x – 2) f(1) = x + 5  f(x) + 6 – 0,5(x – 2) = x + 5  f(x) = x + 5 – 6 + 0,5(x – 2)  f(x) = x – 1
2 2 2 2
+ 0,5(x – 2)  f(x) = x – 1 + 0,5x – 1  f(x) = x + 0,5x – 2.

2 2
1
16. Aflaţi numerele reale a şi b care verifică propoziţia: a(1 – a) + b(a – b) ≥ 3 .
1 1
16. a(1 – a) + b(a – b) ≥  a – a + ab – b ≥  3a – 3a + 3ab – 3b – 1 ≥ 0  3a + 3b
2 2 2 2 2 2
3 3
– 3a – 3ab + 1 ≤ 0  12a2 + 12b2 – 12a – 12ab + 4 ≤ 0  12a2 + 3b2 + 3 – 12a – 12ab + 6b +
2 1
9b – 6b + 1 ≤ 0  3(2a – b – 1) + (3b – 1) ≤ 0  2a – b – 1 = 0 şi 3b – 1 = 0  a = şi b = .
2 2 2
3 3
1 1 1
17. Fie numerele raţionale nenule x, y, z. Dacă x + y + z = xyz, atunci u = Π(x2y2 + 1)
este pătratul unui număr raţional.
1 1 1
+ + = xyz  ∑ xy = x y z , (1). (1)  x + xy + xz + yz = x y z + x  x(x + y) + z(x +
2 2 2 2 2 2 2 2
17.
x y z
2 2 2 (x + y)(x + z)
y) = x (y z + 1)  (x + y)(x + z) = x (y z + 1)  y z + 1 =
2 2 2 2 2
, (2). În acelaşi mod se
x2
2 2 (z + x)(z + y) 2 2 (y + x)(y + z) (x + y)(x + z)
arată: x y + 1 = 2 , (3); x z + 1 = 2 , (4). (2), (3) şi (4)  u =
z y x2
2 2 2
(z + x)(z + y) (y + x)(y + z) (y + x) (y + z) (x + z)
· · = .
z2 y2 x2 y2 z2
| (2 024 – 2 2 023 – 2 024 + 2 2 023 +1) | = 1. 2 025
18. u =  2 024 + 2 2 023 ; 2 024 + 2 2 023 = ( 2 023 + 1)2, (1). (1)  u =  2 023 + 1, (2).
v = 2 024 – 2 2 023 . În acelaşi mod rezultă: v =  2 023 – 1, (3). (2) şi (3)  | (v – u + 1)
2 025
 2 025
|
= | (–1) | = 1.
[ ] [ ]
19. Rezolvaţi în Z ecuaţia: x + 1 + x + 1 = 1, unde [a] este partea întreagă a
2 3
numărului real a.
1 1 1 2 1
19. Propoziţia este adevărată, dacă 1 ≤ x + < 2 şi x + < 1  ≤ x < 1,5 şi x <  ≤ x <
2 3 2 3 2
2
3
1 2
. Răspuns: S = , .
2 3 [ )
20. Dacă toţi termenii sumei sunt pozitivi, suma are forma S = (m + 1) + (m + 2) + . . . + (m + n),
n(n + 1)
cu m Î q. Rezultă că nm + = 2 022, de unde n(2m + n + 1) = 4 044, (1). Factorii produ-
2
sului sunt impari, (2). (1) şi (2)  (n, 2m + n + 1) Î {(1, 4 044),(3, 1 348),(4, 1 011),(12, 337)},
(3). (3)  (n, m) Î {(1, 2021),(3, 672),(4, 503),(12, 162)} n Î {1, 3, 4, 12}.
Dacă suma conţine şi termeni care nu sunt numere pozitive, atunci S = (−m) + (−m + 1) + . . . +
m + (m + 1) + . . . + (m + k), unde 2m + k + 1 = n. Rezultă pentru n şi valorile 4 044, 1 348, 1 011
şi 337.
21. Fie numerele reale strict pozitive a, b şi c.
a) Dacă t = a2 + ab + ac, u = b2 + ba + bc şi v = c2 + ca + cb sunt numere raţionale
demonstraţi că şi w = a2 + b2 + c2 este tot un număr raţional.
2
b) Arătaţi că există numerele reale strict pozitive a, b şi c pentru care t = a + ab + bc,
u = b2 + bc + ca şi v = c2 + ca + ab sunt numere raţionale, dar w = a2 + b2 + c2 este tot un
număr iraţional.
21. a) Fie a + b + c = s > 0, (1). Ipoteza şi (1)  t = sa, u = sb şi v = sc sunt numere raţionale
2 2 2
pozitive, (2). (2)  t + u + v = s(a + b + c) = s este număr raţional nenul, (3). (2) şi (3)  a = t
2 2 2 2 2 2 2
: s ; b = u : s ; c = v : s , (5). (1)  w este număr raţional.
– – – – – – –
b) Fie a = √5 , b = √7 , c = √ 7 – √ 5 . Atunci t = 5, u = 7 şi v = 7 – 2√35 + 5 + √35 – 5 + √35 = 7
– –
sunt numere raţionale, dar w = 5 + 7 + 7 – 2√35 = 24 – 2√35 e număr iraţional.
a
22. Arătaţi că: > 1, ştiind că a = 27 27 + 48 48 + 75 75 +  1 875,
 673 · 875 – b
b= 1+ ( 2
5 )(
∙ 1+
2
6 )(
∙ 1+
2
7 ) (
∙ ... ∙ 1 +
2
2 018) .
– – – – –
22. a = 27 ∙ 3√ 3 + 48 ∙ 4√ 3 + 75 ∙ 5√ 3 + 25√ 3 = 673√ 3, (1); b = 7 ∙ 8 ∙ 9 ∙ ... ∙ 2 018 ∙ 2 019 ∙ 2 020
5 ∙ 6 ∙ 7 ∙ ... ∙ 2 018 ∙ 2 019 ∙ 2 018
–
673 √ 3 > 1, adevărat.
= 673 ∙ 2 02, (2). (2)  673 · 875 – b = 673 , (3). (1) şi (3) 
2
673
23. Găsiţi numerele n = ab pentru care 7n = 4(a + b).
23. Numerele n sunt pătrate perfecte, n Î {16, 25, 36, 49, 64, 81}, cu suma cifrelor un multiplu
al lui 7. Răspuns: 16.

24. Aflaţi numerele n = abcd , dacă a + 2b + 3cb + 4c = d.
24. Numerele a, b, c şi cd sunt pătrate perfecte, (1). (1)  cd {16, 25, 36, 49, 64, 81}, (2),
Î
(1) şi (2)  cd = 49, c = 4, b = 9, (3). 2 · 3 + 3 · 7 + 4 · 2 = 35; 35 + 1 = 36, (4). (1), (3) şi (4) 
a = 1 şi b = 6. Răspuns: n = 1 946.
25. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: 4x – 2xy – y – 1 = 0.
4x – 1
25. 4x – 2xy – y – 1 = 0  4x – 1 – y(2x + 1) = 0  4x – 1 = y(2x + 1)  y = y=
2x + 1
4x + 2 – 3 4x + 2 – 3 2(2x + 1) – 3 3
y= y= y=2– , (1), deoarece a =
2x + 1 2x + 1 2x + 1 2x + 1 2x + 1 2x + 1
2x + 1, (2), este număr întreg impar. Divizorii întregi ai lui 3 sunt: –3, –1, 1, 3, (3). y este număr
întreg dacă a este un divizor întreg al lui 3, (4). (3) şi (4)  (2x + 1 = –3  x = –2) şi y = 3; (2x
+ 1 = –1  x = –1) şi y = 5; (2x + 1 = 3  x = 1) şi y = 1. Răspuns: (x, y) = (–2, 3); (x, y) = (–1,
5); (x, y) = (–1, 5); (x, y) = (1, 1).
26. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: 3x2y – 3x2 + y = 3.
26. 3x2y – 3x2 + y = 3  y(3x2 + 1) – 3x2 – 1 = 2  y(3x2 + 1) – (3x2 + 1) = 2  (3x2 + 1)(y – 1)
2
=2y–1=  y = 1 + 22 , (1), deoarece a = 3x + 1, (2), este număr întreg strict
2
2
3x + 1 3x + 1
pozitiv. Divizorii întregi ai lui 2 sunt: –2, –1, 1, 2, (3). y este număr întreg dacă a este un divizor
2 2
natural al lui 2, (4). (2), (3) şi (4)  (3x + 1 = 1  x = 0) şi y = 3; 3x + 1 = 2 nu are soluţii întregi.
Răspuns: (x, y) = (0, 3).
27. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: 3x2 – 2xy – y – 1 = 0.
3x – 1
2
27. 3x – 2xy – y – 1 = 0  3x2 – 1 – y(2x + 1) = 0  3x2 – 1 = y(2x + 1)  y =
2
, (1), de
2x + 1
oarece a = 2x + 1, (2), este număr întreg impar. Fie b = 3x – 1, (3). 4(3x – 1) = 3(4x – 1) – 1, c
2 2 2
= 4(3x – 1) şi d = 4x – 1, (4). (1), (2), (3) şi (4)  (a divide b  a divide p = 4x – 1 şi – 1) 

2 2 2
a = 1 sau a = –1, (5). (1) şi (5)  (2x + 1 = 1  x = 0) şi y = –1; (2x + 1 = –1  x = –1) şi y = –2.
Răspuns: (x, y) = (0, 1); (x, y) = (–1, –2).
28. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia: x – 11 +  x2 = 1.
28. x – 11 +  x2 = 1  x – 1 = 11 +  x2 , (1). x – 1 ≥ 0  x ≥ 0, (2). (1) şi (2)  x2 – 2x + 1
= 11 + x  x – 3x – 10 = 0  (x – 5)(x + 2) = 0. S = {5}.
2

29. Aflaţi minimul expresiei: f(x, y) = x2 + y2 – xy – x – y + 2 024.
29. x2 + y2 – xy – x – y + 2 022 = (x2 + y2 – 2xy + x2 – 2x + 1 + y2 – 2y + 1) : 2 + 2 023 = ((x – y)2
+ (x – 1) + (y – 1) ) : 2 + 2 022, (1). Pătratul unui număr real este mai mare sau egal cu 0, (2).
2 2
(1) şi (2)  f(1, 1) = 2 023 şi fmin(x, y) = f(1, 1).
30. Fie x = 1 +  5 + 52 + 53 + ... + 52 019.

a) Arătaţi că: x + 51 010 = x 5 + 1.
4x
b) Arătaţi că: p = + 1 este pătratul unui număr natural.
1 + 5
30. a) Fie a =  5 . Se ştie că: a2 – 1 = (a – 1)(a + 1): a3 – 1 = (a – 1)(a2 + a + 1); a4 – 1 = (a – 1) (a
– 1)(a3 + a2 + a + 1); a2 020 – 1 = (a – 1)(a2 019 + a2 018 + ... + a2 + a + 1), (1). (1)  a2 020 – 1 = x(a – 1)
4x 4( 5 – 1)x
5
1 010
– 1 = x 5 – x  x + 51 010 = x  5 + 1. b) = = ( 5 – 1)x = 5 – 1, (2).
1010
1 010  5 + 1 4
(2)  p = 5 .
31. a) Determinați numerele naturale k = ab, scrise în baza 10 cu cifre distincte,astfel
încât a + b = 10 și [ab ] = 6, unde [x] este partea întreagă a numărului real x.
b) Determinați numerele de forma m = abc, scrise în baza 10 cu cifre distincte, astfel
încât ab = c și n =  abc + bca + cab – (ab + bc + ca) – (a + b + c) este număr natural.
31. a) 36 ≤ k < 49  k Î {36, 37, 38, ..., 46, 47, 49}, (1). a + b = 10, (2). (1) şi (2)  m Î {37,
46}. b) n = 100(a + b + c) + 10(a + b + c) + (a + b + c) – 10(a + b + c) – (a + b + c) – (a + b +
2
2
c) = 99(a + b + c), (3). (3)  p = a + b + c şi p = 11q , (4). Dacă q = 1, (4) şi ab = c implică: a +
b + c = 11  a + b + ab = 11  a + b(a + 1) + 1 = 12  (a + 1)(b + 1) = 12  a = 2, b = 3, c =
6; a = 3, b = 2, c = 6  m = 236 sau m = 326.
32. Fie numerele reale x, y care verifică propoziţia: 4x2 + y2 + 4x – 12y = 12. Arătaţi
că: x Î [–4, 3], y Î [–1, 13].
32. 4x2 + y2 + 4x – 12y = 12  4x2 + 4x + 1 + y2 – 12y + 36 = 12 + 37  (2x + 1)2 + (y – 6)2 = 49
 (2x + 1) ≤ 49 şi (y – 6) ≤ 49  | 2x + 1 | ≤ 7 şi | y – 6 | ≤ 7  –7 ≤ 2x + 1 ≤ 7 şi –7 ≤ y – 6
2 2
≤ 7  –8 ≤ 2x ≤ 6 şi –1 ≤ y ≤ 13  –4 ≤ x ≤ 3 şi –1 ≤ y ≤ 13. Răspuns: x Î [–4, 3], y Î [–1, 13].

33. Aflaţi perechile de numere întregi (x, y) care verifică propoziţia: 3y + 1 = x4 + 2x3
+ 4x2 + 3x + 2.
y
33. 3 + 1 = x4 + 2x3 + 4x2 + 3x + 2  3y – 1 = x4 + 2x3 + 4x2 + 3x, (1). x4 + 2x3 + 4x2 + 3x = x(x3 +
2 2 2 2
2x + 4x + 3) = x(x(x + 2x + 1) + 3x + 3) = x(x(x + 1) + 3(x + 1)) = x(x + 1)(x + x + 3), (2). (1) şi
(2)  3 – 1 = x(x + 1)(x + x + 3), (3). Dacă y = 1, (4), atunci (3)  x(x + 1)(x + x + 3) = 0, (5).
y 2 2
2
x + x + 3 = 0  x(x + 1) + 3 = 0, (6). Propoziţia (6) este falsă pentru orice număr întreg, (7). (5)
y
şi (7)  x = 0 sau x = –1, (8). 3 – 1 = M3 + 2, (9). z = x(x + 1)  x + x + 3 = z(z + 3)  t = x +
2 2
x + 3 este de forma M3 sau M3 + 1, (10). Dacă y ≠ 1, atunci (9) şi (10)  propoziţia (3) este falsă
pentru orice număr întreg x, (11). S = {(–1, 0), (0, 0)}.
x – 2 022
34. Aflaţi numerele întregi x, diferite de –1, astfel încât k =
întreg.  x+1
să fie număr
x – 2 022 x + 1 – 2 023 x – 2 022 2 023 2 023

=1– k =1–
2
34. =  , (1). Divizorii lui
x+1 x+1 x+1 x+1 x+1 x+1
2 023 sunt: –2 023, –1, 1, 2 023, (2). (2)  (1) este adevărată, dacă valoarea lui x este 2 022.
35. Fie numerele naturale impare a1, a2, a3, ..., a2 020. Arătaţi că numărul r, r = s , este
2 020
număr iraţional, unde s = ∑ ai – 1.

2
i=1
2
35. Fie a = 2k + 1, (1). (1)  a2 = 4k2 + 4k + 1 = M4 + 1, (2). ai = 4ki + 1, (3). (2) şi (3)  s =
2 2
4(k1 + k2 + k3 + ... + k2 020) + 2 020 – 1 = M4 + 2 019 = M4 + 3, (4). (4k + 1) = 16k + 8k + 1 = M4
2 2 2
+ 1; (4k + 3) = 16k + 24k + 9 = 16k + 24k + 8 + 1 = M4 + 1, (5). (5)  Există pătrate de forma
M4 sau M4 + 1, dar nu există numere de forma M4 + 3, (6). (5) şi (6)  s nu este un pătrat perfect,
deci r este număr iraţional.
1 1 2
36. Arătaţi că ecuaţia + = are
x +  1 006  2 012 – x +  1 006  2 012 – x + x
2013 soluţii în mulţimea numerelor întregi.
36. Condiţiile de existenţă pentru radicalii din propoziţie: x ≥ 0 şi 2 012 – x ≥ 0  0 ≤ x ≤
2 012, (1). Numerele întregi care verifică propoziţia (1) aparţin mulţimii S = {0, 1, 2, ..., 2 012},
1 006 –  x 2 012 – x – 1 006
(2). Se raţionalizează numitorii rapoartelor şi rezultă:  +  =
1 006 – x 2 012 – x + 1 006
2(2 012 – x +  x ) 2 012 – x +  x 2 012 – x +  x
  =  , (3). Propoziţia (3) este adevărată
2 012 – x – x 1 006 – x 1 006 – x
pentru toate elementele mulţimii S. Răspuns: Ecuaţia are 2013 soluţii în mulţimea numerelor
întregi.
37. Fie a = 1 + 2 + 3 + ... + 63 şi b = 1 + 2 + 3 + ... + 64 . Arătaţi că b – a < 3.
63 62 61 1 64 63 62 1
1 2–1 3–2 64 – 63 1 1 1 1
37. b – a = + + + ... +  b – a = 1 + + + + ... + b–a=
64 63 62 1 2 3 4 64
1+ +
1
2
(
1 1
3 4
+ ) (
+
1 1 1 1
+ + +
5 6 7 8
+) (1
+
1
9 10 11
+
1
+ ... +
1
16
+ ) (
1
+
1
17 18 19
+
1
+ ... +
1
32
) +
( 1
+
1
33 34 34
+
1
+ ... +
1
64
) b–a>1+ +
1
2
(
1 1
+
4 4
+ ) (
1 1 1 1
+ + +
8 8 8 8
+ ) (
1
+
1
16 16 16
+
1
+ ... +
1
16
) (
+
1
+
1
32 32 32
+
1
+ ... +
1
32
) (
+
1
+
64 64 64
1
+
1
+ ... +
1
64
) 1
b–a>1+ +2· +4· +8·
2
1
4
1
8
1 1 1 1 1 1 1 1 1
+ 16 · + 32 · b–a>1+ +2· +4· +8· + 16 · + 32 ·  b – a > 3.
16 32 64 2 4 8 16 32 64
1 1 1
a) || 2x − 3 | − 4 | = 5; b) x ∙ 32 014 = (32 014 − 1) 1 + (
+ + + ... + 2 013 .
3 32 33 3
1
)
38. a) || 2x − 3 | − 4 | = 5  | 2x − 3 | − 4 = 5 sau | 2x − 3 | − 4 = −5  | 2x − 3 | = 9 sau
| 2x − 3 | = −1 (Fals)  2x − 3 = 9 sau 2x − 3 = −9  2x = 12 sau 2x = −6  x = 6 sau x = −3
1
 S = {−3, 6}. b) Fie a = , (1). Se ştie că: a2 – 1 = (a – 1)(a + 1): a3 – 1 = (a – 1)(a2 + a + 1);
3
a – 1 = (a – 1) (a – 1)(a + a + a + 1); a – 1 = (a – 1)(a2 013 + a2 012 + ... + a2 + a + 1) = (a – 1)(1
4 3 2 2 014
a
2 014
– 1 1 – a2 014
+ a ), (2), (2)  1 + a + a + ... + a = = , (3).
2 2 012 2 013 2 2 012 2 013
+ a + a + ... + a +a
a–1 1–a
2 2
32 014 − 1 = 32 014 (1 – a2 014), (4). (3) şi (4)  Se rezolvă ecuaţia: x ∙ 32 014 = 32 014 ∙ 3  x = 3
S= {}
2
3
.

5 Geometrie. Recapitulare şi completări
Elemente de logică matematică
Propoziţii
Limbajul, limba este un mijloc de comunicare, de transmitere a informaţiilor.
Fie o mulţime finită ale cărei elemente se numesc litere. Un şir de litere constituie un
cuvânt al unui limbaj, dacă este un element al vocabularului lui. De exemplu, mic este un
cuvânt al vocabularului limbii române, dar icm şi mci nu sunt cuvinte ale limbii române.
Şirurile de cuvinte ale unui limbaj formează expresii, unele dintre fiind propoziţii,
dacă respectă regulile gramaticale ale acestui limbaj. Propoziţiile unui limbaj au sens.
Unele dintre ele sunt adevărate, altele sunt false.
Unele propoziţii sunt generale, de exemplu, Planetele sunt corpuri cereşti.
Altele propoziţii sunt particulare, de exemplu, Delfinul este un mamifer.
Fie propoziţiile A şi B. A: Luna este un satelit artificial al Pământului. B: Dunărea este
un fluviu din Europa. Propoziţia A este adevărată, iar propoziţia B este falsă.
În matematică 2 + 3, 19 : 2, 3 × 7 sunt exemple de expresii matematice scrise cu
simboluri matematice. Ele pot fi scrise şi fără simboluri matematice, de exemplu, 2 +
3 se citeşte: „doi plus trei“.
Negaţia unei propoziţii. Operatori logici
Fiind dată o propoziţie, atunci se poate construi negaţia ei. Dacă una dintre ele este
adevărată, atunci cealaltă este falsă.
A: 2,(78) este nunăr raţional. B: 2,(78) nu este număr raţional.
Propoziţia A este adevărată şi propoziţia B este falsă.
Fie A = {–19, –15, –11, –8, –5, 19}, B = {–8, 19, 23, 31}. Atunci: reuniunea lor este
∩
A B = {x | x Î A sau x Î B} = {–19, –15, –11, –8, –5, 19, 23, 31}; intersecţia lor este A
∩ B = {x | x Î A şi x Î B} = {–8, 19}. A – B = A \ B = {x | x Î A şi x Ï B} = {–19, –15,
–11, –5}.
∩
| x | > 1,5 înseamnă că: x < –1,5 sau x > 1,5 (este echivalent cu) Û (–∞; –1,5) (1,5; ∞).
| x | < 32,8 înseamnă că: x < 32,8 şi x > –32,8 Û (–32,8; 32,8).
| x – 3 | = 2,5 înseamnă (este echivalent cu): x – 3 = 2,5 sau x – 3 = – 2,5 Û x = 5,5 sau
x = 0,5  S = {0,5; 5,5}.
Dacă un număr natural are cifra unităţilor 5, atunci numărul se divide cu 5.
Dacă suma cifrelor unui număr natural se divide cu 3, atunci numărul se divide cu 3.
Dacă suma cifrelor unui număr natural se divide cu 9, atunci numărul se divide cu 9.
Termenii „cel mult“, „cel puţin“, „unii, unele“, „toţi, toate“, „oricare ar fi“, „există“
Printre trei numere întregi consecutive cel mult două numere sunt pare.
Printre trei numere întregi consecutive cel puţin un număr este par.
Unele dintre numerele pare se divid cu 4.
Toate numerele întrgi care au cifra unităţilor 5 se divid cu 5.
Toate numerele întrgi de două numere se divid cu 11.
Dacă produsul a două sau mai multe numere este un număr nenul, atunci toţi factorii
5. Geometrie. Recapitulare şi completări 159
produsului sunt numere nenule.
Oricare are fi un număr natural cu cifra unităţilor egală cu 5, pătratul lui este un număr
natural divizibil cu 25.
Oricare are fi trei numere întregi consecutive, printre ele există un număr divizibil cu 3.
****************************************************
1. Copiaţi şi completaţi propoziţiile adevărate.
a) 0 este cel ... natural. b) Cel mai mare număr natural de patru cifre este ...
c) Cel mai mic număr prim este ... d) Cel mai mare pătrat perfect de două cifre este ...
e) Suma primelor 100 de numere naturale nenulem este egală cu ...
f) Suma primelor 10 numere impare este egală cu ...
2. Fie numărul real a. Decideţi care este valoarea de adevăr a fiecărei propoziţii:
a) Numărul a = 0,20200200020000... este raţional.
b) Numărul a = 0,10100100010000... + 0,01011011101111... este număr iraţional.
c) Numărul a = 0,32322322232222... – 0,10100100010000... este număr iraţional.
3. Fie numărul real a. Scrieţi negaţia fiecărei propoziţii şi decideţi care este valoarea
ei de adevăr:
a) Numărul a =  2 este raţional. b) Numărul a =  3 este iraţional.
c) Numărul a =  4 este raţional. d) Numărul a =  9 – 216 este iraţional.
∩
4. Fie mulţimile A şi B. Aflaţi mulţimile C = A B, D = A ∩ B, E = A \ B, dacă:
a) A = {–12, –10, –8, –7, –5, 3, 4, 6}, B = {–10, 3, 6, 8, 18};
b) A = {–19, –15, –9, –6, –1, 0, 3, 9, 12, 17, 21}, B = {–1, 1, 3, 12, 27};
c) A = {–25, –22, –16, –5, 3, 6, 8, 9, 13, 15, 32}, B = {–33, –16, 2, 9, 14}.
a) | x – 12 | = 18; b) | x + 26 | = 31; c) | x + 16 | = 13; d) | x – 62 | = 45.
a) | 3x – 7 | = 13; b) | 4x + 19 | = 11; c) | 6x + 17 | = 22; d) | 7x – 15 | = 16.
7. Aflaţi numerele reale care verifică propoziţia:
a) | 5x | < 13,2; b) | 17x | < 221; c) | 31x | < 12,09; d) | 63x | < 42,21.
a) | x – 19 | ≤ 88; b) | x + 83 | < 96; c) | x + 36 | ≤ 105; d) | x – 241 | < 73.
a) |2x – 37 | ≤ 43; b) | 4x + 27 | < 87; c) | 8x + 31 | ≤ 65; d) | 5x – 69 | < 52.
a) | 52x | > 30,16; b) | 46x | ≥ 20,24; c) | 72x | > 56,16; d) | 93x | ≥ 100,21.
a) | x – 87 | > 55; b) | x + 23 | ≥ 74; c) | x + 51 | > 109; d) | x – 625 | ≥ 96.
a) |8x – 22 | > 67; b) | 4x + 81 | ≥ 32; c) | 3x + 94 | > 65; d) | 5x – 61 | ≥ 39.
160 5. Geometrie. Recapitulare şi completări
Noţiuni fundamentale
Noţiunea de figură geometrică
Cuvântul „geometria“ înseamnă (din limba greacă) „geo = pământ“ şi „metria =
măsură“.
Euclid a pus bazele geometriei clasice în cartea „Elemente“. Cartea I a cărţii începe cu
23 de propoziţii numite de el „Definiţii“.
A încercat să definească în unele dintre ele şi ceeace nu se poate defini.
Prima propoziţie explică ce este punctul: Punctul este ceeace nu are nicio parte.
Pentru Euclid era clar că geometria începe cu punctul. El nu poate fi descompus în alte
elemente de geometrie. Punctul geometric nu poate fi definit.
Obiectele care se studiază în geometrie sunt denumite figuri geometrice.
Punctul este cea mai simplă figură geometrică. O figură geometrică este o mulţime
nevidă de puncte. O figură geometrică este o mulţime finită sau infinită de puncte.
Punct. Distanţă. Dreaptă. Plan. Spaţiu
„Unde mă aflu?“ Cei din Chişinău se află pe Pământ la coordonatele (poziţia): 47°1′0″N
28°52′E. Pe hartă o localitate este un punct cu coordonatele: longitudine şi latitudine.
A doua propoziţie a lui Euclid este: Iar linie, o lungime fără lăţime.
Termenul actual pentru „linie“ este „curbă“. Un punct în mişcare descrie o curbă. În
algebră pentru (x, y) Î Z × Z, y = 3x + 5 este ecuaţia unei drepte, iar y = 4x2 + 3 este ecuaţia
unei parabole etc.
Fie punctele diferite A şi B. Cu o riglă se măsoară distanţa de la A până la B. Lungimea
fără lăţime. Rigla permite să se reprezinte dreapta AB care nu este limitată nici de A, nici
de B. Dreapta marchează o direcţie.
Planul este figura geometircă care, în termenii lui Euclid, are lungime şi lăţime. Dacă
punctele M şi P sunt puncte ale unui plan, atunci toate punctele dreptei MP aparţin planu-
lui. În algebră, perechile ordonate de numere (x, y) Î Z × Z sunt puncte ale planului. Dacă
punctele A, B, C nu sunt conţinute de aceeaşi dreaptă, atunci ele sunt conţinute de acelaşi
plan.
Spaţiul este figura geometircă care, în termenii lui Euclid, are lungime, lăţime şi
înălţime. În algebră, tripletele ordonate de numere (x, y, z) Î Z × Z × Z sunt puncte ale
spaţiului. Dacă punctele A, B, C, D nu sunt conţinute de acelaşi plan, atunci ele sunt puncte
ale spaţiului.
****************************************************
a) Un punct nu are ... b) Un punct indică .... c) O dreaptă nu are ... d) O dreaptă indică ...
2. Fie dreapta y = 2x – 7. Verificaţi dacă dreapta conţine punctul:
a) (0, –7); b) (3,5; 0); c) (1, –5); d) (5, 2); e) (3, –2); f) (6, 5); g) (7, 7).
3. Fie dreapta y = x2 – 1. Verificaţi dacă curba conţine punctul:
a) (0, –1); b) (–2; 2); c) ( 3, –1); d) ( 2, 1); e) ( 5, 4); f) (3, 5); g) (3, 7).
4. Fie dreapta y = 3x – 4. Aflaţi a, dacă dreapta conţine punctul:
a) (a, –2); b) (6, a); c) (a, –2); d) (8, a); e) (2a, –3); f) (7, a); g) (3a, 1).
Dreapta. Semidreapta. Segmentul
Punctul
Punctul indică o poziţie. Fiecare O A B
● ● ●
punct al axei numerelor corespunde 0 13 23
unui număr real, coordonata punctului, şi reciproc, fiecărui număr real îi corespunde un
punct al axei numerelor. Punctele se notează cu majusculele alfabetului latin şi se mar-
chează: „●“, „× “.
12 12
Fie M(0,5) şi P( ). Deoarece = 0,5, rezultă că M şi P coincid sau sunt egale. Ce-
24 24
lelalte puncte sunt diferite. Distanţa dintre două puncte egale este egală cu 0, iar distanţa
dintre două puncte diferite este mai mare decât 0. De exemplu, distanţa dintre punctele
D şi E este d(D, E) = DE = 3,(2) cm.
Dreapta A ●M C B
Se marchează A şi B localităţi pe o hartă. d ● ● ●
Cu o riglă se desenează figura geometrică care conţine punctele A şi B punctele dintre ele
şi puncte de pe prelungirile dincole de A şi dincolo de B. Se obţine dreapta AB. Dreapta
indică o direcţie. Pe această direcţie se pot face deplasări între localităţi şi în afara lor. O
dreaptă se poate nota prin două majuscule (de exemplu, AB) al alfabetului latin sau o mi-
nusculă a alfabetului latin. Unele puncte aparţin dreptei d, de exemplu, C Î d, nu apaţin
(sunt exterioare) dreptei d, M  d.
Trei sau mai multe puncte diferite conţinute de aceeaşi dreaptă se numesc coliniare.
Punctele A, B, C sunt coliniare (A – B – C punctul B se află între A şi C) dacă d(AC)
= d(AB) + d(BC). Pentru oricare trei puncte ale unei drepte distanţa dintre două dintre ele
este egală cu suma celorlalte două distanţe.
Graficele funcţiilor f : Z ® Z, f(x) = 3 2 şi g : Z ® Z, g(x) = –8x + 1 sunt drepte.
Graficele funcţiilor f : m ® Z, f(x) =  7 şi g : m ® Z, g(x) = – 5 x + 6 nu sunt drepte,
dar sunt conţinute de drepte.
Graficele funcţiilor f : { ® Z, f(x) =  6 şi g : { ® Z, g(x) =  7 x nu sunt drepte, dar
sunt conţinute de drepte.
l Printr-un punct se pot construi oricât de multe drepte.
Axioma dreptei. Există o dreaptă şi numai una, care conţine două puncte diferite.
Două sau mai multe drepte care au un punct comun şi numai unu se numesc drepte
concurente. a
l Dacă dreptele a, b, c au punctul comun I c
b I
(se intersectează în I), atunci se scrie a ∩ b
∩ c = {I}. d c
M
l În desen, dreptele d şi e sunt conţinute de acelaşi plan e
şi nu au puncte comune (d ∩ e = Ø), dreptele d şi c se
N
intersectează în M (d ∩ c = {M}), iar dreptele e şi c se
intersectează în N (e ∩ c = {N}).
Dreptele conţinute de acelaşi plan, care nu au puncte comune se numesc drepte paralele.
l Dreptele a şi b sunt paralele se notează a || b. d
l Dreptele paralele d şi e au fost construite cu
l Fie A−B−C. Dreptele AB, BC şi AC sunt con-
fundate şi se notează AB = BC = AC. e
*
Graficele funcţiilor f : Z ® Z, f(x) = ax, a Î Z , sunt drepte concurente în originea
sistemului de coordonate.
*
Graficele funcţiilor f : Z ® Z, f(x) = ax + 2, a Î Z , şi f : Z ® Z, f(x) = ax + 7, sunt
drepte paralele.
Semidrepte
Fie M Î d. Punctele dreptei d, diferite de M, se află de d M
●
l
o parte a punctului M sau de cealaltă parte a punctului M.

O A
l O este originea semidreptei închise OA, notată [OA. ● ●
A este un punct al [OA.
Fie A−B−C. Semidreptele CA şi CB sunt A C B
● ● ●
l
semidrepte opuse.
Graficele funcţiilor f : ( 3 , ∞) ® Z, f(x) = 6,(2) şi g : (–∞, 4] ® Z, g(x) = –3x + 7
sunt semidrepte.
Graficele funcţiilor f : [ 7 , ∞) ® Z, f(x) = –2x + 3 şi g : (–∞,  7 ] ® Z, g(x) = –2x
+ 3 sunt semidrepte opuse.
Segmente
A B
l Fie dreapta AB. Atunci (AB ∩ (BA = { C | A – C – B}
este segmentul deschis AB. În acelaşi mod se definesc şi alte tipuri de segmente.
Un segment deschis este mulţimea punctelor care se află între extremităţile lui, inclusiv
extremităţile lui.
Intervalele mărginite de numere reale sunt segmente conţinute de axa numerelor reale.
Graficele funcţiilor f : (–3,2; 5,8) ® Z, f(x) = 17,5 şi g : [–4,1; 9,2] ® Z, g(x) = 5x – 3
sunt semidrepte.
Se numesc segmente congruente, două segmente de aceeaşi lungime.
l [AB] ≡ [CD] segmentele AB şi CD sunt congruente.
Congruenţa segmentelor are proprietăţile egalităţii numerelor (reflexivitate, simetrie,

tranzitivitate).
Axioma adunării segmentelor. Dacă A−B−C, atunci AC = AB + BC.
****************************************************
1. Care este cea mai simplă figură geometrică? Copiaţi şi D
marcaţi răspunsul corect. a) Pătratul b) Cubul c) Punctul d) Cercul A
2. Copiaţi şi completaţi propoziţiile adevărate: B
a) Triunghiul are vârfurile ... A3
D C Q P
b) Dreptunghiul are vârfurile ... A 1
A A B M N
c) Pătratul are vârfurile ... 2 E
3. Se ştie că A(−1, 2). Completaţi pentru punctele: C
B( ), C( ), D( ), E( ).
4. Reprezentaţi într-un sistem de axe de coordonate punctele: L(−2, 3), M(−1, −2),
N(3, 1), P(2, 4), Q(3, −3).
5. Notaţi distanţa dintre punctele: a) M şi P; b) T şi S; c) B şi D; d) E şi R.
6. Completaţi după măsurare: C
d(A, B) = mm; d(A, C) = mm; A B
d(B, C) = mm.
7. Copiaţi şi coompletaţi propoziţia: Există ...., care conţine două puncte diferite
a) trei drepte; b) o singură dreaptă; c) o dreaptă şi numai una; d) patru drepte.
8. Reprezentaţi punctele coliniare:
a) A, B, C astfel încât C−B−A; b) D, F, G astfel încât D−G−F;
c) P, M, N astfel încât P−N−P; d) S, T, U astfel încât U−S−T.
a) a şi b se intersectează în M se scrie a Ç b = {M};
b) m şi n se intersectează în P se scrie .....................;
c) c1 şi c2 se intersectează în A se scrie .....................
a) P aparţine a se scrie ....., iar C nu aparţine a se scrie ,,,,,,,,,,,,
b) B aparţine d se scrie ....., iar A nu aparţine d se scrie .............;
c) D aparţine m se scrie ....., iar T nu aparţine m se scrie .............;
d) H aparţine e se scrie ....., iar M nu aparţine e se scrie .............
11. Desenaţi şi enumeraţi dreptele care conţin câte două dintre punctele necoliniare:
a) D, E, F; b) M, G, T; c) A, B, C.
12. Notaţi folosind simboluri matematice:
a) punctele A şi B sunt confundate; b) dreptele a şi c sunt confundate.
13. Fie d(A, B) = 7 cm; d(A, C) = 4 cm; d(B, C) = 6 cm; d(A, E) = 5 cm; d(B, E) = 2
cm; d(C, E) = 3 cm. Controlaţi cu ajutorul distanţelor dacă sunt coliniare punctele: A, B,
C; A, B, E; B, C, E; A, C, E. C E
14. Verificaţi cu ajutorul distanţelor A
dacă: D F
C
a) A−C−E; b) A−D−E; c) A−D−F; d) A−C−F. B
A
15. Aflaţi numărul maxim de drepte diferite, care conţin cel
puţin două dintre punctele din desen. D E
16. Aflaţi numărul maxim de drepte diferite care se pot construi prin cel puţin două
puncte, când sunt date 7 puncte diferite.
puncte, când sunt date 7 puncte diferite dintre care 3 puncte sunt coliniare.
puncte, când sunt date 8 puncte diferite dintre care 4 puncte sunt coliniare.
19. Pentru a ajunge din localitatea A în localitatea D se poate alege unul dintre trase
ele: ABCD; ACD; ABD. Alegeţi traseul cel mai scurt, dacă: AB = 15 km, BC = 25 km,
CD = 14 km, AC = 30 km, BD = 29 km.
puncte:
a) când sunt date 20 de puncte diferite;
b) când sunt date 30 de puncte diferite dintre care 4 puncte sunt coliniare.
21. Fie D−L−F. Scrieţi cu ce completaţi propoziţiile adevărate:
a) semidreapta deschisă DL se notează ........;
b) semidreapta închisă DL se notează .........;
c) semidreapta închisă LD se notează ...........;
d) semidreapta deschisă LD se notează ..........
22. Fie dreapta a şi punctele A, B, C, D, E (v. desenul).
A B C E F
Completaţi ca în model. a D
a) ...... şi ....... sunt semidreptele opuse închise cu originea B.

b) ...... şi ....... sunt semidreptele opuse închise cu originea C.
c) ...... şi ....... sunt semidreptele opuse închise cu originea D.
d) ...... şi ....... sunt semidreptele opuse închise cu originea E.
23. Notaţi cu simboluri matematice segmentul:
a) deschis AB; b) închis BC; c) deschis AC; d) închis DE; e) deschis EF; f) închis MN.
A B C E F
24. Copiaţi şi completaţi ca în model (v. desenul). a D
Model: [AB] = [AB ∩ [BA.

a) [AC] = ....................... b) [BC] = ......................... c) [CD] = .........................
d) [BD] = ....................... e) [DE] = ......................... f) [CE] = .........................
A B C E F
25. Completaţi cu „Î“ sau „Ï“ (v. desenul). a D
a) C ..... [BA; b) C .... [BD; c) D .... [BC; d) d ...... [CA; e) F .... [DC; f) E .... [FD.
26. În desen segmentele congruente sunt marcate la fel. S I
L K D
Copiaţi şi completaţi propoziţiile adevărate.
T R
a) ............. ≡ .....,,,,..; b) ............. ≡ .....,,,,..; A
J N M F
c) ............. ≡ .....,,,,..; d) ............. ≡ .....,,,,.. B
26. Punctele A, B, C, D, E, F sunt coliniare ca în desenul C E G
ex. 25. AB = 5, AC = 12, CE = 19, DE = 7, EF = 8. Aflaţi: BC, A
CD, AF.
27. Enumeraţi semidreptele închise şi segmentele închise
pe care le descoperiţi în desen.
28. Fie A−B−C. Lungimile segmentelor AB şi BC sunt B C D E
direct proporţionale cu numerele 3 şi 5, iar AC = 24 cm.
Aflaţi lungimile segmentelor AB şi BC.
29. Aflaţi numărul maxim de segmente determinate de câte două dintre 10 puncte
diferite.
Dreapta. Semidreapta. Segmentul. Suplimentar
1. a) Aflaţi numărul maxim de semidrepte diferite determi- H
G
C
nate de punctele din desen. B
A
b) Aflaţi numărul maxim de semidrepte diferite care sunt de-
terminate în total de câte 2 dintre 20 de puncte, oricare dintre ele D
E
F
fiind necoliniare oricare 3.
2. a) Scrieţi primii termeni a1, a2, a3, a4, a5, a6, a7 ai şirului care se obţine cu rezultatele
de la ex. 1 pentru 2 puncte, 3 puncte necoliniare, 4 puncte necoliniare oricare 3 etc.
b) Construiţi şirul diferenţelor de ordinul I, b1 = a2 – a1, b2 = a3 – a2, ..., b6 = a7 – a6 etc.
al şirului de la a).
c) Construiţi şirul diferenţelor de ordinul I, c1 = b2 – b1, c2 = b3 – b2, ..., b5 = b6 – b5 etc.
al şirului de la b).
3. Fie segmentul AB. Marcaţi cu M1 un punct al segmentului şi aflaţi numărul segmen-
telor diferite; marcaţi cu M2 alt punct al segmentului şi calculaţi câte segmente diferite
sunt în acest moment. Se continuă până se adaugă punctul M5. Câte segmente diferite
sunt în acest moment?
4. Aflaţi punctul de intersecţie al dreptelor:
a) y = 3x + 1 şi y = x – 3; b) y = 2x + 5 şi y = –3x – 2; c) y = 5x – 2 şi y = 2x – 5.
5. Aflaţi a şi b, dacă:
a) y = 3x + a şi y = bx – 1 sunt concurente în P(1, 2);
b) y = ax – 8 şi y = –2x – b sunt concurente în P(1, –1).
6. Fie dreapta y = ax + b. Aflaţi a şi b, dacă:
a) dreapta conţine punctele M(0, 2) şi N(–1, 0);
b) dreapta conţine punctele M(0, 3) şi N(–2, 0).
7. Aflaţi ecuaţiile dreptelor, y = ax + b, care conţin câte două dintre punctele:
a) M(–3, 0), N(4, 0) şi P(0, 5); b) M(–1, 0), N(3, 0) şi P(0, 6).
8. Precizaţi ce este reprezentarea grafică a fiecărei funcţii:
a) f : Z ® Z, f(x) = 3; b) f : Z ® Z, f(x) = –2; b) f : Z ® Z, f(x) = –1,3 7 .
a) f : Z ® Z, f(x) = 2,8x + 3; b) f : Z ® Z, f(x) = –9,5x + 315.
a) f : (–∞; 2,1] ® Z, f(x) = 18,5; b) f : (–8,1 7 ; ∞) ® Z, f(x) = –9,3(4).
a) f : (–∞; –5] ® Z, f(x) = 4x – 11; b) f : (–2,6; ∞) ® Z, f(x) = –3x – 45,2.
a) f : (–4,5; 8,2] ® Z, f(x) = 98; b) f : [–11,2; 34,1] ® Z, f(x) = –3821.
a) f : (–13; 29) ® Z, f(x) = 5x – 17; b) f : [–17,3; 9] ® Z, f(x) = –2x + 52,1.
Unghiul
Noţiunea de unghi. Măsura unui unghi
l Semiplan. Fie dreapta d conţinută de un plan şi
punctele M şi P situate de o parte şi de alta a drep-
tei d. d separă planul în două semiplane. cu fron-
tiera d notate [dM şi [dP. Semiplanul [dM este măr-
ginit de dreapta d şi conţine punctul M, iar semipla-
nul [dP este mărginit de dreapta d şi conţine punctul P.
Fie sistemul de coordonate rectangulare xOy.
Toate punctele planului care au abscisele mai
mari sau egale cu 0 se află într-un semiplan cu frontiera Oy, iar cele- C
C)
lalte puncte ale planului se află în celălalt semiplan cu frontiera Oy.
BA
l Unghiul se numeşte este o figură geometrică formată din două
t(
Int(BAC)
Ex
semidrepte care aceeaşi origine.
l Unghiul BAC notat ÐBAC (Ð A) are elementele: vârful A; laturile A
B
[AB şi [AC. Mulţimea punctelor planului situate între laturile un- Ext(BAC)
ghiului BAC (între punctele M şi N, unde M Î AB şi N Î AC) formează Interiorul
unghiului BAC (Int (ÐBAC)), iar mulţimea punctelor planului care nu aparţin unghiului
BAC sau Int (ÐBAC) formează Exteriorul unghiului BAC (Ext (ÐBAC)).
Graficele funcţiilor f : Z ® Z, f(x) = | 8x | şi g : Z ® Z, g(x) = | 2x – 11 |, sunt unghiuri:
pentru f vârful unghiului este în origine; pentru g – vârful este punctul (5,5; 0).
l Unghiul alungit sau plat este format de două semidrepte opuse.
l Unghiul nul nu are interior, iar unghiul alungit nu are nici interior, nici exterior. Un
ghiurile nule şi cele alungite se numesc unghiuri improprii.`

l Unghiurile se măsoară cu ra-
portorul în grade (se notează

„°“), minute (1° = 60¢) şi se-
cunde (1¢ = 60²). Ung hiurile
alungite au măsura de 180°, iar
cele nule au 0°.
l Măsurând cu raportorul, unghiul A se constată că are
măsura de 50° şi se scrie m(ÐA) = 50°. Măsura unghiului

B este m(ÐB) = 127°.
l Unghiurile alungite au măsura de 180°, iar cele nule au 0°
l Unghiurile cu aceeaşi măsură se numesc unghiuri con-
gruente.
l Unghiurile BAC şi EFG sunt congruente, ÐBAC ≡ ÐFEG.
l Unghiurile HIG şi KJL sunt congruente, ÐHIG ≡ ÐKJL.

30°
Clasificarea unghiurilor B
l Unghiurile de 90° se numesc unghiuri drepte şi ele se iden- A
0°
tifică sau se construiesc cu ajutorul echerului. Laturile unghiu- 12
C
lui drept sunt perpendiculare.
l Unghiurile mai mici decât un unghi drept se numesc unghiuri ascuţite.
l Unghiurile mai mari decât un unghi drept se numesc unghiuri obtuze.
Unghiuri suplementare
l Se numesc unghiuri suplementare două unghiuri cu
suma măsurilor 180°.
l Dacă două unghiuri sunt suplementare, atunci fiecare
dintre ele este suplementul celuilalt.

l În desen: m(ÐA) + m(ÐC) = 180°; m(ÐA) + m(ÐB) = 132°. Unghiurile A şi C sunt
suplementare. Unghiurile A şi B nu sunt suplementare. Unghiurile B şi C nu sunt suple-

mentare.
l Unghiuri cu acelaşi suplement. Două unghiuri au acelaşi suplement, dacă suplemen-
tele lor sunt unghiuri congruente (în particular poate fi acelaşi unghi).
Fie m(ÐD) = 35° şi suplementul unghiurilor E şi F este unghiul D. m(ÐE) = 180° −
35° = 145°, (1). m(ÐF) = 180° − 35° = 145°, (2). (1) şi (2) Þ ÐE ≡ ÐF. Acelaşi rezultat
se obţine pentru orice valoare a măsurii unghiului D.
Teorema unghiurilor cu acelaşi suplement. Două unghiuri sunt congruente, dacă şi
numai dacă au acelaşi suplement.
Unghiuri complementare
l Se numesc unghiuri complementare două unghiuri cu
suma măsurilor 90°.
l Dacă două unghiuri sunt complementare, atunci fiecare
dintre ele este complementul celuilalt.
l În desen: m(ÐD) + m(ÐF) = 102°; m(ÐE) + m(ÐF) = 90°.
Unghiurile D şi F nu sunt complementare. Unghiurile E şi F sunt complementare. Un

ghiurile D şi E nu sunt complementare.
l Unghiuri cu acelaşi complement. Două unghiuri au acelaşi complement, dacă com-
plementele lor sunt unghiuri congruente (în particular poate fi acelaşi unghi).
Fie m(ÐI) = 68° şi complementul unghiurilor G şi H este unghiul I. m(ÐG) = 90° −
68° = 22°, (1). m(ÐH) = 90° − 68° = 22°, (2). (1) şi (2) Þ ÐG ≡ ÐH. Acelaşi rezultat se
obţine pentru orice valoare a măsurii unghiului I.
Teorema unghiurilor cu acelaşi complement. Două unghiuri ascuţite sunt congru-
ente, dacă şi numai dacă au acelaşi complement.
****************************************************
1. Alegeţi cu ce completaţi propoziţia:
Unghiul este reuniunea ............................................... cu aceeaşi origine.
a) a două segmente. b) a două semidrepte. c) a două drepte. d) a două cercuri.
2. Notarea unghiurilor. Copiaţi şi completaţi propoziţiile ca în model.
Model. Unghiul EAF notat „ÐEAF“ sau unghiul A E I J L
M
G C
notat „ÐA“. A
B K D
F
a) Unghiul G......... notat ......................................
b) Unghiul K......... notat ........................................
c) Unghiul D........ notat .........................................
3. Copiaţi şi completaţi propoziţia adevărată:
Unghiul alungit are laturile ........................................
4. Copiaţi şi completaţi ca în model. Model. O este vârful, iar [OA şi [OB sunt laturile
unghiului alungit AOB. A O B
a) ............................................................................ C I D
b) ............................................................................ E J F
c) .............................................................................. M K N
5. Reproduceţi şi completaţi desenul ca în model. Model. ÐA
A
Int
tÐ
Ex
A
ExtÐ
A
a) c) d)
B C D
E
A
6. Examinaţi desenul şi enumeraţi toate unghiurile proprii pe care le C
descoperiţi.
7. Fie M1 Î Int ÐAOB, M2 Î Int ÐAOM1, B
M M D
M3 Î Int ÐAOM2, .... Câte unghiuri se obţin A A
M 1 A 2 1
B B B
după ce aţi construit semidreptele OM1, OM2,
OM3, OM4, OM5, OM6? O O O
8. Copiaţi şi completaţi propoziţiile adevărate:

a) Unghiul alungit are măsura .................
b) Unghiul nul are laturile ........................... şi măsura lui este ........................................
.......
c) Unghiurile nule şi alungite se numesc .............., iar celelalte unghiuri se numesc ......
d) Unghiurile cu aceeaşi măsură se numesc ................................................
e) Unghiurile A şi B sînt congruente şi se notează ...........................................................
f) Pentru măsurarea unghiurilor se foloseşte ........................................................
g) Un unghi ascuţit are .........................................................................................
h) Un unghi obtuz are ...........................................................................................
i) Cu echerul se pot construi ........................................................................
j) Laturile unghiului drept sunt ....................................................................
9. Măsuraţi unghiurile ilustrate şi completaţi relaţiile.
a) m(ÐA) = ...... b) m (ÐB) = ......
c) m(ÐC) = ...... d) m (ÐD) = ...... A B C D
10. Examinaţi desenul şi remarcaţi unghiu- B

C
D E
rile congruente (marcate la fel), apoi completaţi

relaţiile. F
A
a) ÐA ≡ .....; b) ÐB ≡ .....; c) ÐC ≡ ......
11. Construiţi unghiul:
a) A, de 61°; b) B, de 42°; c) C, de 39°; d) B, de 35°.
12. Construiţi unghiul:
a) M, de 99°; b) N, de 111°; c) P, de 124°; d) Q, de 132°.
13. Copiaţi şi completaţi propoziţiile:
a) Două unghiuri sunt suplementare, dacă suma măsurilor lor este .....
b) Un unghi este suplementul altui unghi dacă cele două unghiuri sunt .....
c) Două unghiuri sunt ............................ dacă şi numai dacă au acelaşi suplement.
14. Unghiurile A şi B sunt suplementare. Aflaţi:
a) m(ÐB), dacă m(ÐA) = 46°; b) m(ÐB), dacă m(ÐA) = 89°;
c) m(ÐB), dacă m(ÐA) = 71 ; ° d) m(ÐB), dacă m(ÐA) = 67°.
15. Unghiurile A şi B sunt suplementare. Aflaţi:
a) m(ÐB), dacă m(ÐA) este cu 21° mai mare decât m(ÐB);
b)m(ÐB), dacă m(ÐA) este cu 35° mai mică decât m(ÐB);
c) m(ÐB), dacă m(ÐA) este cu 19° mai mare decât m(ÐB);
d) m(ÐB), dacă m(ÐA) este cu 28° mai mică decât m(ÐB).
16. UnghiurileA şi B sunt suplementare. Aflaţi:
a) m(ÐB), dacă m(ÐA) este de două ori mai mare decât m(ÐB);
b) m(ÐB), dacă m(ÐA) este de trei ori mai mică decât m(ÐB);
c) m(ÐB), dacă m(ÐA) este de patru ori mai mare decât m(ÐB);
d) m(ÐB), dacă m(ÐA) este de opt ori mai mică decât m(ÐB).
17. Unghiurile A şi B sunt suplementare. Aflaţi măsurile unghiurilor dacă:
a) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt direct proporţionale cu 2 şi 3;
b) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt direct proporţionale cu 3 şi 7;
c) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt direct proporţionale cu 5 şi 7;
d) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt direct proporţionale cu 4 şi 5.
18. Unghiurile A şi B sunt suplementare. Aflaţi măsurile unghiurilor dacă:
a) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt invers proporţionale cu 2 şi 5;
19. Copiaţi completaţi propoziţiile:
a) Două unghiuri sunt complementare, dacă suma măsurilor lor este .....
b) Un unghi este complementul altui unghi dacă cele două unghiuri sunt .....
c) Două unghiuri ascuţite sunt ........................ dacă şi numai dacă au acelaşi complement.
20. Unghiurile A şi B sunt complementare. Aflaţi:
a) m(ÐB), dacă m(ÐA) = 25°; b) m(ÐB), dacă m(ÐA) = 48°;
c) m(ÐB), dacă m(ÐA) = 76 ; ° d) m(ÐB), dacă m(ÐA) = 52°.
21. Unghiurile A şi B sunt complementare. Aflaţi:
a) m(ÐB), dacă m(ÐA) este cu 12° mai mare decât m(ÐB);
b) m(ÐB), dacă m(ÐA) este cu 53° mai mică decât m(ÐB);
c) m(ÐB), dacă m(ÐA) este cu 48° mai mare decât m(ÐB);
d) m(ÐB), dacă m(ÐA) este cu 86° mai mică decât m(ÐB).
22. UnghiurileA şi B sunt complementare. Aflaţi:
a) m(ÐB), dacă m(ÐA) este de două ori mai mare decât m(ÐB);
b) m(ÐB), dacă m(ÐA) este de trei ori mai mică decât m(ÐB);
c) m(ÐB), dacă m(ÐA) este de patru ori mai mare decât m(ÐB);
d) m(ÐB), dacă m(ÐA) este de opt ori mai mică decât m(ÐB).
23. Unghiurile A şi B sunt complementare. Aflaţi măsurile unghiurilor dacă:
a) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt direct proporţionale cu 2 şi 3;
24. Unghiurile A şi B sunt complementare. Aflaţi măsurile unghiurilor dacă:
a) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt invers proporţionale cu 2 şi 5;
b) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt invers proporţionale cu 8 şi 7;
c) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt invers proporţionale cu 3 şi 7;
d) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt invers proporţionale cu 4 şi 11;
e) m(ÐA) şi m(ÐB) sunt invers proporţionale cu 13 şi 5.
25. Aflaţi x şi lungimile în cm ale segmentelor congruente:
a) AB şi AC, dacă AB = 9x + 7 şi AC = 14x – 3; b) AB şi AC, dacă AB = 3x + 7 şi AC = 5x – 3;
c) AB şi AC, dacă AB = 3x + 9 şi AC = 5x – 7; d) AB şi AC, dacă AB = 4x + 2 şi AC = 5x – 9.
26. Aflaţi x şi măsurile în „°“ ale unghiurilor congruente:
a) AOB şi AOC, dacă m(ÐAOB) = 3x – 13 şi m(ÐAOC) = 5x – 63;
b) AOB şi AOC, dacă m(ÐAOB) = 4x + 2 şi m(ÐAOC) = 6x – 24;
c) AOB şi AOC, dacă m(ÐAOB) = 21x + 47 şi m(ÐAOC) = 9x –17;
d) AOB şi AOC, dacă m(ÐAOB) = 7x + 11 şi m(ÐAOC) = 4x + 28.
27. Aflaţi x şi măsurile în „°“ ale unghiurilor suplementare:
a) AOB şi CIF, dacă m(ÐAOB) = 2x + 5 şi m(ÐCIF) = 8x + 7;
b) AOB şi CIF, dacă m(ÐAOB) = 5x – 13 şi m(ÐCIF) = 3x – 7;
c) AOB şi CIF, dacă m(ÐAOB) = 7x + 6 şi m(ÐCIF) = 13x + 14;
d) AOB şi CIF, dacă m(ÐAOB) = 17x – 11 şi m(ÐCIF) = 23x – 9.
28. Aflaţi x şi măsurile în „°“ ale unghiurilor complementare:
a) AOB şi CIF, dacă m(ÐAOB) = 2x – 3 şi m(ÐCIF) = 7x – 15;
b) AOB şi CIF, dacă m(ÐAOB) = 7x – 21 şi m(ÐCIF) = 11x – 14;
c) AOB şi CIF, dacă m(ÐAOB) = 5x + 7 şi m(ÐCIF) = 7x + 17;
d) AOB şi CIF, dacă m(ÐAOB) = 3x – 8 şi m(ÐCIF) = 15x – 11.
29. Aflaţi x şi măsurile în „°“ ale unghiurilor A, B, C cu suma măsurilor 180°:
a) dacă m(ÐA) = 3x – 7, m(ÐB) = 4x – 3 şi m(ÐC) = 2x – 9;
b) dacă m(ÐA) = 7x – 6, m(ÐB) = 2x – 5 şi m(ÐC) = 3x – 7;
c) dacă m(ÐA) = 2x + 9, m(ÐB) = 8x + 18 şi m(ÐC) = 5x + 3;
d) dacă m(ÐA) = 5x + 4, m(ÐB) = 7x + 4 şi m(ÐC) = 3x + 7.
Propoziţii matematice
Axioma
Punctul, dreapta, planul, distanţa sunt noţiuni care nu se definesc.
Proprietăţile acestor noţiuni sunt descrise în propoziţii care sunt acceptate ca fiind
adevărate.
A1) Există o singură dreaptă care conţine două puncte diferite date.
Dreapta care conţine punctele diferite A şi B se notează AB. Se construieşte o singură
dreaptă care conţine punctele A şi B.
A2) Există un singur plan care conţine trei puncte necoliniare date.
Planul care conţine punctele necoliniare A, B, C se notează (ABC).
A3) Există o singură dreaptă paralelă cu o dreaptă dată, care conţine un punct dat,
exterior ei.
A4) Dacă punctele diferite A şi B aparţin unui plan, atunci AB este dreaptă conţină de
acest plan.
Axioma este o propoziţie care se consideră adevărată fără justificare.
A1) este axioma dreptei; A2) este axioma planului; A3) este postulatul lui Euclid,
axioma paralelei pentru geometria euclidiană, care acceptă această axiomă.
Observaţie. Multe construcţii geometrice se bazează pe axiome care de multe ori nu
sunt formulate.
Definiţia
D1) Punctul N se află între M şi P, dacă punctele M, N şi P sunt conţinute de aceeaşi
dreaptă în această ordine. d(M, N) + d(N, P) = d(M, P). Se notează: M – N – P.
D2) Semidreapta deschisă AB, notată (AB, este partea dreptei AB care conţine punctul
A şi toate punctele dreptei AB care se află de aceeaşi parte a ei faţă de A ca şi punctul B.
Intervalele de tipul (–∞, a) şi (a, ∞) sunt semidrepte deschise. O semidreaptă are origine
şi puncte deschise. A B
D3) Segmentul deschis AB este mulţimea punctelor
D
dreptei AB situate între A şi B. (AB) = (AB ∩ (BA = { C | A – C – B}
D4) Unghiul este figura geometrică formată din două semidrepte care
∩ E
au aceeaşi origine. ÐDEF = [ED [EF. F
3 + 7 : 5, 16 – 9 × 8 sunt expresii (enunţuri) matematice. 12 + 15 : 5 = 15 este o
propoziţie matematică adevărată.
O propoziţie matematică este un enunţ matematic adevărat sau fals.
Definiţia unei noţiuni matematice este o propoziţie matematică care: permite
recunoaşterea acestei noţiuni: foloseşte noţiuni fundamentale (nedefinite) sau noţiuni
definite anterior; conţine toate condiţiile care trebuie satisfăcute şi nu conţine condiţii
suplimentare (condiţia de mini-max).
Teorema
T1) Dacă un număr întreg are cifra unităţilor 0 sau 5, atunci numărul se divide cu 5.
T2) Dacă un număr întreg are suma cifrelor un număr divizibil cu 3, atunci numărul se divide
cu 3.
T3) Dacă un număr întreg are suma cifrelor un număr divizibil cu 9, atunci numărul se divide
cu 9.
Propoziţiile 1), 2) şi 3) sunt propoziţii matematice de forma: Dacă condiţie, atunci
consecinţă.
Teorema este o propoziţie matematică adevărată al cărui adevăr este justificat (demon-
strat). Orice teoremă poate fi scrisă sub forma: Dacă ipoteză, atunci concluzie.
Procedeul logic prin care o teoremă este justificată se mumeşte demonstraţie.
Dacă o propoziţie matematică de forma Dacă ipoteză, atunci concluzie. nu are o
demonstraţie cunoscută, atunci ea este numită conjectură până cineva reuşeşte să o
demonstreze.
Ipoteza teoremei T1) este: un număr natural cu cifra unităţilor 0 sau 5. Concluzia teo-
remei T1) este: numărul se divide cu 5.
Demonstraţia teoremei. Într-adevăr, dacă un număr n are cifra unităţilor 5, atunci el se
poate scrie sub forma 10a + 5, unde a Î m, (1). (1) implică n = 5(2a + 1), (2). (2) implică
5 divide n.
Demonstraţia în tabel
Afirmaţii Justificări
n = 10a + 5 Din ipoteză
n = 5(2a + 1) 5 este factor comun
5 divide n Definiţia divizibilităţii
T2) are ipoteza: numărul are suma cifrelor numărului se divide cu 3. T2) are conclu-
zia: numărul se divide cu 3.
Demonstraţie. De exemplu, n = 10a + b este un număr natural de ordinul 2 cu suma cifrelor
un număr divizibil cu 3, (1). n – (a + b) = 9, (2). (1) şi (2) implică 3 divide n.
****************************************************
1. Fie A − B − C. Scrieţi cum se citeşte şi ce înseamnă A − B − C.
2. Definiţi segmentul deschis: a) AD; b) KL; c) CG; d) FJ.
3. Definiţi unghiul: a) ADF; b) BCI; c) FMO; d) GJL.
4. Definiţi unghiul drept.
5. Definiţi unghiul alungit.
6. Definiţi dreptele paralele.
7. Definiţi: a) segmentele congruente; b) unghiurile congruente.
8. Definiţi: a) unghiurile obtuze; b) unghiurile ascuţite.
9. a) Explicaţi ce este o axiomă.
b) Formulaţi axioma dreptei. c) Formulaţi axioma planului.
10. a) Ce este o teoremă? b) Care este structura unei teoreme?
11. Formulaţi postulatul lui Euclid.
12. Formulaţi teorema unghiurilor suplementare.
13. Formulaţi teorema unghiurilor complementare.
Te o r e m a r e c i p r o c ă
Contraexemplu
C1) Dacă um număr natural are cifra unităţilor 3, atunci numărul se divide cu 3.
Demonstraţie. Se constată că numerele 3, 33, 63, 93, 333 satisfac condiţia din ipoteză
şi au proprietatea din concluzie.
13 satisface condiţia din ipoteză, dar nu are proprietatea din concluzie. Rezultă că
propoziţia C1) este falsă.verifică
l O propoziţie de forma Dacă condiţie, atunci concluzie este adevărată dacă toate obiec
tele care are proprietatea din condiţie are proprietatea din concluzie. E suficient cu un
singur obiect să nu satisfacă această proprietate şi propoziţia de demonstrat este falsă. În
exemplul C1) numărul 13 este un contraexemplu.
C2) Dacă um număr natural are cifra unităţilor 4, atunci numărul se divide cu 4.
14 nu se divide cu 4. Propoziţia C2) este falsă, deoarece 14 este un contraexemplu.
Teorema reciprocă
TR1) Dacă un număr întreg se divide cu 5 atunci numărul are cifra unităţilor 0 sau 5.
Demonstraţie. E suficient să se demonstreze teorema pentru numere naturale. Fie n = 10a şi
m = 10b + 5, (1). 5 divide n şi 5 divide m = 5(2b + 1), (2). (1) şi (2) Þ teorema este adevărată.
Ipoteza teoremei T1) este: un număr întreg cu cifra unităţilor 0 sau 5. Concluzia teo-
remei T1) este: numărul se divide cu 5.
Ipoteza teoremei RT1) este: numărul se divide cu 5. Concluzia teoremei T1) este:
numărul are cifra unităţilor 0 sau 5.
l O teoremă are forma: I Þ C. Comparând T1) cu RT1): T1) este de forma p Þ q, iar
RT1) este de forma q Þ p. RT1) este reciproca teoremei T1).

Teoremă de echivalenţă
TE1) Un număr întreg se divide cu 5 dacă şi numai dacă are cifra unităţilor 0 sau 5.
T1) este de forma p Þ q şi RT1) este de forma q Þ p. Atunci TE1) este de forma p Û q.
TE1) este o teoremă de echivalenţă. T1) este teorema directă sau implicaţia directă sau
necesitatea şi RT1) este teorema reciprocă sau implicaţia directă sau suficienţa.
l Demonstraţia unei teoreme de echivalenţă e formată din demonstraţia necesităţii şi
demonstraţia suficienţei.
Exemplu. Un număr întreg se divide cu 3 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale este un
număr divizibil cu 3. Necesitatea: dacă un număr întreg se divide cu 3, atunci suma ci-
frelor lui este un număr divizibil cu 3. Suficienţa: dacă suma unui număr întreg se divide
cu 3, atunci numărul este divizibil cu 3.
Metoda reducerii la absurd
Teoremă. Numărul  5 este număr iraţional.
Demonstraţie. Se presupune, prin absurd, că  5 este număr raţional, adică există nu-
a
merele naturale prime între ele a şi b, astfel încât  5 = . Rezultă că 5 =
b
a 2
b ()
 5b2 = a2
*
 a se divide cu 5, adică a = 5m, m Î q , (1). Înlocuind în propoziţia anterioară, se obţine
5b2 = 25m2  b se divide cu 5, (2). Propoziţiile (1) şi (2) implică: numerele a şi b nu sunt
prime între ele. Contradicţie.Presupunerea că  5 este număr raţional este falsă. Prin ur-
mare,  5 este număr iraţional.
l Demonstraţia prin metoda reducerii la absurd se bazează pe propoziţia adevărată:
negaţia concluziei implică negaţia ipotezei.

****************************************************
1. Demonstraţi cu ajutorul unui contraexemplu valoarea de adevăr a propoziţiei:
a) Dacă un număr natural are cifra unităţilor 6, atunci numărul se divide cu 6.
b) Dacă un număr natural are cifra unităţilor 7, atunci numărul se divide cu 7.
c) Dacă un număr natural are cifra unităţilor 8, atunci numărul se divide cu 8.
2. Recunoaşteţi ipoteza şi concluzia teoremei:
a) Dacă două numere întregi sunt pare, atunci suma lor este un număr par.
b) Dacă două numere întregi se divid cu 3, atunci suma lor este un număr divizibil cu 3.
c) Dacă două numere întregi se divid cu 4, atunci suma lor este un număr divizibil cu 4.
a) Suma a trei numere pare este un număr par.
b) Suma a cinci numere întregi divizibile cu 5 este un număr întreg divizibil cu 5.
c) Suma a două numere întregi impare este un număr par.
d) Suma a trei numere întregi impare este un număr impar.
a) Două unghiuri congruente au acelaşi suplement.
b) Două unghiuri care au acelaşi suplement sunt congruente.
a) Două unghiuri ascuţite congruente au acelaşi complement.
b) Două unghiuri ascuţite care au acelaşi complement sunt congruente.
6. Formulaţi implicaţia directă (necesitatea) şi implicaţia inversă (necesitatea) pentru
teorema:
a) Două unghiuri sunt congruente dacă şi numai dacă au acelaşi suplemnent.
b) Două unghiuri ascuţite sunt congruente dacă şi numai dacă au acelaşi complemnent.
7. Formulaţi reciproca teoremei:
a) Un număr natural de ordinul cel puţin 3 se divide cu 4, dacă restul împărţirii lui la 100
se divide cu 4.
b) Un număr natural de ordinul cel puţin 3 se divide cu 25, dacă restul împărţirii lui la
100 se divide cu 25.
c) Un număr natural de ordinul cel puţin 4 se divide cu 125, dacă restul împărţirii lui la
1 000 se divide cu 125.
8. Copiaţi şi completaţi teorema:
a) Un număr natural de ordinul cel puţin 3 se divide cu 4 dacă şi numai dacă ...
b) Un număr natural de ordinul cel puţin 3 se divide cu 25 dacă şi numai dacă ...
c) Un număr natural de ordinul cel puţin 4 se divide cu 8 dacă şi numai dacă ...
d) Un număr natural de ordinul cel puţin 4 se divide cu 125 dacă şi numai dacă ...
Unghiuri adiacente
Unghiurile adiacente sunt două unghiuri
care au o latură comună, laturile necomune sunt
situate de o parte şi de alta a laturii comune şi
suma măsurilor celor două unghiuri este cel
mult egală cu 180°.
În desen unghiurile ACD şi DAB sunt un-
ghiuri adiacente.
Unghiurile MON, MOP, NOP sunt astfel încât nicio pereche
dintre ele nu au suma măsurilor cel mult egală cu 180° (nu sunt
adiacente). Unghiurile MON, MOP, NOP sunt unghiuri în jurul
punctului O.
l Axioma adunării unghiurilor. Dacă D Î Int(ÐBAC), atunci
m(ÐBAC) = m(ÐCAD) + m(ÐDAB).

Unghiurile adiacente suplementare sunt unghiurile adi-
acente cu laturile necomune semidrepte opuse.
l Suma măsurilor a două unghiuri adiacente suplementare
este egală cu 180°.

l Unghiurile EIJ şi FIJ sînt adiacente suplementare, deoarece au latura comună IJ.
Teorema bisectoarelor unghiurilor adiacente suplementare. Două unghiuri adia-

cente sunt suplementare dacă şi numai dacă bisectoarele lor sunt perpendiculare.
Necesitatea. Ipoteza. Unghiurile AIC şi BIC sunt adiacente
suplementare, (1); e şi f sunt bisectoare, (2). Concluzia. e ^ f.
Demonstraţie. (1) implică: m(ÐAIC) + m(ÐBIC) =
180°, (3). (2) implică: m(ÐAIC) = 2m(ÐI2) şi m(ÐBIC)
= 2m(ÐI3), (4). (3), (4) şi axioma adunării unghiurilor
implică: m(ÐI2) + m(ÐI3) = 90°, (5). (5) implică: e ^ f. q.e.d.
Suficienţa. Ipoteza. Unghiurile AIC şi BIC sînt adiacente, (6); e şi f sunt bisectoare,
(2); e ^ f. Concluzia. m(ÐAIC) + m(ÐBIC) = 180°.
Demonstraţie. (6) şi axioma adunării unghiurilor implică: m(ÐI2) + m(ÐI3) = 90°, (7).
(2) implică: m(ÐAIC) = 2m(ÐI2) şi m(ÐBIC) = 2m(ÐI3), (8). (7) şi (8) implică:
m(ÐAIC) + m(ÐBIC) = 180°, q.e.d.
Unghiurile adiacente complementare sunt unghiurile adiacente cu
laturile necomune perpendiculare.
l Suma măsurilor a două unghiuri adiacente complementare este egală
cu 90°.
l Unghiurile USR şi UST sunt adiacente complementare, deoarece au latura comună SU.
****************************************************
Două unghiuri sunt adiacente dacă ......
2. Recunoaşteţi proprietăţile unghiuri- E P I J LT
N G R C M
lor adiacente, copiaţi şi completaţi propozi- A
B K D
ţiile: F
a) Unghiurile adiacente EAN şi FAN au ... b) Unghiurile adiacente GBP şi PBI au ...
c) Unghiurile adiacente JCR şi RCK au ... d) Unghiurile adiacente LDT şi TDM au ...
a) Două unghiuri adiacente cu laturile necomune semidrepte opuse se numesc ...
b) Două unghiuri adiacente cu laturile necomune perpendiculare se numesc ...
4. Examinaţi desenul şi copiaţi- A B G
L K
N
pletaţi fiecare propoziţie:. M
O F R
a) Unghiuri adiacente: ... C
P J
b) Unghiuri adiacente complemen- E
D I
tare: ...
c) Unghiuri adiacente suplementare sunt: ... d) Nu sunt unghiuri adiacente: ...
5. Unghiurile BAD şi DAC sunt adiacente. Aflaţi: B
a) m(ÐBAC), dacă m (ÐBAD) = 38° şi m (ÐDAC) = 56°; D
°
b) m(ÐBAC), dacă m (ÐBAD) = 25 şi m (ÐDAC) = 15 ; ° C
c) m(ÐBAC), dacă m (ÐBAD) = 92° şi m (ÐDAC) = 75°. A
6. Unghiurile BAD şi DAC sunt adiacente. Aflaţi: B
a) m(ÐBAD), dacă m (ÐBAC) = 93° şi m (ÐDAC) = 34°; D
°
b) m(ÐBAD), dacă m (ÐBAC) = 85 şi m (ÐDAC) = 27 ; ° C
c) m(ÐBAD), dacă m (ÐBAC) = 97° şi m (ÐDAC) = 56°. A
P
7. Unghiurile MOP şi PON sunt adiacente suplementare. Aflaţi:
a) m(ÐMOP), dacă m(ÐPON) = 108°;
b) m(ÐPON), dacă m(ÐMOP) = 63°; M O N
c) m(ÐMOP), dacă m(ÐPON) = 77°.

8. Unghiurile MOP şi PON sunt adiacente suplementare. Aflaţi măsurile unghiurilor:
a) dacă acestea sunt direct proporţionale cu 2 şi 7;
b) dacă acestea sunt direct proporţionale cu 4 şi 11;
c) dacă acestea sunt direct proporţionale cu 3 şi 17.
9. Unghiurile MOP şi PON sunt adiacente complementare. Aflaţi măsurile unghiurilor:
a) dacă acestea sunt direct proporţionale cu 3 şi 7;
b) dacă acestea sunt direct proporţionale cu 7 şi 8;
c) dacă acestea sunt direct proporţionale cu 7 şi 23;
d) dacă acestea sunt direct proporţionale cu 5 şi 7.
10. Unghiurile MOP şi PON sunt adiacente complementare. Aflaţi măsurile unghiu-
rilor:
a) dacă acestea sunt invers proporţionale cu 4 şi 11;
b) dacă acestea sunt invers proporţionale cu 7 şi 11;
c) dacă acestea sunt invers proporţionale cu 19 şi 11;
d) dacă acestea sunt invers proporţionale cu 13 şi 17.
Unghiuri opuse la vârf
l Unghiurile AOB şi DOC: laturile lor sunt res-
pectiv semidreptele opuse: OA şi OC; OB şi OD;
A − O − C; B − O − D.
l Unghiurile AOD şi BOC: laturile lor sunt res-
pectiv semidreptele opuse: OA şi OC; OB şi OD; A

D
A − O − C; B − O − D.
O
l Două unghiuri având laturile respectiv semidrepte opuse se
C
numesc opuse la vârf. B
Teorema dreptelor concurente. Dacă două drepte sunt concurente, atunci ele conţin
laturile a două perechi de unghiuri opuse la vârf.
Drepte perpendiculare. Două drepte concurente sunt perpendiculare, dacă unul din-
tre unghiurile formate de ele este drept.
Teorema unghiurilor opuse la vârf. Fie A − O − C, punctele B şi D situate de o parte
şi de alta a dreptei AC. Unghiurile AOB şi COD sunt opuse la vârf dacă şi numai dacă
ÐAOB ≡ ÐCOD.
a) Implicaţia directă (necesitatea): Dacă ÐAOB şi ÐCOD sunt unghiuri opuse la
vârf, atunci ÐAOB ≡ ÐCOD.
1) Unghiurile AOB şi AOD sunt adiacente suplementare. Ipoteza.
2) Unghiurile AOD şi DOC sunt adiacente suplementare. Ipoteza.
3) Unghiurile AOB şi COD au acelaşi suplement. 1) şi 2).
4) ÐAOB ≡ ÐCOD, q.e.d. Teorema unghiurilor suplementare.
b) Implicaţia inversă (suficienţa): Dacă A – O – C, punctele B şi D situate de o parte şi

de alta a dreptei AC şi ÐAOB ≡ ÐCOD, atunci ÐAOB şi ÐCOD sunt unghiuri opuse la
vârf.
1) m(ÐAOB) = m(ÐCOD) = x. Ipoteza.
2) Unghiurile AOD şi DOC sunt adiacente suplementare. Ipoteza.
3) m(ÐAOD) = 180° – x. Teorema unghiurilor adiacente suplementare.

4) B–O–D, q.e.d. Măsura unghiului alungit.
Teorema bisectoarelor unghiurilor opuse la vârf.

Fie A – O – C, punctele B şi D situate de o parte şi de
alta a dreptei AC. Unghiurile AOB şi COD sunt opuse
la vârf dacă şi numai dacă bisectoarele lor sunt semi-
drepte opuse.
Necesitatea. Ipoteza. Dreptele d şi e se intersectează în punctul O. (A−O−C; B−O−D),
(1). f este bisectoarea unghiului AOB; g este bisectoarea unghiului COD, (2). Concluzia.
ÐAOB şi ÐCOD sunt unghiuri opuse la vârf.
Demonstraţie. (1) implică: ÐAOB ≡ ÐCOD, (3). (2) implică: ÐO1 ≡ ÐO2 şi ÐO4 ≡ ÐO5,
(4). (3) şi (4) implică: ÐO1 ≡ ÐO2 ≡ ÐO4 ≡ ÐO5, (5). Unghiurile AOB şi O3 sunt adiacen-
te suplementare, (6). (5) şi (6) implică: m(ÐAOB) + m(ÐBOC) = m(ÐO2) + m(ÐBOC) +
°
m(ÐO4), (7). (6) şi (7) implică: m(ÐO2) + m(ÐBOC) + m(ÐO4) = 180°, (8). (8) implică:
f şi g sunt semidrepte opuse.
****************************************************
a) Două drepte se intersectează formând două perechi de unghiuri ...
b) Unghiurile opuse la vârf sunt ... P
D
F I E K J N
2. Examinaţi desenul şi identificaţi unghiurile opuse A
B
C
G H
L
M
la vârf. a) b) c)
3. Enumeraţi perechile de unghiuri congruente ilustrate la exerciţiul 2.

4. Fie dreptele concurente SU şi VT. Aflaţi măsurile celorlalte V O
U
unghiuri dacă:
a) m(ÐVOU) = 69°;
S T
b) m(ÐVOU) = 31°;
c) m(ÐVOU) = 96°; d) m(ÐVOU) = 127°.
5. Aflaţi măsurile unghiurilor formate de două drepte concurente, dacă:
a) măsura unui unghi este cu 36° 20′ mai mare decât măsura altuia;
b) măsura unui unghi este cu 28° 28′ mai mare decât măsura altuia;
c) măsura unui unghi este cu 34° 33′ mai mare decât măsura altuia;
d) măsura unui unghi este cu 47° 21′ mai mare decât măsura altuia.
a) măsura unui unghi este de 3 ori mai mare decât măsura altuia;
b) măsura unui unghi este de 5 ori mai mică decât măsura altuia;
c) măsura unui unghi este de 8 ori mai mare decât măsura altuia;
d) măsura unui unghi este de 14 ori mai mare decât măsura altuia.
a) raportul măsurilor a două unghiuri este egal cu 0,(3);
b) raportul măsurilor a două unghiuri este egal cu 0,(2);
c) raportul măsurilor a două unghiuri este egal cu 0,(6);
d) raportul măsurilor a două unghiuri este egal cu 0,(7).
a) măsurile în grade a două unghiuri opuse la vârf sunt 3x − 53 şi 2x + 17;
b) măsurile în grade a două unghiuri opuse la vârf sunt 4x − 32 şi 3x + 23;
c) măsurile în grade a două unghiuri opuse la vârf sunt 7x − 21 şi 6x + 71;
d) măsurile în grade a două unghiuri opuse la vârf sunt 12x − 13 şi 11x + 93.
a) măsurile în grade a două unghiuri opuse la vârf sunt 8x − 11 şi 6x + 41;
b) măsurile în grade a două unghiuri opuse la vârf sunt 9x − 66 şi 7x + 12;
c) măsurile în grade a două unghiuri opuse la vârf sunt 15x − 33 şi 13x + 27;
d) măsurile în grade a două unghiuri opuse la vârf sunt 37x − 77 şi 35x + 15.
Construcţii geometrice
Drepte perpendiculare
Dreptele perpendiculare sunt două drepte care se inter-
sectează astfel încât unul dintre unghiurile care se formează
este drept.
l Construcţia perpendicularei dintr-un punct pe o dreaptă
tă. Fie dreapta d şi M Ï d.
l e ^ d şi M Ï e. Construcţia se mai poate executa cu ajuto-

rul riglei şi compasului sau prin împăturirea (plierea) unei
foi transparente de hârtie.
l Construcţia perpendicularei într-un punct pe o dreaptă se
execută cu rigla şi echerul.

Teorema unicităţii perpendicularei. Există o singură dreaptă perpendiculară pe o
dreaptă dată, care conţine un punct dat.
Proiecţia unui punct pe o dreaptă. Fie e ^ d,
M Ï d, M Î e şi {P} = e ∩ d. Atunci punctul P este pro-
iecţia ortogonală a punctului M pe dreapta d şi MP
este distanţa de la punctul M până la dreapta d.
P este proiecţia punctului M Ï d pe dreapta d, dacă
P Î d şi MP ^ d. Se notează P = prd M (punctul P este proiecţia punctului M pe
dreapta d).
Mediatoarea unui segment
O dreaptă este perpendiculară pe un segment, dacă este perpendiculară pe dreapta
care conţine segmentul.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendiculară pe seg-
ment în mijlocul acestuia.
l d este mediatoarea segmentului AB. M este mijlocul segmentu-
lui AB; d este perpendiculară pe AB în M (d ^ AB).

l Mediatoarea unui segment se poate construi: folosind rigla ne-
gradată şi compasul; prin plierea unei foi transparente; folosind

rigla gradată şi echerul.
l Construcţia mediatoarei unui
segment cu ajutorul riglei ne-
gradate.

Bisectoarea unui unghi
Bisectoarea unui unghi este
semidreapta cu originea vârful un-
ghiului, conţinută de interiorul un-
ghiului şi care formează cu laturile
unghiului unghiuri congruente.
ÐA1 ≡ ÐA2.
În desen sunt prezentaţi paşii de
de construcţie a bisectoarei unui
unghi cu ajutorul compasului şi
riglei.
l Construcţia bisectoarei unui

unghi cu ajutorul riglei negra-
date. Observaţi şi execuaţi pa-
şii de construcţie.
****************************************************
1. Copiaţi şi copletaţi propoziţiile adevărate:
a) Două drepte sunt perpendiculare, dacă ...
b) Dacă două drepte sunt perpendiculare, atunci ...
2. Construiţi prin plierea unei hârtii transparente:
a) perpendiculara într-un punct pe o dreaptă;
b) perpendiculara dintr-un punct pe o dreaptă.
3. Câte drepte perpendiculare într-un punct pe o dreaptă se pot construi prin plierea
unei hârtii transparente?
4. Câte drepte perpendiculare dintr-un punct pe o dreaptă se pot construi prin plierea
unei hârtii transparente?
5. Construiţi cu ajutorul riglei şi echerului:
a) perpendiculara într-un punct pe o dreaptă; b) perpendiculara dintr-un punct pe o dreaptă.
6. Construiţi cu ajutorul riglei şi raportorului:
7. Construiţi cu ajutorul riglei şi compasului (v. modelul):

a) Două drepte se numesc perpendiculare, dacă se intersectează formând ...
b) Dacă dreptele d şi m sunt perpendiculare se scrie ...
c) Mijlocul unui segment este punctul segmentului egal .....
9. Reproduceţi desenul şi construiţi me-
diatoarele segmentelor: A B C D
10. Construiţi cu ajutorul unei foi tran-
sparente mediatoarea unui segment de:
a) 8 cm; b) 9,6 cm;
E F
c) 3,8 cm; d) 10,3 cm.
11. Construiţi cu ajutorul riglei şi eche-
rului mediatoarea unui segment de: a) 7,2 cm; b) 5,8 cm; c) 4,6 cm; d) 10,8 cm.
12. Construiţi cu ajutorul riglei şi compasului mediatoarea unui segment de:
a) 5,7 cm; b) 9,1 cm; c) 8,5 cm; d) 7,7 cm.
13. Copiaţi şi completaţi propoziţia:
Bisectoarea unui unghi este ....
14. Recunoaşteţi bisectoarea unghiului BID.
15. Construiţi bisectoarea:
a) unghiului A, de 60°; b) unghiului B, de 44°;
c) unghiului C, de 58°; d) unghiului D, de 72°.
a) P este proiecţia punctului M Ï d pe dreapta d, dacă ...
b) Punctul P este proiecţia punctului M pe dreapta d se notează ...
c) Distanţa de la un punct la o dreaptă este ...
d) Punctul P este simetricul punctului M faţă de dreapta d, dacă ......
16. Notaţi:
a) punctul B este proiecţia punctului A pe dreapta d;
b) punctul C este proiecţia punctului D pe dreapta a;
c) punctul F este proiecţia punctului E pe dreapta b;
d) punctul J este proiecţia punctului K pe dreapta c.
17. Construiţi cu echerul proiecţia punctului D pe
dreapta a.

Simetria faţă de un punct sau o dreaptă
Mijlocul unui segment. Simetria faţă de un punct
Mijlocul unui segment este punctul aflat între capetele
segmentului şi este egal depărtat de capetelui lui.
l M este mijlocul segmentului AB, deoarece A − M − B şi [AM] ≡
[MB].
Simetria faţă de un punct
Punctele A şi B sunt simetrice faţă de punctul M,
dacă M este mijlocul segmentului AB.
l [A B ] este simetricul [AB] faţă de punctul O.
1 1
l Triunghiul C D E este simetricul triunghiului CDE faţă de
1 1 1
punctul O.
Simetria faţă de o dreaptă
Punctul P este simetricul punctului M faţă de dreapta d,
dacă dreapta d este mediatoarea segmentului MP.
Două puncte sunt simetrice faţă de o dreaptă, dacă dreap-
ta este mediatoarea segmentului determinat de cele două puncte.
Construcţia simetricului unui punct faţă de o dreaptă
l În desen sunt prezentaţi paşii de construcţie a punctului P, simetricul punctului M faţă

de dreapta d, cu compasul şi cu rigla.
l Simetricul unui punct faţă de o dreaptă se poate construi: folosind rigla gradată şi eche-
rul; folosind rigla şi compasul; o foaie transparentă de hârtie; folosind rigla negradată (se
aplică proprierăţile rombului).
Construcţia simetricului unui segment faţă de o dreaptă
l Segmentul AB. A1 este simetricul lui A faţă de dreapta d;
B1 este simetricul lui B faţă de dreapta d.
l Două segmente sunt simetrice faţă de o dreaptă, dacă ca-
petele (extremităţile lui) sunt respectiv simetrice faţă de

dreapta dată.
****************************************************
1. Copiaţi şi copletaţi propoziţiile adevărate:
e) Două puncte sunt simetrice faţă de dreapta d, dacă ...
f) Două segmente sunt simetrice faţă de o dreaptă, dacă ...
2. Construiţi cu ajutorul foii transparente simetricul punc-
tului D faţă de dreapta a.
3. Construiţi cu ajutorul riglei gradate şi a echerului si-
metricul punctului D faţă de dreapta a.
4. Construiţi cu ajutorul riglei gradate şi echerului simetri-
cul segmentului AB faţă de dreapta d.
5. Construiţi cu ajutorul echerului şi compasului simetricul segmentului AB faţă de
dreapta d.
6. Construiţi cu ajutorul riglei negradate şi compasului simetricul segmentului AB
faţă de dreapta d.
7. Construiţi cu ajutorul unei hîrtii transparente simetricul segmentului AB faţă de
dreapta d. y
8. Fie sistemul ortogonal de axe xOy. Reproduceţi desenul, A
recunoaşteţi şi notaţi:
a) simetricele punctelor notate faţă de axa Ox; x
b) simetricele punctelor notate faţă de axa Oy; B O
c) simetricele punctelor notate faţă de punctul O.
C D
E
9. Fie sistemul ortogonal de axe xOy. Reproduceţi desenul y D
şi construiţi: A
a) simetricele punctelor reprezentate faţă de axa Ox; B
b) simetricele punctelor reprezentate faţă de axa Oy; x
c) simetricele punctelor reprezentate faţă de punctul O. O
E
C
10. Fie sistemul ortogonal de axe xOy. Reprezentaţi punctele M(3, 0), N(–5, 0), P(0,
4), Q(0, –1) şi construiţi:
a) simetricele punctelor reprezentate faţă de axa Ox;
b) simetricele punctelor reprezentate faţă de axa Oy;
c) simetricele punctelor reprezentate faţă de punctul O.
11. Fie sistemul ortogonal de axe xOy. Reprezentaţi punctele M(1, 4), N(–3, 2), P(2,
–4), Q(–4, –1) şi construiţi:
a) simetricele punctelor reprezentate faţă de axa Ox;
b) simetricele punctelor reprezentate faţă de axa Oy;
c) simetricele punctelor reprezentate faţă de punctul O.
12. Fie sistemul ortogonal de axe xOy. Aflaţi numerele a şi b în fiecare dintre situa-
ţiile, dacă:
a) punctele M(2a + 5, 4b – 1) şi N(4a + 7, b – 3) sunt simetrice faţă de Ox;
b) punctele M(2a + 3, 10b – 7) şi N(3a – 4, 13b + 8) sunt simetrice faţă de Oy:
c) punctele M(11a + 2, 3b – 10) şi N(9a – 5, 7b + 2) sunt simetrice faţă de O.
Evaluare
A B
À Examinaţi desenul. À Examinaţi desenul.
a) În desen este ilustrat unghiul ADC. a) În desen este ilustrat unghiul BGL.
20
Aşezaţi corect literele. Aşezaţi corect literele.
b) Enumeraţi elementele unghiului ADC. b) Enumeraţi elementele unghiului BGL.
Á Măsuraţi şi scrieţi 10
Á Măsuraţi şi scrieţi
care este măsura unghiului L. care este măsura unghiului M
L M
®Identificaţi unghiurile adiacente: ®Identificaţi unghiurile adiacente:

D L R K S P E L
A B
N M O I
C 10 D
P E F T A C
B J F K
¯ Construiţi ¯ Construiţi
bisectoarea un- bisectoarea un-
10
ghiului JGI. G I ghiului KLM. L M
°Examinaţi desenul şi enumeraţi pere °Examinaţi desenul şi enumeraţi pere

chile de unghiuri opuse la vârf. chile de unghiuri opuse la vârf.
A D A D
10
I I
B C B C
± Aflaţi: ± Aflaţi:
a) suplementul unui unghi de 127°; a) suplementul unui unghi de 135°;
10
b) complementul unui unghi de 46°. b) complementul unui unghi de 54°.
 Aflaţi măsurile a două unghiuri adia- 10 

Aflaţi măsurile a două unghiuri adia-
cente complementare, dacă măsura unuia cente complementare, dacă măsura unuia
este cu 26° mai mare decât măsura celuilalt. este cu 18° mai mare decât măsura celuilalt.
 Aflaţi măsurile a două unghiuri suple-  Aflaţi măsurile a două unghiuri suple-
mentare, dacă măsurile lor sunt direct pro
mentare, dacă măsurile lor sunt direct pro 10
porţionale cu 7 şi 13. porţionale cu 19 şi 11.
 Aflaţi măsurile a două unghiuri com-
 Aflaţi măsurile a două unghiuri complementare, 10
plementare, dacă măsurile lor sunt invers dacă măsurile lor sunt invers
proporţionale cu 17 şi 13. proporţionale cu 23 şi 7.
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Unghiul. Suplimentar
1. Cum se poate construi, utilizând un echer, un unghi de 22° 30′?
2. Fie unghiul CDG de 29°. Explicaţi cum se poate construi, numai cu ajutorul unui
echer, un unghi de 61°.
3. Fie E Î Int(BIC). Aflaţi măsurile unghiurilor BIE şi EIC, dacă:
a) ele sunt direct proporţionale cu numerele 3 şi 5, iar m(BIC) = 104°;
b) ele sunt invers proporţionale cu numerele 2 şi 7, iar m(BIC) = 171°.
4. Fie unghiul FES de 20°. Cu ajutorul acestui unghi, construiţi un unghi de 30°:
a) prin metoda plierii hârtiei sau/şi utilizând un şablon;
b) prin metoda plierii hârtiei.
5. Fie unghiul ADL de 13°. Utilizând acest unghi, explicaţi cum se poate construi un
unghi de: a) 56°; b) 104°; c) 169°.
6. Fie unghiul CIM de 7°. Utilizând acest unghi, construiţi un unghi de 1°.
7. Fie unghiul CIM de 65°. Utilizând acest unghi, construiţi un unghi de 25°.
8. Aplicând teorema de construcţie a unghiului, demonstraţi:
a) unicitatea perpendicularei într-un punct pe o dreaptă;
b) unicitatea bisectoarei unui unghi.
9. Fie unghiul LOC de 17°. Explicaţi cum se poate construi cu ajutorul lui un unghi
de 12°.
10. Fie unghiul MIS de 19°. Explicaţi cum se poate construi cu ajutorul lui un unghi
de 5°.
11. Fie unghiul MEN de 22°. Explicaţi cum se poate construi cu ajutorul lui un unghi
de 5°.
12. Fie unghiul NAS de 17°. Explicaţi cum se poate construi cu ajutorul lui un unghi
de 15°.
13. Măsurile a trei unghiuri formate în jurul punctului K sunt direct proporţionale cu
3, 5, 7. Aflaţi măsurile unghiurilor formate în jurul punctului K de bisectoarele unghiu-
rilor date.
14. Măsurile a trei unghiuri formate în jurul punctului S sunt direct proporţionale cu
4, 5, 9. Aflaţi măsurile unghiurilor formate în jurul punctului S de bisectoarele unghiuri-
lor date.
15. Fie A – I – B, [IC şi [ID sunt de aceeaşi parte a C D
dreptei AB. Aflaţi măsurile unghiurilor formate de bisec-
toarele unghiurilor AIC, CID, BID, dacă măsurile unghiu- A I B
rilor AIC, CID, BID:
a) sunt direct proporţionale cu numerele 3, 5 şi 7;
b) sunt direct proporţionale cu numerele 3, 7 şi 8;
c) sunt invers proporţionale cu numerele 2, 2 şi 5;
d) sunt invers proporţionale cu numerele 2, 3 şi 6
6 Triunghiul
Tr i u n g h i u l . E l e m e n t e . C l a s i f i c a r e
Definiţia triunghiului. Elementele triunghiului
l O linie frântă (poligonală) este o figură geometrică formată din două sau mai multe
segmente care au o extremitate comună, ca în una dintre situaţiile de mai sus.
l O linie frântă are vârfuri şi laturi şi poate fi: deschisă fără autointersecţie; deschisă cu
autointersecţie; închisă fără autointersecţie; închisă cu autointersecţie.

l Poligonul este o linie poligonală închisă fără autointersecţie. A
l Triughiul ABC este ΔABC = [AB] È [BC] È [AC]. Triunghiul
Ex
Ext ABC
ABC are laturile AB, BC, AC şi unghiurile: ABC, BAC, ACB. tA
l Lungimile laturilor sunt AB = c, BC = a, AC = b; perimetrul
BC
P = a + b + c. Semiperimetrul triunghiului ABC este p = 0,5P. IntABC
l Interiorul triunghiului ABC este: B C
Int ABC = Int (ÐBAC) ∩ Int (ÐABC). Ext ABC
l Exteriorul triunghiului ABC este: Ext ABC = Ext (ÐBAC) È (ÐABC).
l Vârfului A i se opune latura BC; lui B i se opune latura AC; lui C i se opune latura AB.
Laturii AB i se opune vârful C; laturii BC i se opune vârful A; laturii AC i se opune vârful

B. Laturii AB i se opune unghiul C; lui AC i se opune unghiul B; lui BC i se opune unghiul
A. Unghiului A i se opune latura BC; lui B i se opune latura AC; lui C i se opune latura
AB. Unghiurile A şi B sunt alăturate laturii AB; unghiurile A şi C sunt alăturate laturii AC;
unghiurile B şi C sunt alăturate laturii BC.
Clasificarea triunghiurilor
F K C
l Triunghiul ascuţitunghic are toate unghiurile ascuţite. Ip
ote
Catetă
nu
Triunghiul FGH este ascuţitunghic. ză
l Triunghiul obtuzunghic are un unghi obtuz. Triun-

H
G L M A B
Catetă
ghiul KLM este obtuzunghic.
l Triunghiul dreptunghic are un unghi drept. Triunghiul ABC este dreptunghic, are unghiul A
drept, [AB] şi [AC] sunt catetele triunghiului, iar [BC] este ipotenuza triunghiului.
M Vârful
triunghiului Triunghiul
Laturile
congruente echilateral
Triunghiul isos-
are toate la-
cel are două la-
turile con-
turi congruente.
N gruente.
Baza P
****************************************************
1. Copiaţi şi completaţi propoziţia adevăratâ.
Triunghiul determinat de punctele necoliniare M, N, P este ...
2. Copiaţi şi completaţi propoziţiile ca în model: DABC = [AB] È [BC] È [AC].
a) DDEF = ..........................................; b) DGHI = ...........................................;
c) DJKL = ............................................; d) DPQR = ...........................................
6. Triunghiul 187
3. Reproduceţi şi completaţi ca în model:
C L N G
BC
.
....
....
....
Ex
Ex
Ex
Ex
tA
t ..
t ..
t ..
t ..
tA
t ..
t ..
Ex
Ex
Ex
Ex
....
....
....
BC
Int ABC Int ....... Int ....... Int .......
.
.
A D E K E
Ext ABC B Ext ....... Ext ....... M Ext ....... F

a) Triunghiul DEF are laturile ............................. şi unghiurile ..............................
b) Triunghiul GHI are laturile ............................. şi unghiurile ...............................
c) Triunghiul JKL are laturile ............................. şi unghiurile ................................
d) Triunghiul MNP are laturile ............................. şi unghiurile ..............................
a) Fie triunghiul DCA. Vârfului D i se opune latura ......; vârfului C i se opune latura ......;
vârfului A i se opune latura ......; laturii DC i se opune vârful ....; laturii CA i se opune vârful
....; laturii AD i se opune vârful ....; unghiului D i se opune latura ......; unghiurile D şi C sunt
alăturate laturii ....
b) Fie triunghiul BEF. Vârfului B i se opune latura ......; vârfului E i se opune latura ......;
vârfului F i se opune latura ......; laturii BE i se opune vârful ....; laturii EF i se opune vârful
....; laturii BF i se opune vârful ....; unghiului B i se opune latura ......; unghiurile B şi E sunt
c) Fie triunghiul BEF. Vârfului B i se opune latura ......; vârfului E i se opune latura ......;
vârfului F i se opune latura ......; laturii BE i se opune vârful ....; laturii EF i se opune vârful
....; laturii BF i se opune vârful ....; unghiului B i se opune latura ......; unghiurile B şi E sunt
6. Copiaţi şi completaţi propoziţiile ca în model: Int ABC = IntÐA Ç IntÐB;
a) Int DIR = ..............................; b) Int EFG = ..............................;
c) Int HKL = ..............................; d) Int MNP = ..............................
7. Copiaţi şi completaţi propoziţiile ca în model: ExtABC = ExtÐA Ç ExtÐB;
a) Ext DIR = ..............................; b) Ext EFG = ..............................;
c) Ex HKL = ..............................; d) Ext MNP = ..............................
8. Copiaţi şi completaţi propoziţiile ca în model:: DEF este P = DE + EF + DF.
Semiperimetrul este p = 0,5P.
a) GHK este P = ................. Semiperimetrul este p = .........
b) GHK este P = ................. Semiperimetrul este p = .........
9. Recunoaşteţi triunghiurile ascuţitunghice, A
K
F P
E
H S L
dreptunghice şi obtuzunghice. C R
I
T J
B D M N G
10. Completaţi denumirile laturilor triunghiului
dreptunghic (v. ex. 9): a) MNP; b) RST.
a) Laturile unui triunghi isoscel se numesc ......................
b) Laturile unui triunghi dreptunghic se numesc ....................
188 6. Triunghiul
12. Completaţi denumirile elementelor triun- A M K P
ghiurilor isoscele:
13. Aflaţi perimetrul unui triunghi echilateral D F B C N G L R
cu laturile de: a) 38,2 cm; b) 43,7 cm; c) 53,4 dm; d) 74,1 m.

14. Aflaţi lungimile laturilor unui triunghi echilateral cu perimetrul de:
a) 76 cm; b) 38 cm; c) 74 dm; d) 38 m.
15. Aflaţi perimetrul unui triunghi isoscel cu:
a) baza de 13 cm şi laturi congruente cu 3,2 cm mai lungi;
b) baza de 16,3 cm şi laturi congruente cu 2,6 cm mai scurte;
c) laturile congruente de 25,4 cm şi baza cu 1,5 cm mai scurtă;
d) laturile congruente de 34,2 cm şi baza cu 5,9 cm mai lungă.
16. Aflaţi lungimile laturilor unui triunghi isoscel cu perimetrul de:
a) 54 cm şi baza cu 8 cm mai scurtă decât laturile congruente;
b) 76 cm şi baza cu 7 cm mai lungă decât laturile congruente;
c) 85 cm şi baza cu 9 cm mai scurtă decât laturile congruente.
17. Aflaţi lungimile laturilor unui triunghi cu perimetrul de:
a) 70 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu 5, 7 şi 8;
b) 92 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu 6, 8 şi 9;
c) 125 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu 5, 9 şi 11;
d) 93 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu 8, 11 şi 12.
18. Aflaţi lungimile laturilor unui triunghi cu perimetrul de:
a) 28 cm şi lungimile laturilor (în cm) x + 2, 2x + 3 şi 3x − 7;
b) 56 cm şi lungimile laturilor (în cm) 2x + 7, 3x − 2 şi 4x − 5;
c) 78 cm şi lungimile laturilor (în cm) 3x + 2, 5x − 9 şi 4x + 1;
d) 95 cm şi lungimile laturilor (în cm) 2x + 7, 6x − 11 şi 4x + 3.
19. Aflaţi x şi y, dacă lungimile laturilor unui triunghi echilateral sunt: 3x + 2, 5x +
10 şi 3y − 1.
20. Aflaţi x şi y, dacă lungimile laturilor unui triunghi echilateral sunt: 9x + 5, 11x − 1
şi 7y + 4.
21. Aflaţi x şi y, dacă lungimile laturilor unui triunghi echilateral sunt: 7x + 3, 5x +
13 şi 3y + 11.
22. Aflaţi perimetrul unui triunghi isoscel cu baza de 12 cm şi lungimile celorlalte (în
cm) de 4x − 1 şi 3x + 5.
cm) de 2x − 4 şi 3x − 13.
cm) de (x − 1)2 şi x2 − 9.
cm) de (x − 2)2 şi x2 − 24.
6. Triunghiul 189
Construcţia triunghiurilor (1)
Construcţia triunghiului echilateral sau isoscel
l Construcţia folosind rigla şi l Construcţia triunghiului

compasul a triunghiului echi- isoscel cu baza şi laturile
lateral. congruente de lungimi date.
l Construcţia triunghiului isoscel cu unghiul de la vârf (opus bazei) de 42º şi laturile
congruente de lungimi date.
****************************************************
1. Construiţi un triunghi echilateral cu laturile: a) 2 cm; b) 2,3 cm; c) 1,8 cm; d) 2,5 cm.
2. Construiţi un triunghi echilateral cu perimetrul de:
a) 2,7 cm; b) 2,4 cm; c) 3,6 cm; d) 4,1 cm.
3. Construiţi un triunghi echilateral cu lungimile laturilor în milimetri egale cu media
aritmetică a numerelor: a) 6 10, 17; b) 16, 23, 24; c) 11, 19, 18; d) 13, 15, 23.
4. Construiţi un triunghi echilateral cu lungimile laturilor în centimetri egale cu rădă-
cina pătrată a numărului: a) 1,69; b) 1,96; c) 1,44; d) 1,21.
5. Aflaţi perimetrul unui triunghi echilateral cu lungimile laturilor în centimetri egale
cu rădăcina pătrată a numărului: a) 15,21; b) 21,16; c) 28,09; d) 50,41.
6. Aflaţi perimetrul unui triunghi echilateral cu lungimile laturilor în milimetri ega-
le cu media geometrică sau proporţională (rădăcina pătrată a produsului) numerelor:
a) 3 şi 27; b) 3 şi 12; c) 5 şi 45; d) 6 şi 24.
cu soluţia ecuaţiei:
a) x + 15,8 = 23,7; b) x + 21,9 = 29,8; c) x + 67,5 = 73,3; d) x + 69,2 = 75,4.
cu soluţia ecuaţiei:
a) x − 2,8 = 3,4; b) x − 2,9 = 3,7; c) x − 5,2 = 1,9; d) x − 2,8 = 4,7.
9. Construiţi un triunghi isoscel cu:
a) baza de 2 cm şi laturile congruente de 2,6 cm;
b) baza de 3 cm şi laturile congruente de 2,5 cm;
c) baza de 1,8 cm şi laturile congruente de 3 cm;
d) baza de 1,2 cm şi laturile congruente de 2 cm.
190 6. Triunghiul
a) baza de 3,6 cm şi perimetrul de 10,6 cm;
b) baza de 4,4 cm şi perimetrul de 12 cm;
c) baza de 2,6 cm şi perimetrul de 10,8 cm;
d) baza de 2,8 cm şi perimetrul de 11 cm.
a) baza de 4,3 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) x + 8 şi 2x + 3;
b) baza de 3,1 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) x + 11 şi 2x + 4;
c) baza de 3,5 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) x + 15 şi 4x − 3;
d) baza de 5,5 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) x + 12 şi 3x − 2.
a) baza de 2,4 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) media aritmetică a numerelor 4 şi 5,2;
b) baza de 4,1 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) media aritmetică a numerelor 2,3 şi 9,7;
c) baza de 3,3 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) media aritmetică a numerelor 5,1 şi 6,7;
d) baza de 5,2 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) media aritmetică a numerelor 9,3 şi 4,7.
a) baza de 6,3 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) media geometrică, rădăcina pătrată
a numărului 23,04;
b) baza de 4,4 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) media geometrică, rădăcina pătrată
a numărului 38,44;
c) baza de 4,7 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) media geometrică, rădăcina pătrată
a numărului 31,36;
d) baza de 5 cm şi lungimile celorlalte laturi (în cm) media geometrică, rădăcina pătrată
a numărului 12,25.
a) laturile congruente de 4,8 cm şi unghiul format de ele de 28°;
b) laturile congruente de 5,8 cm şi unghiul format de ele de 34°;
c) laturile congruente de 3,5 cm şi unghiul format de ele de 106°;
d) laturile congruente de 7,2 cm şi unghiul format de ele de 123°.
a) laturile congruente (în cm) de 2x + 1 şi 3x − 1,5, iar unghiul format de ele de 22°;
b) laturile congruente (în cm) de 2x + 3 şi 3x − 0,5, iar unghiul format de ele de 43°;
c) laturile congruente (în cm) de 2x + 2,6 şi 3x − 0,6, iar unghiul format de ele de 53°;
d) laturile congruente (în cm) de 2x − 1,6 şi 3x − 6,9, iar unghiul format de ele de 45°.
a) laturile congruente (în cm) de 2x − 15 şi 3x − 24, iar unghiul format de ele de 36°;
b) laturile congruente (în cm) de 8x − 11 şi 3x − 1, iar unghiul format de ele de 88°;
c) laturile congruente (în cm) de 3x − 3 şi 4x − 2,5, iar unghiul format de ele de 25°.
17. Construiţi un triunghi isoscel cu lungimile laturilor congruente egale cu:
a) rădăcina pătrată a numărului 23,04 şi unghiul format de ele de 71°;
b) rădăcina pătrată a numărului 20,25 şi unghiul format de ele de 66°.
6. Triunghiul 191
Construcţia triunghiului dreptunghic (CC)
l Construcţia triunghiului dreptunghic,
având catetele de lungimi date.
Construcţia triunghiului dreptunghic (CU)

având o catetă de lungime dată
şi unghiul alăturat ei de 26°.
Construcţia triunghiului dreptunghic (IC)
având lungimea unei catete şi lungimea
ipotenuzei.
Construcţia triunghiului dreptunghic (IU)

având llungimea ipotenuzei şi măsura
unuia dintre unghiurile ascuţite (34º).
****************************************************
1. Construiţi un triunghi dreptunghic cu:
a) catetele de 1,6 cm şi 2,2 cm; b) catetele de 3,1 cm şi 2,1 cm;
c) catetele de 1,8 cm şi 2,2 cm; d) catetele de 1,7 cm şi 2,8 cm.
a) media aritmetică (în cm) a catetelor laturilor 4 şi lungimile catetelor sunt direct pro-
porţionale cu 3 şi 5;
b) media aritmetică (în cm) a catetelor laturilor 3 şi lungimile catetelor sunt direct pro-
porţionale cu 0.5 şi 1,5;
c) media aritmetică (în cm) a catetelor laturilor 7 şi lungimile catetelor sunt direct pro-
porţionale cu 3 şi 4;
d) media aritmetică (în cm) a catetelor laturilor 9 şi lungimile catetelor sunt direct pro-
porţionale cu 2 şi 7.
a) lungimea unei catete (în cm) rădăcina pătrată a lui 6,76 şi lungimea celeilalte catete
(în cm) 4,5;
b) lungimea unei catete (în cm) rădăcina pătrată a lui 11,56 şi lungimea celeilalte catete
(în cm) 3,6;
c) lungimea laturilor congruente (în cm) egală cu rădăcina pătrată 43,56 şi unghiul for-
192 6. Triunghiul
mat de ele de 3;
d) lungimea laturilor congruente (în cm) egală cu rădăcina pătrată 28,09 şi unghiul for-
mat de ele de 2.
a) o catetă de 1,5 cm şi unghiul ascuţit alăturat ei de 24°;
b) o catetă de 2,4 cm şi unghiul ascuţit alăturat ei de 36°;
c) o catetă de 3,4 cm şi unghiul ascuţit alăturat ei de 56°;
d) o catetă de 2,8 cm şi unghiul ascuţit alăturat ei de 67°.
a) pătratul lungimii unei catete (în cm) 12,25 şi unghiul ascuţit alăturat ei de 24°;
b) pătratul lungimii unei catete (în cm) 39,69 şi unghiul ascuţit alăturat ei de 72°;
c) pătratul lungimii unei catete (în cm) 57,76 şi unghiul ascuţit alăturat ei de 58°;
d) pătratul lungimii unei catete (în cm) 44,89 şi unghiul ascuţit alăturat ei de 68°.
a) lungimea unei catete de 4,6 cm şi pătratul măsurii (în grade a) unghiului ascuţit alăturat
ei de 1 681;
b) lungimea unei catete de 2,8 cm şi pătratul măsurii (în grade a) unghiului ascuţit alăturat
ei de 3 969;
c) lungimea unei catete de 3,3 cm şi pătratul măsurii (în grade a) unghiului ascuţit alăturat
ei de 2 209;
d) lungimea unei catete de 2,7 cm şi pătratul măsurii (în grade a) unghiului ascuţit alăturat
ei de 1 156.
a) catetă de 2,2 cm şi ipotenuza de 4,9 cm;
b) o catetă de 5,8 cm şi ipotenuza de 6,4 cm;
c) o catetă de 3,8 cm şi ipotenuza de 5,2 cm;
d) o catetă de 3,3 cm şi ipotenuza de 5,5 cm.
a) lungimea unei catete este 1,2 cm şi ipotenuza este de două ori mai mare;
b) lungimea unei catete este 2,7 cm şi ipotenuza este de două ori mai mare;
c) lungimea unei catete este 2,8 cm şi ipotenuza este de două ori mai mare;
d) lungimea unei catete este 1,9 cm şi ipotenuza este de două ori mai mare.
a) pătratul lungimii unei catete (în mm) este 484 şi pătratul lungimii ipotenuzei (în cm)
este 12,25;
b) pătratul lungimii unei catete (în mm) este 841 şi pătratul lungimii ipotenuzei (în cm)
este 26,01;
c) pătratul lungimii unei catete (în mm) este 676 şi pătratul lungimii ipotenuzei (în cm)
este 32,49;
d) pătratul lungimii unei catete (în mm) este 1 296 şi pătratul lungimii ipotenuzei (în cm)
este 38,44.
6. Triunghiul 193
Construcţia triunghiului oarecare (LLL)
lConstrucţia triunghiului oarecare ABC,
având AB = 16, BC = 12 şi AC = 10.
Construcţia triunghiului oarecare (LLL)

l Construcţia triunghiului oarecare ABC,
având AB = 21, BC = 8 şi AC = 9.
Nu există un astfel de triunghi, de-
oarece BC + AC < AB.
Teorema inegalităţii triunghiului. Lungimea unei laturi a unui triunghi este mai
mică decât suma lungimilor celorlalte şi este mai mare decât diferenţa lungimilor celor-
lalte două.
Construcţia triunghiului oarecare (LUL)
dacă AB = 22, m(ÐA) = 36º şi AC = 24.
Construcţia triunghiului oarecare (ULU)
dacă AB = 24, m(ÐA) = 43º şi m(ÐB) = 51º.
Construcţia triunghiului oarecare (ULU)
dacă AB = 24, m(ÐA) = 83º şi m(ÐB) = 111º?
Nu există un astfel de triunghi.
Din istoria matematicii. În „Elemente“ (Biblioteca istorica a „Gazetei Matemati-
ce“ No. I), Euclid a formulat 5 postulate. Postulatul 5: Şi dacă o dreaptă tăind două drepte
formează unghiurile interne şi de aceeaşi parte mai mici decât două unghiuri drepte, cele
două drepte prelungite la infinit să se întâlnească în partea, în care se află unghiurile mai
mici decât două unghiuri drept.
S-a demonstrat că acest postulat este sinonim cu postulatul paralelelor al lui Euclid. Din
acest postulat rezultă
Teorema unghiurilor unui triunghi. Suma măsurilor a două unghiuri ale unui triunghi
este mai mică decât 180º.
****************************************************
a) ipotenuza de 2,6 cm şi un unghi ascuţit de 26°;
b) ipotenuza de 3,6 cm şi un unghi ascuţit de 36°;
c) ipotenuza de 4,1 cm şi un unghi ascuţit de 42°;
d) ipotenuza de 5,2 cm şi un unghi ascuţit de 66°.
a) pătratul lungimii ipotenuzei (în mm) 2 704 şi un unghi ascuţit de 28°;
194 6. Triunghiul
b) pătratul lungimii ipotenuzei (în mm) 4 256 şi un unghi ascuţit de 55°;
c) pătratul lungimii ipotenuzei (în mm) 5 229 şi un unghi ascuţit de 67°;
d) pătratul lungimii ipotenuzei (în mm) 2 304 şi un unghi ascuţit de 75°.
a) pătratul lungimii ipotenuzei (în cm) 16,81 şi pătratul măsurii (în grade a) unghiului
ascuţit alăturat ei de 5 476;
b) pătratul lungimii ipotenuzei (în cm) 62,41 şi pătratul măsurii (în grade a) unghiului
c) pătratul lungimii ipotenuzei (în cm) 53,29 şi pătratul măsurii (în grade a) unghiului
d) pătratul lungimii ipotenuzei (în cm) 39,69 şi pătratul măsurii (în grade a) unghiului
ascuţit alăturat ei de 2 809.
4. Construiţi un triunghi cu lungimile laturilor:
a) 4 cm, 2 cm şi 5 cm; b) 2 cm, 4 cm şi 3 cm;
c) 2 cm, 5 cm şi 6 cm; d) 3 cm 2,3 cm şi 4 cm.
5. Construiţi un triunghi cu:
a) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive cu suma egală cu 15;
b) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive cu suma egală cu 18;
c) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive cu suma egală cu 12;
d) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive cu suma egală cu 21.
a) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive pare cu suma 18;
b) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive pare cu suma 24;
c) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive impare cu suma 15;
d) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive impare cu suma 21.
a) lungimile laturilor (în cm) direct proporţionale cu numerele 3, 5, 7 şi perimetrul de
14,4 cm;
b) lungimile laturilor (în cm) direct proporţionale cu numerele 4, 7, 8 şi perimetrul de
15,2 cm;
c) lungimile laturilor (în cm) direct proporţionale cu numerele 5, 7, 9 şi perimetrul de
16,1 cm;
d) lungimile laturilor (în cm) direct proporţionale cu numerele 3, 5, 6 şi perimetrul de
12,6 cm.
a) 1,2 cm, 2,4 cm şi 3,1 cm; b) 1,7 cm, 1,6 cm şi 3 cm;
c) 2,4 cm, 1,5 cm şi 3,1 cm; d) 1,8 cm 2,3 cm şi 3,8 cm.
a) lungimile laturilor (în cm) trei numere naturale consecutive cu suma egală cu 6;
b) lungimile laturilor (în cm) trei multipli consecutivi ai lui 3 cu suma egală cu 18;
c) lungimile laturilor (în cm) trei multipli consecutivi ai lui 5 cu suma egală cu 30;
d) lungimile laturilor (în cm) trei multipli consecutivi ai lui 4 cu suma egală cu 12.
6. Triunghiul 195
a) lungimile laturilor (în cm) soluţiile în { ale ecuaţiei (x − 4,7)(y − 2,5)(z − 1,8) = 0;
b) lungimile laturilor (în cm) soluţiile în { ale ecuaţiei (x − 1,4)(y − 2,8)(z − 3,2) = 0;
c) lungimile laturilor (în cm) soluţiile în { ale ecuaţiei (x − 4,3)(y − 1,5)(z − 3,1) = 0;
d) lungimile laturilor (în cm) soluţiile în { ale ecuaţiei (x − 1,9)(x − 3,8)(z − 2,6) = 0.
11. Aflaţi lungimile laturilor unui triunghi, dacă ele sunt:
a) direct proporţionale cu numerele 3, 5, 8 şi perimetrul de 12 cm;
b) direct proporţionale cu numerele 4, 7, 11 şi perimetrul de 11 cm;
c) direct proporţionale cu numerele 5, 7, 12 şi perimetrul de 18 cm;
d) direct proporţionale cu numerele 4, 3, 7 şi perimetrul de 28 cm.
a) 3,2 cm, 4,6 cm şi unghiul format de ele, având 29°;
b) 2,8 cm, 3,7 cm şi unghiul format de ele, având 45°;
c) 4,1 cm, 5,2 cm şi unghiul format de ele, având 37°;
d) 5,7 cm, 4,9 cm şi unghiul format de ele, având 49°.
a) 1,8 cm, 2,3 cm şi unghiul format de ele, având 94°;
b) 2,5 cm, 1,9 cm şi unghiul format de ele, având 103°;
c) 3,1 cm, 2,2 cm şi unghiul format de ele, având 112°;
d) 1,5 cm, 2,9 cm şi unghiul format de ele, având 127°.
14. Construiţi un triunghi cu lungimea unei laturi:
a) 3,2 cm şi unghiurile alăturate ei de 31° şi 45°;
b) 2,6 cm şi unghiurile alăturate ei de 23° şi 67°;
c) 2,4 cm şi unghiurile alăturate ei de 64° şi 81°;
d) 3,3 cm şi unghiurile alăturate ei de 42° şi 52°.
c) 2 cm şi unghiurile alăturate ei de 90° şi 128°;
d) 3 cm şi unghiurile alăturate ei de 90° şi 138°.
a) Suma lungimilor a două laturi ... b) Suma măsurilor a două unghiuri ...
196 6. Triunghiul
Bisectoarele triunghiului
l Bisectoarele unui triunghi sunt segmente
determinate de bisectoarele unghiurilor tri-
unghiului cu vârfurile şi laturile triunghiului.
ÐA1 ≡ ÐA2; ÐB1 ≡ ÐB2; ÐC1 ≡ ÐC2.
l Bisectoarele triunghiului se intersectează
în centrul cercului înscris în triunghi (tangent
laturilor triunghiului).
****************************************************
a) Bisectoarele triunghiului ....
b) Bisectoarele triunghiului se intersectează ....
2. Construiţi bisectoarele unui triunghi echilateral cu laturile de:
a) 2,5 cm; b) 3,7 cm; c) 4,8 cm; d) 5,3 cm.
3. Construiţi bisectoarele unui triunghi isoscel cu baza de:
a) 3,1 cm şi laturile congruente de 2,8 cm;
b) 2,7 cm şi laturile congruente de 3,4 cm;
c) 3,1 cm şi laturile congruente de 3,6 cm;
d) 4,2 cm şi laturile congruente de 4,8 cm.
4. Construiţi bisectoarele unui triunghi dreptunghic cu catetele de:
a) 2,2 cm şi 3,4 cm; b) 4,9 cm şi 4,1; c) 3,8 cm şi 2,3 cm; d) 2,9 cm şi 3,2 cm.
5. Construiţi bisectoarele unui triunghi cu laturile de:
a) 2,6 cm, 3,3 cm şi 4,2 cm; b) 4,3 cm, 2,9 cm şi 2,3 cm;
c) 2,3 cm, 2,7 cm şi 3,4 cm; d) 2,3 cm, 2,5 cm şi 3,5 cm.
6. Reproduceţi triunghiurile din
desen. Construiţi bisectoarele triun-
ghiurilor şi cercul circumscris în fie-
care triunghi.
7. Reproduceţi triunghiurile din

desen. Construiţi bisectoarele triun-
ghiurilor şi cercul circumscris în fie-
care triunghi.
8. Construiţi bisectoarele triun-
ghiurilor pliind hârtia.
9. Construiţi bisectoarele unui tri-
unghi după algoritmul: 1) Se construieşte un cerc. 2) Se construieşte un triunghi cu latu-
rile tangente la cercul construit. 3) Se construiesc bisectoarele triunghiului.
6. Triunghiul 197
Înălţimile triunghiului (1)
l O înălţime a unui triunghi este determinată de
un vârf al triunghiului şi proiecţia lui pe dreap-
care conţine latura opusă vârfului.
l Termenul de înălţime are semnificaţiile: dreaptă;
segment; distanţă. AD ^ BC.
Teorema înălţimilor triunghiului dreptunghic. Înălţimile triunghiului sunt: AB, AC, AD.
Înălţimile triunghiului dreptunghic se intersectează în vârful unghiului drept. Vârful unghiului
drept este ortocentrul triunghiului dreptunghic.
****************************************************
a) O înălţime a unui triunghi este un segment determinat de un vârf al triunghiului şi ...
b) Înălţimi ale triunghiului se numesc atât lungimile ...
c) Înălţimile triunghiului se intersectează ...
d) Ortocentrul triunghiului dreptunghic ...
2. Reproduceţi desenul. Construiţi
înălţimile triunghiurilor dreptunghice
reprezentate.
3. Construiţi înălţimile triunghiu-

rilor dreptunghice de mai sus (v. ex. 2),
aplicând procedeul plierii hârtiei.
4. Construiţi înălţimile triunghiului, având:
a) o catetă de 5,1 cm şi ipotenuza de 5,9 cm;
a) o catetă de 2,2 cm şi un unghi alăturat ei de 27°;
b) o catetă de 3,4 cm şi un unghi alăturat ei de 30°;
c) o catetă de 5,2 cm şi un unghi alăturat ei de 24°;
d) o catetă de 3,5 cm şi un unghi alăturat ei de 38°.
a) catetele de 4 cm; b) catetele de 2,6 cm; c) catetele de 3,1 cm.
a) ipotenuza de 5 cm şi un unghi alăturat ei de 34°;
b) ipotenuza de 5 cm şi un unghi alăturat ei de 42°.
198 6. Triunghiul
l O înălţime a unui triunghi este determinată
de un vârf al triunghiului şi proiecţia lui pe
dreapcare conţine latura opusă vârfului.
l Termenul de înălţime are semnificaţiile:
dreaptă; segment; distanţă. AD ^ BC, BE ^ AC, CF ^ AB.
Teorema înălţimilor triunghiului ascuţitunghic. Înălţimile triunghiului ascuţitunghic se
intersectează în ortocentrul triunghiului, H. Ortocentrul triunghiului ascuţitunghic este
un punct al interiorului triunghiului.
****************************************************
a) Înălţimile triunghiului ascuţitunghic se intersectează ...
b) Ortocentrul triunghiului ascuţitunghic ...
2. Reproduceţi desenul. Construiţi înălţimi-
le triunghiurilor ascuţitunghice reprezentate.
3. Construiţi înălţimile triunghiurilor ascu-
ţitunghice de mai sus (v. ex. 2), aplicând proce-
deul plierii hârtiei.
4. Construiţi înălţimile triunghiului ABC cu:
a) AB = 3,6 cm, AC = 2,7 cm şi unghiul A de 58°;
b) AB = 3,2 cm, AC = 3,9 cm şi unghiul A de 63°;
c) AB = 2,4 cm, unghiul A de 44° şi unghiul B de 65°;
d) AB = 3,5 cm, unghiul A de 48° şi unghiul B de 56°.
5. Construiţi înălţimile triunghiului ABC, având:
a) AB = 1,3 cm, unghiul A de 35° şi unghiul B de 75°;
b) AB = 2,1 cm, unghiul A de 47° şi unghiul B de 59°;
a) perimetrul de 9,5 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu numerele 4, 6, 9;
b) BC − AB = 1.5 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 5, 8, 7;
c) AB + AC = 9 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 7, 9, 11;
d) AB + AC = 15 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 14, 11, 16.
7. Construiţi înălţimile triunghiului echilateral, având lungimile a două laturi (în cm):
a) 7x – 32 şi 2x – 7; b) 8x – 16 şi 3x – 3,5; c) 4x – 11 şi 8x – 27.
8. Construiţi înălţimile triunghiului isoscel, având:
a) laturile congruente de 3,1 cm şi baza de 1,6 cm;
b) laturile congruente de 4,2 cm şi baza de 2,5 cm;
c) laturile congruente de 2,8 cm şi măsura unghiului format de ele de 40°;
d) laturile congruente de 3,4cm şi măsura unghiului format de ele de 36°.
6. Triunghiul 199
l O înălţime a unui triunghi este determinată de un vârf al triunghiului şi proiecţia lui
pe dreapcare conţine latura opusă vârfului.
l Termenul de înălţime are sem-
nificaţiile: dreaptă; segment; distanţă.
AD ^ BC, BE ^ AC, CF ^ AB.
Înălţimile triunghiului sunt: AB, AC,
AD. Înălţimile triunghiului obtuzunghic
se intersectează în ortocentrul triunghiului, H. Ortocentrul triunghiului obtuzunghic este
un punct al exteriorului triunghiului.
Teorema înălţimilor triunghiului obtuzunghic. Înălţimile triunghiului obtuzunghic se
intersectează în ortocentrul triunghiului, H. Ortocentrul triunghiului obtuzunghic este un
punct al exteriorului triunghiului.
****************************************************
a) Înălţimile triunghiului obtuzunghic se intersectează ...
b) Ortocentrul triunghiului obtuzunghic ...
înălţimile triunghiurilor obtuzunghice
reprezentate.
3. Construiţi înălţimile triunghiu-

rilor obtuzunghice de mai sus (v. ex. 2),
4. Construiţi înălţimile triunghiului obtuzunghic, având:
b) perimetrul de 7,5 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu numerele 6, 8, 11;
c) perimetrul de 5,9 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu numerele 10, 22, 27;
d) perimetrul de 7,8 cm şi lungimile laturilor direct proporţionale cu numerele 7, 15, 17.
a) BC − AB = 3 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 5, 11, 13;
b) BC − AB = 4 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 4, 12, 13;
c) AB + BC = 4,6 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 8, 15, 18;
d) AB + BC = 4,4 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 8, 14, 19.
200 6. Triunghiul
Mediatoarele triunghiului (1)
l Mediatoarele unui triunghi sunt mediatoarele laturilor triunghiului.
l D, E, F sunt mijloacele laturilor. [AF] ≡ [BF], c ^ AB; [BD] ≡ [DC], a ^ BC; [AE] ≡
[CE], b ^ AC.
Teorema mediatoarelor triunghiului dreptunghic. Mediatoarele triunghiului dreptun
ghic se intersectează în mijlocul ipotenuzei, centrul cercului circumscris triunghiului
(cercul care conţine vârfurile triunghiului).
****************************************************
a) Mediatoarele unui triunghi dreptunghic se intersectează ...
b) Mijlocul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este ...
mediatoarelor triunghiurilor dreptun-
ghice reprezentate.
3. Construiţi mediatoarele triun-

ghiurilor dreptunghice de mai sus (v.
ex. 2), aplicând procedeul plierii hârtiei.
4. Construiţi mediatoarele triunghiului, având:
a) o catetă de 5,1 cm şi ipotenuza de 5.9 cm;
a) ipotenuza de 4,6 cm şi un unghi alăturat ei de 30°;
6. Triunghiul 201
M ediatoarele triunghiului (2)
l Mediatoarele unui triunghi sunt mediatoarele laturilor triunghiului.
l D, E, F sunt mijloacele laturilor. [AF] ≡ [BF], c ^ AB; [BD] ≡ [DC], a ^ BC; [AE] ≡
[CE], b ^ AC.
Teorema mediatoarelor triunghiului ascuţitunghic. Mediatoarele triunghiului
ascuţitunghic se intersectează într-un punct al interiorului triunghiului, O, centrul cer-
cului circumscris triunghiului (cercul care conţine vârfurile triunghiului).
****************************************************
a) Mediatoarele triunghiului ascuţitunghic se intersectează ...
b) Intersecţia mediatoarelor triunghiului ...
2. Reproduceţi desenul. Construiţi mediatoa-
rele triunghiurilor ascuţitunghice reprezentate.
3. Construiţi mediatoarele triunghiurilor as-
cuţitunghice de mai sus (v. ex. 2), aplicând proce-
deul plierii hârtiei.
4. Construiţi mediatoarele triunghiului ABC cu:
5. Construiţi mediatoarele triunghiului ABC, având:
b) BC − AB = 1.5 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 5, 8, 7;
c) AB + AC = 9 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 7, 9, 11;
d) AB + AC = 15 cm şi lungimile laturilor (AB, BC, AC) direct proporţionale cu 14, 11, 16.
7. Construiţi mediatoarele triunghiului echilateral, având lungimile laturilor (în cm):
a) 7x – 32 şi 2x – 7; b) 8x – 16 şi 3x – 3,5; c) 4x – 11 şi 8x – 27.
8. Construiţi mediatoarele triunghiului isoscel, având:
a) laturile congruente de 3,1 cm şi baza de 1,6 cm;
b) laturile congruente de 4,2 cm şi baza de 2,5 cm.
202 6. Triunghiul
Mediatoarele triunghiului (3)
l Mediatoarele unui
triunghi sunt media-
toarele laturilor triun-
ghiului.
l D, E, F sunt mijloacele laturilor. [AF] ≡ [BF], c ^ AB; [BD] ≡
[DC], a ^ BC; [AE] ≡ [CE], b ^ AC.
Teorema mediatoarelor triunghiului obtuzunghic. Mediatoarele triunghiului ob
tuzunghic se intersectează într-un punct al exteriorului triunghiului, O, centrul cercului
circumscris triunghiului (cercul care conţine vârfurile triunghiului).
****************************************************
a) Mediatoarele triunghiului obtuzunghic se intersectează ...
b) Intersecţia mediatoarelor triunghiului obtuzunghic ...
mediatoarele triunghiurilor obtuzun-
ghice reprezentate.
3. Construiţi mediatoarele triun-

ghiurilor obtuzunghice de mai sus (v. ex.
2), aplicând procedeul plierii hârtiei.
5. Construiţi mediatoarele triunghiului obtuzunghic, având:
6. Triunghiul 203
Medianele triunghiului (1)
lO mediană a unui triunghi este un seg-
ment determinat de un vârf al triunghiului
şi mijlocul laturii opuse lui.
l D, E, F sunt mijloacele laturilor. [AF] ≡
[BF]; [BD] ≡ [DC]; [AE] ≡ [CE].
l Triunghiul dreptunghic are trei mediane;
medianele lui au un punct comun, G, centrul de greutate al triunghiului.
Teorema medianei triunghiului dreptunghic. Mediana din vârful unghiului drept
are lungimea egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei triunghiului dreptunghic.
****************************************************
a) O mediană a unui triunghi este ... b) Triunghiul dreptunghic are ...
c) Mediana din vârful unghiului drept ... d) Punctul comun al medianelor ...
medianele triunghiurilor dreptunghice
reprezentate.
3. Construiţi medianele triunghiu-

rilor dreptunghice de mai sus (v. ex. 2),
4. Construiţi medianele triunghiului, având:
a) o catetă de 4,2 cm şi ipotenuza de 4,9 cm;
204 6. Triunghiul
l O mediană a unui triunghi este un seg-
ment determinat de un vârf al triunghiului
şi mijlocul laturii opuse lui.
[BF]; [BD] ≡ [DC]; [AE] ≡ [CE].
l Triunghiul echilateral are trei mediane; medianele lui au un punct comun, O, centrul
triunghiului echilateral.
Teorema triunghiului echilateral. Medianele triunghiului echilateral sunt congru-
ente. Ele sunt şi înălţimi şi bisectoare şi mediatoare.
****************************************************
a) O mediană a unui triunghi este ... b) Triunghiul echilateral are ...
c) Medianele triunghiului echilateral ... d) Medianele triunghiului echilateral sunt şi ...
medianele triunghiurilor echilaterale
reprezentate.

rilor echilaterale de mai sus (v. ex. 2),
4. Construiţi medianele triunghiului echilateral, având:
a) laturile de 2,5 cm; b) laturile de 2,8 cm; c) laturile de 1,8 cm; d) laturile de 3,2 cm.
a) lungimile a două laturi (în cm) sunt 7x – 32 şi 2x – 7;
b) lungimile a două laturi (în cm) sunt 8x – 16 şi 3x – 3,5;
c) lungimile a două laturi (în cm) sunt 4x – 11 şi 8x – 27;
d) lungimile a două laturi (în cm) sunt 4x – 1,5 şi 3x + 2.
a) lungimile laturilor (în cm) egale cu soluţia ecuaţiei (x + 5)2 = x(x + 5);
b) lungimile laturilor (în cm) egale cu soluţia ecuaţiei (x + 7)2 = x(x + 38,5);
c) lungimile laturilor (în cm) egale cu soluţia ecuaţiei (2x + 3)2 = 4x2+ 39;
d) lungimile laturilor (în cm) egale cu soluţia ecuaţiei (2x + 1,2)2 = 4x2+ 12,96.
a) lungimile laturilor (în cm) egale cu 2x – 3y = 3x – 3,3 = 7y – 1,4;
b) lungimile laturilor (în cm) egale cu 5x – 3y = 7x – 39 = 2y – 15;
c) lungimile laturilor (în cm) egale cu 6x + 8y = 8x + 17 = 10y + 4;
d) lungimile laturilor (în cm) egale cu 4x – 12y = 5x – 31 = 15y – 26.
6. Triunghiul 205
l O mediană a unui triunghi este un seg-
ment determinat de un vârf al triunghiu-
lui şi mijlocul laturii opuse lui.
l D, E, F sunt mijloacele laturilor. [AF]
≡ [BF]; [BD] ≡ [DC]; [AE] ≡ [CE].
l Triunghiul isoscel are trei mediane; medianele lui au un punct comun, G, centrul tri-
unghiului echilateral.
Teorema triunghiului isoscel. Mediana corespunzătoare bazei triunghiului isoscel
este şi înălţime şi bisectoare şi este conţinută de mediatoarea bazei triunghiului.
****************************************************
a) O mediană a unui triunghi este ... b) Triunghiul isoscel are ...
c) Mediana corespunzătoare bazei triunghiului isoscel este şi ...
medianele triunghiurilor isoscele re-
prezentate.

rilor isoscele de mai sus (v. ex. 2), apli-
când procedeul plierii hârtiei.
4. Construiţi medianele triunghiului ABC cu:
a) AB = AC = 2,7 cm şi unghiul A de 58°;
b) AB = AC = 3,9 cm şi unghiul A de 63°;
c) AB = AC = 2,5 cm şi unghiul A de 34°;
d) AB = AC = 3,1 cm şi unghiul A de 101°.
5. Construiţi medianele triunghiului isoscel, având:
a) lungimea bazei de 2 cm şi lungimile laturilor congruente de 2,3 cm;
b) lungimea bazei de 1,6 cm şi lungimile laturilor congruente de 2,5 cm;
c) lungimea bazei de 2,2 cm şi lungimile laturilor congruente de 2,7 cm;
d) lungimea bazei de 2,6 cm şi lungimile laturilor congruente de 3 cm.
a) lungimea bazei de 2 cm şi lungimile laturilor congruente (în cm) sunt 7x – 32 şi 2x – 7;
b) lungimea bazei de 3 cm şi lungimile laturilor congruente (în cm) sunt 8x – 16 şi 3x – 3,5;
c) lungimea bazei de 5 cm şi lungimile laturilor congruente (în cm) sunt 4x – 11 şi 8x – 27;
d) lungimea bazei de 4 cm şi lungimile laturilor congruente (în cm) sunt 4x – 1,5 şi 3x + 2.
a) perimetrul de 5 cm şi lungimea bazei cu 1 cm mai mică decât lungimile celorlalte laturi;
b) perimetrul de 7 cm şi lungimea bazei cu 1 cm mai mică decât lungimile celorlalte laturi.
206 6. Triunghiul
l O mediană a unui triunghi este un segment
determinat de un vârf al triunghiului şi mijlocul
laturii opuse lui.
[BF]; [BD] ≡ [DC]; [AE] ≡ [CE].
l Triunghiul scalen are trei mediane; medianele lui au un punct comun, G, centrul de
greutate al triunghiului.
****************************************************
a) O mediană a unui triunghi este ... b) Triunghiul scalen are ...
c) Medianele triunghiului scalen se intersectează ...
2. Reproduceţi desenul. Construiţi medianele tri-
unghiurilor oarecare reprezentate.
3. Construiţi medianele triunghiurilor echilaterale
de mai sus (v. ex. 2), aplicând procedeul plierii hârtiei.
c) AB = 2,9 cm, AC = 3,1 cm şi unghiul A de 38°;
d) AB = 1,8 cm, AC = 2,5 cm şi unghiul A de 46°.
a) lungimile laturilor 1,2 cm, 1,4 cm, 2,1 cm;
b) lungimile laturilor 2,3 cm, 1,9 cm, 2,9 cm;
c) lungimile laturilor 4,2 cm, 2,3 cm, 2,5 cm;
d) lungimile laturilor 3,1 cm, 4,2 cm, 2,7 cm.
6. Triunghiul 207
Sinteză
1. Copiaţi şi completaţi propoziţiile: a) DVBC = ...; b) DDIK = ...
2. Enumeraţi elementele triunghiului: a) ART; b) BIG.
3. Construiţi înălţimile triunghiului cu catetele de:
a) 2,6 cm şi 2,8 cm; b) 1,6 cm şi 2,1 cm; c) 2,4 cm şi 2,8 cm.
a) o catetă de 1,8 cm şi ipotenuza de 2,4 cm; b) o catetă de 2,3 cm şi ipotenuza de 3,6 cm.
5. Aflaţi raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic, dacă:
a) are ipotenuza de 15 cm; b) are ipotenuza de 25 cm; c) are ipotenuza de 7 3 cm.
8. Aflaţi lungimea medianei din vârful unghiului drept al unui triunghi cu ipotenuza:
a) de 11 5 cm; b) de 23 2 cm; c) de 2871 cm; d) de 4585 cm.
9. Aflaţi lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic, dacă mediana din vârful un-
ghiului drept al lui are lungimea:
a) de 7,2 6 cm; b) de 8,9 7 cm; c) de 6,192 cm; d) de 3,565 cm.
10. Construiţi înălţimile triunghiului ABC cu:
a) AB = AC = 2,1 cm şi unghiul A de 45°; b) AB = AC = 2,3 cm şi unghiul A de 51°.
11. Construiţi bisectoarele triunghiului ABC cu:
12. Construiţi mediatoarele triunghiului ABC cu:
b) AB = 3,4 cm, AC = 2,9 cm şi unghiul A de 120°.
b) AB = 3,6 cm, AC = 3,9 cm şi unghiul A de 128°.
16. Construiţi bisectoarele triunghiului ABC, având:
b) AB = 5,4 cm, unghiul A de 84° şi unghiul B de 117°.
17. Construiţi medianele triunghiului ABC, având:
a) AB = 3,2 cm, AB = 2,5 cm, AB = 2,9 cm; b) AB = 3,9 cm, AB = 2,5 cm, AB = 1,4 cm.
208 6. Triunghiul
Evaluare
A B
G P
À Copiaţi şi completaţi À Copiaţi şi completaţi N
propoziţia DDFG = ... D F 20 propoziţia DNPR = ... R
D
Á Enumeraţi ele- K
Á Enumeraţi ele A P
mentele triunghiului: mentele triunghiului:

a) isoscel DNP; N P E F 10
a) isoscel ABJ; B J D L
b) dreptunghic EFK. b) dreptunghic DLP.
®Construiţi triunghiul: ®Construiţi triunghiul:
a) isoscel BFJ cu baza FJ = 2,3 cm şi BF a) isoscel CDN cu baza DN = 3,1 cm şi CD
10
= 3,4 cm; = 4,1 cm;
b) echilateral ACG cu AC = 3,5 cm. b) echilateral BVH cu BV = 2,9 cm.
¯ Construiţi medianele triunghiului BDF. ¯ Construiţi medianele triunghiului ABD.
B A A F
10
K M
D F G B D C
°Construiţi bisectoarele triunghiului AGK. °Construiţi bisectoarele triunghiului CMF.

10
± Construiţi înălţimile triunghiului ABD. ± Construiţi înălţimile triunghiului CED.

A F C A
10
B D C M E D B F
 Construiţi mediatoarele triunghiului CFM.  Construiţi mediatoarele triunghiului ABF.

10
 Construiţi înălţimile triunghiului IJK.  Construiţi înălţimile triunghiului PBL.

I D L A
P
10
J
K E F E
B C
 Construiţi mediatoarele triunghiului DEF.  Construiţi mediatoarele triunghiului ACE.

10
6. Triunghiul 209
Tr i u n g h i u l . C o n s t r u c ţ i i . S u p l i m e n t a r
1. În desen triunghiul a fost descompus în 2 triunghiuri. C
a) Aflaţi numărul minim de triunghiuri ascuţitunghice în care se
poate descompune un triunghi ascuţitunghic.
A B
b) Aflaţi numărul minim de triunghiuri ascuţitunghice în care se D
poate descompune un triunghi dreptunghic.
c) Aflaţi numărul minim de triunghiuri ascuţitunghice în care se poate descompune un
triunghi obtuzunghic.
d) Aflaţi numărul minim de triunghiuri ascuţitunghice în care se poate descompune un
pătrat.
2. Construiţi cu rigla negradată medianele triunghiului ABC cu: AB = AC = 3 cm şi
unghiul A de 30°.
3. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu: baza BC = 3,5 cm şi mediana sau bisectoarea
sau înălţimea AD = 2,7 cm.
4. Construiţi triunghiul ABC dreptunghic în A, cu AB = 2,5 cm şi înălţimea AD = 2 cm.
5. Construiţi cu rigla negradată mediatoarele triunghiul MNP, dreptunghic în M cu
MN = 2,5 cm şi MP = 3,5 cm.
6. Fie triunghiul oarecare ABC. Construiţi cu rigla negradată bisectoarele triun
ghiul ABC.
7. Construiţi triunghiul ABC dreptunghic în A cu AB = 2,3 cm şi mediana AD =
1,5 cm.
8. Construiţi triunghiul ABC dreptunghic în A cu raza cercului circumscris triunghi-
ului de 1,75 cm şi unghiul B de 37°.
9. Construiţi un triunghi care are laturile, cu lungimile în cm, a = 2x – 1, b = 3x – 3,4,
c = 5x – 7,2 şi perimetrul de 8,4 cm.
10. Decideţi dacă există numere reale x pentru care lungimile în centimetri ale laturi-
lor unui triunghi sunt:
a) a = 4x2, b = 4x + 1, c = (2x + 1)2; b) a = 16x2, b = 24x + 9, c = (4x + 3)2.
a) a = 9x2 – 1, b = 12x + 5, c = (3x + 2)2; b) a = 9x2 – 1, b = 24x + 17, c = (3x + 4)2.
a) a = 25x2, b = 10x + 2, c = (5x + 1)2; b) a = 4x2 – 1, b = 20x + 27, c = (2x + 5)2.
a) a = 16x2 + 5, b = 24x + 3, c = (4x + 3)2; b) a = 25x2 + 5, b = 30x + 4, c = (5x + 3)2.
14. Decideţi dacă există numere reale x şi y pentru care lungimile în centimetri ale
laturilor unui triunghi sunt a = x2 + y2, b = 4xy + 3y2, c = (x + 2y)2.
210 6. Triunghiul
Tr i u n g h i u r i c o n g r u e n t e
Egalitatea triunghiurilor
lFie punctele necoliniare A, B, C. Triunghiurile ABC, ACB, BCA, BAC, CAB şi CBA sunt
mulţimi egale de puncte. DABC = DACB = DBCA = DBAC = DCAB = DCBA = [AB] È
[BC] È [AC].
Congruenţa triunghiurilor
C F
l Triunghiul ABC este congruent cu triunghiul DEF şi se scrie
„DABC ≡ DDEF“, dacă: [AB] ≡ [DE], [BC] ≡ [EF], [AC] ≡ [DF],
B E
ÐBAC ≡ ÐEDF, ÐABC ≡ ÐDEF, ÐACB ≡ ÐEFD. A D
Atenţie! Între elementele triunghiurilor ABC şi DEF care se compară prin congruenţă
se stabileşte o corespondenţă care se descoperă uşor dacă se ţine cont:
A D, B E, C F.
Triunghiurile ABC şi DEF au laturile omoloage: AB şi DE; BC şi EF; AC şi DF. Triun
ghiurile ABC şi DEF au unghiurile omoloage: BAC şi EDF; ABC şi DEF; ACB şi DFE.
Două triunghiuri sunt congruente dacă laturile lor sunt respectiv congruente şi un
ghiurile omoloage sunt congruente.
l La stabilirea congruenţei a două triunghiuri ordinea literelor triunghiului al doilea
depinde de ordinea literelor primului triunghi.

Teorema congruenţei triunghiurilor. Congruenţa triunghiurilor are proprietăţile
egalităţii numerelor (reflexivitatea, simetria, tranzitivitatea).
****************************************************
1. Formulaţi încă 3 nume pentru triunghiul: a) DEF; b) GHI; c) JKL; d) MNP.
a) Triunghiul ABD este congruent cu triunghiul CEF dacă ...
b) Triunghiul AHJ este congruent cu triunghiul CBD dacă ...
c) Triunghiul KLT este congruent cu triunghiul MPG dacă ...
a) DADF ≡ DBCE dacă ... b) DGIK ≡ DJLM dacă ... c) DNPR ≡ DSTQ dacă ...
4. Reproduceţi desenul şi completaţi propoziţiile: K A M
a) DDKL ≡ ...; b) DKDL ≡ ...;

c) DDLK ≡ ...; d) DKLD ≡ ...
L
D J
5. Se ştie că DGIK ≡ DJLM. Copiaţi şi completaţi congruenţele ţinând cont de

corespondenţele: G J, I L, K M.
a) DGKI ≡ ...; b) DKIG ≡ ...; c) DKGI ≡ ...; d) DIKG ≡ ...; e) DIGK ≡ ....
6. Copiaţi şi completaţi ca în model.DADF ≡ DBCE. Triunghiurile ADF şi BCE au
laturile omoloage: AD, BC; AF, BE; DF, CE şi unghiurile omoloage: DAF, CBE; ADF,
BCE; AFD, BEC.
a) DGIK ≡ DJLM. Triunghiurile ... şi ... au laturile omoloage: ... şi unghiurile omoloage: ...
b) DNPR ≡ DSTQ. Triunghiurile ... şi ... au laturile omoloage: ... şi unghiurile omoloage: ...
7. Copiaţi şi completaţi propoziţia: DADF ≡ DADF şi DADF ≡ DBCE, atunci ...
6. Triunghiul 211
C r i t e r i u l d e c o n g r u e n ţ ă LU L
Axioma LUL
l Criteriul LUL (Axiomă). Dacă două triunghiuri au câte
două laturi şi unghiurile formate de ele respectiv congruente,
atunci ele sunt congruente. (LUL de la Latură-Unghi-Latură)
l [AE] ≡ [DL], [AC] ≡ [DF] şi ÐA ≡ ÐD implică, conform cri-
teriului LUL, că Δ AEC ≡ Δ DLF.

Teoreme
Teorema unghiurilor triunghiului isoscel (Directă). Unghiurile ală-
turate bazei unui triunghi isoscel sunt congruente.
Ipoteza. Triunghiul ADF este isoscel cu baza DF. (1)
Concluzia. ÐD ≡ ÐF.
Demonstraţie. Comparând triunghiurile egale ADF şi AFD, (1)implică:
[AD] ≡ [AF], [AF] ≡ [AD] şi ÐA ≡ ÐA (unghi comun), (2). Conform criteriului I de con-
gruenţă a triunghiurilor, (2) implică: Δ ADF ≡ Δ AFD, (3). Conform definiţiei congruenţei
triunghiurilor, (3) implică: ÐD ≡ ÐF, q.e.d. A
Teorema unghiurilor triunghiului echilateral (Directă). Unghiurile

triunghiului echilateral sunt congruente.
Ipoteza. Triunghiul ABC este echilateral. (1) B C
Concluzia. ÐA ≡ ÐB ≡ ÐC.
Demonstraţie. (1) implică: triunghiul ABC este iscoscel cu baza BC, (2). (2) implică,
conform teoremei anterioare: ÐB ≡ ÐC, (3). Analog se deduce că ÐA ≡ ÐC, (4). Con-
form tranzitivităţii relaţiei de congruenţă pentru unghiuri, (3) şi (4) implică: ÐA ≡ ÐB
≡ ÐC, q.e.d.
Unghi exterior unui triunghi. Un unghi for-
mat de o latură a triunghiului cu semidrepta care
este o prelungire a altei laturi a triunghiului este
un unghi exterior triunghiului.
Teorema I a unghiului exterior. Un unghi exterior unui triunghi este mai mare decât
oricare dintre unghiurile triunghiului adiacente lui.
Ipoteza. ÐECF este exterior triunghiului BCE. (1)
Concluzia. ÐECF > ÐBEC, ÐEBC < ÐECF.
Demonstraţie. Se construieşte: M − mijlocul laturii CE, (2); N − simetricul punctului
B faţă de punctul M, (3). ÐM1 ≡ ÐM2 (unghiuri opuse la vârf), (4). Conform criteriului
LUL, (2), (3), (4) implică: Δ BME ≡ Δ NMC, (5).
(5) implică: ÐBEC ≡ ÐNMC, (6). (1), (2) şi (3) implică: N Î Int (ÐECF), (7).
(7) implică: ÐECN < ÐECF, (8). 6) şi (8) implică: ÐBEC < ÐECF, (9).
În acelaşi mod se arată că ÐEBC < ÐECF, q.e.d.
****************************************************
Dacă două triunghiuri au câte două laturi şi unghiurile formate de ele ...
212 6. Triunghiul
E L
2. Copiaţi şi completaţi conform modelului de aplicare a LUL. A D

I
J
Model. Conform LUL, [AD] ≡ [IJ] (Ipoteza), [DE] ≡ [IL] (Ipoteza) B E
şi ÐADE ≡ ÐJIL (Ipoteza) implică DADE ≡ DIJL, q.e.d. N

H
F P
b) Conform LUL, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), [.....] ≡ [.....]
(Ipoteza) şi Ð......... ≡ Ð......... (Ipoteza) implică D......... ≡ D........., q.e.d.
S
c) Conform LUL, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), [.....] ≡ [.....] (Ipoteza)
C
V
şi Ð......... ≡ Ð......... (Ipoteza) implică D......... ≡ D........., q.e.d. G D I
Y
d) Conform LUL, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), [.....] ≡ [.....] (Ipoteza) L
X
şi Ð......... ≡ Ð......... (Ipoteza) implică D......... ≡ D........., q.e.d. M C Q
3. Ţinând cont de relaţiile din desen, demonstraţi că: [AC] ≡ [BD] şi ÐOBD ≡ ÐOAC.
B
C C
C B B
Ex. 3 O
Ex. 4 O
Ex. 5 O
D D D
A A A
4. Ţinând cont de relaţiile din desen şi de proprietatea unghiurilor opuse la vârf,

demonstraţi că: [AD] ≡ [BC], ÐODA ≡ ÐOBC şi ÐDAO ≡ ÐBCO.
5. Completaţi desenul şi demonstraţi că: [AB] ≡ [CD], ÐABO ≡ ÐCDO şi ÐBAO ≡
ÐDCO.
Unghiurile alăturate bazei unui triunghi isoscel ...
7. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu baza BC, dacă:
a) BC = 2,3 cm şi m(ÐB) = 44º; b) BC = 3,5 cm şi m(ÐC) = 39º;
c) BC = 2,9 cm şi m(ÐB) = 49º; d) BC = 3,2 cm şi m(ÐC) = 45º.
a) .... este un unghi exterior triunghiului. b) Un unghi exterior unui triunghi ....
9. Construiţi unghiurile exterioare triunghiului ABC, dacă:
a) AB = 2 cm, BC = 2,6 cm şi m(ÐB) = 36º; b) AB = 3 cm, BC = 2,9 cm şi m(ÐB) = 46º;
c) AB = 3 cm, BC = 2,3 cm şi m(ÐB) = 43º; d) AB = 4,3 cm, BC = 2,5 cm şi m(ÐB) = 52º.
10. În desen sunt marcate segmentele congruente. Demonstraţi că: A D
[AB] ≡ [DC], ÐABC ≡ ÐBCD. A

C
D
D
Ex. 11 O Ex. 12
A
B C
O
B
11. În desen sunt marcate segmentele congruente.

Demonstraţi că: a) [AB] ≡ [DC]; B
b) ÐBAO ≡ ÐCDO; c) ÐABC ≡ ÐDCB. C
12. Punctul O este mijlocul comun al segmentelor AC şi BD. Demonstraţi că:
a) [AD] ≡ [BC]; b) ÐDAO ≡ ÐBCO; c) [AB] ≡ [CD]; d) ÐBAD ≡ ÐBCD.
6. Triunghiul 213
C r i t e r i u l d e c o n g r u e n ţ ă U LU
Teorema de congruenţă ULU
l Teorema ULU. Două triunghiuri sunt congruente dacă şi nu-
mai dacă au două unghiuri respectiv congruente şi laturile ală-
turate lor sunt congruente. (ULU de la Unghi-Latură-Unghi!)
l [AF] ≡ [NL], ÐA ≡ ÐN şi ÐF ≡ ÐL implică, conform criteri-
ului ULU, că Δ AFD ≡ Δ NLJ.

Teoreme
Teorema unghiurilor triunghiului isoscel. Un triunghi este isoscel dacă
şi numai dacă are două unghiuri congruente.
Reciproca (implicaţia inversă)
Ipoteza. Triunghiul ADF are ÐD ≡ ÐF. (1)
Concluzia. [AD] ≡ [AF].
Demonstraţie. Comparând triunghiurile egale ADF şi AFD, rezultă: [AD] este latură
comună; ÐD ≡ ÐF (conform (1)); ÐD ≡ ÐF (conform (1)), (2). Conform criteriului
ULU de congruenţă a triunghiurilor, (2) implică: Δ ADF ≡ Δ AFD, (3). Conform definiţiei
congruenţei triunghiurilor, (3) implică: [AD] ≡ [AF], q.e.d. A
Teorema triunghiului echilateral. Un triunghi este echilateral dacă şi

numai dacă are unghiurile congruente.
Reciproca (implicaţia inversă) B C
Ipoteza. Triunghiul ABC are ÐA ≡ ÐB ≡ ÐC, (1). Concluzia. [AB] ≡ [BC] ≡ [AC].
Demonstraţie. Aplicând de două ori teorema unghiurilor triunghiului isoscel, (1) im-
plică: triunghiul ABC este iscoscel cu baza BC; este isoscel cu baza AC, (2). Conform
tranzitivităţii relaţiei de congruenţă pentru segmente, (2) implică: [AB] ≡ [BC] ≡ [AC],
q.e.d. A
Teorema medianelor corespunzătoare laturilor congruente. Medianele

corespunzătoare laturilor congruente ale unui triunghi isoscel sunt congru- E D
ente.
Ipoteza. Desenul; triunghiul ABC are [AB] ≡ [AC], (1). B C
Concluzia. [BD] ≡ [CE].

Demonstraţie. Comparînd triunghiurile EBC şi DCB, rezultă: [BC] este latură co-
mună; [BE] ≡ [DC] (conform (1)); ÐEBC ≡ ÐDCB ((1), conform teoremei unghiurilor
triunghiului ABC), (2). Conform criteriului LUL de congruenţă a triunghiurilor, (2) im-
plică: Δ EBC ≡ Δ DCB, (3).
Conform definiţiei congruenţei triunghiurilor, (3) implică: [BD] ≡ [CE], q.e.d.
Teorema bisectoarelor corespunzătoare unghiurilor congruente. Bisec- A
toarele corespunzătoare unghiurilor congruente ale unui triunghi isoscel sunt E

D
congruente.
Ipoteza. [BD] şi [CE] sunt bisectoare ale triunghiului ABC, (1); triunghiul B C
ABC are are [AB] ≡ [AC], (2). Concluzia. [BD] ≡ [CE].

Demonstraţie. Comparând triunghiurile EBC şi DCB, rezultă: [BC] este latură comu-
nă; ÐBCE ≡ ÐCBD (conform (1)) şi ÐEBC ≡ ÐDCB ((2) conform teoremei unghiuri-
214 6. Triunghiul
lor triunghiului ABC), (3). Conform criteriului ULU de congruenţă a triunghiurilor, (3)
implică: Δ EBC ≡ Δ DCB, (4).
Conform definiţiei congruenţei triunghiurilor, (4) implică: [BD] ≡ [CE], q.e.d.
Teorema medianei corespunzătoare bazei. Mediana din vârful triun- A
ghiului isoscel este bisectoare şi înălţime

Ipoteza. Desenul; triunghiul ABC are [AB] ≡ [AC]. (1); [BD] ≡ [DC] (2).
Concluzia. ÐBAD ≡ ÐCAD şi m(ÐBDA) = 90º. B D C
Demonstraţie. Comparând triunghiurile BAD şi CAD, rezultă: [AB] ≡ [AC] (conform

(1)); [BD] ≡ [DC], (conform (2)); ÐABD ≡ ÐACD ((1), conform teoremei unghiurilor
triunghiului ABC), (3).Conform criteriului LUL de congruenţă a triunghiurilor, (3) im-
plică: Δ BAD ≡ Δ CAD, (4). Conform definiţiei congruenţei triunghiurilor, (4) implică:
ÐBAD ≡ ÐCAD (q.e.d) şi ÐBDA ≡ ÐCDA, (5). B − D − C şi (5) implică: m(ÐBDA) =
90º, q.e.d.
Teorema medianelor triunghiului echilateral. Medianle triunghiu-
lui echilateral sînt bisectoare şi înălţimi.
Ipoteza. Triunghiul ABC are [AB] ≡ [BC] ≡ [AC]. (1); [BD] ≡ [DC] (2).
Concluzia. ÐBAD ≡ ÐCAD şi m(ÐBDA) = 90º.
Demonstraţie. (1) implică: triunghiul ABC este iscoscel cu baza BC, (2). (2) implică,
conform teoremei anterioare: ÐBAD ≡ ÐCAD şi m(ÐBDA) = 90º, q.e.d.
l Construcţia triunghiului isoscel cu baza de lungime dată şi un-
A
ghiurile alăturate ei de 80º.

l Deoarece triunghiul ABC are, conform construcţiei, unghiurile
B şi C congruente, conform ULU, rezultă că triunghiul ABC este

isoscel cu baza BC.
****************************************************
Două triunghiuri sunt congruente dacă şi numai dacă au două unghiuri ...
2. Copiaţi şi completaţi conform modelului de aplicare a ULU. E L
Model. Conform ULU, [AD] ≡ [IJ] (Ipoteza), ÐADE ≡ ÐJIL (Ipo- A D

I
J
teza) şi ÐDAE ≡ ÐIJL (Ipoteza) implică DADE ≡ DIJL, q.e.d. B E
b) Conform ULU, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), Ð......... ≡ Ð......... (Ipo- N F P

H
teza) şi Ð......... ≡ Ð......... (Ipoteza) implică D......... ≡ S

C
D........., q.e.d.
c) Conform ULU, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), Ð......... ≡ Ð......... (Ipo- G
V
D I
teza) şi Ð......... ≡ Ð......... (Ipoteza) implică D......... ≡ D........., q.e.d.

d) Conform ULU, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), Ð......... ≡ Ð......... (Ipo-
Y
L
teza) şi Ð......... ≡ Ð......... (Ipoteza) implică D......... ≡ X
M C
D........., q.e.d. Q

Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă ...
6. Triunghiul 215
4. Fie triunghiul ABC. Calculaţi perimetrul triunghiului, dacă:
a) AB = 3,5 cm, BC = 5,1 cm şi ÐB ≡ ÐC; b) AB = 18 cm, BC = 13,7 cm şi ÐB ≡ ÐC.
Medianele corespunzătoare laturilor congruente ...
Medianele triunghiului echilateral...
7. Triunghiul ABC are unghiurile B şi C congruente. [BE] şi [CF] sunt mediane ale
triunghiului ABC. Aflaţi:
a) CF, dacă BE = 3,2 cm; b) BE, dacă CF = 7,6 cm;
c) CF, dacă BE = 13,7 cm; d) BE, dacă CF = 32,5 cm.
8. Triunghiul ABC are unghiurile congruente şi medianele AD, BE şi CF. Aflaţi:
a) CF şi BE, dacă AD = 68 mm; b) AD şi BE, dacă CF = 54 mm;
c) AD şi CF, dacă BE = 98 mm; d) BE şi CF, dacă AD = 61 mm.
a) Bisectoarele unghiurilor congruente ale triunghiului isoscel ...
b) Bisectoarele triunghiului echilateral ...
10. Triunghiul ABC are unghiurile B şi C congruente. [BE] şi [CF] sunt bisectoare ale
triunghiului ABC. Aflaţi:
a) CF, dacă BE = 8 5 cm; b) BE, dacă CF = 12 3 cm;
c) CF, dacă BE = 9 2 cm; d) BE, dacă CF = 73 7 cm.
11. Triunghiul ABC are unghiurile congruente şi bisectoarele AD, BE şi CF. Aflaţi:
a) CF şi BE, dacă AD = 5 6 mm; b) AD şi BE, dacă CF = 32 3 mm;
c) AD şi CF, dacă BE = 11 5 mm; d) BE şi CF, dacă AD = 39 2 mm.
12. Cercurile din desen au acelaşi centru. Demonstraţi că: [AM] ≡ [MB] B
şi [MC] ≡ [MD].
C
C B
M
13. Cercurile din desen sunt congruente (au razele M O
D F D
egale). Demonstraţi că: [MB] ≡ [MC] şi [MD] ≡ [MF]. A
A
C
14. În desen [AB] ≡ [DC] şi ÐBAD ≡ ÐADC. O
Demonstraţi că: [OA] ≡ [OD] şi [OB] ≡ [OC].

A
B C
D
O
15. În desen [AO] ≡ [OC] şi ÐOAD ≡ ÐACB. B
Demonstraţi că: [AD] ≡ [BC], [OD] ≡ [OB] şi [AB] ≡ [DC]. A
A D
16. În desen [AB] ≡ [CD] şi ÐBAD ≡ ÐADC. O
Demonstraţi că: [AO] ≡ [OD] şi [OB] ≡ [OC].

B C
17. În desen triunghiurile ABC şi DEF sunt isoscele şi congru- A

D C
F
ente. Demonstraţi că: a) [BD] ≡ [CE]; b) [AE] ≡ [BF].

B E
216 6. Triunghiul
Criteriul de congruenţă LLL. Triunghiul dreptunghic
Teorema de congruenţă LLL
l Teorema LLL. Două triunghiuri sunt congruente dacă şi numai
dacă au laturile respectiv congruente. (LLL de la Latură-Latură-
Latură!)
l [AB] ≡ [DE], [BC] ≡ [EF] şi [AC] ≡ [DF] implică DABC ≡ DDEF.
Congruenţa triunghiurilor dreptunghice

l Teorema CC. (CC de la Catetă- Catetă!) Două triunghiuri dreptunghice sunt congru-
ente dacă şi numai dacă au catetele respectiv congruente.
l Unghiurile A şi E sunt drepte, [AB] ≡ [DE] şi [AC] ≡ [DF] implică
DABC ≡ DEDF.
Demonstraţie. Conform criteriului LLL, ipoteza (unghiurile A şi E sunt drepte, [AB] ≡
[DE] şi [AC] ≡ [DF]) implică DABC ≡ DEDF.
C F
l Teorema CU. (CU de la Catetă-Unghi ascuţit!) Două triunghiuri
dreptunghice sunt congruente dacă şi numai dacă au câte o catetă A B D E

şi un unghi ascuţit alăturat ei respectiv congruente.
l Unghiurile A şi D sunt drepte, [AB] ≡ [DE] şi ÐB ≡ ÐE implică DABC ≡ DDEF.
Demonstraţie. Conform criteriului ULU, ipoteza (unghiurile A şi D sunt drepte,

[AB] ≡ [DE] şi ÐB ≡ ÐE) implică DABC ≡ DDEF.
l Teorema IC. (IC de la Ipotenuză-Catetă!) Două triunghiuri dreptunghice sunt con-
gruente dacă şi numai dacă au ipotenuzele şi o catetă respectiv congruente.

l Unghiurile A şi D sunt drepte, [AC] ≡ [DE] şi [BC] ≡ [EF] implică DABC ≡ DDEF.
Ipoteza. Unghiurile A şi D sunt drepte, (1); [AC] ≡ [DF], (2); [BC] ≡ [EF], (3).
Concluzia. DABC ≡ DDEF.
Demonstraţie. Construim: M − simetricul lui C faţă de A, (4); C F
N − simetricul lui F faţă de D, (5). Conform criteriului CC, (1), (4) A BD E

şi [AB] latură comună implică: DABC ≡ DABM, (6). (6) implică:
[BC] ≡ [BM], (7). Analog se demonstrează că [EF] ≡ [EN], (8). M N
Conform criteriului LLL, (2), (3), (7) şi (8) implică: DBCM ≡ DEFN, (9). (9) implică:
ÐBCA ≡ ÐEFD, (10). Conform (2), (3) şi (10), LUL implică: DABC ≡ DDEF, q.e.d.
l Teorema IU. (IU de la Ipotenuză-Unghi!) Două triunghiuri dreptunghice sunt congru-
ente dacă şi numai dacă au ipotenuzele şi un unghi ascuţit respectiv congruente.

l Unghiurile A şi D sunt drepte, [AC] ≡ [DE] şi [BC] ≡ [EF] implică DABC ≡ DDEF.
Ipoteza. Unghiurile A şi D sunt drepte, (1); [BC] ≡ [EF], (2); C F

ÐCBA ≡ ÐFED, (3). Concluzia. DABC ≡ DDEF. A B D E
Demonstraţie. Construim: M − simetricul lui C faţă de A, (4); N −
simetricul lui F faţă de D, (5). Conform criteriului CC, (1), (4) şi M N
[AB] latură comună implică: DABC ≡ DABM, (6). (6) implică: ÐCBA ≡ ÐMBA şi [BC]
≡ [MB], (7). Analog se demonstrează că ÐFED ≡ ÐNED şi [FE] ≡ [NE], (8). Conform
criteriului LUL, (2), (3), (7) şi (8) implică: DBCM ≡ DEFN, (9). (9) implică: ÐACB ≡
ÐDFE, (10). Conform (2), (3) şi (10), ULU implică: DABC ≡ DDEF, q.e.d.
6. Triunghiul 217
1. Copiaţi şi completaţi propoziţia (LLL) adevărată:
Două triunghiuri sunt congruente dacă şi numai dacă ...
E L
2. Copiaţi şi completaţi conform modelului de aplicare a LLL. I
Model. Conform LLL, [AD] ≡ [IJ] (Ipoteza), [DE] ≡ [IL] (Ipoteza) şi A D J
şi [AE] ≡ [JL] (Ipoteza) implică DADE ≡ DIJL, q.e.d. B E
b) Conform LLL, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), [.....] ≡ [.....] (Ipoteza) şi N F P

H
[.....] ≡ [.....] (Ipoteza) implică D......... ≡ D........., q.e.d. C S
c) Conform LLL, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), [.....] ≡ [.....] (Ipoteza) şi G D

V
I
[.....] ≡ [.....] (Ipoteza) implică D......... ≡ D........., q.e.d.

Y
d) Conform LLL, [.....] ≡ [.....] (Ipoteza), [.....] ≡ [.....] (Ipoteza) şi L
X
[.....] ≡ [.....] (Ipoteza) implică D......... ≡ D........., q.e.d. M C Q

(CC) Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă şi numai dacă ....
4. Construiţi triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC, dacă:
a) AB = 2,3 cm şi AC = 41 mm; b) AB = 3,7 cm şi AC = 33 mm;
c) AB = 26 mm şi AC = 3,5 cm; d) AB = 2,9 cm şi AC = 22 mm.
(CU) Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă şi numai dacă ...
a) AB = 5,1 cm şi m(ÐB) = 41º; b) AB = 43 mm şi m(ÐB) = 21º;
c) AB = 2,7 cm şi m(ÐB) = 36º; d) AB = 39 mm şi m(ÐB) = 28º.
(IC) Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă şi numai dacă ...
a) BC = 3,3 cm şi AC = 27 mm; b) BC = 4,1 cm şi AC = 31 mm;
c) BC = 3,5 cm şi AC = 22 mm; d) BC = 41 mm şi AC = 2,4 cm.
(IU) Două triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacă şi numai dacă ....
a) BC = 3,3 cm şi m(ÐB) = 31º; b) BC = 44 mm şi m(ÐB) = 28º;
c) BC = 28 cm şi m(ÐB) = 59º; d) BC = 39 mm şi m(ÐB) = 47º.
11. Fie punctele coliniare A, B, C şi punctul O exterior dreptei AB. Se construiesc
punctele M, N, P – respectiv simetricele punctelor A, B, C faţă de punctul O. Demonstraţi
că punctele M, N, P sunt puncte coliniare.
12. Fie punctele coliniare A, B, C, D şi punctul O exterior dreptei AB. Se construiesc
punctele M, N, P, Q – respectiv simetricele punctelor A, B, C, D faţă de punctul O. De-
monstraţi că punctele M, N, P, Q sunt puncte coliniare.
13. Fie punctele coliniare A, B, C, D, E şi punctul O exterior dreptei AB. Se constru-
iesc punctele M, N, P, Q, R – respectiv simetricele punctelor A, B, C, D, E faţă de punctul
O. Demonstraţi că punctele M, N, P, Q, R sunt puncte coliniare.
218 6. Triunghiul
Aplicarea criteriilor de congruenţă
Teorema mediatoarei unui segment P
d
lTeorema mediatoarei. Un punct aparţine mediatoarei unui segment A B
M
dacă şi numai dacă este egal depărtat de capetele segmentului.
Ipoteza. Desenul; A−M−B, [AM] ≡ [BM], (1); d = MP ^ AB, (2). Concluzia. [AP] ≡ [BP].
Demonstraţie. Comparând triunghiurile AMP şi BMP, rezultă: [MP] este latură comună; [AM]
≡ [BM] (conform (1)); ÐAMP, ÐBMP drepte (conform (2)), (3). Conform criteriului CC de
congruenţă a triunghiurilor, (3) implică: Δ AMP ≡ Δ BMP, (4). Conform definiţiei congruenţei
triunghiurilor, (4) implică: [PA] ≡ [PB], q.e.d. P
Reciproca teoremei. Ipoteza. Desenul; A−M−B, (1); [AP] ≡ [BP], A d

B
d = MP ^ AB, (2). Concluzia. [AM] ≡ [BM]. M
Demonstraţie. Comparând triunghiurile AMP şi BMP, rezultă: [MP] este latură comu-
nă; [AP] ≡ [BP], ÐAMP, ÐBMP drepte (conform (2)), (3). Conform criteriului IC de
congruenţă a triunghiurilor, (3) implică: Δ AMP ≡ Δ BMP, (4). Conform definiţiei con-
gruenţei triunghiurilor, (4) implică: [AM] ≡ [BM], q.e.d.
Teorema bisectoarei unui unghi
Teoremă. Un punct aparţine bisectoarei unui unghi dacă şi numai dacă este egal
depărtat de laturile unghiului. A
Ipoteza. Desenul; ÐO1 ≡ ÐO2, (1); PA ^ OA, PB ^ OB, (2). d P
O 1
Concluzia. [AP] ≡ [BP]. 2
Demonstraţie. Comparînd triunghiurile OAP şi OBP, rezultă: [OP] B

este latură comună; ÐO1 ≡ ÐO2 (conform (1)); ÐAMP, ÐBMP drepte
(conform (2)), (3). Conform criteriului IU de congruenţă a triunghiurilor, (3) implică:
Δ AOP ≡ Δ BOP, (4).
Conform definiţiei congruenţei triunghiurilor, (4) implică: [PA] ≡ [PB], q.e.d.
Reciproca teoremei. Ipoteza. Desenul; [AP] ≡ [BP], (1); PA ^ OA, PB ^ OB, (2).
Concluzia. ÐO1 ≡ ÐO2.
Demonstraţie. Comparînd triunghiurile OAP şi OBP, rezultă: [OP] este latură co-
mună; [AP] ≡ [BP] (conform (1)); ÐAMP, ÐBMP drepte (conform (2)), (3). Conform
criteriului IC de congruenţă a triunghiurilor, (3) implică: Δ AOP ≡ Δ BOP, (4). Conform
definiţiei congruenţei triunghiurilor, (4) implică: ÐO1 ≡ ÐO2, q.e.d.
Loc geometric
Un loc geometric este mulţimea tuturor punctelor care au o anumită proprietate.
Teoremă. Mediatoarea este locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele
unui segment.
Teoremă. Bisectoarea este locul geometric al punctelor egal depărtate de laturile
unui unghi.
Triunghiul isoscel
Teorema înălţimilor triunghiului isoscel. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă
două dintre înălţimile sale sunt congruente.
Ipoteza. Desenul; [AB] ≡ [BC], (1); BD ^ AC, CE ^ AB, (2).
Concluzia. [BD] ≡ [CE].
6. Triunghiul 219
Demonstraţie. (1) implică ÐCBE ≡ ÐBCD, (3). Comparând triunghiu- A
rile BCE şi CBD, rezultă: [BC] este latură comună; ÐCEB, ÐBDC drepte
E D
(conform (2)), (4). Conform criteriului IU de congruenţă a triunghiurilor, (3)
şi (4) implică: Δ BCE ≡ Δ CBD, (5). Conform definiţiei congruenţei triun- B C
ghiurilor, (5) implică: [BD] ≡ [CE], q.e.d.

Reciproca teoremei. Ipoteza. Desenul; [BD] ≡ [CE], (1); BD ^ AC, CE ^ AB, (2).
Concluzia. [AB] ≡ [BC].
Demonstraţie. Comparând triunghiurile BCE şi CBD, rezultă: [BC] este latură co-
mună; [BD] ≡ [CE], (conform (1)); ÐCEB, ÐBDC drepte (conform (2)), (3). Conform
criteriului IC de congruenţă a triunghiurilor, (3) implică: Δ BCE ≡ Δ CBD, (4). Conform
definiţiei congruenţei triunghiurilor, (4) implică: [AB] ≡ [BC], q.e.d.
Teorema proprietăţilor triunghiului isoscel. Un triunghi este isoscel dacă şi numai
dacă este satisfăcută una dintre condiţiile:
Una dintre medianele sale este şi bisectoare sau înălţime, sau este conţinută de una
dintre mediatoarele sale.
Două dintre înălţimile sale sunt congruente.
Triunghiul echilateral
Teorema proprietăţilor triunghiului echilateral. Un triunghi este echilateral dacă
şi numai dacă este satisfăcută una dintre condiţiile:
Două dintre medianele sale sunt şi bisectoare sau înălţimi, sau sunt conţinute de una
dintre mediatoarele sale.
Înălţimile sale sunt congruente.
****************************************************
1. Copiaţi şi completaţi propoziţia (LLL) adevărată:
a) Un punct aparţine mediatoarei unui segment dacă şi numai dacă ...
b) Un punct aparţine bisectoarei unui unghi dacă şi numai dacă ...
2. Fie segmentul AB şi M un punct al mediatoarei lui. Aflaţi:
a) MA, dacă MB = 3,6 cm; b) MA, dacă MB = 57 mm;
c) MA, dacă MB = 6,8 cm; d) MB, dacă MA = 84 mm.
3. Fie unghiul O. MA şi MB sunt distanţele de la punctul M al bisectoarei unghiului O
până la laturile acestuia. Aflaţi:
a) MA, dacă MB = 4,1 cm; b) MA, dacă MB = 37 mm;
c) MB, dacă MA = 2,5 cm; d) MB, dacă MA = 59 mm.
a) AB = 2,3 cm şi AC = 41 mm; b) AB = 3,7 cm şi AC = 33 mm;
c) AB = 26 mm şi AC = 3,5 cm; d) AB = 2,9 cm şi AC = 22 mm.
5. Construiţi un triunghi isoscel ABC cu baza BC, dacă:
a) AC = 4,1 cm şi mediana AD = 1,8 cm;
b) AC = 3,7 cm şi mediana AD = 2,3 cm;
c) AB = 4,2 cm şi mediana AD = 2,8 cm.
220 6. Triunghiul
a) AC = 4,8 cm şi unghiul C de 32º; b) AC = 3,7 cm şi unghiul C de 56º;
c) AB = 3,5 cm şi unghiul B de 71º; d) AB = 4,3 cm şi unghiul B de 75º.
7. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu baza BC de:
a) 34 mm şi mediana AD de 4,1 cm; b) 2,6 cm şi bisectoarea AD de 54 mm;
c) 38 mm şi înălţimea AD de 4,3 cm; d) 3,1 cm şi înălţimea AD de 27 mm.
Câte triunghiuri pot fi construite în fiecare situaţie şi ce relaţie este între ele?
8. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu baza BC:
a) de 34 mm şi suma măsurilor unghiurilor alăturate bazei 74º;
b) de 2,7 cm şi suma măsurilor unghiurilor alăturate bazei 92º;
c) de 0,25 dm şi suma măsurilor unghiurilor alăturate bazei 74º;
d) de 31 mm şi suma măsurilor unghiurilor alăturate bazei 61º.
9. Aplicând un criteriu de congruenţă a triunghiurilor oarecare, demonstraţi că triun
ghiurile dreptunghice ABC (cu ipotenuza BC) şi DEF (cu ipotenuza EF) cu [AB] ≡ [DE]
şi [AC] ≡ [DF] sunt congruente.
10. Aplicând un criteriu de congruenţă a triunghiurilor oarecare, demonstraţi că triun
ghiurile dreptunghice ABC (cu ipotenuza BC) şi DEF (cu ipotenuza EF) cu [AB] ≡ [DE]
şi ÐB ≡ ÐE sunt congruente.
11. ΔABC ≡ ΔDEF, [AM] este o mediană a triunghiului ABC, [DN] este o mediană a
triunghiului DEF. Demonstraţi că [AM] ≡ [DN].
12. ΔABC ≡ ΔDEF, [AM] este o înălţime a triun-
A D
ghiului ABC, [DN] este o înălţime a triunghiului DEF.
Demonstraţi că [AM] ≡ [DN].
13. Triunghiul isoscel ABC cu baza BC şi triun-
ghiul isoscel DEF cu EF au bazele congruente şi [AM]
≡ [DN], unde M şi N sunt mijloacele bazelor. Demon- B C E F
M N
straţi că ΔABC ≡ ΔDEF.
14. D este mijlocul [BC], AD ^ BC. Fie M, N, P puncte ale dreptei AD. Aflaţi perime-
trul triunghiului:
a) MBC, dacă MB = 12,5 cm şi BC = 7,3 cm;
b) NBC, dacă NC = 27,2 cm şi BC = 15,7 cm;
c) PBC, dacă MB = 48,4 cm şi BC = 86,4 cm.
a) AB = 4,3 cm şi înălţimea din B are 3,1 cm;
b) AC = 3,9 cm şi înălţimea din B are 2,3 cm;
c) AB = 4,1 cm şi înălţimea din C are 2,9 cm;
d) AB = 3,8 cm şi înălţimea din C are 1,3 cm.
a) înălţimea din B are 2,8 cm şi formează cu BC un unghi de 36º;
b) înălţimea din B are 3,3 cm şi formează cu BC un unghi de 43º;
c) înălţimea din C are 4,9 cm şi formează cu BC un unghi de 48º.
6. Triunghiul 221
Sinteză
1. Fie unghiurile din desen. Aplicând crite-
teriul decongruenţă LUL, construiţi un unghi M
congruent cu:
N P
a) unghiul M; b) unghiul N; c) unghiul P.
C D M
2. Fie triunghiurile din desen. Construiţi un tri- B
unghi congruent cu: F P
a) triunghiul ABC; b) triunghiul DEF; A E N
c) triunghiul MNP. C
Q P B
3. În desen cercurile sunt concentrice. Demonstraţi că:
O
a) AB = CD; b) AD = BC; c) MN = PQ; d) MQ = PN. M N
D
A
4. În desen cercurile sunt concentrice. Demonstraţi că: C
B
a) AP = BN; b) MC = DQ; c) BQ = PC; d) AM = DN. Q P
I
M N
5. Fie situaţia din desen. D
A
a) Demonstraţi că OA = OB şi ÐAOP ≡ ÐBOP. A
b) Aflaţi x şi lungimile segmentelor congruente în centimetri, dacă d P
O 1
2
OA = 7x + 9 şi OB = 9x + 1.
c) Aflaţi y şi măsurile unghiurilor congruente în grade, dacă m(ÐAOP) B
= 5y – 4 şi m(ÐBOP) = 8y – 22.
6. În desen triunghiul isoscel ABC cu baza BC şi unghiurile drepte D şi E. A
a) Demonstraţi că BD = CE şi BE = CD. E D
b) Aflaţi x şi lungimile segmentelor congruente în centimetri, dacă BD = 9x +
13 şi CE = 12x – 11.
B C
c) Aflaţi y şi lungimile segmentelor congruente în centimetri, dacă BE = 5y – 7 şi CD =

7y – 25.
7. În desen triunghiul isoscel ABC cu baza BC şi bisectoarele BD şi CE. A
a) Demonstraţi că BD = CE şi BE = CD. E D
b) Aflaţi x şi lungimile segmentelor congruente în centimetri, dacă BD = 12x
+ 3 şi CE = 15x – 12.
B C
c) Aflaţi y şi lungimile segmentelor congruente în centimetri, dacă BE = 13y – 15 şi CD =

16y – 26.
A
8. În desen triunghiul isoscel ABC cu baza BC şi medianele BD şi CE.
a) Demonstraţi că BD = CE. E D
b) Aflaţi x şi lungimile segmentelor congruente în centimetri, dacă BD = 18x

C
+ 15 şi CE = 31x – 37.
B
c) Aflaţi y şi lungimile segmentelor congruente în centimetri, dacă BE = 17y + 13 şi CD

= 19y + 1.
222 6. Triunghiul
Evaluare
A D
B Q D
H
À Copiaţi şi completaţi F
10
À Copiaţi şi completaţi D
A
definiţia: DAFH ≡ .., dacă: .. C
J definiţia: DBDQ ≡ ... B
I
A
ÁIdentificaţi triunghiurile congruente ÁIdentificaţi triunghiurile congruente
conform LUL. C F I L
K 10
conform LUL. C
S
F P L
M
B H O
E D
D G J I A E
®Identificaţi triunghiurile
A N
®Identificaţi triunghiurile congruente G L C
congruente
N P
conform ULU. F C K conform ULU. D T
B F
10
H
D E B E G
A I J A IR
¯ Identificaţi triunghiurile congruente ¯ Identificaţi triunghiurile congruente
conform F C G D conform LLL. S C F K
B K E B
LLL. 10
G
J
E L I A D M
A H J I
° Demonstraţi congru- A D ° Demonstraţi congru- E K
enţa segmentelor AB şi CD. B M

C 10 enţa segmentelor EF şi KG. F O
G
± Demonstraţi congru- E L
± Demonstraţi congru- A D
enţa segmentelor EF şi LG. I
G 10 enţa
F segmentelor AB şi CD. M
B
 Demonstraţi că A
C
B  Demonstraţi că G
D F
ÐACB ≡ ÐADB. D 10
ÐDEF ≡ ÐDGF. E
 Se ştie că M–I–P, N–I–R. M

R
 Se ştie că C–O–A, D–O–B. B
Demonstraţi că: I
Demonstraţi că:
C
N O
a) [MR] ≡ [NP]; P 30
a) [AD] ≡ [BC]; D
b) ÐMRI ≡ ÐNPI; b) ÐDAO ≡ ÐCBO;
A
c) ÐMRP ≡ ÐNPR. c) ÐDAB ≡ ÐCBA.
Puncte 0–5 6–24 24–32 33–55 56–65 66–75 76–85 86–95 96–100
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6. Triunghiul 223
Tr i u n g h i u r i c o n g r u e n t e . S u p l i m e n t a r
1. Lungimile unui triunghi sunt de form n cm, unde n este un număr natural nenul.
Aflaţi lungimile laturilor unui triunghi, dacă există, cu perimetrul de:
a) 3 cm; b) 4 cm; c) 5 cm; d) 6 cm.
2. Construiţi triunghiul ABC cu:
a) AB = 5 cm, AC – BC = 3 cm, m(A) = 35°;
b) AB = 7 cm, AC – BC = 4 cm, m(A) = 43°.
a) AB = 5,3 cm, AC – BC = 4,1 cm, m(A) = 105°;
b) AB = 6,1 cm, AC – BC = 3,8 cm, m(A) = 112°.
a) AB = 2,8 cm, AC + BC = 5,5 cm, m(A) = 39°;
b) AB = 3,1 cm, AC + BC = 6,1 cm, m(A) = 48°.
a) AB = 3,2 cm, AC + BC = 5,7 cm, m(A) = 102°;
b) AB = 3,4 cm, AC + BC = 6,1 cm, m(A) = 115°.
6. Denonstraţi Teorema ULU. Două triunghiuri sunt congruente dacă şi numai dacă
au două unghiuri respectiv congruente şi laturile alăturate lor sunt congruente.
7. Denonstraţi Teorema LLL. Două triunghiuri sunt congruente dacă şi numai dacă
au laturile respectiv congruente.
8. Denonstraţi Teorema LU.U. Două triunghiuri sunt congruente dacă şi numai dacă
au două unghiuri respectiv congruente şi laturile nealăturate lor sunt congruente.
9. Reproduceţi desenul şi recunoaşteţi congruenţele marcate; E D
A – C – D şi E – C – B. Demonstraţi că: AE = BD şi CE = CD. C
A B
10. În desen: triunghiul ABC este isoscel cu baza AB; triunghiu- D F

rile DEF şi DCF sunt isoscele cu baza comună; A – C – F şi D – C – B.
C
Demonstraţi că: M N
a) CM = CN şi ÐMCD ≡ ÐNCF; b) CE ^ MN; A B

E
c) CE ^ AB; d) CE ^ DF; e) AD = BF.
11. În desen: triunghiurile ABC şi ABD sunt isoscele cu baza AB; C
A – D – E şi F – D – B. Demonstraţi că: F E
a) AE = BF; b) CE = CF; c) CD ^ EF; d) CD ^ AB. D
A B
224 6. Triunghiul
7 Drepte paralele
Postulatul lui Euclid
Dreptele conţinute de acelaşi plan, care nu au puncte comune d
se numesc paralele. e
l Dreptele a şi b sunt paralele. Se notează a || b. M
a
l Dreptele paralele d şi e au fost construite cu ajutorul riglei negra-
date. b
Axioma paralelelor (Postulatul lui Euclid). Fiind date o dreaptă şi un punct exte-
rior ei, există o singură dreaptă paralelă cu dreapta dată, care conţine punctul dat.
l Conform Postulatului lui Euclid, dreapta a este singura dreaptă paralelelă cu dreapta b,
care conţine punctul M.

Geometria euclidiană este teoria matematică în care Postulatul lui Euclid se consideră
adevărat.
l Dreptele a şi b formează cu secanta d (v. desenul!):
perechile de unghiuri alterne interne M2 şi N8, M3 şi N5;

perechile de unghiuri alterne externe M1 şi N7, M4 şi N6;
perechile de unghiuri corespondente M1 şi N5, M2 şi N6,
M3 şi N7, M4 şi N8; unghiuri interne de aceeaşi parte
a secantei M2 şi N5, M3 şi N8; unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei M1 şi N6, M4
şi N7.
l Proprietăţile figurilor geometrice prezentate până în acest moment în această carte nu sunt le
gate de paralelism. Aceste proprietăţi sunt studiate de ceeace se numeşte Geometria absolută.
Construcţia dreptelor paralele cu rigla şi echerul
Construcţia dreptei paralele printr-un punct exterior unei drepte date. A Ï d. e || d.
****************************************************
1. Reproduceţi desenul şi A
construiţi prin punctele diferi-
D
te oarecare, cu echerul şi rigla,
două drepte paralele. C
B
2. Fie punctele necoliniare M, N, P. Distanţele dintre fiecare două puncte este mai
mare decât lăţimea unei rigle negradate. Câte perechi de drepte paralele se pot construi
prin fiecare două dintre punctele date?
7. Drepte paralele 225
a) Dreptele conţinute de acelaşi plan care nu au puncte comune se numesc ...
b) Dreptele d şi e sunt paralele se notează ...
4. Copiaţi şi completaţi axioma:
Fiind date o dreaptă şi un punct exterior ei, există ...
5. Reproduceţi desenul şi completaţi propoziţiile: m d
a) Perechile de unghiuri alterne interne sunt ... 4 3 B
5 2
b) Perechile de unghiuri alterne externe sunt ...
c) Perechile de unghiuri corespondente sunt ... n C
6 1
d) Unghiurile interne de aceeaşi parte a secantei sunt ... 7 8
e) Unghiurile externe de aceeaşi parte a secantei sunt ...
6. Reproduceţi desenul. Recunoaşteţi tipurile de un- A
1
ghiuri formate de două drepte cu o secantă ajutaţi de de-
senul mic. Copiaţi şi completaţi propoziţiile:
a) unghiuri corespondente sunt ... B
1 1 2
C D
b) unghiuri alterne interne sunt ...
c) unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei sunt ...
7. Reproduceţi desenul. Copiaţi şi completaţi propoziţiile: A D
a) Unghiurile A şi C (dreptele AB şi CD cu secanta AC) sunt ... O
4
b) Unghiurile B şi D (dreptele AB şi CD cu secanta ...) sunt ... 1
2
3
c) Unghiurile A şi O1 (dreptele AB şi BD cu secanta ...) sunt ... B C

d) Unghiurile C şi O4 (dreptele DO şi DC cu secanta ...) sunt ...
e) Unghiurile D şi O2 (dreptele AC şi DC cu secanta ...) sunt ...
8. Reproduceţi desenul. Copiaţi şi comple- m A
c d
taţi propoziţiile: 4 3
5 2 4 3 D
a) Fie dreptele m şi n cu secanta c. Perechile 5 2
de unghiuri alterne interne sunt ...; perechile
B6 1 C
de unghiuri alterne externe sunt ...; perechile n 7 8 7 8
6 1
de unghiuri corespondente sunt: ...; unghiu-

rile interne de aceeaşi parte a secantei sunt: ...;
unghiurile externe de aceeaşi parte a secantei sunt: ...
b) Fie dreptele m şi n cu secanta d. Perechile de unghiuri alterne interne sunt ...; perechile
de unghiuri alterne externe sunt ...; perechile de unghiuri corespondente sunt: ...; unghiu-
rile interne de aceeaşi parte a secantei sunt: ...; unghiurile externe de aceeaşi parte a se-
cantei sunt: ... c) Fie dreptele c şi d cu secanta m. Perechile de unghiuri alterne interne
sunt ...; perechile de unghiuri alterne externe sunt ...; perechile de unghiuri coresponden-
te sunt: ...; unghiurile interne de aceeaşi parte a secantei sunt: ...; unghiurile externe de
aceeaşi parte a secantei sunt: ... d) Fie dreptele c şi d cu secanta n. Perechile de unghiuri
alterne interne sunt ...; perechile de unghiuri alterne externe sunt ...; perechile de unghiuri
corespondente sunt: ...; unghiurile interne de aceeaşi parte a secantei sunt: ...; unghiurile
externe de aceeaşi parte a secantei sunt: ...
226 7. Drepte paralele
Te o r e m a p a r a l e l e l o r
Unicitatea perpendicularei
Teorema unicităţii perpendicularei coborâte dintr-un punct pe o dreaptă. Există
o singură dreaptă perpendiculară pe o dreaptă, care conţine un punct dat, exterior aces-
tei drepte. M
Demonstraţie. Se aplică Teorema I a unghiului exterior (TIUE).

Se presupune, prin absurd, că din M se pot construi perpen-
dicularele MA şi MB, (1). (1) implică: unghiurile A1 şi B1 sunt
drepte, (2). (2) implică: unghiul B1, exterior triunghiului MAB d 1 1
este congruent cu unghiul triunghiului MAB, A1, neadiacent un- A B
ghiului B1, (3).

Deoarece (3) contrazice TIUE, (1) este falsă, (4). (4) implică: Există o singură dreaptă
perpendiculară pe o dreaptă, ce conţine un punct dat, exterior acestei drepte.
Teorema existenţei dreptelor paralele. Două drepte diferite perpendiculare pe ace-
eaşi dreaptă sunt paralele. C
Ipoteza. Dreapta a este perpendiculară în M pe dreapta d;

dreapta b este perpendiculară în N pe dreapta d, (1). a b
Concluzia. a || b.
Demonstraţie. Presupunem, prin absurd, că a şi b sunt con- d 1 1
curente în C, (2). (1) şi (2) implică: din C există două drepte M N
perpendiculare pe dreapta d, (3). Deoarece (3) contrazice teorema unicităţii perpendicu-

larei dintr-un punct pe o dreaptă, rezultă că a || b, q.e.d.
Teorema dreptelor paralele
Teorema dreptelor paralele. Două drepte formează cu o secantă o pereche de un-
ghiuri alterne interne congruente dacă şi numai dacă sunt paralele.
Necesitatea. Ipoteza. Dreptele a, b şi secanta c; ÐM1 ≡ ÐN1, (1). a M
c
Concluzia. a || b. P
1
Demonstraţie. Presupunem, prin absurd, că a Ç b = {P}, (2). b

N
1
Atunci, ÐN1 este exterior triunghiului MPN. Conform teoremei unghiului exterior, ÐM1
< ÐN1, (3). (3) contrazice ÐM1 ≡ ÐN1 (conform ipotezei, (1)).
c
Prin urmare, (2) este falsă. Deci a || b, q.e.d. a M d
Suficienţa. Ipoteza. Dreptele a, b şi secanta c; a || b, (1). T
1
Concluzia. ÐM1 ≡ ÐN1. b 1

N
Demonstraţie. Presupunem că m(ÐM1) ≠ m(ÐN1), (2). Se con-
struieşte dreapta d, T Î d, astfel încât ÐTMN ≡ ÐN1, (3). Conform teoremei directe, (3)
implică: d || b, (4). Conform Postulatului lui Euclid, (4) implică: d = a, (5). (4) şi (5)
implică ÐM1 ≡ ÐN1, (6). (6) implică: (2) este falsă.
Prin urmare, ÐM1 ≡ ÐN1, q.e.d.
****************************************************
a) Suplementul unui unghi al unui triunghi ...
b) Un unghi exterior unui triunghi este ...
a) Există o singură dreaptă perpendiculară pe o dreaptă, care ...
b) Două drepte diferite perpendiculare pe aceeaşi dreaptă ...
3. Aplicaţi teorema unghiului exterior ca în model:
Model: ÐBAC < ÐB1. a) ÐBAC < ..............; A 1
b) ÐABC < ..........; c) ÐABC < .............;
d) ÐACB < .........; e) ÐACB < ................
1 1
B C
a) Două drepte perpendiculare pe o dreaptă care conţin un punct exterior ei ...
b) Trei drepte perpendiculare pe o dreaptă care conţin un punct exterior ei ...
c) Patru drepte perpendiculare pe o dreaptă care conţin un punct exterior ei ...
d) Cinci drepte perpendiculare pe o dreaptă care conţin un punct exterior ei ...
a) Două drepte diferite perpendiculare pe o dreaptă ...
b) Trei drepte diferite perpendiculare pe o dreaptă ...
c) Patru drepte diferite perpendiculare pe o dreaptă ...
d) Cinci drepte diferite perpendiculare pe o dreaptă ...
6. Construiţi cu rigla şi echerul:
a) două drepte paralele; b) trei drepte paralele; c) patru drepte paralele.
a) Dacă două drepte formează cu o secantă o pereche de unghiuri alterne interne congru-
ente, atunci ...
b) Dacă două drepte sunt paralele, atunci ele formează cu o secantă ...
c) Două drepte formează cu o secantă o pereche de unghiuri alterne interne congruente
dacă şi numai dacă ...
d) O condiţie necesară şi suficientă ca două drepte să fie paralele este ca ele să formeze
cu o secantă o pereche de unghiuri alterne interne ...
d
8. Fie dreptele m şi n tăiate de secanta d. Aflaţi măsurile ne- m A
cunoscute ale unghiurilor din jurul punctului A şi din jurul punc- x°
tului B, dacă: n B y°
a) x = 21 şi y = 41; b) x = 48 şi y = 65; c) x = 94 şi y = 103.
8. Fie dreptele paralele m şi n tăiate de secanta d. Aflaţi măsu- d
B
rile necunoscute ale unghiurilor din jurul punctelor A şi B, dacă: m
a) x = 27; b) x = 37; c) x = 54; d) x = 73.

n C x°
9. Fie dreptele paralele m şi n tăiate de secanta d. Aflaţi mă-
surile necunoscute ale unghiurilor din jurul punctelor A şi B, dacă:
a) x = 101; b) x = 123; c) x = 137; d) x = 161.
Consecinţe ale teoremei paralelelor
Criterii de paralelism c
l Exerciţiu rezolvat. Fie a || b, secanta c şi m(ÐM2) = 17°. Aflaţi a M
1 4
d
2 3
măsurile celorlalte unghiuri.
Rezolvare. Notaţii prescurtate pentru teoremele aplicate: Teorema b 6 5 7 8
N
Unghiurilor Opuse la Vârf (TUOV), Teorema Unghiurilor cu Acelaşi
Suplement(TUAS), Teorema de Existenţă a Dreptelor Paralele (TEDP).
Conform TUOV, m(ÐM2) = 17° implică: m(ÐM4) = 17°. TUAS implică m(ÐM1) =
163° şi m(ÐM3) = 163°. Conform TEDP, m(ÐM2) = 17° implică: m(ÐN6) = 17°, TUAS
implică m(ÐN5) = 163°, m(ÐN8) = 17° şi m(ÐN7) = 163°.
Criterii de paralelism. Două drepte formează cu o secantă o pereche de unghiuri
alterne interne congruente dacă şi numai dacă ele formează cu secanta: o pereche de
unghiuri alterne externe congruente sau, o pereche de unghiuri corespondente congru-
ente sau, o pereche de unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei suplementare sau, o
pereche de unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei suplementare.
Criterii de paralelism. Două drepte sunt paralele dacă şi numai dacă formează cu
o secantă: o pereche de unghiuri alterne interne congruente sau, o pereche de unghiuri
alterne externe congruente sau, o pereche de unghiuri corespondente congruente sau, o
pereche de unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei suplementare sau, o pereche de
unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei suplementare.
Corolar. Două drepte paralele formează cu orice secantă: două perechi de unghiuri
alterne interne congruente, două perechi de unghiuri alterne externe congruente, pa-
tru perechi de unghiuri corespondente congruente, două perechi de unghiuri interne
de aceeaşi parte a secantei suplementare, două perechi de unghiuri externe de aceeaşi
parte a secantei suplementare.
Tranzitivitatea paralelismului dreptelor d
a A
Teorema tranzitivităţii relaţiei de paralelism. Două 1
drepte diferite paralele cu a treia sunt paralele. b B 1
Ipoteza. Dreptele a, b, c şi secanta d; a || b, (1); c C
b || c, (2). Concluzia. a || c. 1
Demonstraţie. Conform corolarului, (1) implică: ÐA1 ≡ ÐB1
(alterne interne), (3). Conform corolarului, (2) implică: ÐB1 ≡ ÐC1 (alterne externe),
(4). (3) şi (4) implică: ÐA1 ≡ ÐC1 (corespondente), (5). Conform consecinţei teoremei
paralelelor, (5) implică: a || c, q.e.d.
Paralelism şi perpendicularitate
Teorema 1. Două drepte perpendiculare pe aceeaşi dreaptă sunt paralele.
Teorema 2. Dacă o dreaptă este perpendiculară pe una dintre două sau mai multe
drepte paralele, atunci este perpendiculară pe toate dreptele paralele.
****************************************************
a) Dacă două drepte diferite sunt perpendiculare pe a treia dreaptă, atunci ...
b) Două drepte sunt paralele dacă şi numai dacă formează cu o secantă o pereche
de unghiuri alterne interne ............... sau o pereche de unghiuri alterne externe ..............
sau o pereche de unghiuri corespondente ............... sau o pereche de unghiuri interne de
aceeaşi parte a secantei .............. sau o pereche de unghiuri externe de aceeaşi parte a
secantei ...........
c) Dacă două drepte sunt paralele, atunci ele formează cu o secantă unghiuri: al-
terne interne ...................., alterne externe ................., corespondente ............., interne de
aceeaşi parte a secantei ................ sau externe de aceeaşi parte a secantei .....................
d) Dacă două drepte diferite sunt paralele cu a treia dreaptă, atunci ele sunt ....
2. Reproduceţi desenul şi aflaţi măsurile unghiurilor: m d
B1, B2, B3, C1, C2, C3. 3 2 B
80° 1
C
n 1 30°
2 3
d
3. Aflaţi măsurile unghiurilor: B1, B2, B3, C1, C2, C3. m 3 2 B
43° 1
C
n 1 3
2 137°
d
4. Se ştie că a || b. Aflaţi măsurile celorlalte unghiuri, dacă: a 3 2 B
a) m(ÐB2) = 21°; b) m(ÐB1) = 53°; 4 1
c) m(ÐC1 = 57°; d) m(ÐB3) = 107°; b C1 3

°
e) m(ÐC2 = 11 ; f) m(ÐC2) = 3 ° 2 4
5. Se ştie că a || b. Aflaţi măsurile celorlalte unghiuri (v. dese- M
nul): a) formate de paralele cu secanta MB;

b) formate de paralele cu secanta MC; a B
C D
E
41°
c) formate de paralele cu secanta MD; b 85°
77°
d) formate de paralele cu secanta ME. 102°
6. Aplicând teorema paralelelor, stabiliţi în fiecare situaţie adevărul propoziţiei „a || b“.

d d
48° m
a) m ............. b) 145°
.............
n n 35°
132°
d d
67° m 132°
c) m ............... d) ...............
n 67° n
133°
d d
m 29° m
e) ............... f) 152° ..............
n n
31° 28°

7. Fie punctele A, B, C, D, E, F ale dreptei d. Construiţi perpendicularele pe dreapta
d în punctele A, B, C, D, E, F.
F
8. Reproduceţi desenul. Construiţi paralelele cu a B
dreapta a prin punctele B, C, D, E, F.
C E
D
A
9. Reproduceţi desenul. Construiţi paralelele prin vârfurile triunghiului
ABC cu laturile triunghiului, opuse lor.
B C
10. Reproduceţi desenul. Patrulaterul ABCD are laturile opuse pa- A D
ralele. Aflaţi măsurile unghiurilor A, D, C dacă:
B C
a) m(ÐA) = 24°; b) m(ÐB) = 38°;
c) m(ÐC) = 112°; b) m(ÐD) = 38°.
11. Reproduceţi desenele. Se dau măsurile unghiurilor A şi B ale triunghiului ABC,
CD || AB. Aflaţi măsurile unghiurilor C1 şi C2.
A A
D D
34° 50°
1 1
75° 2 82° 2
B C E B C E
a) b)
A A
D D
41° 53°
1 1
101° 2 63° 2
B C B C E
E
c) d) d
m 5x° + 19°
12. Reproduceţi desenul. Aflaţi x, ştiind că m || n. n 7x° + 3°

d
m 57° 3x° + 13°
13. Reproduceţi desenul. Aflaţi x şi y, ştiind

că m || n. n 36x° + 11°
y°
d
m 9y° + 13°
14. Reproduceţi desenul. Aflaţi x şi y. 107° 14x° + 7°
n 73°
7x° + 5°
d
m A
117°
15. Reproduceţi desenul. Aflaţi măsura unghiului n P
APB cu ajutorul datelor din desen ştiind că m || n || r.

r 129°
B
d
m A
133°
16. Reproduceţi desenul. Aflaţi măsura unghiului ABC

cu ajutorul datelor din desen. n C
156°
r
B
I
A
K
17. Reproduceţi desenul. În desen AB || CK || EJ J

H
|| FH şi AD || FK || GI. Completaţi măsurile celor- L

62°
lalte unghiuri din desen. B
73°
C D E F G
I
A
K
36°
18. Reproduceţi desenul. În desen AB || CK || EJ J
H
|| FH şi AD || FK || GI. Completaţi măsurile celor- L
lalte unghiuri din desen. B

84°
C D E F G

d
m A
35°
19. Reproduceţi desenul. Aflaţi măsura unghiului P

APB cu ajutorul datelor din desen.
n 128°
B
d
m A
5x° + 6°
20. Reproduceţi desenul. Aflaţi x şi măsura unghiului
P 14x° + 3°
APB cu ajutorul datelor din desen.
n 8x° + 2°
B
d
m A
19x° + 3°
ABC cu ajutorul datelor din desen.
n C
11x° + 2°
4°
+
7x
B
d e
21x° + 98° C
A 13x° + 108°
ABC cu ajutorul datelor din desen.
23. Fie două drepte paralele tăiate de o secantă.
0°
Două unghiuri corespondente au măsurile în grade

x–1
m = 3x + 7 şi n = 15x – 17. Aflaţi x şi măsurile în

23
grade ale celor două unghiuri.

B
24. Fie două drepte paralele tăiate de o secantă.
Două unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei au măsurile în grade m = 5x + 15 şi n
= 18x – 3. Aflaţi x şi măsurile în grade ale celor două unghiuri.
Unghiuri cu laturile respectiv paralele
Unghiuri cu laturile respectiv paralele
Unghiurile care au laturile respectiv paralele sunt unghiuri
cu laturile respectiv paralele.
În desen a || b şi c || d.
Teorema unghiurilor cu laturile respectiv paralele
Teorema unghiurilor cu laturile respectiv paralele. Unghiurile cu laturile respectiv
paralele sunt congruente, dacă sunt de acelaşi tip, sau suplementare, dacă un unghi este
ascuţit şi celălalt obtuz.
Ipoteza. Desenul, (1); a || b, (2); c || d, (3).
Concluzia. ÐE1 ≡ ÐG1; m(ÐE1) + m(ÐG2) = 180°.
Demonstraţie. (1), (2) şi (3) implică: unghiurile E1 şi G1 sunt obtuze; unghiul E1 este
obtuz, iar G2 este ascuţit. Conform corolarului teoremei paralelelor, (1) şi (3) implică:
ÐE1 ≡ ÐF1 (unghiuri corespondente), (4). (1) şi (2) implică: ÐF1 ≡ ÐG1 (unghiuri co-
respondente), (5). Conform tranzitivităţii relaţiei de congruenţă pentru unghiuri, (4) şi
(5) implică: ÐE1 ≡ ÐG1. Conform corolarului teoremei paralelelor, (1) şi (3) implică:
m(ÐE1) + m(ÐF2) = 180°. (unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei), (6). (1) şi (2)
implică: ÐF2 ≡ ÐG2 (unghiuri corespondente), (7).
Conform adunării egalităţilor, (6) şi (7) implică: m(ÐE1) + m(ÐG2) = 180°, q.e.d.
Triunghiul cu două mediane congruente
Teorema a două mediane congruente. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă
are două mediane congruente.
Teorema directă a fost demonstrată. P N d A M Q
Reciproca teoremei (Suficienţa)

E D
Ipoteza. Desenul, (1); triunghiul ABC are [BD] ≡ [CE]
(medianele congruente), (2). Concluzia. [AB] ≡ [AC]. B C
Demonstraţie. Se construieşte: (prin A) d || BC; N − intersecţia lui CE cu d; M −

intersecţia lui BD cu d; BP || CN; CQ || BM, P Î d, Q Î d, (3).
Comparând triunghiurile BEC şi AEN, rezultă: [BE] ≡ [AE] (conform (1)); ÐB ≡ ÐA
(unghiuri alterne interne congruente conform (3)); ÐBEC ≡ ÐAEN (unghiuri opuse la
vârf), (4). Conform criteriului ULU de congruenţă a triunghiurilor, (2) implică: Δ BEC ≡
Δ AEN, (5). (5) implică: [BC] ≡ [AN], [CE] ≡ [EN], (6). Analog se demonstrează: [BC] ≡
[AM], [BD] ≡ [DM], (7). (6) şi (7) implică: [BC] ≡ [AM] ≡ [AN], (8).
Triunghiurile BNC şi NBP au: [BN] latură comună; ÐB ≡ ÐN (unghiuri alterne interne
congruente conform (3)); ÐBNC ≡ ÐNBP (unghiuri alterne interne congruente conform
(3)), (9). Conform criteriului ULU de congruenţă a triunghiurilor, (9) implică: Δ BNC ≡ Δ
NPB, (10). (10) implică: [BC] ≡ [NP], (11); [PB] ≡ [CN], (12). Analog se demonstrează:
[BC] ≡ [MQ], (13); [BM] ≡ [CQ], (14). (8), (11) şi (13) implică: [BC] ≡ [PN] ≡ [AN] ≡
[AM] ≡ [MQ], (15). (15) implică: [PM] ≡ [NQ], (16).
(2), (3), (6), (7), (12) şi (16) implică [PB] ≡ [CN] ≡ [BM] ≡ [CQ], (17).
Triunghiurile isoscele BMP şi CNQ au: [PM] ≡ [NQ], (conform (16)); [PB] ≡ [CN] ≡
[BM] ≡ [CQ], (conform (17)), (18). Conform LLL, (18) implică: ÐP ≡ ÐCNA ≡ ÐBMA, (19).
Triunghiurile ABM şi ACN au: [AM] ≡ [AN], (conform (8)); ÐBMA ≡ ÐCNA, (con-
form (19)); [BM] ≡ [CN], (conform (17)), (20). Conform LUL, (20) implică: Δ ABM ≡
Δ ACN, (21). Conform definiţiei congruenţei triunghiurilor, (21) implică: [AB] ≡ [AC],
q.e.d.
Teorema medianelor congruente. Un triunghi este echilateral dacă şi numai dacă
are medianele congruente.
Construcţia triunghiului isoscel cu baza şi medianele corespunzătoare ei date
l Construcţia triunghiului isoscel ABC cu baza BC şi medianele BD şi CE de lungimi
date.
1) Pe dreapta oarecare d se marchează punctul A. 2) Pe dreapta d se marchează punc-
tele P, N, M şi Q, astfel încât PN = NA = AM = MQ = BC. 3) Se construieşte triunghiul
isoscel BMP cu baza PM şi laturile congruente de lungime 2BD. 4) Se construieşte tri-
unghiul isoscel CNQ cu baza NQ şi laturile congruente de lungime 2CE.
5) Se construiesc laturile triunghiului ABC.
****************************************************
a) Unghiurile cu laturile respectiv paralele sunt congruente, dacă...
b) Unghiurile cu laturile respectiv paralele sunt suplementare, dacă...
c) Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă ... mediane ...
c) Un triunghi este echilateral dacă şi numai dacă ... medianele ...
2. Reproduceţi desenele. Enumeraţi unghiurile cu laturile respectiv paralele din desen
şi relaţiile dintre ele, dacă; C
D C D
A B A B
a) AB || CD şi BC || AD; b) AB || CD şi BC || AD;
D C
D C
A
B
A B
c) AB || CD şi BC || AD; d) AB || CD şi BC || AD.
3. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu baza BC şi medianele BD şi CE, dacă:
a) BC = 2 cm şi BD = 25 mm; b) BC = 1,5 cm şi CE = 30 mm;
c) BC = 25 mm şi CE = 2,5 cm; d) BC = 1,5 cm şi BD = 2,4 mm.
Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi
l Aflaţi prin măsurare suma măsurilor unghiurilor
triunghiurilor:
a) 90° + 54° + 36° = 180°.
b) 60° + 60° + 60° = 180°. a) b) c)
c) 102° + 48° + 30° = 180°.
Teorema II a unghiului exterior
Măsura unui unghi exterior triunghiului este egală cu suma măsurilor unghiurilor
triunghiului, neadiacente unghiului exterior.
Ipoteza. Desenul; triunghiul ABC; ACD unghi exterior. A
Concluzia. m(ÐACD) = m(ÐA) + m(ÐB). 1
d
Demonstraţie. Prin C se construieşte: d || AB, (1).
Conform consecinţei teoremei paralelelor: ÐC1 ≡ ÐA;
1
ÐC2 ≡ ÐB, (2). Aplicând axioma adunării unghiurilor, (2) B 2 3 2
C D
implică: m(ÐACD) = m(ÐA) + m(ÐB), q.e.d.
Teorema sumei măsurilor unghiurilor unui triunghi
Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180°.
Ipoteza. Desenul; triunghiul ABC; unghiul ACD exterior.
Concluzia. m(ÐA) + m(ÐB) + m(ÐC) = 180°.
Demonstraţie. Prin C se construieşte: M
2 3
1 1
d || AB, (1). Conform teoremei II a un- 1
ghiului exterior: m(ÐACD) = m(ÐA) +

m(ÐB), (2). Aplicînd axioma adunării un- 1
ghiurilor, (2) implică: m(ÐBCD) = m(ÐBCA) N 2 3
P 2 3 2 2 3 3
+ m(ÐACD) = m(ÐBCA) + m(ÐA) + m(ÐB), (3), Deoarece B−C−D, (3) implică m(ÐA)
+ m(ÐB) + m(ÐC) = 180°, q.e.d.
****************************************************
a) Măsura unui unghi exterior triunghiului este .... A
b) Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi .... x

2. Fie x, y, z măsurile unghiurilor triunghiului ABC (v. desenul). Aflaţi:
a) x, dacă y = 37°, z = 78°; b) y, dacă x = 89°, z = 65°; B
y z
C
c) z, dacă x = 75°, y = 39°; d) x, dacă y = 72°, z = 45°. A
y
3. Triunghiul isoscel ABC are baza BC. Aflaţi măsura unghiului A, dacă:
a) x = 55°; b) x = 26°; c) x = 71°; d) x = 80°. x x
B C
A
x
4. Triunghiul isoscel ABC are baza BC. Aflaţi măsura unghiului B, dacă:
a) x = 55°; b) x = 26°; c) x = 71°; d) x = 80°. y y
B C

A
5. Triunghiul isoscel ABC are baza BC. Aflaţi măsura unghiurilor congru- y
ente, dacă:
a) y = 42°; b) y = 38°; c) y = 76°; d) y = 102°. B
x x
C
6. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu un unghi de 104° şi o latură de 34 mm. Câte

astfel de triunghiuri necongruente există?
7. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi, dacă ele sunt direct proporţionale cu nu-
merele:
a) 5, 7, 6; b) 3, 7, 8; c) 9, 11, 16; d) 8, 13, 15.
8. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi, dacă ele sunt invers proporţionale cu nu
merele:
a) 3, 4, 6; b) 2, 5, 10; c) 3, 5, 15; d) 4, 5, 20.
9. Aflaţi suma măsurilor unghiurilor exterioare unui triunghi.
10. Fie x, y şi z măsurile în grade ale unghiurilor unui triunghi. Aflaţi măsurile ung-
hiurilor triunghiului, dacă:
a) x + y = 103 şi x + z = 108; b) x + y = 112 şi x + z = 124; c) x + y = 101 şi x + z = 132.
11. Fie x, y şi z măsurile în grade ale unghiurilor unui triunghi. Aflaţi măsurile un
ghiurilor triunghiului, dacă:
a) x – y = 3 şi z – x = 12; b) x – y = 8 şi z – x = 15; c) y – z = 7 şi z – x = 18.
12. Fie x, y şi z măsurile în grade ale unghiurilor unui triunghi. Aflaţi măsurile un
ghiurilor triunghiului, dacă:
a) x = 2y şi z = 3y; b) y = 3x şi z = 5x; c) y = 2x şi z = 6x; c) x = 5z şi y = 14z.
13. Fie x, y şi z măsurile în grade ale unghiurilor unui triunghi. Aflaţi măsurile
unghiurilor triunghiului, dacă două dintre unghiurile exterioare lui au măsurile de:
a) 98° şi 111°; b) 90° şi 116°; c) 100° şi 117°; d) 134° şi 73°; e) 67° şi 134°.
14. Fie m, n şi p măsurile în grade ale unghiurilor unui triunghi. Aflaţi x, dacă:
a) m = 3x + 2, n = 2x + 13 şi p = 5x – 15; b) m = 7x + 13, n = 5x + 18 şi p = 4x – 27.
15. Fie triunghiul isoscel ABC cu baza BC. Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului
ABC, dacă:
a) măsura unui unghi exterior cu vârful B este 113°;
b) măsura unui unghi exterior cu vârful C este 108°.
16. Fie triunghiul isoscel ABC cu baza BC. Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului
ABC, dacă:
a) măsura unui unghi exterior triunghiului cu vârful A este 102°;
b) măsura unui unghi exterior triunghiului cu vârful A este 86°.
17. Fie triunghiul ABC. Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului ABC, dacă:
a) măsura unghiului exterior A = 100° şi a unghiului exterior B = 115°;
b) măsura unghiului exterior B = 143° şi a unghiului exterior C = 126°;
c) măsura unghiului exterior A = 152° şi a unghiului exterior C = 63°;
d) măsura unghiului exterior B = 78° şi a unghiului exterior C = 136°.
Consecinţe ale teoremei sumei unghiurilor
Teorema unghiurilor triunghiului echilateral. Un triunghi este echilateral dacă şi
numai dacă are unghiurile de 60°.
Teorema triunghiului dreptunghic. Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai
dacă are două unghiuri complementare.
Teorema triunghiului dreptunghic isoscel. Un triunghi dreptunghic este isoscel
dacă şi numai dacă are un unghi de 45°.
b
Unghiuri cu laturile respectiv perpendiculare 2
1
E
B
l Unghiurile care au laturile respectiv perpendiculare sunt un- a d
ghiuri cu laturile respectiv perperpendiculare. c 1
A
În desen: a ^ b şi c ^ d. C
Teorema unghiurilor cu laturile respectiv perpendiculare.
Unghiurile cu laturile respectiv perpendiculare sunt congruente, D
dacă sunt de acelaşi tip, sau suplementare, dacă un unghi este ascuţit şi celălalt obtuz.
Ipoteza. Desenul, (1); a ^ b (2); c ^ d, (3).
Concluzia. ÐE1 ≡ ÐC1; m(ÐC1) + m(ÐE2) = 180°.
Demonstraţie. (1), (2) şi (3) implică: unghiurile E1 şi G1 sunt ascuţite; unghiul C1 este
ascuţit, iar E2 este obtuz.
Conform teoremei unghiurilor triunghiului dreptunghic, (1), (2) şi (3) implică: ÐA
este complementul unghiului C1; ÐA este complementul unghiului E1, (4).
Conform teoremei unghiurilor cu acelaşi complement (4) implică: ÐE1 ≡ ÐC1, (5).
(1) implică: m(ÐE1) + m(ÐE2) = 180°, (6). (5) şi (6) implică: m(ÐC1) + m(ÐE2) =
180°, q.e.d.
****************************************************
a) Un triunghi este echilateral dacă şi numai dacă are unghiurile de ...
b) Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai dacă are două unghiuri ...
c) Un triunghi este dreptunghic isoscel dacă şi numai dacă are ... B
2. Triunghiul dreptunghic ABC are ipotenuza BC şi măsurile unghiuri- y
lor ascuţite x, y (v. desenul). Aflaţi:
a) y, dacă x = 33°; b) x, dacă y = 23°;
c) y, dacă x = 73°; d) x, dacă y = 41°. A
x
C
3. Aflaţi măsurile unghiurilor ascuţite ale unui triunghi dreptunghic, dacă ele sunt:
a) direct proporţionale cu 2 şi 3;
b) invers proporţiuonale cu 3 şi 7. b 2
4. Copiaţi şi completaţi propoziţiile: B 1
E
a) Unghiurile care au laturile respectiv perpendiculare ... a d

b) Unghiurile cu laturile respectiv perpendiculare sunt ... A c 1
5. Enumeraţi perechile de unghiuri cu laturile respectiv per- C
pendiculare (v. desenul):

a) congruente; b) suplementare. D

6. Triunghiul ABC isoscel cu baza BC are un unghi de 60°. Aflaţi măsurile celorlalte
unghiuri, dacă:
a) unghiul A are 60°; b) unghiul B are 60°; c) unghiul C are 60°.
7. Copiaţi şi completaţi teoremele:
a) Un triunghi este echilateral dacă şi numai dacă este un triunghi isoscel ...
b) O condiţie necesară şi suficientă ca un triunghi să fie echilateral este să fie un
triunghi isoscel ...
8. Triunghiul ABC dreptunghic în A. Aflaţi măsurile unghiurilor B şi C, dacă:
a) unghiul exterior B are 124°; b) unghiul exterior C are 162°.
9. Aflaţi x, dacă măsurile în grade ale unghiurilor ascuţite ale unui triunghi dreptun-
ghic sunt: A
a) m = 3x + 5 şi n = 2x + 13; b) m = 7x + 13 şi n = 8x + 17.
D
10. Fie triunghiul isoscel ABC cu baza BC şi punctul D cu proprietatea
A – D – C. Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului ABC, dacă: B C
BC = BD = AD.
b 2
1
E
B
11. Reproduceţi desenul. Identificaţi dreptele paralele. Aflaţi a Dd
măsurile necunoscute ale unghiurilor care nu sunt drepte, dacă: c 1

a) unghiul A are 24°; b) unghiul D are 37°; A
C
°
c) unghiul A are 53 ; d) unghiul D are 66 ; °
e) unghiul E2 are 125°; f) unghiul E are 131°. D
12. Fie patrulaterul ABCD cu laturile congruente şi unghiul A drept. Demonstraţi că:
a) patrulaterul ABCD are toate unghiurile drepte;
b) diagonalele lui ABCD sunt perpendiculare;
c) triunghiurile OAB, OBC, OCD şi OAD sunt congruente, O este intersecţia dia-
gonalelor. B A
13. Fie pătratul ABCD, O – intersecţia diagonalelor, [AF – bisectoarea F
E
ÐOAB, DF ^ AF, DF ∩ AC = {E}. O
a) Calculaţi m(ÐODE).
b) Demonstraţi că E este centrul cercului înscris în triunghiul ABD.
C D
c) Calculaţi m(ÐOBE).
B A
14. Fie pătratul ABCD şi situaţia din desen. Demonstraţi propoziţia:

a) Dacă ABC este triunghi echilateral, atunci m(ÐOCD) = 15°.
b) Dacă m(ÐOCD) = 15°, atunci ABC este triunghi echilateral. O
15. Aflaţi suma măsurilor unghiurilor: C D
a) unui pătrat; b) unui dreptunghi.

16. Aflaţi suma măsurilor unghiurilor:
a) unui patrulater convex; b) unui pentagon convex.
Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (1)
Mediana din vârful unghiului drept
Teorema medianei din vârful unghiului drept. Un triunghi este dreptunghic dacă şi
numai dacă lungimea unei mediane este jumătate din lungimea laturii corespunzătoare
acelei mediane.
Necesitatea (). Ipoteza. Desenul; triunghiul ABC este dreptunghic în A, (1); C E
[CD] ≡ [DB], (2). Concluzia. AD = 0,5 · BC. D

Demonstraţie. Se construieşte triunghiul CDE astfel încât A şi E sunt sime-
trice faţă de punctul D, (3). Conform LUL, (2), (3) şi ÐCDE ≡ ÐBDA (opuse A B
la vârf) implică: DCDE ≡ DBDA, (4). (4) implică: ÐECD ≡ ÐABD, (5), ÐCED ≡ ÐDAB,
(6), [CE] ≡ [AB], (7). BC este secantă dreptelor CE şi AB, (8). Conform consecinţelor
teoremei paralelelor (5) şi (8) implică CE || AB, (9). Conform consecinţelor teoremei
paralelelor (9) implică CE ^ AC, (10). Conform CU, (1), (10) şi [AC] catetă comună,
implică: DCEA ≡ DABC, de unde [BC] ≡ [AE], (11). (2) şi (11) implică AD = 0,5BC, q.e.d.
Suficienţa (). Ipoteza. Desenul; AD = 0,5BC, (1); [CD] ≡ [DB], (2). C
Ipoteza. Desenul; AD = 0,5BC, (1); [CD] ≡ [DB], (2). D

Concluzia. Triunghiul ABC este dreptunghic în A.
Demonstraţie. Conform teoremei triunghiului isoscel, (1) şi (2) implică A B
m(ÐDAB) = m(ÐABD) = x şi m(ÐCAD) = m(ÐACD) = y, (3). Conform sumei măsurilor

unghiurilor triunghiului, (3) implică 2x + 2y = 180° sau x + y = 90°, (4). Conform adunării
A
unghiurilor, (4) implică ÐCAB este drept, q.e.d.
Corolar. a) Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai dacă centrul cer- B C
cului circumscris lui aparţine unei laturi.

b) Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai dacă este înscris într-un semicerc.
****************************************************
a) Mediana in vârful unghiului drept ...
b) Dacă lungimea unei mediane a unui triunghi este egală cu jumătate din lungimea latu-
rii corespunzătoare ei, atunci triunghiul este ...
c) Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai dacă lungimea unei mediane ...
a) Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai dacă centrul cercului ... B
b) Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai dacă este înscris ... D
3. Triunghiul dreptunghic ABC are ipotenuza BC şi mediana AD. Aflaţi:
a) AD, dacă BC = 72 mm; b) BC, dacă AD = 3,2 cm;
C
c) AD, dacă BC = 68 mm; d) BC, dacă AD = 4,2 cm. A
4. Triunghiul dreptunghic ABC are ipotenuza BC. Aflaţi raza cercului circumscris
triunghiului, dacă: a) BC = 84 mm; b) BC = 7,8 cm; c) BC = 106 mm; d) BC = 9,2 cm.
5. Construiţi triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC şi mediana AD, dacă:
a) AD = 12 mm şi AC = 1,5 cm; b) AD = 15 mm şi AB = 1,3 cm;
c) AD = 14 mm şi AB = 1,3 cm; d) AD = 21 mm şi AB = 1,5 cm.
Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (2)
Triunghiul dreptunghic cu un unghi de 30°
Teoremă. Un triunghi dreptunghic are un unghi de 30° dacă şi numai dacă lungimea
unei catete este jumătate din lungimea ipotenuzei.
Necesitatea (). Ipoteza. Desenul; triunghiul ABC este dreptunghic în A, (1); m(ÐC)
= 30°, (2). Concluzia. AB = 0,5 · BC. C
Demonstraţie. Se construieşte mediana [AD], (3). Conform teoremei me-
30°
dianei triunghiului dreptunghic, (3) implică: triunghiul ABD este isoscel cu D
baza [AB], (4). Conform proprietăţii unghiurilor triunghiului dreptunghic,

A B
(2) implică: m(ÐC) = 60°, (5). (4) şi (5) implică: triunghiul ABD este echila-
teral, (6). (6) implică: AB = 0,5 · BC, q.e.d.
Suficienţa (). Ipoteza. Desenul; triunghiul ABC este dreptunghic în A, (1); AB =
0,5BC, (2). Concluzia. m(ÐC) = 30°.
Demonstraţie. Se construieşte mediana [AD], (3). Conform teoremei medianei triun
ghiului dreptunghic, (3) implică: triunghiul ABD este isoscel cu baza [AB], (4). (2) şi (4)
implică: triunghiul triunghiul ABD este echilateral, (5). Conform teoremei unghiurilor
triunghiului echilateral, (5) implică: m(ÐC) = 60°, (6).
Conform teoremei unghiurilor triunghiului dreptunghic, (1) şi (6) implică: m(ÐC) =
30°, q.e.d.
Corolar. Lungimea catetei opuse unghiului de 30° este egală cu jumătate din
lungimea ipotenuzei.
Triunghiul dreptunghic cu un unghi de 15°
Teoremă. Un triunghi dreptunghic are un unghi de 15° dacă şi numai dacă înălţimea
din vârful unghiului drept are lungimea egală cu un sfert din lungimea medianei care co-
respunde ipotenuzei.
Necesitatea (). Ipoteza. Desenul; triunghiul ABC este dreptunghic în A
A, (1); m(ÐC) = 15°, (2); [BD] ≡ [DC], (3); AE ^ BC, (4). B C15°
E D
Concluzia. AE = 0,25BC.
Demonstraţie. Conform teoremei medianei triunghiului dreptunghic,
(3) implică: triunghiul DAC este isoscel cu baza [AC], (5). Conform proprietăţii unghiu-
rilor triunghiului isoscel şi a teoremei II a unghiului exterior, (5) implică: m(ÐADE) =
30°, (6). Conform teoremei triunghiului dreptunghic cu un unghi de 30°, (6) implică: AE
= 0,5AD, (7). Conform teoremei medianei triunghiului dreptunghic, (7) implică: AB =
0,25BC, q.e.d.
Corolar. Lungimea înălţimii din vârful unghiului drept al unui triunghi drep-
tunghic cu un unghi de 15° este egală cu un sfert din lungimea ipotenuzei triunghiului.
****************************************************
a) Un triunghi dreptunghic are un unghi de 30° dacă şi numai dacă ...
b) Lungimea catetei opuse unghiului de 30° este egală cu ...
a) Un triunghi dreptunghic are un unghi de 15° dacă şi numai dacă ...
b) Lungimea înălţimii din vârful unghiului drept al unui triunghi dreptunghic cu
un unghi de 15° este egală cu ...
a) raza cercului circumscris de 13 mm şi AC = 1,4 cm;
b) raza cercului circumscris de 15 mm şi AC = 1,7 cm;
c) raza cercului circumscris de 17 mm şi AC = 1,9 cm;
d) raza cercului circumscris de 19 mm şi AC = 2 cm.
a) raza cercului circumscris de 18 mm şi m(ÐC) = 25°;
b) raza cercului circumscris de 24 mm şi m(ÐC) = 21°;
c) raza cercului circumscris de 25 mm şi m(ÐB) = 72°;
d) raza cercului circumscris de 26 mm şi m(ÐB) = 31°.
5. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A şi m(ÐC) = 30°. Aflaţi:
a) BC, dacă AB = 75 cm; b) AB, dacă BC = 28 34 cm; c) BC, dacă AB = 87 26 cm;
d) BC, dacă AB = 97 cm; e) AB, dacă BC = 67 22 cm; f) BC, dacă AB = 14 19 cm.
6. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A şi m(ÐC) = 60°. Aflaţi:
a) BC, dacă AC = 23 cm; b) AC, dacă BC = 13 11 cm; c) BC, dacă AC = 33 69 cm;
d) BC, dacă AC = 32 cm; e) AC, dacă BC = 61 35 cm; f) BC, dacă AC = 54 93 cm.
7. Fie triunghiul ABC, dreptunghic în A. Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului, dacă:
a) BC = 152 cm şi AB = 7,52 cm; b) AC = 3 26 cm şi BC = 6 26 cm;
c) BC = 236 cm şi AC = 11,52 cm; d) AB = 9 59 cm şi BC = 18 59 cm.
8. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, cu înălţimea AD şi m(ÐC) = 15°. Aflaţi:
a) BC, dacă AD = 23 cm; b) AD, dacă BC = 16 21 cm; c) BC, dacă AD = 29 15 cm;
d) BC, dacă AD = 97 cm; e) AD, dacă BC = 36 42 cm; f) BC, dacă AD = 79 17 cm.
9. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, cu înălţimea AD şi m(ÐC) = 75°. Aflaţi:
a) BC, dacă AD = 87 cm; b) AD, dacă BC = 65 77 cm; c) BC, dacă AD = 45 19 cm;
d) BC, dacă AD = 33 cm; e) AD, dacă BC = 30 87 cm; f) BC, dacă AD = 65 73 cm.
10. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, cu înălţimea AD. Aflaţi măsurile unghiurilor
triunghiului, dacă:
a) BC = 606 cm dacă AD = 156 cm; b) AD = 7 31 cm dacă BC = 28 31 cm;
c) BC = 642 cm dacă AD = 162 cm; d) AD = 3 41 cm dacă BC = 12 41 cm.
11. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, cu înălţimea AD, R – raza cercului circum-
scris triunghiului şi m(ÐC) = 15°. Aflaţi:
a) R, dacă AD = 136 cm; b) AD, dacă R = 49 58 cm; c) R, dacă AD = 56 51 cm;
d) R, dacă AD = 215 cm; e) AD, dacă R = 75 97 cm; f) R, dacă AD = 79 46 cm.
12. Construiţi triunghiul ABC dreptunghic în A, cu înălţimea AD şi m(ÐC) = 15°,
dacă:
a) dacă AD = 1,5 cm; b) dacă AD = 1,9 cm; c) dacă AD = 2,1 cm; d) dacă AD = 2,5 cm.
Linia mijlocie a triunghiului
Linia mijlocie
A
l Segmentele paralele sunt segmentele conţinute de drepte paralele.
l Un segment determinat de mijloacele a două laturi ale unui tri- N
P
unghi este o linie mijlocie a triunghiului. M
Triunghiul format de liniile mijlocii ale unui triunghi se numeşte B C
triunghi median.
Teorema liniei mijlocii
Teorema liniei mijlocii (1). O linie mijlocie a unui triunghi este paralelă cu una din-
tre laturile triunghiului şi lungimea ei este jumătate din lungimea acelei laturi.
Ipoteza. Desenul; [AP] ≡ [PB], (1); [AN] ≡ [NC], (2). A
Concluzia. PN || BC; PN = 0,5BC. P N L

Demonstraţie. Fie triunghiul NLC, astfel încât L este simetricul
lui P faţă de N, (3). Conform LUL, (1), (2) şi ÐANP ≡ ÐCNL (opuse B C
la vîrf): implică DANP ≡ DCNL, (4). (4) implică: [AP] ≡ [LC], (5); ÐPAN ≡ ÐNCL, (6).
(1) şi (5) implică: [PB] ≡ [LC], (7). Conform consecinţelor Teoremei Paralelelor (TP),
(6) implică: AB || LC, (8). Conform TP, (8) implică: ÐBPC ≡ ÐPCL, (9). Conform LUL,
(7), (9) şi [PC] latură comună implică DPBC ≡ DCLP, (10). (10) implică: [BC] ≡ [LP],
(11); ÐPCB ≡ ÐLPC, (12). (12) implică: PN || BC. (3) şi (12) implică: PN = 0,5BC, q.e.d.
Teorema liniei mijlocii (2). Un segment cu o extremitate mijlocul unei laturi a unui
triunghi şi cealaltă extremitate aparţinînd altei laturi a triunghiului este linie mijlocie a
acestuia dacă şi numai dacă este paralelă cu latura a treia a triunghiului.
Necesitatea este demonstrată mai sus.
Suficienţa. Ipoteza. Desenul; [DA] ≡ [DC], (1); DE || AB, (2).
Concluzia. [BE] ≡ [CE].
Demonstraţie. Se presupune, prin absurd, că mijlocul laturii BC este
F, (3). Conform teoremei directe, (1) şi (3) implică: DF || AB, (4).
Conform postulatului lui Euclid, (4) contrazice (2), (5). (5) implică: F = E, (6). (6)
implică: [BE] ≡ [CE], q.e.d.
****************************************************
Un segment determinat de mijloacele a două laturi ale unui triunghi ...
A F I
2. Reproduceţi desenul. Construiţi liniile mijlocii ale G

triunghiurilor din desen. A F I
Q D
P G H
B C E
M N Q
3. Reproduceţi desenul. D R Recunoaşteţi în situaţiile
ilustrate liniile mijlocii:
B C E H

O linie mijlocie a unui triunghi este ...
5. Triunghiul ABC are mijloacele laturilor M, N, P. Aflaţi lungimile laturi- C
lor triunghiului MNP, dacă: P

N
a) AB = 3,4 cm, BC = 36 mm, AC = 24 mm;
A
b) AB = 7 cm, BC = 82 mm, AC = 42 mm; M
B
c) AB = 4,2 cm, BC = 48 mm, AC = 27 mm.
6. Triunghiul ABC are mijloacele laturilor M, N, P. Aflaţi lungimile laturilor triunghiu
lui ABC, dacă:
a) MN = 1,3 cm, NP = 15 mm, MP = 21 mm;
b) MN = 1,6 cm, NP = 21 mm, MP = 17 mm;
c) MN = 2,5 cm, NP = 31 mm, MP = 19 mm;
d) MN = 2,9 cm, NP = 34 mm, MP = 43 mm.
7. Triunghiul ABC are mijloacele laturilor M, N, P. Aflaţi perimetrul triunghiului
MNP, dacă:
a) PABC = 7,8 cm; b) PABC = 10,5 cm; c) PABC = 104 mm; d) PABC = 16,4 mm.
8. Triunghiul ABC are mijloacele laturilor M, N, P. Aflaţi perimetrul triunghiului ABC,
dacă:
a) PMNP = 2,9 cm; b) PMNP = 37 mm; c) PMNP = 5,3 cm; d) PMNP = 45 mm.
9. Reprezentaţi desenul. Copiaţi şi completaţi A F I
propoziţiile: V
S G
a) MN || AC, ............., .............; M P R U
D T
b) .............., ............., .............;
Q
c) .............., ............., ............. B N C E H
C
10. Triunghiul ABC are mijloacele laturilor AB şi AC, respectiv M
şi N. Aflaţi măsurile unghiurilor M şi N ale triunghiului AMN dacă:
N
a) m(ÐB) = 38°, m(ÐC) = 29°; b) m(ÐB) = 109°, m(ÐC) = 21°; A

c) m(ÐB) = 57°, m(ÐC) = 93°; d) m(ÐB) = 133°, m(ÐC) = 56°.
M
B
11. Triunghiul ABC are mijloacele laturilor AB şi AC, respectiv M şi N. Aflaţi măsurile
unghiurilor B şi C ale triunghiului ABC, dacă:
a) m(ÐM) = 76°, m(ÐN) = 33°; b) m(ÐM) = 22°, m(ÐN) = 134°;
°
c) m(ÐM) = 59 , m(ÐN) = 41 ; ° d) m(ÐM) = 38°, m(ÐN) = 101°.
12. Triunghiul ABC are mijloacele laturilor M, N, P. Completaţi congruenţele de tri-
unghiuri ca în model. C
Model. [MP] ≡ [BN] (Ipoteza şi o proprietate a liniei mijlocii), [NP] ≡
P
[BM] (Ipoteza şi o proprietate a liniei mijlocii) şi [MN] latură comună N
implică (LLL) DMNP ≡ DNMB. A
a) [MN] ≡ [...] (Ipoteza şi o proprietate a liniei mijlocii), [PM] ≡ [...] M
B
(Ipoteza şi o proprietate a liniei mijlocii) şi [...] latură comună impli-
că (LLL) DMNP ≡ DPAM.
b) [MN] ≡ [......] (Ipoteza şi o proprietate a liniei mijlocii), [NP] ≡ [.....] (Ipoteza şi o
proprietate a liniei mijlocii) şi [.....] latură comună implică (LLL) DMNP ≡ DCPN.

Un segment cu o extremitate mijlocul unei laturi a unui triunghi şi cealaltă extremitate
aparţinînd altei laturi a triunghiului este linie mijlocie a acestuia dacă şi numai dacă ...
14. Reproduceţi desenul. Apli- A F I L
când teorema de la ex. 13, construiţi K
liniile mijlocii când se dă mijlocul

M H
D
X
unei laturi a triunghiului.
T
Q
J
B C E G
15. Reproduceţi desenul. Triunghiul ABC este isoscel cu A

F
I
baza BC, triunghiul DEF este echilateral şi triunghiul GHI

este dreptunghic cu ipotenuza HI. Construiţi liniile mijlocii ale
fiecărui triunghi şi stabiliţi ce tip de triunghi este triunghiul B C
D E
H
G
median.
MNP, dacă AB = 6 cm şi laturile triunghiului MNP sunt:
a) direct proporţionale cu 3, 5, 7; b) direct proporţionale cu 4, 5, 8;
c) direct proporţionale cu 5, 6, 10; d) direct proporţionale cu 4, 7, 9.
MNP, dacă AB = 6 cm şi laturile triunghiului MNP sunt:
a) invers proporţionale cu 2, 3, 4; b) invers proporţionale cu 3, 5, 6;
c) invers proporţionale cu 5, 6, 10; d) inv ers proporţionale cu 4, 5, 8.
18. Reproduceţi desenul. Punctele coliniare: A, G, A M N P
F, L, B; A, H, E, K, C; A, M, N, P; B, I, D, J, C. AH = G H
HE = EK = KC. AP || GH || FE || LK || BC; M – H – I, F E
N – E – D, P – K – I, AB || MI || DN || PJ. Se ştie că L K
AB = 12 cm şi FE = 10 cm. B C
I J
a) Recunoaşteţi liniile mijlocii numai ale triunghiu- D
rilor notate.
b) Aflaţi lungimile segmentelor: GH şi BC.
c) Aflaţi lungimile segmentelor: DE şi KJ.
d) Calculaţi lungimile segmentelor MH şi PK ajutaţi de congruenţe de triunghiuri.
e) Calculaţi lungimile segmentelor LK şi IH ajutaţi de congruenţe de triunghiuri.
f) Arătaţi că: ME = AG = GF = FL = BL.
g) Arătaţi că: GH = AM = MN = NP = BI = DI = CJ.
GH GH EF MH KJ DE KJ MH NE
h) Calculaţi: , , , , , , , , .
FE BC BC NE DE AB AB AB AB
AG AG AG GF GF GF MH MH NE NE PK
i) Calculaţi: , , , , , , , , , , .
AF AL AB GB DE AB HI MI DE AD KJ
A
19. Fie triunghiul ABC cu mediana AD. [BE] este
o mediană a triunghiului ABD; B – E – F şi A, F, G, C F
sunt puncte coliniare; DG || BE. Reproduceţi desenul. E

G
AF AG
a) Recunoaşteţi liniile mijlocii. b) Calculaţi: , .
CF AC B D
C

Sinteză
1. Reproduceţi desenul şi completaţi propoziţiile: a
N
c
a) Perechile de unghiuri alterne interne sunt ... 4 3
5 2
b) Perechile de unghiuri alterne externe sunt ...
c) Perechile de unghiuri corespondente sunt ... b 6 1
M
d) Unghiurile interne de aceeaşi parte a secantei sunt ... 7 8
d
e) Unghiurile externe de aceeaşi parte a secantei sunt ...
m 3 2 B
2. Aflaţi măsurile unghiurilor: B1, B2, B3, C1, C2, C3. 39° 1
C
n 1 3
2 141°
d
m 64° 15x° + 14°
3. Reproduceţi desenul. Aflaţi x şi y, ştiind

că m || n. n 16x° + 11°
y°
4. Fie triunghiul ABC. Aflaţi măsura unghiului C, dacă:

a) are unghiul A de 53° şi unghiul B de 96°;
b) are unghiul A de 67° şi unghiul B de 9 °.
5. Fie triunghiul ABC. Aflaţi măsura unghiului C, dacă:
a) unghiul A este complementul unui unghi de 26° şi unghiul B este suplementul
unui unghi de 122° ;
b) unghiul A este complementul unui unghi de 43° şi unghiul B este suplementul
unui unghi de 79°.
6. Fie triunghiul isoscel ABC cu baza BC. Aflaţi măsurile celorlalte unghiuri, dacă:
a) un unghi are 94°; b) un unghi are 105°; c) un unghi are 114°.
7. Fie triunghiul isoscel ABC cu baza BC. Aflaţi măsurile celorlalte unghiuri, dacă:
a) un unghi are 46°; b) un unghi are 62°; c) un unghi are 78°.
8. Construiţi triunghiul dreptunghic ABC cu mediana din vârful unghiului drept:
a) AD = 2,3 cm şi un unghi are 24°; b) AD = 2,5 cm şi un unghi are 31°.
9. Construiţi triunghiul dreptunghic ABC cu unghiul B de 30° şi cu:
a) AC = 3,2 cm; b) AC = 2,7 cm; c) AC = 1,8 cm.
10. Construiţi triunghiul dreptunghic ABC cu unghiul B de 60° şi cu:
a) AB = 2,2 cm; b) AB = 1,5 cm; c) AB = 1,9 cm.
11. Construiţi triunghiul dreptunghic ABC cu înălţimea din vârful unghiului drept:
a) AD = 1,2 cm şi un unghi are 15°; b) AD = 0,9 cm şi un unghi are 15°.
12. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu o bisectoare BD, baza:
a) BC = 2,3 cm şi unghiul DBC de 12°; b) BC = 2,6 cm şi unghiul DBC de 24°.
13. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu o înălţime BD şi baza BC, dacă:
a) BC = 2,5 cm şi BD = 2 cm; b) BC = 3 cm şi BD = 2,2 cm; c) BC = 4 cm şi BD = 2,6 cm.
Evaluare
A B
À Unghiurile M şi P formate de dreptele À Unghiurile K şi L formate de dreptele
1 1 1 1
a şi b cu secanta MP sunt a
M a şi b cu secanta KL sunt a 1 K
1 10
unghiuri .... b 1 unghiuri .... b
P L 1
Á Construiţi prin
D
F ÁConstruiţi prin A
punctele D şi F drepte- 10 punctele A şi B drepte- B

a d
le paralele cu dreapta a. le paralele cu dreapta d.
®Recunoaşteţi dreptele paralele:
a
®Recunoaşteţi dreptele paralele:
m
43° c 40° e
121°
57° d 10
57° 43,1° f
40°
b n 121,2°
¯ Examinaţi dese- 52° A

y
c
¯ Examinaţi dese- y A a
nul şi aflaţi măsurile x x d nul şi aflaţi măsurile x b x
B 10 B 50°
şi y ştiind că a || b. şi y ştiind că a || b.
°Triunghiul ABC are unghiul A de 49° °Triunghiul ABC are unghiul A de 43°
10
°
şi unghiul B de 74 . Ce măsură are un- şi unghiul B de 82°. Ce măsură are un
ghiul C? ghiul C?
± Triunghiul isoscel ABC cu baza BC ± Triunghiul isoscel ABC cu baza BC
are unghiul A de 84° şi perimetrul de 12 are unghiul A de 78° şi perimetrul de 14
cm. Aflaţi măsurile celorlalte unghiuri şi 10 cm. Aflaţi măsurile celorlalte unghiuri şi
perimetrul triunghiului format de liniile perimetrul triunghiului format de liniile
mijlocii ale triunghiului. mijlocii ale triunghiului.
 Construiţi triunghiul dreptunghic ABC 10 

Construiţi triunghiul dreptunghic ABC
cu ipotenuza BC = 4,7 cm şi unghiul B de 53°. cu ipotenuza BC = 5,2 cm şi unghiul B de 32°.
 Fie punctele A, B, C. Stabiliţi dacă  Fie punctele A, B, C. Stabiliţi dacă

punctele A, B, C sunt coliniare, dacă: punctele A, B, C sunt coliniare, dacă:
a) AB = 10 cm, BC = 8 cm, AC = 12 cm; 10
a) AB = 13 cm, BC = 9 cm, AC = 21 cm;
b) AB = 15 cm, BC = 12 cm, AC = 27 cm. b) AB = 14 cm, BC = 11 cm, AC = 21 cm.
 Construiţi triunghiul:  Construiţi triunghiul:

a) dreptunghic ABC cu ipotenuza BC, un a) dreptunghic ABC cu ipotenuza BC, un
ghiul B de 30° şi mediana AD = 3,6 cm; ghiul B de 30° şi mediana AD = 2,7 cm.
20
b) triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenu- b) triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenu-
za BC = 8,6 cm şi unghiul B de 30°; za BC = 6,4 cm şi unghiul B de 30°;
c) triunghiul isoscel ABC cu baza BC = 3,5 c) triunghiul isoscel ABC cu baza BC = 4,6
cm şi una dintre înălţimile congruente de cm şi una dintre înălţimile congruente de
2,2 cm. 3,9 cm.
Drepte paralele. Suplimentar
1. Demonstraţi teorema: segmentele cuprinse între două drepte paralele sunt congru-
ente. C
F
2. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, [AD] – mediana E
din A a triunghiului, [AE] – bisectoarea din A a triunghiu- D
lui şi [AF] – înălţimea din A a triunghiului. Demonstraţi că

[AE este bisectoarea ÐFAD. A
A
B
3. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, punctele D, E a.î.:

D – mijlocul [BC]; A – D – E; m(ÐCAD) şi m(ÐBAD) sunt B
D
C
direct proporţionale cu 1 şi 2; ÐABE este drept. Arătaţi că
AB = 0,5AE.
E
A
4. Fie triunghiul ABC, punctele D, E a.î.: D – mijlocul [BC];

A D – E; m(ÐCAD) şi m(ÐBAD) sunt direct proporţionale cu
–
1 şi 2; ÐABE este drept. Arătaţi că AB = 0,5AE. B
D
C
5. Fie triunghiul ABC şi punctele D, E, F a.î. (astfel încât): A – E – B; A – D – C; [BF

– bisectoarea ÐABD; [CF – bisectoarea ÐACE. Demonstraţi că: m(ÐBEC) + m(ÐBDC)
= 2m(ÐBFC). A
6. Fie triunghiul ABC şi punctul D a.î. A – D – C şi AD = AB. Aflaţi D
m(ÐCBD), dacă:
a) m(ÐABC) – m(ÐACB) = 34º; b) m(ÐABC) – m(ÐACB) = 26º. C B
A G C
7. Fie: pătratul ABCD cu intersecţia diagonalelor O; [DE – bi- O

E
F
sectoarea ÐADC; CE ^ DE; punctele C, F, E, G sunt coliniare a.î.

O – F – D şi A – G – D. Demonstraţi că AG = 2OF.
B D
A
D E F
8. Fie: triunghiul ABC; [CD – bisectoarea ÐACB; [BD – bi-
sectoarea ÐABP; DF || BC, D – E – F, A – E – B, A – F – C. Cal- y° x°
y° x°
culaţi EF, dacă FC = 9 cm şi BE = 7 cm. P B
C
A
9. Fie: triunghiul ABC; [BD – bisectoarea ÐABC, AD ^ BD; E D
y° x°
[CE – bisectoarea ÐACB, AE ^ CE. Demonstraţi că DE || BC. B
y° x°
C
10. Fie: triunghiul ABC; punctele D, E, F sunt mijloacele laturilor A

P
triunghiului ABC; BP o înălţime a triunghiului ABC. Demonstraţi că: F E
ÐDEF ≡ ÐDPF. C
B
D

8 Suplimentar
Intersecţia mediatoarelor. Intersecţia înălţimilor
Intersecţia mediatoarelor unui triunghi
Proprietatea mediatoarei. Teoremă. Mediatoarea unui segment este A
mulţimea punctelor planului, egal depărtate de capetele segmentului. c
Intersecţia mediatoarelor. Teoremă. Intersecţia mediatoarelor unui O
C
B a
triunghi este centrul cercului circumscris triunghiului.
Ipoteza. Desenul, (1); a mediatoarea [BC], (2); c mediatoarea [AB], (3).
Concluzia. Intersecţia dreptelor a şi A
F
c este centrul cercului circumscris tri- M
unghiului ABC.
Demonstraţie. (1) implică: dreptele C D E K L
B
a şi c sunt concurente în O, (4). Altfel, Triunghiul ascuţitunghic Triunghiul dreptunghic Triunghiul obtuzunghic
punctele A, B, C ar fi coliniare, contrar (1).
Conform proprietăţii mediatoarei, (4) implică: [OB] ≡ [OC] şi [OA] ≡ [OB], (5). (5)
punctul O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC, q.e.d.
Teoremă. Un triunghi este: ascuţitunghic dacă şi numai dacă centrul cercului cir
cumscris lui aparţine interiorului triunghiului; dreptunghic dacă şi numai dacă centrul
cercului circumscris lui aparţine triunghiului; obtuzunghic dacă şi numai dacă centrul
cercului circumscris lui aparţine exteriorului triunghiului.
Intersecţia înălţimilor unui triunghi
Concurenţa înălţimilor triunghiului. Teoremă. Înălţi- P A N
mile unui triunghi sau dreptele care le conţin sunt concuren- E

te în punctul numit ortocentrul triunghiului. F
Demonstraţie. Se construiesc: prin A, PN || BC, (1); prin B C

D
B, PM || AC, (2); prin C, MN || AB, (3). (1) implică ÐBAC ≡
ÐPBA (alterne interne cu secanta AB), (3). (2) implică ÐABC
≡ ÐPAB (alterne interne cu secanta AB), (4). Conform ULU,
M
[AB] latură comună, (3) şi (4) implică DABC ≡ DBAP, de unde
[AP] ≡ [BC], (5). La fel se obţine, [AN] ≡ [BC], (6). (5) şi (6) implică [AP] ≡ [AN], (7).
(1) şi ipoteza implică AD ^ PN, (8). (7) şi (8) implică AD este mediatoare a triunghiului
PMN, (9). În acelaşi mod se demonstrează că celelalte mediatoare ale triunghiului PMN
sunt BE şi CF, (10). A F K
Conform proprietă-
P
ţii mediatoarelor triun-
ghiului, (9) şi (10) im-
plică: dreptele AD, BE M
EL
şi CF sunt concurente, B Triunghiul ascuţitunghic C D Triunghiul dreptunghic Triunghiul obtuzunghic
q.e.d.
Teoremă. Un triunghi este: ascuţitunghic dacă şi numai dacă ortocentrul său aparţine
interiorului triunghiului; dreptunghic dacă şi numai dacă ortocentrul său aparţine tri
8. Suplimentar 249
unghiului; obtuzunghic dacă şi numai dacă ortocentrul său aparţine exteriorului triun
ghiului.
****************************************************
a) Mediatoarea unui segment este mulţimea punctelor planului, ...
b) Intersecţia mediatoarelor unui triunghi este ...
c) Un triunghi este: ascuţitunghic dacă şi numai dacă centrul cercului circumscris
lui ...
d) Un triunghi este: dreptunghic dacă şi numai dacă centrul cercului circumscris
lui ...
e) Un triunghi este: obtuzunghic dacă şi numai dacă centrul cercului circumscris
lui ...
a) Înălţimile unui triunghi sau dreptele care le conţin sunt concurente ...
b) Un triunghi este ascuţitunghic dacă şi numai dacă ortocentrul său ...
c) Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai dacă ortocentrul său ...
d) Un triunghi este obtuzunghic dacă şi numai dacă ortocentrul său ...
3. Construiţi cercul circumscris triunghiului echilateral cu laturile de:
a) 1,8 cm; b) 2,3 cm; c) 2,6 cm; d) 2,7 cm.
4. Copiaţi şi completaţi axioma: Construiţi cercul circumscris triunghiului dreptung-
hic ABC cu ipotenuza BC, dacă:
a) AB = 1,5 cm şi m(ÐB) = 43°; b) AB = 1,6 cm şi m(ÐC) = 47°;
c) AC = 1,8 cm şi m(ÐB) = 37°; d) AB = 2,3 cm şi m(ÐC) = 49°.
5. Construiţi cercul circumscris triunghiului isoscel ABC cu baza BC, dacă:
a) BC = 2 cm şi m(ÐA) = 102°; b) BC = 2,3 cm şi m(ÐA) = 104°;
c) BC = 1,8 cm şi m(ÐA) = 110°; d) BC = 2,5 cm şi m(ÐA) = 108°.
6. Construiţi ortocentrul triunghiului ABC cu:
a) AB = 1,5 cm, AC = 2,2 cm şi m(ÐA) = 21°;
b) AB = 1,8 cm, AC = 2,3 cm şi m(ÐA) = 90°;
c) AB = 2 cm, AC = 2,5 cm şi m(ÐA) = 105°;
d) AB = AC = 3, 2 cm şi mediana AD = 1,5 cm.
7. Construiţi triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC:
a) înălţimea AD = 1,2 cm şi bisectoarea AE = 1,8 cm;
b) înălţimea AD = 1,6 cm şi bisectoarea AE = 2,2 cm;
c) înălţimea AD = 1,8 cm şi bisectoarea AE = 2,1 cm.
8. Construiţi triunghiul dreptunghic ABC cu ipotenuza BC:
a) înălţimea AD = 1,3 cm şi mediana AE = 1,9 cm;
b) înălţimea AD = 1,6 cm şi mediana AE = 2,2 cm;
c) înălţimea AD = 1,5 cm şi mediana AE = 2,3 cm;
d) înălţimea AD = 1,8 cm şi mediana AE = 2,5 cm.
250 8. Suplimentar
Intersecţia bisectoarelor. Intersecţia medianelor
Intersecţia bisectoarelor unui triunghi
Proprietatea bisectoarei. Teoremă. Un punct aparţine bisectoarei unui unghi dacă
şi numai dacă este egal depărtat de laturile unghiului.
l Cercul tangent laturilor unui triunghi se numeşte cercul înscris în triunghi.
Teorema intersecţiei bisectoarelor. Bisectoarele unui unghi se intersectează în cen

trul cercului înscris în triunghi.
Demonstraţie. Fie triunghiul ABC. Bisectoarea unui unghi conţine toate A
punctele interiorului unghiului, egal depărtate de laturile acestuia, (1).

(1) implică: punctele bisectoarei unghiului A sunt egal depărtate de latu- I
rile AB şi AC ale triunghiului ABC, (2); punctele bisectoarei unghiului B C
B
sunt egal depărtate de laturile AB şi BC ale triunghiului ABC, (3).
Fie I intersecţia bisectoarelor unghiurilor B şi C. (2) şi (3) implică: I este egal depărtat
de laturile triunghiului ABC, de unde I este centrul cercului înscris în triunghiului, q.e.d.
Intersecţia medianelor unui triunghi
Teoremă. Medianele triunghiului sunt concurente în centrul de greutate al triunghiu
lui şi centrul de greutate se află pe fiecare mediană de două ori mai aproape de mijlocul
laturii decât de vârful triunghiului opus acelei laturi. A
Demonstraţie. Se construiesc: G intersecţia medianelor [AD]
şi [BE]; linia mijlocie DE; ND || CG || ME; [MN]; F, intersecţia M
[CG cu AB, (1). Conform Teoremei liniei mijlocii 2 (TLM2), F E
G
(1) implică: [MN] este linie mijlocie a triunghiului ABG, (2). Con- P
form TLM2, (2) implică [MP] este linie mijlocie a triunghiului N
AFG, (3). Conform TLM1, (1) şi (2) implică DE || MN şi [DE] ≡ B D
C
[MN], (4). Conform ULU, (4) implică DDEG ≡ DMNG, de unde G este mijlocul [MD]
şi [NE], (5). Conform TLM2, (1) şi (5) implică: [PG] este linie mijlocie a triunghiului
MND, (6). Conform LUL, (3) şi (6) implică DPNG ≡ DPMF, de unde MF || BG, (7).
Conform TLM2, (1) şi (7) implică [FM] este o linie mijlocie a triunghiului ABG, de unde
[CF] este a treia mediană a triunghiului ABC. (1) şi (5) implică AG = 2GD şi BG = 2GE.
În acelaşi mod se demonstrează că CG = 2GF, q.e.d.
O proprietate a triunghiului isoscel
Teoremă. Triunghiul isoscel are proprietatea: centrul cercului circumscris, centrul
cercului înscris, ortocentrul şi centrul de greutate sunt conţinute de mediana din vârful
triunghiului isoscel.
O proprietate a triunghiului echilateral
Teoremă. Triunghiul echilateral are proprietatea: centrul cercului circumscris, cen
trul cercului înscris, ortocentrul şi centrul de greutate coincid.
****************************************************
a) Un punct aparţine bisectoarei unui unghi dacă şi numai dacă ...
b) Cercul tangent laturilor unui triunghi se numeşte ...
8. Suplimentar 251
c) Un punct aparţine bisectoarei unui unghi dacă şi numai dacă ...
a) Un punct aparţine bisectoarei unui unghi dacă şi numai dacă ...
b) Medianele triunghiului sunt concurente în ...
c) Centrul de greutate se află pe fiecare mediană ...
a) Triunghiul isoscel are proprietatea: centrul cercului circumscris, centrul cercu
lui înscris, ortocentrul şi centrul de greutate ...
b) Triunghiul echilateral are proprietatea: centrul cercului circumscris, centrul
cercului înscris, ortocentrul şi centrul de greutate ...
4. Construiţi cercul înscris în triunghiul echilateral cu latura de: a) 2 cm; b) 3 cm.
5. Construiţi cercul înscris în triunghiul isoscel ABC cu baza BC, dacă:
a) AB = 2 cm şi mediana AE de 1,5 cm; b) AB = 2,5 cm şi mediana AE de 1,7 cm;
c) AB = 3 cm şi mediana AE de 1,8 cm; d) AB = 3,2 cm şi mediana AE de 1,8 cm.
6. Construiţi cercul înscris în triunghiul ABC, dacă:
a) AB = 2,2 cm, BC = 3 cm şi AC = 3,3 cm;
b) AB = 2,8 cm, BC = 3,1 cm şi AC = 2,5 cm;
c) AB = 3,2 cm, BC = 2,9 cm şi AC = 2,6 cm;
d) AB = 2,4 cm, BC = 3,4 cm şi AC = 2,7 cm.
7. Construiţi triunghiul isocel ABC cu baza BC, dacă:
a) BC = 2 cm şi mediana BD de 3 cm;
b) BC = 2,4 cm şi mediana BD de 3,6 cm;
c) BC = 1,8 cm şi mediana BD de 2,7 cm;
d) BC = 2,6 cm şi mediana BD de 3,9 cm.
8. Construiţi bisectoarele şi cercul înscris în triunghiul dreptunghic cu ipotenuza BC,
dacă:
a) AB = 2,1 cm şi AC = 2,7 cm; b) AB = 2,4 cm şi AC = 2,9 cm;
c) AB = 1,9 cm şi AC = 3,1 cm; d) AB = 2,6 cm şi AC = 3,2 cm.
9. Construiţi bisectoarele şi cercul înscris în triunghiul dreptunghic cu ipotenuza BC,
dacă:
a) mediana AD = 1,8 cm şi AC = 2,1 cm;
d) mediana AD = 2,1 cm şi AC = 2,7 cm;
c) mediana AD = 2,2 cm şi AB = 2,5 cm.
10. Construiţi bisectoarele şi cercul înscris în triunghiul dreptunghic cu ipotenuza BC
şi m(ÐB) = 15°, dacă:
a) înălţimea AD = 0,8 cm; b) înălţimea AD = 1,1 cm; c) înălţimea AD = 1,2 cm.
11. Construiţi medianele triunghiului dreptunghic cu ipotenuza BC şi m(ÐB) = 30°,
dacă:
a) mediana AD = 2,3 cm; b) mediana AD = 2,1 cm; c) mediana AD = 3,2 cm.
252 8. Suplimentar
I negalităţi între elementele triunghiului
Inegalităţi între elementele unui triunghi
Teorema inegalităţilor între elementele triunghiului. O latură a unui triunghi este
mai mică decât altă latură a triunghiului dacă şi numai dacă unghiul opus ei este mai
mic decât unghiul opus celeilalte laturi. B
Necesitatea. Ipoteza. AB < AC. x°
Concluzia. ÐACB < ÐABC.

Demonstraţie. Fie M intersecţia [AC cu C (A, AB). Atunci AMB este x°
triunghi isoscel cu baza MB, (1). Conform teoremei triunghiului isos- A M C
cel, (2) implică m(ÐABM) = m(ÐAMB) = x, (2). (1) implică M Î Int(ÐABC), de unde
ÐABM < ÐABC, (3). Conform teoremei unghiului exterior, ÐACB < ÐAMB, (4). (3) şi
(4) implică ÐACB < ÐABC, q.e.d.
Suficienţa. Ipoteza. ÐACB < ÐABC. Concluzia. AB < AC.
Demonstraţie. Fie M intersecţia [AC cu C (A, AB). Atunci AMB este triunghi isos-
cel cu baza MB, (1). Conform teoremei triunghiului isoscel, (1) implică m(ÐABM) =
m(ÐAMB) = x, (2). (2) implică: x = 0,5(180° − m(ÐBAC)), (3). Suma măsurilor unghiu-
rilor unui triunghi, proprietatea mediei aritmetice şi ipoteza implică: 180° − m(ÐBAC)
= m(ÐABC) + m(ÐACB) = 2m(ÐACB), (4). (3) şi (4) implică x° > m(ÐACB), (5). (5)
implică: M Î Int(ÐABC), (6). (1) şi (6) implică AB < AC, q.e.d.
Perpendiculare şi oblice
l Perpendiculara dintr-un punct pe o dreaptă este segmen- M
tul determinat de punct şi proiecţia lui pe dreaptă. Oblică este
Perpendiculară
oricare alt segment determinat de punctul dat şi un punct al
Ob
ă
lic
lic
Ob
ă
dreptei. d
P
Corolar. 1) Ipotenuza unui triunghi dreptunghic este mai Proiecţia punctului M pe dreapta d, pr M. d
lungă decât oricare dintre catetele lui.

2) Perpendiculara coborâtă dintr-un punct pe o dreaptă este mai scurtă decât oricare
dintre oblicele coborâte din acel punct pe aceeaşi dreaptă.
3) Latura opusă unghiului obtuz este cea mai lungă latură a triunghiului obtuzunghic.
l Distanţa de la un punct la o dreaptă este egală cu a
lungimea perpendicularei coborâte din acel punct pe Distanţa dintre drep-
tele paralele a şi b
dreaptă. b
l Distanţa dintre două drepte paralele este egală cu
lungimea perpendicularei coborâte dintr-un punct oarecare al unei drepte pe cealaltă

dreaptă.
****************************************************
a) O latură a unui triunghi este mai mică decât altă latură a triunghiului dacă şi
numai dacă ...
b) Perpendiculara dintr-un punct pe o dreaptă este ...
c) Ipotenuza unui triunghi dreptunghic este mai lungă ...
d) Perpendiculara coborâtă dintr-un punct pe o dreaptă este mai scurtă decât ...
8. Suplimentar 253
e) Latura opusă unghiului obtuz este ...
f) Distanţa de la un punct la o dreaptă este egală cu ...
g) Distanţa dintre două drepte paralele este egală cu
A F I
G
2. Ordonaţi măsurile unghiurilor fiecă-
rui triunghi: D
H
B C E
A F
I
3. Recunoaşteţi cea mai lungă dintre laturile fiecărui D
triunghi: H
G
B C E
C
A
B E
D
4. Construiţi proiecţiile punctelor pe

dreapta d: d
C
B
A
5. Comparaţi perpendiculara cu o oblică din fiecare

punct (v. desenul). d
M H N F D P
C
6. Reconstituiţi desenul şi recunoaşteţi dis- A
B E
D
tanţa de la fiecare punct la dreapta d.
7. Executaţi construcţia care permite

măsurarea distanţei dintre două drepte pa- a b c d m
ralele.
n
254 8. Suplimentar
Inegalitatea triunghiului
Inegalităţi între laturile unui triunghi
Inegalitatea triunghiului. Teoremă. Lungimea unei laturi a unui triunghi este mai
mică decât suma lungimilor celorlalte două laturi ale triunghiului.
Ipoteza. Desenul. Concluzia. BC < AB + AC. C
Demonstraţie. Fie M intersecţia [BA cu C (A, AC). x
Atunci AMC este triunghi isoscel cu baza MC, (1).

Conform teoremei triunghiului isoscel, (1) implică:
m(ÐACM) = m(ÐAMC) = x, (2). (2) implică A Î x M
B
Int ÐBCM, de unde ÐBMC < ÐBCM, (3). A
Conform teoremei inegalităţilor între elementele triunghiului, (3) implică: BC < BM,
(4). (1) şi (4) implică BC < AB + AC, q.e.d.
Teoremă. Triunghiul dreptunghic în A are înălţimea AD, bisectoarea AE şi mediana
AM. Atunci E este între D şi M (D − E − M). A
Inegalitatea liniilor poligonale cu aceleaşi capete C E
Teoremă. 1) Fie patrulaterul ABCD ca în desen. Atunci B

D
BC + CD < AB + AD. G M H
2) Fie situaţia ilustrată în desen. Atunci: F
I
EK + KL +LJ < EF + FG + GH + HI + IJ. K L
E
J
****************************************************
a) Lungimea unei laturi a unui triunghi este mai ...
b) Triunghiul dreptunghic în A are înălţimea AD, bisectoarea AE şi mediana AM.
Atunci ...
c) Fie patrulaterul concav ABCD cu diagonala BD în Ext ABCD. Atunci ...
2. Reproduceţi desenul. Scrieţi inegalitatea triunghiului I L
pentru două dintre laturile triunghiurilor ilustrate. H

K
G J
3. Reproduceţi desenul. Construiţi bisectoarea, me- A F
diana şi înălţimea din vârful unghiului drept. Constataţi I
D
care este ordinea pe ipotenuză a capetelor celor trei seg-
mente.
H
A G J
G
B C E
E
H
B
D
K 4. Reproduceţi desenul. Comparaţi prin măsurare liniile
C F I poligonale.
8. Suplimentar 255
Triunghiuri cu două bisectoare congruente
Teorema articulaţiei. Fie triunghiurile ABD şi ABE cu laturile [AD] ≡ [AE] şi
m(ÐDAB) > m(ÐEAB). Atunci BD > BE. E aparþine Ext ADB. Se construieºte bisectoarea unghiului DAE
Ipoteza. Triunghiurile ABD şi ABE au [AB] ≡ [DE]; ÐDAB) > ÐEAB.
parã triunghiurile ADF ºi AFE: conform (1), [AF este bisectoar
D DAE, [AD] ≡ [AE], (2). Con
Concluzia. BD > BE. implicã: ∆AFD ≡ ∆AFE, (3)
Demonstraţie. E aparţine Ext ADB. Se construieşte bisec- F
[DE] ≡ [EF], (4). Ineg
implicã: BE < EF + B
toarea unghiului DAE, (1). Se compară triunghiurile ADF şi E (4) ºi (5) impl
AFE: conform (1), [AF este bisectoarea unghiului DAE, [AD]

≡ [AE], (2). Conform LUL, ipoteza şi (2) implică: ΔAFD ≡ ?
ΔAFE, (3). (3) implică:[DE] ≡ [EF], (4). Inegalitatea triun-

ghiului implică: BE < EF + BF, (5). B
A
(4) şi (5) implică: BE < BD, q.e.d.
Triunghiul cu două bisectoare congruente
Teorema Steiner-Lemus. Triunghiul cu două bisectoare
congruente este isoscel.
Ipoteza. Desenul; [BD] ≡ [CE]; [BD] şi [CE] sînt bisec-
toare ale triunghiului ABC.
Concluzia. Triunghiul ABC este isoscel cu baza BC.
Presupunem că x ≥ y, (1). Fie DC = b, BE = a. Conform
teoremei articulaţiei, (1) implică: a ≤ b, (2). Se construieşte
paralelogramul ECDF, (3). (3) (paralelogramul are laturile
opuse congruente şi unghiurile opuse congruente) implică:
unghiul F are măsura y; EF = b; [BD] ≡ [CE] ≡ [DF]. Triunghiul BDF este isoscel cu
baza BF.
Fie t şi u, respectiv, măsurile unghiurilor B şi F ale triunghiului BEF. Atunci: x + t = u
+ y, (4). (1) şi (4) implică: t ≤ u, (5). (5) implică: b ≤ a, (6). (2) şi (6) implică: a = b, (7).
Conform criteriului de congruenţa LLL, ipoteza şi (7) implică: DBCD ≡ DCBE, (8). (8)
implică: triunghiul ABC este isoscel cu baza BC, q.e.d.
Teoremă. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă are două bisectoare congruente.
****************************************************
a) Fie triunghiurile ABD şi ABE cu laturile [AD] ≡ [AE] şi m(ÐDAB) > m(ÐEAB). ...
b) Triunghiul cu două bisectoare congruente ...
c) Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă are două bisectoare ...
2. Reproduceţi desenul. Comparaţi prin măsurare A
G
R
liniile poligonale ce au aceleaşi capete B

L
S Q
H
F
T
K I U
M
C E P
D J N

256 8. Suplimentar
a) BC = 3 cm şi bisectoarea BD = 2,5 cm;
b) BC = 2,6 cm şi bisectoarea BD = 2 cm;
c) BC = 2,8 cm şi bisectoarea BD = 2.1 cm;
d) BC = 3,2 cm şi bisectoarea BD = 2.8 cm.
a) BC = 3 cm şi raza cercului înscris în triunghi de 2 cm;
b) BC = 3,2 cm şi raza cercului înscris în triunghi de 1,5 cm;
c) BC = 2,8 cm şi raza cercului înscris în triunghi de 1 cm;
d) BC = 3.4 cm şi raza cercului înscris în triunghi de 2 cm.
5. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi isoscel, dacă bisectoarele unghiurilor con-
gruente formează un unghi de:
a) 106°; b) 108°; c) 112°; d) 108°.
6. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi isoscel, dacă înălţimile corespunzătoare
laturilor congruente formează un unghi de:
a) 112°; b) 102°; c) 119°; d) 125°.
7. Construiţi un triunghi isoscel cu înălţimile congruente de:
a) 36 mm şi baza de 43 mm; b) 2,7 cm şi baza de 36 mm;
c) 2,4 mm şi baza de 38 mm; d) 1,9 cm şi baza de 32 mm.
8. Construiţi un triunghi isoscel cu medianele congruente de:
a) 17 mm şi baza de 24 mm; b) 2,1 cm şi baza de 31 mm;
c) 21 mm şi baza de 38 mm; d) 1,9 cm şi baza de 29 mm.
9. Construiţi triunghiul isoscel ABC cu baza BC şi medianele congruente perpendicu-
lare, dacă:
a) mediana BD = 15 mm; b) mediana BD = 18 mm; c) mediana CE = 21 mm.
10. Aflaţi măsurile unghiurilor formate de bisectoarele congruente ale triunghiului
isoscel ABC, dacă:
a) m(ÐBAC) = 80°; b) m(ÐBAC) = 56°; c) m(ÐBAC) = 72°.
11. Aflaţi măsurile unghiurilor formate de bisectoarele congruente ale triunghiului
isoscel ABC, dacă:
a) m(ÐBAC) = 100°; b) m(ÐBAC) = 104°; c) m(ÐBAC) = 116°.
12. Lungimile laturilor unui triunghi isoscel sunt numere naturale de centimetri. Aflaţi
lungimile laturilor triunghiului, dacă:
a) perimetrul triunghiului este de 7 cm;
b) perimetrul triunghiului este de 8 cm;
c) perimetrul triunghiului este de 9 cm;
d) perimetrul triunghiului este de 10 cm.
13. Lungimile laturilor unui triunghi isoscel şi ale triunghiului median (format de lini-
ile lui mijlocii) sunt numere naturale de centimetri. Aflaţi lungimile laturilor triunghiului,
dacă:
a) perimetrul triunghiului median este de 7 cm;
b) perimetrul triunghiului median este de 8 cm;
c) perimetrul triunghiului median este de 9 cm.
8. Suplimentar 257
Pe n t r u c o n c u r s u r i
1. Fie triunghiul ABC cu medianele BD, CE şi AF. Demonstraţi că:
BD + CE + AF < AB + BC + AC.
1. Fie: AB = c, BC = a, AC = b, (1); M – simetricul lui B faţă de D, (2). D – M C
mijlocul [AC], (3).Conform criteriului de congruenţă ULU, (2) şi (3)  D
DBCD ≡ DMAD, (4). (4)  BC = MA = a, BD = MD, (5). Fie triunghiul
ABM, (6). Conform T. inegalităţii triunghiului, (6)  BM < AB + AM, (7). A B
(1), (5) şi (7)  2BD < a + c, (8). În acelaşi mod se deduc propoziţiile: 2CE
< a + b, (9); 2CF < b + c, (10). (8), (9) şi (10)  2(BD + CE + AF) < 2(a + b + c) Û BD + CE +
AF < AB + BC + AC.
2. Fie patrulaterul convex ABCD cu lungimile laturilor a, b, c, d şi cu lungimile dia
gonalelor d1 şi d2. Demonstraţi că: d1 + d2 < a + b + c + d. A
2. Fie triunghiul ABC, (1). Conform T. inegalităţii triunghiului, (1)  a
B d
d1 < a + b, (2). În acelaşi mod se deduce propoziţia: d1 < c + d, (3); d2 <
1
d
d2
b
b + c, (4); d2 < a + d, (5). (2), (3), (4) şi (5)  2(d1 + d2) < 2(a + b + c + C c D
d) Û d1 + d2 < a + b + c + d.
3. Fie patrulaterul convex ABCDE cu lungimile laturilor a, b, c, d, e şi cu lungimile
diagonalelor d1, d2, d3, d4 şi d5. Demonstraţi că: d1 + d2 + d3 + a
A
e
d4 + d5 < 2(a + b + c + d + e). B d
E
d5
4
d d
3. Fie triunghiul ABC, (1). Conform T. inegalităţii triunghiului, b d 2 3
1
d
C c D
(1)  d1 < a + b, (2). În acelaşi mod se deduc propoziţiile: d2 < b +
c, (3); d3 < c + d, (4); d4 < d + e, (5); d5 < e +a, (6). (2), (3), (4), (5) şi (6)  d1 + d2 + d3 + d4 +
d2 < 2(a + b + c + d).
4. Fie: triunghiul ABC cu înălţimile AD, BE, CF şi H – ortocentrul lui; M – mijlocul
[BC]; N – mijlocul [AC]; P – mijlocul [AH], (1). Demonstraţi că: ÐMNP este unghi
A
drept.
4. Se aplică: T. propr. lin. mij., (1). Conform (1), [MN] – linie mijlocie F P
 MN || AC, (2). Conform (1), [MN] – linie mijlocie  NP || BE, (3). N E
H
Se aplică: T. dr. lat. resp. par., (4). Conform (4), (2) şi (3)  ÐMNP
este unghi drept. B C
M D
5. Fie: paralelogramul ABCD; E – mijlocul [BC]; E – A – F a.î. AF ^ FD. Demonstraţi
că CF = CD. A F
5. Fie punctele C, P, R a.î. C – P – R, A – P – D, F – R – D şi CP || EA, (1). B
R
Conform T. seg. cuprinse între dr. par., (1) şi BC || AD  BC = AD, EC = E P
AP, (2). E – mijlocul [BC], (3). (2) şi (3)  P – mijlocul [AD], (4). Con- C D
–
form T. lin. mijl., (1) şi (4)  R mijlocul [FD], (5). Ip. şi (1)  CR ^ FD, (6). Conform T. prop.
tr. is.. (5) şi (6)  CF = CD, q.e.d.
6. Fie: triunghiul ABC; P – mijlocul [BC]; B – D – P; E, D, F, A – punc- A
te coliniare a.î. AF ^ CF şi BE ^ AE. Demonstraţi că PE = PF. F
6. Fie punctul Q a.î. B – E – Q şi F – P – Q, (1). E, D, F, A – puncte colini- B D C
P
are a.î. AF ^ CF şi BE ^ AE  BE || CF, (2). Conform criteriului de con- E
gruenţă ULU, P – mijlocul [BC], (1) şi (2)  DBQP ≡ DCFP, (3). (3)  Q
258 8. Suplimentar
P – mijlocul [FQ], (4). (4)  [EP] – mediana din vârful unghiului drept al triunghiului FEQ, (5).
Conform T. med. din v. ung. dr., (5)  PE = PF.
E
7. Fie: triunghiul ABC; P – mijlocul [BC]; E – A – F a.î. AF ^ CF şi A F
BE ^ AE. Demonstraţi că PE = PF.
7. Fie punctul Q a.î. E – P – Q şi F – C – Q, (1). E – A – F a.î. AF ^ CF şi B C
P
BE ^ AE  BE || CF, (2). Conform criteriului de congruenţă LUU, P – mij-
locul [BC], (1) şi (2)  DBPE ≡ DCPQ, (3). (3)  P – mijlocul [EQ], (4).
(4)  [FP] – mediana din vârful unghiului drept al triunghiului FEQ, (5). Con- Q
form T. med. din v. ung. dr., (4) şi (5)  PE = PF.
8. Fie: triunghiul ABC, dreptunghic în A; punctul D a.î. B – D – C şi AC = CD;
punctul F a.î. B – F – C şi AB = BF; punctul E a.î. A – E – B şi DE ^ AB; punctul G
a.î. A – G – C şi FG ^ AC. Demonstraţi că: DF = DE + FG.
8. Fie punctul P a.î. B – P – C şi AP ^ BC, (1). (1)  m(ÐADP) = A
(180° – m(ÐC)) : 2 = 90° – 0,5 · m(ÐC), (2). Ip.  m(ÐBDE) = G

m(ÐC), (3). Ip.  m(ÐBDE) + m(ÐADE) + m(ÐADP) = 180°, (4).
E
(2), (3) şi (4)  m(ÐADE) = 90° – 0,5 · m(ÐC), (5). (2) şi (5)  B D P F
C
m(ÐADP) = m(ÐADP), (6). Conform (6), criteriul de congruenţă
IU  DAPD ≡ DAED, (7). (7)  DE = DP, (8). În acelaşi mod se deduce că: FG = PF, (9).
(8) şi (9)  DF = DE + FG.
9. Fie: paralelogramul ABCD; punctele A Î Ext ABCD şi A Î Ext ABCD a.î. ADE
şi AFB sunt triunghiuri echilaterale. Demonstraţi că triunghiul CEF este echilateral.
9. Unghiurile ADC şi.CBA au laturile respectiv paralele, (1). Conform T. D C
ung. lat. resp. par., (1)  m(ÐADC) = m(ÐCBA) Û m(ÐADC) + 60 ° = E
A
m(ÐCBA) + 60°  m(ÐEDC) = m(ÐCBF), (2). T. seg, par. cupr. între dr. B
par.  AD = BC şi DC = AB, (3). Conform criteriului de congruenţă LUL,
Ip., (2) şi (3)  DEDC ≡ DCBF, (4). (4)  EC = FC, (5). m(ÐEAF) = 360°
F
– (m(ÐDAB) + 120 ° ) = 60 ° + (180 ° – m(ÐDAB) = 60 ° + m(ÐABC) =
m(ÐCBF), (6). Conform criteriului de congruenţă LUL, Ip., şi (7)  DEAF ≡ DCBF, (8). (8)
 EF = FC, (9). (5) şi (9)  EC = FC = EF  triunghiul CEF este echilateral, q.e.d.
10. Fie: pătratul ABCD; punctul E – mijlocul [AD]; A – F – D; a.î. CE ^ EF.
Demonstraţi că: a) ÐCED ≡ ÐAEF; b) [CE – bisectoarea ÐDCF.
10. a) ÐCED şi ÐAEF sunt unghiuri cu laturile respectiv perpendiculare, (1). A E D
Conform T. ungh. cu lat. resp. perp., (1)  ÐCED ≡ ÐAEF q.e.d. b) Fie: F
E – M – N; F – M – C; B – N – C, (2); EN ^ BC, (3). E – mijlocul [AD], (4).
M
Conform T. liniei mijlocii, Ip., (3) şi (4)  M – mijlocul ipotenuzei CF a triun-
ghiului CEF, (5). Conform T. med. din vârful ung. dr., (5)  EM = MC, (6). B N C
Conform propr. ung. tr. is., (6) ÐCEM ≡ ÐECM, (7). Ip. şi (7)  EM || CD  ÐMEC ≡ ÐECD
(alt. interne congr.) (8). (7) şi (8)  ÐECM ≡ ÐECD, (9). (9)  [CE – bisectoarea ÐDCF.
q.e.d.
11. Fie a =  17 – 2 30 –  17 + 2 30 . Aflaţi b = (a + 2 2 )2 022.
2 2
11. 17 – 2  30 = ( 15 –  2 ) ; 17 + 2  30 = ( 15 +  2 ) , (1). (1)  a =  15 –  2 –  15 –  2
= –2 2, (2). (1) şi (2)  b = 0.
8. Suplimentar 259
12. Demonstraţi propoziţia, dacă a > 1.(Radicali de 1 000 de ori)
 a(a – 1) + a(a – 1) + a(a – 1) + a(a – 1) < a.

12. Fie r valoarea expresiei din membrul stâng, (1). r şi a sunt numere pozitive, (2). (1), (2) 
r < a  a(a – 1) +  a(a – 1) +  a(a – 1) < a   a(a – 1) +  a(a – 1) < a – a(a – 1), (3).
2 2 2 2

2
2

13. Fie triunghiul ABC cu unghiul BAC ascuţit. În exteriorul triunghiului se con-
struiesc punctele D şi E, astfel încât: AD = AC, AE = AB; D şi B sunt de aceeaşi parte a
dreptei AC; E şi C sunt de aceeaşi parte a dreptei AB şi m(ÐDAC) = m(ÐBAE) = 120° +
2
m(ÐBAC); P este intersectia dreptelor BE şi CD. Demonstraţi că:
3
a) dreptele AE şi CD sunt perpendiculare;
b) dreptele PA şi DE sunt perpendiculare.
13. Fie {F} = AE ∩ CD şi m(ÐBAC) = 3a°, deci m(ÐDAC) = m(ÐBAE) = E
1 1
120° + 2a°. a) m(ÐACF) = (180° − m(ÐDAC)) = (180° − (120° +
2 2
2a°) = 30° − a°. m(ÐCAE) = m(ÐBAE) − m(ÐBAC) = 120° + 2a° −
3a° = 120° − a°, (1). (1) implică m(ÐCAF) = 180° − m(ÐCAE) = 180° A C
D
− (120° − a°) = 60° + a°. m(ÐAFC) = 180° − m(ÐCAF) − m(ÐACF) F P
= 90°, (2). (2) implică EA ^ CD, (3). b) În acelaşi mod se arată că B
DA ^ BE, (4). (3) şi (4) implică: A este ortocentrul triunghiului PDE. Prin urmare, PA ^ DE.
14. In Int ABC cu m(ÐA) = 100° şi m(ÐB) = 20° fie punctul D, astfel încât m(ÐDAB)
= 30° şi m(ÐDBA) = 10°. Aflaţi m(ÐACD).
14. Fie D1 Î (AD astfel încât CA = CD1, D1 Î Int(ÐABC), m(ÐACD1) A
E
= 40°, m(ÐD1CB) = 20°. CG ^ AD1, G Î (AD1), D1F ^ BC, F G
Î (BC), DCD1G ≡ DCD1F (IU), D1G = D1F. D1E ^ AB, E Î D 1
D
B C
(BC), G este mijlocul lui [AD1], m(ÐD1AE) = 30°, D1F = D1G F
= D1E, deci D1 se află pe bisectoarea unghiului B, m(ÐD1BA) = 10°. D1 Î (AD, D1 Î (BD, D1 =
D, rezultă m(ÐACD) = 40°.
15. Fie un triunghi ascuţitunghic. Trei din cele şase unghiuri formate îın jurul orto-
centrului de dreptele care conţin cele trei înîlţimi au măsurile proporţionale cu numerele
5, 5 şi 7, iar suma măsurilor celorlalte trei unghiuri este egală cu 190°. Aflaţi măsurile
unghiurilor triunghiului.
15. Suma măsurilor unghiurilor proporţionale cu 5, 5, 7 este 170°. Măsurile lor sunt 5x, 5x, 7x,
cu 5x + 5x + 7x = 170. Rezultă x = 10. În jurul ortocentrului avem trei perechi de unghiuri opuse
la vârf, deci congruente. De o parte a uneia din dreptele care conţine o înălţime se află câte un
unghi din fiecare pereche. Se ştie că trei dintre unghiuri au măsurile 50°, 50°, 70°, deci celelalte
trei au măsurile 70°, 60°, 60°. Ştiind măsurile acestor unghiuri, se află măsurile unghiurilor for-
mate de înălţimi cu laturile: 20°◦, 30°, 40°. Prin urmare. măsurile unghiurilor triunghiului sunt
50°, 60°, 70°.
16. Fie triunghiul ascuţitunghic ABC, cu AB < AC, înălţimea AD şi bisectoarea AE,
260 8. Suplimentar
unde D, E aparţin (BC); triunghiul ascuţitunghic A1B1C1, cu A1B1 < A1C1, A1D1 este o
înălţime, iar [A1E1] este o bisectoare, unde D1, E1 aparţin (B1C1). Se ştie că [AB] ≡ [A1B1],
[AD] ≡ [A1D1] şi [AE] ≡ [A1E1]. Demonstraţi că triunghiurile ABC şi A1B1C1 sunt congru-
ente.
16. Deoarece DABD ≡ DA1B1D1, conform CI, rezultă ÐB ≡ ÐB1, (*), şi ÐBAD ≡ ÐB1A1D1. Pe de
altă parte, DDAE ≡ DD1A1E1 (C.I.), de unde ÐDAE ≡ ÐD1A1E1. Se ajunge la ÐBAE ≡ ÐB1A1E1,
de unde rezultă ÐBAC ≡ ÐB1A1C1. Conform (*), ULU implică DABD ≡ DA1B1C1.
17. Laturile AB, BC, CD, DA ale unui patrulater concav au mijloacele M, N, P, re-
spectiv R. Caracterizaţi punctul comun al diagonalelor patrulaterului MNPR.
17. Se aplică proprietăţile liniei mijlocii (1), proprietatea latu- A
rilor opuse ale unui paralelogram (2) şi proprietatea diagonale- R
M
lor unui paralelogram (3). [MR] este o linie mijlocie a ABD, (1). C P D
(1)  MR || BD şi MR = BD : 2, (4). Analog rezultă că: NP || B N
BD şi NP = BD : 2, (5). (4) şi (5)  MNPR este paralelogram, (6). Conform (3), (6)  diagona-
lele patrulaterului MNPR au acelaşi mijloc,
18. Fie triunghiul ABC cu AB = AC şi m(ÐBAC) = 120°. Aflaţi măsura unghiului
APQ, dacă AP ^ BC, punctul P aparţine laturii BC, CQ ^ AB şi punctul Q aparţine
dreptei AB.
Q
18. m(ÐBAC) = 120°  m(ÐACP) = 30°  m(ÐPAC) = m(ÐQAC) = 30°, (1). A
Conform IU, (1) implică ∆PAC ≡ ∆QAC, (2). (2)  AP = AQ, (3). (1) 
m(ÐPAQ) = 120°, (4). (3) şi (4)  m(ÐAPQ) = 30°. B
P
C
19. Fie triunghiul isoscel ABC cu AB = AC, iar M şi N sunt puncte ale dreptei BC,
astfel încât B este între M şi C, iar C – între B şi N. Ştiind că AM = AN, demonstraţi că:
a) BM = CN; b) PN = QM, unde P şi Q sunt respectiv mijloacele laturilor AB şi AC;
c) PM = QN.
d) Dacă {O} = MQ ∩ NP, să se arate că punctul O aparţine bisectoarei unghiului MAN.
19. a) Triunghiul AMN este isoscel  ÐAMB ≡ ÐANC, (1). ÐABC A
≡ ÐACB  ÐABM ≡ ÐACN, (2). (1) şi (2)  ÐBAM ≡ ÐCAN, (3).
Conform LUL, Ip. şi (3) implică: ∆MAB ≡ ∆NAC, (4). (4)  BM = P Q
CN. b) Ip. şi a) implică: MC = BN, (5). Conform LUL, Ip. şi (5) O
M N
implică: ∆MCQ ≡ ∆NBP, (6). (6)  QM = PN şi ÐMNP ≡ B T C
ÐNPQ, (7). c) Conform LUL, (7) implică: ∆MNP ≡ ∆NMQ, (8). (8)  PM = QN. d) Fie T mij-
locul [MN], (9). Conform Ip.,(6) şi (9)  AT ^ MN şi OT ^ BC. Rezultă A, O şi T sunt coliniare.
Ip. implică: O aparţine bisectoarei unghiului MAN.
20. Fie: triunghiul isoscel ABC cu m(ÐBAC) = 100°; [BD este bisectoarea unghiului
ABC; D Î (AC), punctul E Î BD astfel încât D Î (BE) şi BE = BC şi F Î (BC) astfel încât
AB = BF. Demonstraţi că dreptele AC şi EF sunt perpendiculare. A
20. Triunghiul isoscel ABC are unghiurile alăturate bazei: 70°
E
m(ÐABC) = m(ÐACB) = 40°, (1). Triunghiul ABF este isos- D
30
°
60°
90°
cel are bisectorea [BG]  m(ÐAGB) = 90° şi AG = GF, (2). G
60
30°
40°
°
Conform CC, (2)  DAGD ≡ DFGD, (3), (3)  m(ÐGAD) 20°

20° 70° 40°
= m(ÐGFD) = 30°, (4). (4)  m(ÐADG) = m(ÐFDG) = B F C
8. Suplimentar 261
m(ÐFDC) = m(ÐEDC) = 60°, (5).Triunghiul isoscel BCE are unghiurile alăturate bazei:
m(ÐBEC) = m(ÐBCE) = 80°, (6). (1) şi (6)  m(ÐFGD) = m(ÐECD) = 40°, (7). (7)  DFCD ≡
DECD, (8). (8)  FC = EC şi FD = DE, (9). Triunghiul isoscel DEF are m(ÐDFE) = m(ÐDEF)
= 30°, (10). (10)  dreptele AC şi EF sunt perpendiculare.
21. Fie segmentele congruente AB, BC şi AD, unde D Î (BC). Arătaţi că mediatoarea
segmentului DC, bisectoarea unghiului ADC şi dreapta AC sunt concurente.
21. Fie F mijlocul segmentului DC şi E – intersecţia bis. unghiului ADC A
cu mediatoarea segmentului DC. Triunghiul isoscel DEC are m(ÐEDC)
= m(ÐDCE) = x°, (1). [DE este bisectoarea unghiului ADC, (2). (1)
şi (2)  m(ÐADC) = 2x°, (3). Triunghiul ABD are AB = AC, (4). (4) 
m(ÐABD) = m(ÐADB) = 180° – 2x°, (5). Triunghiul ABC are AB = BC, E
(6). (6)  m(ÐBAC) = m(ÐBCA) = (180° – (180° – 2x°)) : 2 = 2x° : 2
B C
= x° , (7). (1) şi (7)  m(ÐDCE) = m(ÐBCA), (8). (8)  ÐDCE = D F
ÐBCA, (9). (9)  C, E, A sunt puncte coliniare  mediatoarea segmentului DC, bisectoarea
unghiului ADC şi dreapta AC sunt concurente în E.
22. În interiorul unghiului propriu AOD fie punctele B şi C astfel încât OA = OB, OD
= OC, segmentele AC şi BD se intersectează în punctul P, iar semidreapta PO este bisec-
toarea unghiului APD. Arătaţi că unghiurile AOB şi COD sunt congruente.
22. [PO este bisectoarea unghiului APD, (1). Fie E şi F O
proiecţiile punctului O pe la laturile unghiului APD, (2).
Conform proprietăţii bisectoarei, (1) şi (2), implică OE
= OF, (3). Conform CC, (3) implică: DAEO ≡ DBFO, (4). D
F
(4)  AE = BP şi m(ÐAOE) = m(ÐBOF) = x°, (5). În A E
C
acelaşi mod se deduce: EC = FD şi m(ÐEOC) = P
m(ÐFOD) = y ° , (6). (5) şi (6) implică: m(ÐAOC) =
m(ÐBOD) = (x + y)°, (7). Unghiurile AOB şi BOC sunt B
adiacente; unghiurile AOB şi BOC sunt adiacente; BOC şi COD sunt adiacente, (8). (7) şi (8)
implică: unghiurile AOB şi COD sunt congruente.
23. Fie triunghiul isoscel ABC cu AB =AC şi m(ÐBAC) = 30°, iar punctele E şi D
respectiv mijloacele laturilor AB şi BC. Mediatoarea laturii AB intersectează dreapta BC
în punctul P. Punctul F este mijlocul segmentului AP, iar dreptele AD şi EP se intersec-
tează în H.
a) Demonstraţi că dreptele BH şi AP sunt perpendiculare.
b) Demonstraţi că triunghiul DEF este isoscel şi aflaţi măsurile unghiurilor acestui
triunghi. A
23. a) [PE] este o mediană şi o înălţime a triunghiu-
lui ABP, (1). (1)  triunghiul ABP este isoscel cu AP =
PB, (2). [AD] este mediana din vârf a triunghiului isos- E F
cel ABC, (3). (3)  [AD] este o înălţime a triunghiului H
ABP, (4). (4)  H este intersecţia înălţimilor (ortocen-
trul) triunghiului ABP, (5). (5)  dreptele BH şi AP B P
sunt perpendiculare. b) [EF] este o linie mijlocie a tri- D C
unghiului ABP, (6). (6)  EF = 0,5 ∙ PB, (6). Triunghiul ADP este dreptunghic în D (conform
2662 8. Suplimentar
(4)) şi [DF] este mediana din vârful D, (7). (7)  DF = 0,5 ∙ AP, (8). Conform (6) şi (8) 
triunghiul DEF este isoscel cu EF = DF, (9). (3)  [AD] este din A a triunghiului ABC, (10).
(10)  m(ÐDAE) = 15°, (11). Ip. şi (3)  DE = 0,5 ∙ AB = AE, triunghiul ADE este isoscel cu
baza [AD], (12), (6), 15 + 15 = 30; 180 – 30 = 150; 150 : 2 = 75. (9), (11) şi (12)  m(ÐDEF) =
m(ÐEDF) = 75°, (13). (13)  m(ÐDFE) = 30°.
24. Fie triunghiul ABC, punctele D Î (AB) şi E Î (AC), astfel încât 3AD = 2AB şi DE
|| BC. Dacă M este mijlocul lui (AC), F este simetricul punctului E faţă de M, iar {Q} =
BM ∩ DE, atunci punctul Q este centrul de greutate al triunghiului BEF.
24. Fie AB = 6x, (1). (1)  AD = 4x, (2). Conform T. Thales, DE || BC, (1) şi (2)  AC = 6y, AE
= 4y, EF = 2y, (3). (3)  E este mijlocul lui (CF), M este mijlocul lui (EF), (4). DE || BC şi (4)
 P ({P} = BF ∩ DE) este mijlocul lui (BF), (5). (4) şi (5)  (BM) şi (BQ) sunt mediane ale
triunghiului BEF. Rezultă că Q este centrul de greutate al triunghiului BEF.
25. În interiorul pătratului ABCD, pe latura [AB] se construieşte triunghiul echila
teral ABE, iar în exteriorul său pe latura [BC] se construieşte triunghiul echilateral BFC.
Demonstreaţi că punctele D, E, F sunt coliniare.
25. Se aplică proprietatea unghiurilor unui triunghi D C
echilateral şi a triunghiurilor isoscele, (1). m(ÐDAE) E
= 90° – 60° = 30°, (2).Conform (1), (2)  m(ÐAED)
= m(ÐADE) = (180° – 30°) : 2 = 75°, (3). m(ÐDCF) F
= 90° + 60° = 150°, (4). (4)  m(ÐCDF) = m(ÐCFD)
= (180° – 150°) : 2 = 15°, (5). m(ÐEBF) = 30° +
60° = 90°, (6). m(ÐEFB) = 60° – 15° = 45°, (7).
A B
(6) şi (7)  m(ÐBEF) = 90° – 45° = 45°, (8).
Ip., (3) şi (8)  75° + 60° + 45° = 180°, (9). (9)  punctele D, E, F sunt coliniare.
26. Fie M, N, P respectiv mijloacele laturilor BC, CA, AB ale triunghiului oarecare
ABC, iar R – simetricul punctului B faţă de mijlocul segmentului EF. Cercetaţi dacă
punctele D, E, R sunt coliniare. A R
26. Fie O mijlocul [EF], (1). R – simetricul punctului B faţă de mijlocul
segmentului EF, (2). Conform LUL, (1) şi (2)  ∆OBF ≡ ∆ORE, (3). (3)  F O E
ÐOBF ≡ ÐORE, (4). (4)  BF || ER, (6). [DE] – linie mijlocie, (7). (7) 
BF || DE, (8). Conform Postulatului lui Euclid, (6) şi (8)  DE = ER, punc-
B D C
tele D, E, R sunt coliniare.
27. Paralela prin vârful A al triunghiului ABC la bisectoarea unghiului B intersectează
bisectoarea exterioară a unghiului B în punctul D, iar paralela prin A la bisectoarea
exterioară a unghiului B intersectează bisectoarea unghiului B în punctul E. Paralela
prin vârful A la bisectoarea unghiului C intersectează bisectoarea exterioară a unghiului
C în punctul F, iar paralela prin A la bisectoarea exterioară a unghiului C intersectează
bisectoarea unghiului C în punctul G. Cercetaţi dacă punc- A
tele D, G, F, E sunt coliniare.
27. Bisectoarea unui unghi al unui triunghi este perpendicu- D F
G E
lară pe bisectoarea unghiului exterior care are acelaşi vârf, (1).
(1)  ADBE şi AGCF sunt dreptunghiuri, (2). Diagonalele
B C
8. Suplimentar 263
unui dreptunghi au acelaşi mijloc, (3). (2) şi (3)  centrul dreptunghiului ADBE este mijlocul
[AB], iar centrul dreptunghiului AGCF este mijlocul [AC], (4). (2) şi [BE – bisectoare  ÐABE
≡ ÐABE ≡ ÐEBC, (5). Conform teoremei unghiurilor cu laturile respectiv paralele, (5)  DE ||
BC, (6). În acelaşi mod se deduce că GF || BC, (7). Conform postulatului lui Euclid, (4), (6) şi (7)
 DE = GF, (8). (8)  punctele D, G, F, E sunt coliniare.
28. Fie; triunghiul ABC cu mediana AM perpendicu-
X YD
lară pe AC; N – mijlocul medianei AM, (NX ^ AB şi (MY
^ BC; {D} = (NX ∩ (MY. Cercetaţi dacă punctele D, A,
C sunt coliniare. A
28. Fie MP || AP, (1). P – mijlocul [AC], (2). (2)  [NP] – linie
mijlocie, (3). (3)  DM ^ NP, (4). (1)  ND ^ MP, (5). N P
AM ^ AC, (4) şi (5)  D este ortocemtrul triunghiului B C
MNP, (6). (6)  punctele D, A, C sunt coliniare. M
A
29. Fie; triunghiul isoscel ABC cu baza BC şi m(ÐBAC) = 20°;
A E – B, A – F – C, a.î. m(ÐABF) = 20° şi m(ÐABF) = 30°. Aflaţi
–
m(ÐAFE).
29. Fie: A – Q – E a.î. FQ || BC, (1). Ip.  m(ÐABC) = m(ÐACB) = 80°, (2).
(2)  m(ÐBCE) = 50°, (3) şi m(ÐCBF) = 60°, (4). (2) şi (3)  m(ÐBCE)
= m(ÐBEC) = 50°, (5). (3) şi (5)  triunghiul BCE este isoscel cu baza CE
 BC = BE, (6). Conform T. dr. par., Ip.şi (1)  triunghiul AQF este isos-
cel cu baza QF, (7). Conform LUL, Ip. şi (7)  DABF ≡ DACQ, (8). (8)  Q F
BF = CQ şi m(ÐABF) = m(ÐACQ) = 20°, (9). (9)  m(ÐBCS) = 60°, (10).
(4) şi (10)  triunghiul BCS este echilateral, (11), şi triunghiul FQS este echi- E
S
lateral, (12). (5) şi (12)  BE = BS, (13). (12) şi (13)  m(ÐESQ) = 40°
(180 – 80 – 60 = 40), (14). (7) şi (14)  m(ÐEQS) = 40° (180 – 80 – 60 = R
40), (15). (14) şi (15)  EQ = ES, (16). Conform LLL, (11) şi (16) 
DQEF ≡ DSEF, (17). (17)  m(ÐEFQ) = 30°, (18). (1), (2) şi (18) 
m(ÐAFE) = 110°. B C
264 8. Suplimentar
Răspunsuri. Rezolvări
A LG E B R A 1 . N u m e re re a l e
Numere raţionale. Suplimentar
1. Cifrele impare în baza 10 sunt 1, 3, 5, 7, 9. Produsul lor este un număr cu cifra unităţilor 5, (1).
Numerele sunt impare,(2). (1) şi (2)  Produsul numerelor are cifra unităţilor este 5.
2. Toţi termenii sumei din stânga (membrul stâng) sunt pari, (1). (1)  y = 2, (2). (2)  2x + 6
+ 4z + 24t = 190  2x + 4z + 24t = 184  x + 2z + 12t = 92, (3). (1) şi (3)  x = 2, (4). (4)  2
+ 2z + 12t = 92, (5). (5)  2z + 12t = 90, (6). (6)  z + 6t = 45, (7). Termenii sumei din stânga
(membrul stâng) se divid cu 3, (8). (8)  z = 3, (9). (9)  3 + 6t = 45  6t = 42  t = 7.
3. Răspuns: x = y = 3, z = 5, t = 7.
4. Fie n = 7k, k Î q*, (1). [3, 4, 5, 6] = 60. (2). Conform teoremei împărţirii întregi, (1) şi (2) 
*
n = 60i + 1, i Î q , (3). (1) şi (3)  Cel mai mic număr n este 301 pentru i = 5.
5. Răspuns: 169.
6. 182 = 3 · 7 · 13, (1). (1)  182 divide 15!, (2). (1) şi (2)  n = 182k + 182 + 18, k Î q*  n
*
= 182(k + 1) + 18, k Î q  Câtul este q = 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · 8 · 9 · 10 · 11 · 12 · 14 · 15 + 1 şi
restul este r = 18.
7. Răspuns: q = 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · 8 · 9 · 10 · 12 · 14 · 15 + 1 şi restul este r = 845.
8. Cel mai mare număr natural cu cifre diferite este 9 876 543 210, (1). Un număr natural de cel
puţin ordinul 3 se divide cu 8, dacă numărul format de ultimele 3 cifre se divide cu 8, (2). 8 nu
divide 12, dar 8 divide 120, (3). (1), (2) şi (3)  Cel mai mare număr care se divide cu 8 este
9 876 543 120,
9. Suma a k numere naturale impare este un număr par, dacă şi numai dacă k este număr par, (1).
În expresia 1 + 2 + 3 + ... + (2k – 1), k este numărul termenilor impari, (2). 2k – 1 = 1 983  2k
= 1 984  2k = 1 984  k = 992, (3). (1), (2) şi (3)  n este număr impar.
10. Răspuns: Număr par.
11. Numerele abc cu proprietatea: abc = a + b + c, unde a, b, c sunt cifre în baza 10, (1).
Se constată că 1 · 2 · 3 = 1 + 2 + 3, (2). (1) şi (2)  Numerele căutate sunt: 123, 132, 213,
231, 312, 321.
12. Numerele naturale divizibile cu 125 sunt de una dintre formele: 1 000k, 1 000k + 125, 1 000k
*
+ 250, 1 000k + 375, 1 000k + 500, 1 000k + 625. 1 000k + 750, 1 000k + 875, k Î q .
14. Numărul este n = b10a, (1). Un număr se divide cu 72, dacă şi numai dacă se divide cu 8 şi
cu 9, (2). (1) şi (2)  8 divide 10a, (3). (3)  a = 4, (4). (1), (2) şi (4)  b + 1 + 4 = 9  b = 4,
(5). (4) şi (5)  n = 4 104. 15. Răspuns: 216, 612.
16. Numerele sunt abc , acb , bac , bca , cab , cba , (1). (1)  m = 100a + 10b + c + 100a + 10c +
b + 100b + 10a + c + 100b + 10c + a + 100c + 10a + b + 100c + 10b + a = 100(a + b + c) + 10(a
+ b + c) + (a + b + c) = (a + b + c)(100 + 10 + 1) = 111(a + b + c), (2). (2)  n divide m.
18. Fie numărul n = abc, (1). Se studiază cazul a = 9 şi b, c sunt cifre nenule, (2). (1) şi (2)  9bc
divide n  b + c = 18, (3), sau b + c = 9, (4). (3)  b = c = 9, (5). (5)  9bc divide n, imposibil.
La acelaşi rezultat se ajunge pentru: b = 4 şi c = 5 (180 nu divide 945); b = 5 şi c = 4 (180 nu
divide 954); b = 3 şi c = 6 (162 nu divide 936); b = 6 şi c = 3 (162 nu divide 963); b = 2 şi c = 7
(126 nu divide 927); b = 7 şi c = 2 (126 nu divide 972). Se studiază cazul a = 8 şi b, c sunt cifre
nenule, (6). (1) şi (6)  8bc divide n  bc Î {16, 24, 32, 48, 56, 64, 72, 88, 86}, (7). (7)  48
divide 816; 64 nu divide 824; 48 nu divide 832; 256 nu divide 848; 240 nu divide 856; 192 nu
Răspunsuri. Rezolvări 265
divide 864; 112 nu divide 872; 512 nu divide 888; 432 nu divide 896, (7). (7)  n = 816.
19. Răspuns: 36.
Operaţii cu numere raţionale. Suplimentar
1. Printre oricare 3 numere consecutive se află un multiplu al lui 3, (1). Conform (1), proprietatea
implică: 3 divide suma (a + b), (2). (2)  Numărul n = xya se divide cu 9, (3). Fie numerele: 987,
876, 765, 654, 543, 432, 321, (4). (3) şi (4)  n = 765, 765 = 15 ∙ 51. Răspuns: 15.
2. m = 10n + 3 + 2 · 10n – 1 = 1 · 10n + 3 + 0 · 10n + 2 + 0 · 10n + 1 + 2 · 10n – 1 = 1 · 10n + 3 + 0 · 10n + 2
n+1 n
+ 0 · 10 + 1 · 10 + 999...999
123 . Numărul m are 2 cifre de 1, 2 cifre de 0 şi n cifre de 9.
n ori
1 1 1 1 1 1 1 1
3. a) Fie s rezultatul, (1). Se ţine cont că: 1 =1– ; = – ; = – ; =
1·2 2 2·3 2 3 3·4 3 4 4·5
1–1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
; = – ; = – ; = – , (2). (1) şi (2)  s = 1 – + – + –
4 5 5·6 5 6 6·7 6 7 7·8 7 8 2 2 3 3
1 1 –1 1 –1 1 –1 1 –1 1 1 1 1
+ + + + = 1 – = . b) Procedând ca la a), rezultă: s = – +
4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 8 8 9
1– 1 1 – 1 1 – 1 25)
1– 1
4)
21
+ ... + + = = .
9 10 48 49 49 50 8 50 200
y
4. a) Suma numerelor este s = 4 · 6,8 = 27,2. x = 3 = z = t = 27,2 = 1,6. Rezultă: x = 3,2; y =
2 5 7 17
4,8; z = 8; t = 11,2. b) Răspuns: 4,5; 6; 7,5; 12.
y
5. a) Suma numerelor este s = 3 · 40,3 = 120,9. 2x = 3y = 5z  x = 10 = z = 120,9 = 3,9. Re-
15 6 31
zultă: x = 58,5; y = 39; z = 23,4. b) Răspuns: 14,4; 10,4; 5,4.
y
6. a) Suma numerelor x şi z este s = 2 · 11 = 22. x = 5 = z = t = 22 = 2,2. Rezultă: x = 6,6; y =
3 7 9 10
11; z = 15,4; t = 19,8. b) Răspuns: 2,4; 4,8; 6; 7,2.
y
7. a) Suma numerelor este s = 2 · 18,9 = 37,8. 2x = 4y = 7z  x = 7 = z = 37,8 = 2,1. Rezultă:
14 4 18
x = 29,4; y = 14,7; z = 8,4. b) Răspuns: 32; 16; 12,8.
8. a) n = 22 022 = (24)504 · 22 = 16504 · 4, (1). z(16) = 16 Mod 100 = 16; z(162) = 56; z(163) = 96;
4 5 6
z(16 ) = 36; z(16 ) = 76; z(16 ) = 16, (2). (2)  Şirul resturilor împărţirii la 100 a numărului m =
k 504
16 , k Î q , este: 16, 56, 96, 36, 76, 16, ..., (3). (1) şi (3)  504 Mod 5 = 4, (4). (4)  z(16 ) =
*
4 2 023 4 504 3 504

z(16 ) = 36, (5). (1) şi (5)  z(n) = z(36 · 4) = 44. b) n = 3 = (3 ) · 3 = 81 · 27, (1). z(81)
2 3 4 5 6
= 81 Mod 100 = 81; z(81 ) = 61; z(81 ) = 41; z(81 ) = 21; z(81 ) = 1; z(81 ) = 81, (2). (2)  Şirul
k
resturilor împărţirii la 100 a numărului m = 81 , k Î q*, este: 81, 61, 41, 21, 1, 81, ..., (3). (1) şi (3)
504 4
 504 Mod 5 = 4, (4). (4)  z(81 ) = z(81 ) = 21, (5). (1) şi (5)  z(n) = z(21 · 27) = z(567) = 67.
9. a) 8x + 15 = 18 sau 8x + 15 = –18  8x = 3 sau 8x = –33  x = 0,375 sau x = –4,125. S
= {–4,125; 0,375}. b) 5x – 19 = 35 sau 5x – 19 = –35  5x = 54 sau 5x = –16  x = 10,8
sau x = –3,2. S = {–3,2; 10,8}.
10. a) 7x + 18 = 9x – 25 sau –7x – 18 = 9x – 25  2x = 43 sau 16x = 7  x = 21,5 sau x = 0,4375.
S = {0,4375; 21,5}. b) 5x + 17 = 13x – 14 sau –5x – 17 = 13x – 14  8x = 31 sau 18x = –3  x =
3,875 sau x = – 0,1(6). S = {– 0,1(6); 3,875}.
11. a) Soluţiile verifică condiţia x – 5  0  x  5, (1). 21x + 2 = x – 5 sau 21x + 2 = 5 – x 
20x = –7 sau 22x = 3, (2). (1) şi (2)  S = . b) Soluţiile verifică condiţia x + 19  0  x  –19,
(1). 9x + 8 = x + 19 sau 9x + 8 = –x – 19  8x = 11 sau 10x = –27  x = 1,375 sau x = –2,7, (2).
(1) şi (2)  S = {–2,7; 1,375}.
266 Răspunsuri. Rezolvări

12. a) Soluţiile verifică condiţia 12 – x  0  x ≤ 12, (1). 15x + 4 = 12 – x sau 15x + 4 = x – 12
4
 16x = 8 sau 14x = –8  x = 0,5 sau 14x = –8  x = 0,5 sau x = – , (2). (1) şi (2)  S =
7
{ }
– 4 ; 0,5 . b) Soluţiile verifică condiţia 3 – x  0  x ≤ 3, (1). 5x – 13 = 3 – x sau 5x – 13 =
7
x – 3  6x = 16 sau 4x = 10  x = 2,(6) sau x = 2,5, (2). (1) şi (2)  S = {2,5; 2,(6)}.
13. a) Fiecare termen al sumei este mai mare sau egal cu 0, (1). 15x + 5 = 0  x = –3; 27x + 9 =
0  x = –3; 120x + 40 = 0  x = –3, (2). (1) şi (2)  S = {–3}. b) Fiecare termen al sumei este
mai mare sau egal cu 0, (1). 7x – 28 = 0  7x = 28  x = 4; 5x – 35 = 0  5x = 35  x = 7, (2).
(1) şi (2)  S = .
14. a) (0,3)2 + (0,4)2 = (– 0,5)2. b) (0,5)2 + (–1,2)2 = (–1,3)2. c) (0,8)2 + (–1,5)2 = (–1,7)2.
15. a) 215 = 5 · 43; 129 = 3 · 43  25 · 43 = 3243 şi 33 · 43 = 2743  3243 > 2743  m < n. b) 216 = 3
3 · 72 72 2 · 72 72 72 72
· 72; 144 = 2 · 72  4 = 64 şi 6 = 36  64 > 36  m < n.
16. a) 3s – s = 3 + 3 + 3 + ... + 3 + 3 + 3 – (3 + 32 + 33 + ... + 32 020 + 32 021 + 32 022) =
2 3 4 2 021 2 022 2 023
2 023
–3 1 004
–5
3
2 023
– 3  2s = 32 023 – 3  s = 3 . b) s =
5
.
2 4
Rădăcina pătrată. Suplimentar
1. a) 11 = 121 < 123  11 < a. b) 222 = 484 > 123  22 > a.
2
2. a) 122 = 144  17 + 12 = 29. Răspuns: 29. b) 232 = 529  131 – 23 = 108. Răspuns: 108.
c) 26 = 676  738 – 12 ∙ 26 = 738 – 312 = 426. Răspuns: 426. d) Răspuns: 7 412.
2
3. a) 132 = 169  a = 42 + 3 ∙ 13 = 81. Răspuns: 9. b) 162 = 169  a = 905 – 11 ∙ 16 = 905 – 176

2 2
= 729. Răspuns: 27. c) 22 = 484  a = 408 + 28 ∙ 22 = 408 + 616 = 1 024. Răspuns: 32. d) 29
= 841  a = 1 834 – 21 ∙ 29 = 1 834 – 609 = 1 225. Răspuns: 35.
4. a) a = 2 ∙ 74 ∙ 75 : 2 + 75 = 75(74 + 1) = 752. Răspuns: 75. b) a = 2 ∙ 2 022 ∙ 2 023 : 2 + 2 023
2
= 2 023(2 022 + 1) = 2 023 . Răspuns: 2 023.
5. a) a = 2(1 + 2 + 3 + ... + 149 + 150) – 150 = 2 ∙ 150 ∙ 151 : 2 – 150 = 150 ∙ 151 – 150 =
150(151 – 1) = 150 . Răspuns: 150. b) a = 2(1 + 2 + 3 + ... + 1 011 + 1 012) – 1 012 = 2 ∙
2
1 012 ∙ 1 013 : 2 – 1 012 = 1 012 ∙ 1 013 – 1 012 = 1 012(1 013 – 1) = 1 012 . Răspuns: 1 012.
2
7 8 3 5
6. a) 15x + 7 ≥ 0  15x ≥ –7  x ≥ – 15 , Răspuns: – 11 . c) Răspuns: – 14 . d) Răspuns: – 12 .
13
7. a) 9x + 13 ≥ 0  9x ≥ –13  x ≥ – 9 , Răspuns: –1. c) Răspuns: –10. d) Răspuns: – 9.
5
8. a) 22x – 5 ≥ 0  23x ≥ 5  x ≥ 23 , Răspuns: 5 . c) Răspuns: 7 . d) Răspuns: 5 .
23 54 71
15
9. a) 2x – 15 ≥ 0  2x ≥ 15  x ≥ , Răspuns: 8. c) Răspuns: 19. d) Răspuns: 16.
2
21
10. a) 5x + 21 < 0  5x < –21  x < – 5 , Răspuns: –5. c) Răspuns: –8. d) Răspuns: –12.
11. a) 7x – 27 < 0  7x < 27  x < 27 , Răspuns: 3. b) Răspuns: 9. c) Răspuns: 13.
7
95
12. a) 95 – 3x < 0  3x > 95  x > , Răspuns: 33. b) Răspuns: 4. c) Răspuns: 13.
3
13. a) 19 – 2x ≥ 0  2x ≤ 19  x ≤ 19 , Răspuns: 9,5. b) Răspuns: 4,625. c) Răspuns: 17,(3).
2
88
14. a) 88 – 7x ≥ 0  7x ≤ 88  x ≤ , Răspuns: 12. b) Răspuns: 9. c) Răspuns: 5.
7
15. Fie s = 1 + 1 + ... + 1 , (1). Se ţine cont că: 1 = 1 – 1 ; 1 = 1 – 1 ; 1
1·2 2·3 47 · 48 1·2 2 2·3 2 3 3·4
1–1 1 1 – 1 1 47 47
= ; ...; = s=1– = , (2). 15,(6) = , (3). (1), (2) şi (3)  a =
3 4 47 · 48 47 48 48 48 3
( )
2
47 47 11 11 1 1 1 1 1
. = 3 . Răspuns: 3 . b) Procedând ca la a), rezultă: s = – + – + ... +
12 12 12 12 7 8 8 9 61
( )
2
– 1 + 1 – 1 = 1 – 1 = 8 . Rezultă că: a = 8 · 2 = 16 = 4 . Răspuns: 4 .
9)
62 62 63 7 63 63 63 7 441 21 21
16. a) a = | 15 – x | + | 2 – x | = 15 – x + 2 – x = 17. b) a = | 2,6 – x | – | 9,8 – x | = 2,6 – x – (9,8
– x) = 2,6 – x – 9,8 + x = –7,2.
Numere iraţionale. Suplimentar
1. a) 9, 99, 999, 9999, 99999, 999999, 9999999. b) 98, 998, 9998, 99998, 999998,
9999998. c) 97, 997, 9997, 99997, 999997, 9999997. d) 96, 996, 9996, 99996, 999996,
9999996; e) 94, 994, 9994, 99994, 999994, 9999994. f) 93, 993, 9993, 99993, 999993.
g) 92, 992, 9992, 99992, 999992, 9999992. h) 91, 991, 9991, 99991, 999991, 9999991.
2. a) 13, 133, 1333, 13333, 133333, 1333333. b) 16, 166, 1666, 16666, 166666, 166666. c) 19,
199, 1999, 19999, 199999, 1999999. d) 23, 233, 2333, 23333, 233333, 2333333. e) 266, 2666,
26666, 266666, 2666666. f) 29, 299, 2999, 29999, 299999, 2999999.
3. a) 31, 331, 3331, 33331, 333331, 3333331. b) 32, 332, 3332, 33332, 333332, 3333332. c)
33, 333, 3333, 33333, 333333, 3333333. d) 34, 334, 3334, 33334, 333334, 3333334. e) 36,
336, 3336, 33336, 333336, 3333336. f) 37, 337, 3337, 33337, 333337, 3333337. g) 38, 338,
3338, 33338, 333338, 3333338. h) 39, 399, 3999, 39999, 399999, 3999999. i) 339, 3339, 33339,
333339, 3333339.
4. a) 43, 433, 4333, 43333, 433333, 4333333. b) 46, 466, 4666, 46666, 466666, 4666666. c) 49,
499, 4999, 49999, 499999, 4999999. d) 53, 533, 5333, 53333, 533333, 5333333. e) 566, 5666,
56666, 566666, 5666666. f) 599, 5999, 59999, 599999, 5999999. g) 633, 6333, 63333, 633333,
6333333. h) 666, 6666, 66666, 666666, 6666666. i) 669, 6669, 66669, 666669, 6666669. j) 73,
733, 7333, 73333, 733333, 7333333. k) 766, 7666, 76666, 766666, 7666666. l) 799, 7999,
79999, 799999, 7999999. m) 833, 8333, 83333, 833333, 8333333. n) 866, 8666, 86666, 866666,
8666666. o) 899, 8999, 89999, 899999, 8999999.
5. a) Şirul completat cu 10 termeni este: 0, 10, 1011, 1031, 102113, 10311213, 10411223,
1031221314, 1041222314, 1031321324, 1031223314, 1031223314, 1031223314, 1031223314.
Ultimii 4 termeni ai şirului sunt egali. Numărul r este un număr zecimal cu perioadă mixtă:
0,0101110311021131031121310411223103122131410412223141031321324(1031321324).
b) 1, 11, 21, 1112, 3112, 211213, 312213, 212223, 114213, 31121314, 41122314, 31221324,
21322314, 21322314. Ultimii 2 termeni ai şirului sunt egali. Numărul r este un număr zecimal
cu perioadă mixtă: 0,111211112311221121331221321222311421331121314411223143122132
4(21322314).
6. a) Pătratul MNPQ are aria egală cu suma ariilor a 9 pătrate ale reţelei. Triunghiurile dreptughi-
ce ANB, BPC, CQD şi DMA se pot aşeza astfel încât suma ariilor lor să fie egală cu suma ariilor
a 4 pătrate ale reţelei. 9 – 4 = 5. Aria pătratului ABCD este egală cu suma ariilor a 5 pătrate =
2
AB . Rezultă că AB = 2. b) Pătratul MNPQ are aria egală cu suma ariilor a 16 pătrate ale reţelei.
Triunghiurile dreptughice ANB, BPC, CQD şi DMA se pot aşeza astfel încât suma ariilor lor să
fie egală cu suma ariilor a 6 pătrate ale reţelei. 16 – 6 = 10. Aria pătratului ABCD este egală cu
2
suma ariilor a 10 pătrate = AB . Rezultă că AB =  10 .
7. a) 4x – 15 = 0  4x = 15  x = 3,75. Răspuns: 3,75. b) 82 : 5 = 16,4. Răspuns: 16,4. c) 91 :
8 = 11,375. Răspuns: 11,375. d) 37 : 6 = 6,1(6). Răspuns: 6,1(6).
8. a) 5x + 31 = 0  5x = –31  x = – 6,2. Răspuns: – 6,2. b) –37 : 3 = –12,(6). Răspuns: –12,(6).
c) –24 : 4 = –6,25 Răspuns: –6,25. d) –43 : 8 = –5,375. Răspuns: –5,375.
9. a) 8x – 27 = 9  8x = 36  x = 4,5. Răspuns: 4,5. b) 3x – 20 = 4  3x = 24  x = 8. Răspuns: 8.
c) 5x – 64 = 16  5x = 80  x = 16. Răspuns: 16. d) 9x – 71 = 1  9x = 72  x = 8. Răspuns: 4,5.
10. a) 17 – 3x = 9  3x = 17 – 9  3x = 8  x = 2,(6). Răspuns: 2,(6). b) 18 – 5x = 49  5x =
18 – 49  5x = –31  x = –6,2. Răspuns: –6,2. c) 23 – 4x = 81  4x = 23 – 81  4x = –58  x
= –14,5. Răspuns: –14,5. d) 74 – 3x = 25  3x = 25 – 74  3x = –49  x = –16,(3). Răspuns:
–16,(3).
11. a) 12 – 5x = 2  5x = 12 – 2  5x = 10  x = 2. Răspuns: 2. b) 35 – 8x = 7  8x = 35 – 7
 8x = 28  x = 3,5. Răspuns: 3,5. c) 37 – 4x = 3  4x = 37 – 3  4x = 34  x = 8,5. Răspuns:
8,5. d) 21 – 3x = 5  3x = 21 – 5  3x = 16  x = 5,(3). Răspuns: 5,(3).
12. a) 9x + 25 = 12  9x = 12 – 25  9x = –13  x = –1,(4). Răspuns: –1,(4). b) 4x + 73 = 51
 4x = 51 – 73  4x = –22  x = –5,5. Răspuns: –5,5. c) 3x + 36 = 85  3x = 85 – 36  3x
= 49  x = 16,(3). Răspuns: 16,(3). d) 8x + 52 = 19  8x = 19 – 52  8x = –33  x = –4,125.
Răspuns: –4,125.
13. a) 6x – 21 = 19  6x = 19 + 21  6x = 40  x = 6,(6). Răspuns: 6,(6). b) 4x – 68 = 39  4x =
39 + 68  4x = 107  x = 26,75. Răspuns: 26,75. c) 5x – 54 = 65  5x = 65 + 54  5x = 119 
x = 23,8. Răspuns: 23,8. d) 9x – 26 = 43  9x = 43 + 26  9x = 69  x = 7,(6). Răspuns: 7,(6).
14. a) 3 <  11 < 4  –4 < –  11 < –3 ≤ x ≤ 3 <  11 . Răspuns: –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3. b) 4 < 2
+ 3 < 5  –5 < – (2 + 3) < –4 ≤ x ≤ 4 < 2 + 3 < 5. Răspuns: –4, –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, 4. c) 6
< 7 + 4 < 7  –7 < – (7 + 4) < –6 ≤ x ≤ 6 < 7 + 4 < 7. Răspuns: –6, –5, –4, –3, –2, –1, 0, 1,
2, 3, 4, 5, 6. d) 2 ∙ 1,41 < 22 < 2 ∙ 1,42  2,82 < 22 < 2,84. 7 < 22 + 5 < 8  –8 < – (22 +
5) < –7 ≤ x ≤ 7 < 22 + 5 < 8. Răspuns: –7, –6, –5, –4, –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.
15. a) 7 <  51 < 8  7 – 2 <  51 – 2 < 8 – 2  5 <  51 – 2 < 6  –6 < – ( 51 – 2) < –5 ≤ x ≤
5 <  51 – 2 < 6. Răspuns: –5, –4, –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, 4, 5. b) Răspuns: –4, –3, –2, –1, 0, 1, 2,
3, 4. c) Răspuns: –6, –5, –4, –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6. d) Răspuns: –2, –1, 0, 1, 2.
Operaţii cu numere reale. Suplimentar
1. a) Fie a rezultatul.  6
–1 1
= 1 – , (1). (1) 
11 –  6 = 1 – 1 ,  16 – 11 = 1 – 1 ,
6 6 66  6 11  176 11  16
–
 36  31 = 1 – 1, (2). (1) şi (2)  a = 1 – 1 = 5, b) Fie a rezultatul. Se procedează ca la
...,
 1 116  31 6 6 6
1 31 – 1 . 2. a) z =  3 +  5 . b) z =  13 +  21 . c) z =  33 +  39 .
b) şi se obţine: a = 1 – =
 31 31 7 + 6  17 +  23  46 +  46
3. a) 13 – x ≥ 0  x ≤ 3 ≤ 13. Răspuns: 0, 1, 2, 3. b) 53 – 2x ≥ 0  2x ≤ 7 ≤ 53. Răspuns:
0, 1, 2, 3. c) 91 – 3x ≥ 0  3x ≤ 9 ≤ 91. Răspuns: 0, 1, 2, 3.
4. a) 75 = 5 3;  147 = 7 3. x – 5 3 = 7 3  x = 7 3 + 5 3. Răspuns: x = 12 3. b)  176 = 4
11;  891 = 911. x + 911 = 411  x = 411 – 911. Răspuns: x = –511. c)  832 = 813;
 325 = 513. 3x + 813 = 513  3x = –313. Răspuns: x = –13.
5. a)  119 =  7 · 17;  476 = 2 7 · 17.  7x –  7 · 17 = 2 7 · 17  x – 17 = 217.
Răspuns: x = 317. b)  235 =  5 · 47;  2 115 = 3 5 · 47.  5x +  5 · 47 = 3 5 · 47  x
+ 47 = 347. Răspuns: x = 247. c)  424 =  8 · 53;  3 816 = 3 8 · 53.  8x –  8 · 53 =
3 8 · 53  x – 53 = 353. Răspuns: x = 453.
6. a) Dacă suma a două sau mai multe numere mai mari sau egale cu 0 este egală cu 0, atunci
fiecare număr este egal cu 0, (1). (1)  11x –  209 = 0, 23y +  621 = 0, 17z –  221 = 0, (2).
(1) şi (2)  11x =  209, 23y = –  621, 17z =  221  x = 19, y = – 27, z = 13. b) (1) 
24x –  624 = 0, 42y +  2 016 = 0, 59z –  3 009 = 0  24x =  624, 42y = –  2 016 ,
59z =  3 009  x = 26, y = – 48, z = 51.
7. a) Dacă suma a două sau mai multe numere mai mari sau egale cu 0 este egală cu 0, atunci
fiecare număr este egal cu 0, (1). (1)  47x –  2 021 = 0, 54y +  3 024 = 0, 66z –  4 224
= 0, (2). (1) şi (2)  47x =  2 021, 54y = –  3 024, 66z =  4 224  x = 43, y = – 56,
z = 67. b) (1)  52x –  3 016 = 0, 69y +  4 209 = 0, 86z –  7 224 = 0  52x =  3 016,
69y = –  4 209, 86z =  7 224  x = 58, y = – 61, z = 84.
8. a) Deoarece y ≤ 0, rezultă a = –6| x |y  –2y . b) Deoarece z ≤ 0, rezultă a = –5| y |z2  –7z .
2
c) Deoarece x ≤ 0, rezultă a = 4| y |x –3x . d) Deoarece x ≤ 0, rezultă a = –3| z |x3 –5x .
 
9. a) | x – 21 | = 21 – x  21 – x ≥ 0  x ≤ 4 < 21. Răspuns: 0, 1, 2, 3, 4. b) | 3x – 95 | =
95 – 3x  95 – 3x ≥ 0  3x ≤ 9 < 95. Răspuns: 0, 1, 2, 3.
10. a) | x – 63 | = 63 – x  63 – x ≥ 0  x ≤ 7 < 63. Răspuns: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. b) | 4x –
 219 | =  219 – 4x   219 – 4x ≥ 0  4x ≤ 14 <  219. Răspuns: 0, 1, 2, 3.
11. a) a = 28 – 72 + 80 = 2 7 – 6 2 + 4 5 = 2( 7 – 3 2 + 2 5) şi b = 63 –  162 +  180
a 2( 7 – 3 2 + 2 5) 2
= 3 7 – 9 2 + 6 5 = 3( 7 – 3 2 + 2 5). = = . b) a = 50 +  1 225
b 3( 7 – 3 2 + 2 5) 3
–  2 475 = 5 2 + 35 – 1511 = 5( 2 + 7 – 311) şi b = 72 +  1 764 –  3 564 = 6 2 + 42 –
a 5( 2 + 7 – 311) 5
1811 = 6( 2 + 7 – 311). = = .
b 6( 2 + 7 – 311) 6
5 6  515 752 2
12. a)Numărul x este extremul unei proporţii. Rezultă x =
435
=
47
= 18,75
7 
.
7 3  412 286 6 515  418 1510 10

b) x =
542
=
57
= 5,6

7
. c) x =
335
=
7
= 15
7.
2. Calcul algebric
Expresii algebrice. Suplimentar
1. O franzelă costă f lei. Se consumă n franzele. Ele costă nf lei. Cartofii costă c lei. Se consumă
m kg şi costă mc lei. Carnea costă d lei. Se consumă p kg şi costă în total pd lei.Laptele costă l lei.
Se consumă q litri şi costă în total ql lei. Pachetul de unt costă u lei. Se consumă r pachete şi
costă în total ru lei. În total se cheltuie în lei: a = nf + mc + pd + ql + ru. Răspuns: a = nf + mc
+ pd + ql + ru.
–
2. a) 18a – 16b + 6c – 25a – 70b + 22c = 7a – 86b + 28c . b) 128a – 50a + 72 – 15a –
2 2
60 60 60 60 60 60 60 80 80 80 80

28a 11 113a2 – 78a + 83
+ = . 3. a + 2a + 3a + 4a + 5a + ... + 2 022a = 1 011 · 2 023a. Răspuns:
80 80 80
1 011a. 4. 2 023 = 2m – 1  2 024 = 2m  m = 1 012. Numărătorul raportului este 1 012 a.
2
2
Răspuns: 1 012a. 5. 1 + 2 + 3 + ... + 2 021 + 2 022 + 2 021 + ... + 3 + 2 + 1 = 2 022 . Răspuns:
1 011a. 6. Răspuns: a) 0,(1)a. b) 0,(01)a2. c) 0,(001)a325. 7. Răspuns: a) 0,(3)a. b) 0,(07)a5. c)
0,(019)a15. 8. a) 0,(2) + 0,(3) + 0,(4) = 1; 14 + 7 + 84 = 105. Răspuns: 105x. b) 0,(45) +
0,(31) + 0,(23) = 1; 41 + 74 + 36 + 1 = 152. Răspuns: 152x. c) 0,(427) + 0,(572) = 1; 34
+ 9 + 1 = 44. Răspuns: 44x.
9. a) 9 – 0,(2) – 7,(7) = 2 – 0,(2) – 0,(7) = 1. Răspuns: a2. b) 40 – 0,(35) – 0,(64) = 40 – 1 = 39.
Răspuns: 39a2. c) 67 – 0,(268) – 0,(731) = 67 – 1 = 66. Răspuns: 66a2.
10. a) 0,0(1) + 0,0(3) + 0,0(5) = 0, 1; 4,1 + 7 + 9 = 20,1. Răspuns: 20,1y. b) 6,0(24) + 0,0(32)
+ 0,0(43) = 6,1. Răspuns: 6,1y. c) 5,0(523) + 8,0(476) = 13,1. Răspuns: 8,1y.
11. a) 5,23(4) + 7,00(2) + 6,00(3) = 18,24. Răspuns: 18,24ab2. b) 1,7(12)c + 4,0(23) +
9,2(30) + 14,0(34) = 29. Răspuns: 29c. 12. m = 1 + 2 + 3 + ... + 100 = 50 · 101 = 5 050; n = 1
+ 2 + 3 + ... + 200 = 100 ·201 = 20 100. Răspuns: 5 050x20 100.
13. s = 5(1 + 2 + 3 + ... + 200) = 100 500. Se grupează numerele 0, 1, 2, ..., 998. 999 astfel: (0,
999), (1, 998), (2, 997), ..., (998, 1), (999, 0). Suma cifrelor în fiecare grup este 27. Suma tuturor
cifrelor este 27 001. Răspuns: 100 500x27 001.
14. 2 586 = 2 · 3 · 431; d = 2 · 2 · 2 = 8; m = 54 321; n = 65 432. Răspuns: 8x54 321y65 432.
Operaţii cu numere exprimate prin litere (1).
Suplimentar
1. a) 28 + 45 = 53 , (1). ( 28b) + ( 45b)4 = 282b2 + 452b2 = (282 + 452)b2, (2). (1) şi (2) 
2 2 2 4
 282b2 + 452b2 =  532b2 = 53| b | = 53b. b) 332 + 562 = 652. Răspuns: 65b. c) 362 + 772 = 852.
Răspuns: 85b.
2. a) 89 – 39 = 80 , (1). ( 89x ) – ( 39x ) = 89 x – 39 x = (89 – 39 )x , (2). (1) şi (2) 
2 2 2 4 4 2 2 2 2 2 2 2
 892x2 – 392x2 =  802x2 = 80| x | = 80x. b) 732 – 482 = 552. Răspuns: 55x. c) 972 – 722 = 652.
Răspuns: 65x.
2 2 2 2 2 2 4 4 4 2 2 2 2 2 2
3. a) 16 + 63 = 65 şi 65 + 72 = 97 , (1). ( 16n) + ( 63n) + ( 72n) = 16 n + 63 n + 72 n
2 2 2 2 2 2 2 2
= (16 + 63 + 72 )n = (65 + 72 )n = 97 n , (2). (1) şi (2)   16 n + 63 n + 72 n =  97 n
2 2 2 2 2 2 2 2 2
= 97| n | = – 97n. b) 24 + 32 = 40 şi 40 + 42 = 58 . Răspuns: –58n.

2 2 2 2 2 2
4. 30 + 40 = 50 , 50 – 14 = 48 , 48 + 64 = 80 , 80 + 150 = 170 , 170 – 168 = 26 şi 26

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
– 242 = 102, (1). ( 30a)4 + ( 40a)4 – ( 14a)4 + ( 64a)4 + ( 150a )4 – ( 168a )4 – ( 24a)4 =
30 a + 40 a – 14 a + 64 a + 150 a – 168 a – 24 a = (30 + 40 – 14 + 64 + 150 – 168 – 24 )a
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
= (50 – 14 + 64 + 150 – 168 – 24 )a = (48 + 64 + 150 – 168 – 24 )a = (170 – 168 – 24 )a

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
= (26 – 24 )a = 10 a , (2). (1) şi (2)  30 a + 40 a – 14 a + 64 a + 150 a – 168 a – 24 a

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2
=  10 a = 10| a | = – 10a.
5. a) (–12) + (–35) = 37 ; (12 a c + 35 a c ) : 37 = (12 + 35 )a c : 37 = 37 a c : 37 = a c .
2 2 2 2 4 8 2 4 8 2 2 2 4 8 2 2 4 8 2 4 8
Răspuns: a c . b) (–80) + (–39) = 89 ; (80 b c + 39 b c ) : 89 = (80 + 39 )b c : 892 =

2 4 2 2 2 2 8 16 2 8 16 2 2 2 8 16
89 b c : 89 = b c . Răspuns: b c . c) Răspuns: a d .
2 8 16 2 8 16 4 8 2 6
6. a) (–61) – (–11) = 60 ; (61 a x – 11 a x ) : 60 = (61 – 11 )a x : 60 = 60 a x : 60 = a x .

2 2 2 2 8 8 2 8 8 2 2 2 8 8 2 2 8 8 2 8 8
Răspuns: a x . b) Răspuns: b y . c) Răspuns: a z .

4 4 6 2 8 6
7. Fie r valoarea expresiei, (1). 1132 – 1122 = 152, 152 + 202 = 25, 252 – 242 = 72, (2). 1132a16x20
– 1122a16x20 + 202a16x20 – 242a16x20 = (1132 – 1122 + 202 – 242)a16x20 = (152 + 202 – 242)a16x20 =
16 20 2 16 20 2 16 20 2 16 20 8 10
(25 – 24 )a x = 7 a x , (3). (1), (2) şi (3)  r =  7 a x : 7 =  a x = a x . Răspuns:
2 2
ax .
8 10
8. a) s = 1 + x + x2 + x3 + ... + x100, (1). (1)  sx = x + x2 + x3 + x4 + ... + x100 + x101, (2). (1) şi (2) 
sx – s = x + x + x + x + ... + x + x – (1 + x + x + x + ... + x )  s(x – 1) = x + x + x + x +
2 3 4 100 101 2 3 100 2 3 4
x –1
101
... + x + x – 1 – x – x – x – ... – x  s(x – 1) = x – 1  s = (x – 1) : (x – 1)  s =
100 101 2 3 100 101 101
.
x–1
b) s = 1 – x + x – x + ... + x , (1). (1)  sx = x – x + x – x + ... – x
2 3 1 000 2 3 4 1 000 1 001
+ x , (2). (1) şi (2)
 sx + s = x – x + x – x + ... – x + (1 – x + x – x + ... + x )  s(x + 1) = x – x +
2 3 4 1 000 1 001 2 3 1 000 2
+x
x – x + ... – x + 1 – x + x – x + ... + x
3 4 1 000 1 001 2 3 1 000 1 001 1 001
+x  s(x + 1) = x + 1  s = (x + 1) : (x
1 001
x +1
+ 1)  s = .
x+1
9. a) s = 1 + 2x + 3x2 + 4x3 + ... + 101x100, (1). (1)  sx = x + 2x2 + 3x3 + 4x4 + ... + 100x100 +
101x , (2). (1) şi (2)  sx – s = x + 2x + 3x + 4x + ... + 100x + 101x – (1 + 2x + 3x + 4x +
101 2 3 4 100 101 2 3
x –1
101
... + 101x )  s(x – 1) = 101x – (1 + x + x + x + ... + x )  s(x – 1) = 101x –
100 101 2 3 100 101
 s(x
x–1
102
– 101x101 – x101 + 1 – 102x101 + 1 101x – 102x + 1
102 101
– 1) = 101x
102
 s(x – 1) = 101x s= .
x–1 x–1 (x – 1)
2
b) s = 1 – 2x + 3x – 4x + ... – 1 001x , (1). (1)  sx = x – 2x + 3x – 4x + ... – 1 000x

2 3 1 000 2 3 4 1 000
+
1001x , (2). (1) şi (2)  sx + s = x 2x + 3x 4x + ... 1 000x + 1001x + (1 2x + 3x –
– – – –
1 001 2 3 4 1 000 1 001 2
4x + ... – 1 001x )  s(x + 1) = 1 001x + (1 – x + x – x + ... + x )  s(x + 1) = 1 001x

3 1 000 1 001 2 3 1 000 1 001
1 001 1 002 1 001 1 001 1 002 1 001

x +1 1 001x + 1 001x +x +1 1 001x + 1 002x +1
+  s(x + 1) = s= .
x+1 x+1 (x – 1)
2
10. Fie r valoarea expresiei din membrul stâng, (1). r şi a sunt numere pozitive, (2). (1), (2) 
2 2
 2 2

r < a  a(a – 1) + a(a – 1) +  a(a – 1) < a  a(a – 1) +  a(a – 1) < a – a(a – 1), (3).

2
2

11. a) 2x + x 5 + y 5 – 2y = 14 + 15 5  2(x – y) +  5(x + y) = 14 + 15 5  2(x – y) = 14 şi x
+ y = 15  x – y = 7 şi x + y = 15  2x = 22 şi x + y = 15  2x = 22 şi x + y = 15  x = 11 şi y = 4.
a) 3x + x 7 + y 7 – 3y = –15 + 13 7  3(x – y) +  7(x + y) = –15 + 13 7  3(x – y) = –15 şi x
+ y = 13  x – y = –5 şi x + y = 13  2x = 8 şi x + y = 13  x = 4 şi x + y = 13  x = 4 şi y = 9.
12. a) Fie r valoarea expresiei. După ce se aduce la acelaşi numitor, la numărător se află: 42 + 32
2
5 5 13
= 5 , (1). Sub radical: 2 2 2 , (2). (1) şi (2)  r =
2 2 2 2 2
. b) 5 + 12 = 13 . Răspuns: . c) 8 +
3 ·4 a 12a 60a
2 2 17
15 = 17 . Răspuns: . 13. a) Fie r valoarea expresiei. După ce se aduce la acelaşi numitor,
120a 2
24 24
la numărător se află: 25 – 7 = 24 , (1). Sub radical: 2 2 2 , (2). (1) şi (2)  r =
2 2 2
. b)
7 ·25 x 175x
40 35
41 – 9 = 40 . Răspuns: . c) 37 – 12 = 35 . Răspuns:
2 2 2 2 2 2
.
369x 444x
Formule de calcul algebric. Suplimentar
( ) ( ) ( ) ( )
2 2
1 2 2 1 a 3 2 a 9 x 7 2 x 49 3a 16 2
1. a) a + a = a + 2 + 2. b) 3 + a = 9 + 2 + 2. c) 7 + x = 49 + 2 + 2 . d) 16 + 3a
a a x
– 2 – 2
( ) ( )
2 2
9a 256 x √2 x 2 a
2
3√ 7 a
4
63
= + 2 + 2 . e) – + = + 2 + 2 . f) – + 2 = + 2 + 4.
256 9a √2 x 2 x 3√ 7 a 63 a
( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2
1 1 9 b 81 b 7a – 15 49a 225
2. a) ax2 – 2 = a2x4 – 2 + 2 4 . b) b – 9 = 2 – 2 + 81 . c) =
225
–2+ 2.
ax ax b 15 7a 49a
– 2 – 2
( ) ( )
3 3 4
x 5 a – 9√ 6 a
2
d) –
x
– √ 5
= – 2 + 3 . f) = – 2 + 486
3
5 – 2
486 4 .
√5 x 2 x 9√ 6 a a
3. (10a + 5) = 100a – 100a + 25 = 100a(a + 1) + 25 implică: pătratul lui n este p = 100c + 25,
2
unde c = a(a + 1). Pătratul lui 35 se calculează astfel: a = 3; c = 3 · 4 = 12; 5 = 25; 35 = 12 · 100
2 2
+ 25 = 1 225. Pătratul lui 45 se calculează astfel: a = 4; c = 4 · 5 = 20; 5 = 25; 45 = 20 · 100 +

2 2
25 = 2 025. Pătratul lui 115 se calculează astfel: a = 11; c = 11 · 12 = 132; 5 = 25; 115 = 132 ·
2 2
100 + 25 = 13 225. Pătratul lui 335 se calculează astfel: a = 33; c = 33 · 34 = 1 122; 5 = 25; 335
2 2
= 1 122 · 100 + 25 = 112 225. Pătratul lui 3 335 se calculează astfel: a = 333; c = 333 · 334 =
111 222; 5 = 25; 3 335 = 111 222 · 100 + 25 = 11 122 225. Pătratul lui 6 665 se calculează astfel:
2 2
a = 666; c = 666 · 667 = 444 222; 5 = 25; 6 665 = 444 222 · 100 + 25 = 44 422 225.
2 2
4. 100(n – c) + c = 100n – 100(100 – n) + (100 – n)2 = 100n + 100n – 1002 + 1002 – 200n + n2 =
2
n . Pătratul lui 76 se calculează astfel: c = 100 – 76 = 24; 76 – 24 = 52; 24 = 576; 76 = 5 200 +

2 2 2
576 = 5 776. Pătratul lui 84 se calculează astfel: c = 100 – 84 = 16; 84 – 16 = 68; 16 = 256; 84
2 2
= 6 800 + 256 = 7 056. Pătratul lui 92 se calculează astfel: c = 100 – 92 = 8; 92 – 8 = 84; 8 = 64;
2
92 = 8 400 + 64 = 8 464. Pătratul lui 97 se calculează astfel: c = 100 – 97 = 3; 97 – 3 = 94; 3 =

2 2
2
9; 97 = 9 400 + 9 = 9 409.
5. 100(n + c) + c2 = 100n + 100(n – 100) + (n – 100)2 = 100n + 100n – 1002 + 1002 – 200n + n2 =
n . Pătratul lui 103 se calculează astfel: c = 103 – 100 = 3; 103 + 3 = 106; 3 = 9; 103 = 10 600 +
2 2 2
9 = 10 609. Pătratul lui 108 se calculează astfel: c = 108 – 100 = 8; 108 + 8 = 116; 8 = 64; 108
2 2
= 11 600 + 64 = 11 664. Pătratul lui 117 se calculează astfel: c = 117 – 100 = 17; 117 + 17 = 134;
2 2
17 = 289; 117 = 13 400 + 289 = 13 689.
6. 1 000(n – c) + c2 = 1 000n – 1 000(1 000 – n) + (1 000 – n)2 = 1 000n + 1 000n – 1 0002 +
1 000 – 2 000n + n = n . Păttatul lui 998 se calculează astfel: c = 1 000 – 998 = 2; 998 – 2 = 996;
2 2 2
2 = 4; 998 = 996 000 + 4 = 996 004. Pătratul lui 996 se calculează astfel: c = 1 000 – 996 = 4;
2 2
996 – 4 = 992; 4 = 16; 996 = 992 000 + 16 = 992 016. Pătratul lui 984 se calculează astfel: c =
2 2
1 000 – 984 = 16; 984 – 16 = 968; 16 = 256; 984 = 968 000 + 256 = 968 256. Pătratul lui 875
2 2
se calculează astfel: c = 1 000 – 875 = 125; 875 – 125 = 750; 125 = 15 625; 875 = 950 000 +
2 2
15 625 = 965 625.

7. 1 000(n + c) + c2 = 1 000n + 1 000(n – 1 000) + (n – 1 000)2 = 1 000n + 1 000n – 1 0002 +
1 000 – 2 000n + n = n . Pătratul lui 1 003 se calculează astfel: c = 1 003 – 1 000 = 3; 1 003 +
2 2 2
2 2
3 = 1 006; 3 = 9; 1 003 = 1 006 000 + 9 = 1 006 009. Pătratul lui 1 008 se calculează astfel: c =
1 008 – 1 000 = 8; 1 008 + 8 = 1 016; 8 = 64; 1 008 = 1 016 000 + 64 = 1 016 064. Pătratul lui
2 2
1 335 se calculează astfel: c = 1 335 – 1 000 = 335; 1 335 + 335 = 1 670; 335 = 112 225; 1 335
2 2
= 1 670 000 + 112 225 = 1 782 225.

– – – – – –
8. a) Se ţine cont că (√ a + √ b )(√ a – √ b ) = a – b. Se amplifică raportul cu r = √ a – √ b . Răspuns:
– –
2x(√ a – √ b ) . b) Se ţine cont că (x – – – –
√ a + y √ b )(x √ a – y √ b ) = ax2 – by2. Se amplifică raportul cu
a–b – –
– – 3(x √ a + y √ b )
r = x √ a + y √ b . Răspuns: .
ax2 – by2
– – – – – – – – – – –
9. a) Rapoartele se amplifică respectiv cu: √ 2 – 1, √ 3 – √ 2 , √ 4 – √ 3 , √ 5 – √ 4 , √ 6 – √ 5 , √ 7 – √ 6 ,
– – – – – – – – – – – –
√ 8 – √ 7 , √ 9 – √ 8 . La fiecare numitor se obţine 1. √ 2 – 1 + √ 3 – √ 2 + √ 4 – √ 3 + √ 5 – √ 4 + √ 6
– – – – – – –
– √ 5 + √ 7 – √ 6 + √ 8 – √ 7 + √ 9 – √ 8 = 3 – 1 = 2.
– – – – – – – –
b) Rapoartele se amplifică respectiv cu: √ 3 – 1, √ 5 – √ 3 , √ 7 – √ 5 , √ 9 – √ 7 ,  11 – √ 9 , 13 –
– – –
 11 , 15 – 13. La fiecare numitor se obţine 2. La numărător se obţine: √ 3 – 1 + √ 5 – √ 3 +
– – – – –
√ 7 – √ 5 + √ 9 – √ 7 +  11 – √ 9 + 13 –  11 + 15 – 13 = 15 – 1. Răspuns: 0,5(15 – 1).
– – – –
10. a) √ a – √ b )(√ a + √ b ) = a – b; (a – b)(a + b) = a2 – b2; (a2 – b2)(a2 + b2) = a4 – b4; (a4 – b4)
– – – –
(a + b ) = a – b . b) (3√ a – 2√ b )(3√ a + 4√ b ) = 9a – 4b; (9a – 4b)(9a + 4b) = 81a2 – 16b2;
4 4 8 8
(81a2 – 16b2)(81a2 + 16b2) = 6 561a4 – 256b4; (6 561a4 – 256b4)(6 561a4 + 256b4) = 43046721a8
– 65536b8.
( )( )
11. a) x –
1
x
x+
1
x (
1 2 1 2 1
= x – 2; x –
2
x x )( ) 1 4 1 4 1
( )(
x + 2 = x – 4 ; x – 4 x + 4 = x – 8 ; ...; x – 32
x
4
x x x
8 1
x )32
x
1
( )
( ) 1
( 1 – 1
)( – 1
x + 32 = x – 64 . b) √ a – – √ a + – = a – ; a –
32
x
64
x √a √a ) 1
a
1
a
a+ ( )( )
1
a
1
= a – 2; a – 2 a – 2
2
a
2 1 2 1
a a( )( )
4 1
a ( 4 1
a )( 8
a)
1 8 1
a
32
( a
1
= a – 4; a – 4 a + 8 = a – 8; ...; a – 32 a + 32 = a – 64 .
32
)(
a
1 64
a
1
)
12. a) (85 13)(85 + 13) = 85 13; (85 13)(85 + 13) = 852 – 132 = 842. Răspuns: 84.
– – –
b) (65 – 63)(65 + 63) = 65 – 13; (65 – 63)(65 + 63) = 65 – 63 = 16 . Răspuns: 16.
2 2 2
( )( ) ( )( 29 – 21
)
2 2 2
1 1 1 1 1 – 1 1 – 1 1 1 20
13. a) – + = ; + = 2 = 2 . Răs-
 21  29  21  29 21 29 21 29 21 29 29 ∙ 21 2 292 ∙ 21 2
2 2
20
puns: 609 . b) ( 1
–
1
)( 1
+
1
)=
1 – 1
;
1 – 1 1
 45  53  45  53 45 53 45 53 45 53 45 ∙ 53 45 ∙ 53 ( +
1
= 2)(
53 – 45
)
2 =
28
2 2.
28
Răspuns: .
2 385
Descompunerea în factori. Suplimentar
1. a) 28ax + 14axy + 16bx2 + 8bxy + 12cx2 + 6cxy = 14ax(2x + y) + 8bx(2x + y) + 6cx(2x + y) =
2
2x(2x + y)(7a + 4b + 3c). b) 96mx – 24nx + 60mxy – 15nxy + 84mxz – 21nxz = 24x (4m – n) +
2 2 2
15xy(4m – n) + 21xz(4m – n) = 3x(4m – n)(8x + 3y + 7z).

2. a) 90mxz + 54nxz + 36pxz + 75myz + 45nyz + 30pyz + 105mz + 63nz + 42pz = 18xz(5m + 3n +
2p) + 15yz(5m + 3n + 2p) + 21z(5m + 3n + 2p) = 3z(5m + 3n + 2p)(5m + 3n + 2p).
b) 130mpy – 195mqy – 260mry – 20npy + 30nqy + 40nry – 30cpy + 45cqy + 60cry = 65my(2p –
3q – 4r) – 10ny(2p – 3q – 4r) – 15cy(2p – 3q – 4r) = 5y(2p – 3q – 4r)(13m – 2n – 3c).
3. a) x2 + (a + b)x + ab = x(x + a) + b(x + a) = (x + a)(x + b). b) x2 + (a – b)x – ab = x(x + a) – b(x
+ a) = (x + a)(x – b).
4. a) a2 + (2 + 3)a + 2 · 3 = a2 + 2a + 3a + 2 · 3 = a(a + 2) + 3(a + 2) = (a + 2)(a + 3). b) x2 + (6
+ 10)x + 6 · 10 = (x + 6)(x + 10). c) y2 + (9 + 11)y + 9 · 11 = (y + 9)(y + 11).
5. a) a2 + ( 2 +  5)a +  2 ·  5 = a2 + a 2 + a 5 +  2 ·  5 = a(a +  2) +  5(a +  2) = (a +  2)
(a +  5). b) x2 + ( 3 +  5)x +  3 ·  5 = (x +  3)(x +  5). c) y2 + ( 5 +  7)y +  5 ·  7 = (y +
 5)(y +  7).
6. a) 10 = 3 + 7; 21 = 3 · 7. Rezultă: a2 + 10a + 21 = (a + 3)(a + 7). b) 11 = 3 + 8; 24 = 3 · 8.
Rezultă: x2 + 11x + 24 = (x + 3)(x + 8). c) 11 = 5 + 6; 30 = 5 · 6. Rezultă: y2 + 11y + 30 = (x + 5)
(x + 6). d) 12 = 5 + 7; 35 = 5 · 7. Rezultă: z2 + 12z + 30 = (z + 5)(z + 7). e) 13 = 6 + 7; 41 = 6 · 7.
Rezultă: n2 + 13n + 42 = (n + 6)(n + 7).
7. a) a2 + (4b + 6b)a + 4b · 6b = a2 + 4ab + 6ab + 4b · 6b = a(a + 4b) + 6b(a + 4b) = (a + 4b)(a +
6b). b) x2 + (7y + 9y)x + 7y · 9y = (x + 7y)(x + 9y). c) z2 + (8t + 11t)z + 8t · 11t = (z + 8t)(z + 11t).
8. a) 13b = 4b + 9b; 36b2 = 4b · 9b. Rezultă: a2 + 13ab + 36b2 = (a + 4b)(a + 9b). b) 13y = 11y +
2y; 22y2 = 2y · 11y. Rezultă: x2 + 13xy + 22y2 = (x + 11y)(x + 2y). c) 13n = 5n + 8n; 40n2 = 5n · 8n.
Rezultă: m2 + 13mn + 40n2 = (m + 5n)(m + 8n). d) 14t = 6t + 8t; 48t2 = 6t · 8t. Rezultă: z2 + 14zt +
48t2 = (z + 6t)(z + 8t). 9. a) a2 + (–2 + 5)a + (–2) · 5 = a2 – 2a + 5a – 2 · 5 = a(a – 2) + 5(a – 2) = (a
– 2)(a + 5). b) x2 + (3 – 10)x + 3 · (–10) = (x + 3)(x – 10). c) y2 + (5 – 11)y + 5 · (–11) = (y + 5)(y – 11).
10. a) a2 + ( 3 –  5)a –  3 ·  5 = a2 + a 3 – a 5 –  3 ·  5 = a(a +  3) –  5(a +  3) = (a +  3)
(a –  5). b) x2 + ( 2 –  7)x –  2 ·  7 = (x +  2)(x –  7). c) y2 + ( 6 –  5)y –  6 ·  5 = (y +  6)(y
–  5). 11. a) a2 + (2 3 – 5 7)a – 1021 = a2 + 2a 3 – 5a 7 – 2 3 · 5 7 = a(a + 2 3) – 5 7(a +
2 3). = (a + 2 3)(a – 5 7). b) x2 + (6 2 – 4 7)x – 6 2 · 4 7 = (x + 6 2)(x – 4 7). c) y2 + (9 2 –
8 3)y – 9 2 · 8 3 = (y + 9 2)(y – 8 3). 12. a) 10 = 13 – 3; –39 = –3 · 13. Rezultă: a2 + 10a –
39 = (a + 13)(a – 3). b) 10 = 16 – 6; –96 = –6 · 16. Rezultă: x2 + 10x – 96 = (x + 16)(x – 6). c) 11
= 16 – 5; –80 = –5 · 16. Rezultă: y2 + 11y – 80 = (y + 16)(y – 5). d) 12 = 15 – 3; –45 = –3 · 15.
Rezultă: z2 + 12z – 45 = (z + 15)(z – 3). e) 13 = 16 – 3; –48 = –3 · 16. Rezultă: n2 + 13n – 48 = (n
+ 16)(n – 3). 13. a) –10 = –14 + 4; –56 = –14 · 4. Rezultă: a2 – 10a – 56 = (a + 4)(a – 14). b) –13
= –15 + 2; –96 = –15 · 2. Rezultă: x2 – 13x – 30 = (x + 2)(x – 15). c) –16 = –19 + 3; –57 = –19 ·
3. Rezultă: y2 – 19y – 57 = (y + 3)(y – 19). d) –12 = –15 + 3; –45 = –3 · 15. Rezultă: z2 – 12z – 45
= (z + 15)(z – 3). e) 13 = –17 + 4; –68 = –17 · 4. Rezultă: n2 – 17n – 68 = (n + 4)(n – 17).
14. a) a2 + (8b – 5b)a – 5b · 8b = a2 + 8ab – 5ab – 5b · 8b = a(a + 8b) – 5b(a + 8b) = (a + 8b)(a
– 5b). b) x2 + (9y – 3y)x – 3y · 9y = (x + 9y)(x – 3y). c) z2 + (21t – 5t)z – 5t · 21t = (z + 21t)(z – 5t).
15. a) –17b = 2b – 19b; –38b2 = –19b · 2b. Rezultă: a2 – 17ab – 38b2 = (a + 2b)(a – 19b). b) –21y
= 3y – 24y; –72y2 = –24y · 3y. Rezultă: x2 – 24xy – 72y2 = (x + 3y)(x – 24y). c) –22n = 3n – 25n;
–75n2 = –25n · 3n. Rezultă: m2 – 22mn – 75n2 = (m + 3n)(m – 75n). d) –22t = 4t – 26t; –104t2 =
–26t · 4t. Rezultă: z2 – 22zt – 104t2 = (z + 4t)(z – 26t). 16. a) a(a + 15) + 56 = a2 + 15a + 56, (1).
15 = 7 + 8; 56 = 7 · 8, (2). (1) şi (2)  a2 + 15a + 56 = (a + 7)(a + 8). b) x(x + 19) + 84 = x2 +
19x + 84, (1). 19 = 7 + 12; 84 = 7 · 12, (2). (1) şi (2)  x2 + 19x + 84 = (x + 7)(x + 12). c) y(y +
23) + 120 = y2 + 23y + 120, (1). 23 = 8 + 15; 120 = 8 · 15, (2). (1) şi (2)  y2 + 23y + 120 = (y
+ 8)(y + 15). d) z(z + 23) + 112 = z2 + 23z + 112, (1). 23 = 7 + 16; 112 = 7 · 16, (2). (1) şi (2) 
z2 + 23z + 112 = (z + 7)(y + 16). 17. a) a(a – 21) + 98 = a2 – 21a + 98, (1). –21 = –14 – 7; 98 =
–7 · (– 14), (2). (1) şi (2)  a2 – 21a + 98 = (a + 7)(a + 14). b) x(x – 18) + 77 = x2 – 18x + 77 =
(x – 7)(x – 11). c) y(y – 24) + 128 = y2 – 24y + 128 = (y – 8)(y – 16). d) z(z – 25) + 150 = z2 – 25z
+ 150 = (z – 10)(y – 15)
pătratului sumei sau diferenţei a două expresi.
Suplimentar
1. a) ax(x2 + 6xy + 9y2) = ax(x + 3y)2. b) 3ab(16m2 + 8my + y2) = 3ab(4m + y)2. c) 4ab(x2 + 10bx +
25b ) = 4ab(x + 5b) . 2. a) ay(x2 – 12xy + 36y ) = ay(x – 6y) . b) 3ab(4a – 20ab + 25b ) = 3ab(2a
2 2 2 2 2 2
– 5b). c) 4mp(p2 – 14pq + 49q2) = 4mp(p – 7q)2.

3. a) 3x(4m2 + 4m + 1) + 4y(4m2 + 4m + 1) = (4m2 + 4m + 1)(3x + 4y) = (3x + 4y)(2m + 1)2.
2 2 2 2
b) 5x(a + 10a + 25) + 2y(a + 10a + 25) = (a + 10a + 25)(5x + 2y) = (5x + 2y)(2m + 1) .
4. a) 2a(36x2 – 60xy + 25y2) – 3b(36x2 – 60xy + 25y2) = 2a(6x – 5y)2 – 3b(6x – 5y)2 = (2a – 3b)
(6x – 5y) . b) 4x(64m – 48mn + 9n ) – 3y(64m – 48mn + 9n ) = 4x(8m – 3n) – 3y(8m – 3n) =
2 2 2 2 2 2 2
(4x – 3y)(8m – 3n) .

2
5. a) (8ab + 10b2)(81x4 + 126x2y + 49y2) = 2b(4a + 5b)(9x2 + 7y)2. b) (15ax2 + 18x)(169m4 –

442m n + 289n ) = 3x(5ax + 6)(13m – 17n) .
2 2 2 2
6. a) (9ax2 + 24x3)(50a3 + 160a2b + 128ab2) = 3x(3ax + 8x2) ∙ 2a ∙ (25a2 + 80ab + 64b2) = 6ax(3ax
+ 8x )(5a + 8b). b) (6my + 9ay)(16by – 40by z + 25by z ) = 3y(2my + 3a) ∙ by ∙ (16y – 40yz +
2 2 5 4 3 2 3 2
25z ) = 3by (2my + 3a)(4y – 5z) .

2 4 2
7. a) (4am + bm)2 + 32mna2 + 8abmn + b2mn + 16n2a2 + 8abn2 + n2b2 = (m(4a + b))2 + 2mn(16a2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
+ 8ab + b ) + n (16a + 8ab + b ) = m (4a + b) + 2mn(4a + b) + n (4a + b) = (4a + b) (m +
2mn + n ) = (4a + b) (m + n) . b) (5px – py) – 150pqx + 60pqxy – 6pqy + 225q x – 90q xy +
2 2 2 2 2 2 2 2 2
9q y = (p(5x – y)) – 6pq(25x – 10xy + y ) + 9q (25x –10xy + y ) = p (5x – y) – 6pq(5x – y) +

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
9q (5x – y) = (5x – y) (p – 6pq + 9q ) = (5x – y) (p – 3q) .

2 2 2 2 2 2 2
8. a) 25p2x2 + 20pqx2 + 4q2x2 + 50p2xy + 40pqxy + 8q2xy + 25p2y2 + 20pqy2 + 4q2y2 = x2(5p + 2q)2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
+ 2xy(25p + 20pq + 4q ) + y (25p + 20pq + 4q ) = x (5p + 2q) + 2xy(5p + 2q) + y (5p + 2q) =
2 2 2 2 2
(5p + 2q) (x + 2xy + y ) = (5p + 2q) (x + y) .
b) 64a x – 96abx + 36b x – 64a xy + 96abxy – 36b xy + 16a y – 24aby + 9b y = 4x (16a –
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
24ab + 9b ) – 4xy(16a – 24ab + 9b ) + y (16a – 24ab + 9b ) = x (4a – 3b) + 2xy(4a – 3b) +

2 2 2 2 2 2 2 2 2
y (4a – 3b) = (4a – 3b) (4x – 4xy + y ) = (4a – 3b) (2x – y) .

2 2 2 2 2 2 2
9. a) 21 = 3 + 18; 21 = 3 ∙ 18. Rezultă: (a + 21a + 54)(81x + 126xy + 49y2) = (a + 3)(a + 18)

2 2
(9x + 7y) . b) –24 = –4 – 20; 24 = –4 ∙ (–20). Rezultă: (b – 24b + 80)(196x – 210xy + 225y ) =
2 2 2 2
(b – 3)(b – 18)(14x – 15y) .

2
10. a) 18b = 4b + 14b; 56b2 = 4b ∙ 14b. Rezultă: (a2 + 18ab + 56b2)(36m2 + 132mn + 121n2) =
2
(a + 4b)(a + 14b)(6m + 11n) . b) –26q = –6q – 20q; 120q = –6q ∙ (–20q). Rezultă: (p – 26pq +
2 2
120q )(961x – 2 418xy + 1 521y ) = (p – 6q)(p – 20q)(31x – 39y) .

2 2 2 2
11. a) 19b = 23b – 4b; –92b = – 4b ∙ 23b. Rezultă: (a + 19ab – 92b2)(a2 + 46ab + 529b2) = (a +
2 2
23b)(a – 4b)(a + 23b) = (a – 4b)(a + 23b) , b) –16b = –21b + 5b; –105b = –21b ∙ 5b. Rezultă:
2 3 2
(a – 16ab – 105b )(a – 42ab + 441b ) = (a + 5b)(a – 21b)(a – 21b) = (a – 4b)(a – 23b) ,
2 2 2 2 2 3
12. a) (a2 + 3a)2 + 4(a2 + 3a) + 4 = (a2 + 3a + 2)2, (1). 3 = 1 + 2 şi 2 = 1 ∙ 2, (2). (1) şi (2)  (a2
2 2 2 2 2 2 2 2
+ 3a + 2) = (a + 1) (a + 2) . b) (x + 5x + 1) + 6(x + 5x + 1) + 9 = (x + 5x + 4) , (1). 5 = 1 + 4
2 2 2 2
şi 4 = 1 ∙ 4, (2). (1) şi (2)  (x + 5x + 4) = (x + 1) (x + 4) .
13. a) (a2 + 2a + 1)2 – 8(a2 + 2a + 1) + 16 = (a2 + 2a – 3)2, (1). 2 = 3 – 1 şi –3 = –1 ∙ 3, (2). (1)
şi (2)  (a + 2a – 3) = (a – 1) (a + 3) . b) (x – 5x – 11) – 6(x – 5x – 11) + 9 = (x – 5x – 14) ,
2 2 2 2 2 2 2 2 2
(1). –5 = –7 + 2 şi –14 = –7 ∙ 2, (2). (1) şi (2)  (x – 5x – 14) = (x – 7) (x + 2) .

2 2 2 2
14. a) Fie u = x2 + 3x. Atunci (x2 + 3x)(x2 + 3x + 4) + 4 se scrie u(u + 4) + 4 = u2 + 4u + 4 = (u +

2 2 2 2 2
2) , (1). (1)  (x + 3x)(x + 3x + 4) + 4 = (x + 3x + 2) , (2). 3 = 1 + 2; 2 = 1 · 2, (3). (2) şi (3) 
2 2 2 2 2 2 2
(x + 3x + 2) = (x + 1) (x + 2) . b) Fie u = y + 7y. Atunci (y + 7y)(y + 7y + 24) + 144 se scrie
2 2 2 2
u(u + 24) + 144 = u2 + 24u + 144 = (u + 12) , (1). (1)  (y + 7y)(y + 7y + 24) + 144 = (y + 7y
2 2 2 2 2 2
+ 12) , (2). 7 = 3 + 4; 12 = 3 · 4, (3). (2) şi (3)  (y + 7y + 12) = (y + 3) (y + 4) . c) Fie u = z +
2 2 2
7z. Atunci (z + 7z)(z + 7z + 20) + 100 se scrie u(u + 20) + 100 = u2 + 20u + 100 = (u + 10) , (1).
2 2 2 2 2
(1)  (z + 7z)(z + 7z + 20) + 100 = (z + 7z + 10) , (2). 7 = 2 + 5; 10 = 2 · 5, (3). (2) şi (3)  (z
2 2 2
+ 7z + 10) = (z + 2) (z + 5) .
15. a) 75ax4 + 90a2bx2 + 9ab2x2 = 3ax2(25a2 + 30ab + 9b2) = 3ax2(5a + 3b)2; 125a3bx + 150a2b2x
3 2 2 2 2
+ 45ab x = 5abx(25a + 30ab + 9b ) = 5abx(5a + 3b) . Raportul se simplifică cu ax(5a + 3b) .
3x 3 4 2 3 2 2 3 2 2 2 2 2
Răspuns: . b) 48a x y + 168a x y + 147ax y = 3ax y(16a x + 56axy + 49y ) = 3ax y(4ax +
5b
2 3 3 2 2 2 3 4 2 2 2 2 2 2
7y) ; 32a x y + 112a x y + 98axy = 2axy (16a x + 56axy + 49y ) = 2axy (4ax + 7y) . Raportul
2 3x
se simplifică cu axy(4ax + 7y) . Răspuns: .
2y
Descompunerea în factori a diferenţei pătratelor a
două expresii algebrice. Suplimentar
– – – –
1. a) 4x4 – 9y4 = (2x2 + 3y2)(2x2 – 3y2) = (2x2 + 3y2)(√ 2x + √ 3y)(√ 2x – √ 3y). b) 36a4 – 25b4 =
– – – – – 2
(6a + 5b )(6a – 5b ) = (6a + 5b )(√ 6 a – √ 5 b)(√ 6 a + √ 5 b). c) 49p – 16q = (7p + 4q )(√ 7 p
2 2 2 2 2 2 8 4 4 2
– 2
+ 2q)(√ 7 p – 2q).
– – –
2. a) 16ax4y – 36ay5 = 4ay(4x4 – 9y4) = 4ay(2x2 + 3y2)(2x2 – 3y2) = 4ay(2x2 + 3y2)(√ 2x + √ 3y)(√ 2x
– –
– √ 3 y). b) 12a6b – 75a2b5 = 3a2b(4a4 – 25b4) = 3a2b(2a2 + 5b2)(2a2 – 5b2) = 3a2b(2a2 + 5b2)(√ 2
– – –
a + √ 5 b)(√ 2 a – √ 5 b). c) 36mp – 196mpq = 4mp(9p – 49q ) = 4mp(3p + 7q )(3p – 7q ) =
5 4 4 4 2 2 2 2
– – – – – – – –
4mp(3p + 7q )(√ 3 p + √ 7 q)(√ 3 p – √ 7 q). d) Răspuns: 9cd(3u + 5v )(√ 3 u + √ 5 v)(√ 3 u – √ 5 v).
2 2 2 2
– –
3. a) 4a2 + 20ab + 25b2 – 20 = (2a + 5b)2 – 20 = (2a + 5b + 2√ 5)(2a + 5b – 2√ 5). b) 49m2 + 42mn
– –
+ 9n – 8 = (7m + 3n) – 8 = (7m + 3n + 2√ 2 )(7m + 3n – 2√ 2 ). c) 144r + 12rs + 25s – 44 = (12r
2 2 2 2
– –
+ 5s) – 44 = (12r + 5s + 2√11 )(12r + 5s – 2√11 ).
2
4. a) 16x2 – 9a2 + 48ab – 64b2 = 16x2 – (9a2 – 48ab + 64b2) = 16x2 – (3a – 8b)2 = (4x + 3a – 8b)
(4x – 3a + 8b). b) 100y – 36x + 60xz – 25z = 100y – (36x – 60xz + 25z ) = 100y – (6x – 5z)
2 2 2 2 2 2 2 2
= (10y + 6x – 5z)(10y – 6x + 5z). c) 81p – 49m n + 56mn – 16 = 81p – (49m n – 56mn + 16) =
2 2 2 2 2 2
81p – (7mm – 4) = (9p + 7mn – 4)(9p – 7mn + 4).

2 2
5. a) (a2 + 25b2)2 – 100a2b2 = (a2 + 25b2 + 10ab)(a2 + 25b2 – 10ab) = (a + 5b)2 (a – 5b)2. b) (9x2
+ 16y ) – 576x y = (9x + 16y + 24xy )(9x + 16y – 24xy ) = (3x + 4y ) (3x – 4y ) . c) (4p +
4 2 2 4 2 4 2 2 4 2 2 2 2 2 4
49q ) – 784p q = (4p + 49q + 28p q)(4p + 49q – 28p q) = (2p + 7q) (2p – 7q) .
2 2 4 2 4 2 2 4 2 2 2 2 2 2
6. a) (49m4 + 9n4)2 – 1 764m4n4 = (49m4 + 9n4 + 42m2n2)(49m4 + 9n4 – 42m2n2) = (7m2 + 3n2)2
– – – –
(7m – 3n ) = (7m + 3n ) (√ 7 m + √ 3 n)(√ 7 m – √ 3 n). b) (25a + 4b ) – 400a b = (25a + 4b +
2 2 2 2 2 2 8 4 2 8 4 8 4
– 2 – – 2 –
20a b )(25a + 4b – 20a b ) = (5a + 2b ) (5a – 2b ) = (5a + 2b ) (√ 5 a + √ 2 b)(√ 5 a – √ 2 b).
4 2 8 4 4 2 4 2 2 4 2 2 4 2 2
c) (9p + 16q ) – 576p q = (9p + 16q + 24p q )(9p + 16q – 24p q ) = (3p + 4q ) (3p – 4q )
4 8 2 4 8 4 8 2 4 4 8 2 4 2 4 2 2 4 2
– –
= (3p + 4q ) (√ 3 p + 2q )(√ 3 p – 2q ).
2 4 2 2 2
7. a) (81a2 + 16b2)2 – 5 184a2b2 = (81a2 + 16b2 + 72ab)(81a2 + 16b2 – 72ab) = (9a + 4b)2 (9a – 4b)2
– – – –
= (9a + 4b) (3√ a + 2√ b )(3√ a – 2√ b ). b) (64x + 81y ) – 20 736x y = (64x + 81y + 144xy )
2 2 4 2 2 4 2 4 2
– –
(64x + 81y – 144xy ) = (8x + 9y) (8x – 9y ) = (8x + 9y ) (2√2x + 3y)(2√2x – 3y). c) (81p +
2 2 2 2 2 2 2 2 2
16q ) – 5 184p q = (81p + 16q + 72pq )(81p + 16q – 72pq ) = (9p + 4q ) (9p – 4q ) = (3p
4 2 2 4 2 4 2 2 4 2 2 2 2 2
– –
+ 4q ) (√3p + 2q)(√3p – 2q). 8. a) Se completează expresia până la pătratul unei sume. 4a x
2 2 4 4
+ 8a x y + 9y + 4a x y – 4a x y = 4a x + 12a x y + 9y – 4a x y = (2a x + 3y ) – 4a x y =
2 2 2 4 2 2 2 2 2 2 4 4 2 2 2 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
(2a x + 3y + 2axy)(2a x + 3y – 2axy). b) Se completează expresia până la pătratul unei sume.

2 2 2 2 2 2
8 4 4 2 2 4 4 2 2 4 2 2 8 4 4 2 2 4 4 2 2 4 2
16m n + 20m n p + 9p + 4m n p – 4m n p = 16m n + 24m n p + 9p – 4m n p = (4m n +
3p ) – 4m n p = (2a x + 3y + 2m np)(2a x + 3y – 2m np). c) Se completează expresia până
2 2 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
la pătratul unei sume. 25u v + 29u v z + 9z + u v z – u v z = 25u v + 30u v z + 9z – u v z =

4 4 2 2 4 8 2 2 4 2 2 4 4 4 2 2 4 8 2 2 4
(5u v + 3z ) – u v z = (5u v + 3z + uvz )(5u v + 3z – 2uvz ).

2 2 2 2 2 2 4 2 2 4 2 2 2 4 2
9. a) Se separă o diferenţă de pătrate. 16a x – 56a x + 49 – a2x2 = (4a2x2 – 7)2 – a2x2 = (4a2x2
4 4 2 2
+ ax – 7)(4a x – ax – 7). b) Se separă o diferenţă de pătrate. 100p q – 180p q + 81 – 4p q =

2 2 4 8 2 4 2 4

(10p q – 9) – 4p q = (10p q + 2pq – 9)(10p q – 2pq – 9). c) Se separă o diferenţă de pătrate.
2 4 2 2 4 2 4 2 2 4 2
121m y – 264m y + 144 – m y = (11m y – 12) – m y = (11m y + m y – 12)(11m y – m y – 12).

8 4 4 2 4 2 4 2 2 4 2 4 2 2 4 2 2
– –
10. a) a8x8 + 1 + 2a4x4 – 2a4x4 = (a4x4 + 1)2 – 2a4x4 = (a4x4 + 1 + √ 2a2x2)(a4x4 + 1 – √ 2a2x2) = (a4x4
– 2 2 4 4 – 2 2
+ 1 + 2a x – 2a x + √ 2 a x )(a x + 1 + 2a x – 2a x – √ 2 a x ) = [(a x + 2a x + 1) – a x (2 –
2 2 2 2 2 2 2 2 4 4 2 2 2 2
– – – –
√ 2 )][(a x + 2a x + 1) – a x (2 + √ 2 )] = [(a x + 1) – a x (2 – √ 2 )][(a x + 1) – a x (2 + √ 2 )]
4 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
– – – – – – – –
= (a x + √ 2 + √ 2 ax + 1)(a x – √ 2 + √ 2 ax + 1)(a x + √ 2 – √ 2 ax + 1)(a x – √ 2 – √ 2 ax + 1).
2 2 2 2 2 2 2 2
– 4 2 8 4 –
b) n x + 256 + 32n x – 32n x = (n x + 16) – 32n x = (n x + 16 + 4√ 2 n x )(n x + 16 – 4√ 2
16 8 8 4 8 4 8 4 2 8 4 8 4
– 4 2 8 4 – 4 2
n x ) = (n x + 16 + 8n x – 8n x + 4√ 2 n x )(n x + 16 + 8n x – 8n x – 4√ 2 n x ) = [(n x + 8n x +
4 2 8 4 4 2 4 2 4 2 4 2 8 4 4 2
– – –
16) – 4n x (2 – √ 2 )][(n x + 8n x + 16) – 4n x (2 + √ 2 )] = [(n x + 4) – 4n x (2 – √ 2 )][(n x + 4)
4 2 8 4 4 2 4 2 4 2 2 4 2 4 2 2
– – – – – – –
– 4n4x2(2 + √ 2 )] = (n4x2 + 2√ 2 + √ 2 n2x + 4)(n4x2 – 2√ 2 + √ 2 n2x + 4)(n4x2 + 2√ 2 – √ 2 n2x + 4)
– – 2 – 24 4 8
(n x – 2√ 2 – √ 2 n x + 4). c) p + z + 2p z – 2p z = (p + z ) – 2p z = (p + z + √ 2 p z )(p + z
4 2 8 16 4 8 4 8 4 8 2 4 8 4 8
– 24 – –
– √ 2 p z ) = (p4 + z8 + 2p2z4 – 2p2z4 + √ 2 p2z4)(p4 + z8 + 2p2z4 – 2p2z4 – √ 2 p2z4) = [(p4 + z8 + 2p2z4) –
– – – –
p z (2 – √ 2 )][((p + z + 2p z ) – p z (2 + √ 2 )] = [(p + z ) – p z (2 – √ 2 )][(p + z ) – p z (2 + √ 2 )]
2 4 4 8 2 4 2 4 2 4 2 2 4 2 4 2 2 4
– – 2 4 2 – – 2 4 2 – – 2 4 2 – – 2 4
= (p + √ 2 + √ 2 pz + z )(p + √ 2 + √ 2 pz + z )(p + √ 2 – √ 2 pz + z )(p – √ 2 – √ 2 pz + z ).
2
11. a) (x4 – 3x2)(x4 – 3x2 + 2) + 1 = (x4 – 3x2)2 + 2(x4 – 3x2) + 1 = (x4 – 3x2 + 1)2 = [(x4 – 2x2 +
2 2 2
1) – x ] = [(x – 1) – x ] = (x + x – 1) (x – x – 1) . b) (x – 3x y )(x – 3x y + 2y ) + y = (x –
2 2 2 2 2 2 2 4 2 2 4 2 2 4 8 4
3x y ) + 2y (x – 3x y ) + y = (x – 3x y + y ) = [(x – 2x y + y ) – x y ] = [(x – y ) – x y ] =
2 2 2 4 4 2 2 8 4 2 2 4 2 4 2 2 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2
(x + xy – y ) (x – xy – y ) . c) (16x – 9x y )(16x – 9x y + 2y ) + y = (16x – 9x y ) + 2y (16x
2 2 4 2 2 4 2 2 4 8 4 2 2 2 4 4
– 9x2y2) + y8 = (16x4 – 9x2y2 + y4)2 = [(16x4 – 8x2y2 + y4) – x2y2]2 = [(4x2 – y2)2 – x2y2]2 = (4x2 +
xy – y2)2(4x2 – xy – y2)2.
12. a) (x4 + x2)(x4 + x2 + 2) + 1 = (x4 + x2)2 + 2(x4 + x2) + 1 = (x4 + x2 + 1)2 = [(x4 + 2x2 + 1) – x2]2 =
2 2 2
[(x + 1) – x ] = (x + x + 1) (x – x + 1) . b) (x + x y )(x + x y + 2y ) + y = (x + x y ) + 2y (x
2 2 2 2 2 4 2 2 4 2 2 4 8 4 2 2 2 4 4
2 2 2 2
+ x y ) + y = (x + x y + y ) = [(x + 2x y + y ) – x y ] = [(x + y ) – x y ] = (x + xy + y ) (x –
2 2 8 4 2 2 4 2 4 2 2 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2
xy + y2)2. c) (16x4 + 7x2y2)(16x4 + 7x2y2 + 2y4) + y8 = (16x4 + 7x2y2)2 + 2y4(16x4 + 7x2y2) + y8 = (16x4
2 2
+ 7x y + y ) = [(16x + 8x y + y ) – x y ] = [(4x + y ) – x y ] = (4x + xy + y ) (4x – xy + y ) .
2 2 4 2 4 2 2 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
– –
13. a) x2 + 6x + 3 = x2 + 6x + 9 – 6 = (x + 3)2 – 6 = (x + 3 + √ 6)(x + 3 – √ 6). b) x2 + 8x + 5 = x2 +
– –
8x + 16 – 11 = (x + 4) – 11 = (x + 4 + √11 )(x + 4 – √11 ). c) x + 10x + 8 = x + 10x + 25 – 17 =
2 2 2
– –
(x + 5) – 17 = (x + 5 + √17 )(x + 5 – √17 ). d) x – 12x + 9 = x – 12x + 36 – 27 = (x – 6) – 27 =
2 2 2 2
– – –
(x – 6 + 3√ 3 )(x – 6 – 3√ 3 ). e) x – 14x + 15 = x – 14x + 49 – 15 = (x – 7) – 34 = (x – 7 + √34 )
2 2 2
–
(x – 7 – √34 ).
14. a) (x2 + 6x)(x2 + 6x + 10) + 16 = (x2 + 6x)2 + 10(x2 + 6x) + 25 – 9 = (x2 + 6x + 5)2 – 9 = (x2 + 6x
+ 5 + 3)(x + 6x + 5 – 3) = (x + 6x + 8)(x + 6x + 2), (1). 6 = 2 + 4; 8 = 2 · 4, (2). (1) şi (2)  x
2 2 2 2
2
+ 6x + 8 = (x + 2)(x + 4), (3). (1) şi (3)  Numărătorul raportului este: (x + 2)(x + 4)(x + 6x + 2).
(x + 5x + 2)(x + 5x + 4) – (x – 1) + 1 = (x + 5x + 2) + 2(x + 5x + 2) + 1 – (x – 1) = (x + 5x
2 2 2 2 2 2 2 2
+ 3) – (x – 1) = (x + 5x + 3 + x – 1) (x + 5x + 3 – x + 1) = (x + 6x + 2) (x + 4x + 4) = (x + 6x
2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2
+ 2)(x + 2) . Numitorul raportului este: (x + 6x + 2)(x + 2) . Raportul se simplifică cu: (x + 2)(x
x+4
. b) (x + 8x)(x + 8x + 16) + 48 = (x + 8x) + 16(x + 8x) + 64 – 16 =
2 2 2 2 2
+ 6x + 2). Răspuns:
x+2
(x + 8x + 8) – 16 = (x + 8x + 8 + 4)(x + 8x + 8 – 4) = (x + 8x + 12)(x + 8x + 4), (1). 8 = 2 + 6;
2 2 2 2 2 2
12 = 2 · 6, (2). (1) şi (2)  x + 8x + 12 = (x + 2)(x + 6), (3). (1) şi (3)  Numărătorul raportului
2
este: (x + 2)(x + 6)(x + 8x + 4). (x + 10x + 19)(x + 10x + 21) – (2x + 16) + 1 = (x + 10x + 19)
2 2 2 2 2 2
+ 2(x + 10x + 19) + 1 – (2x + 16) = (x + 10x + 20) – (2x + 16) = (x + 10x + 20 – 2x – 16)(x
2 2 2 2 2 2 2

2 2 2 2
+ 10x + 20 + 2x + 16) = (x + 8x + 4) (x + 12x + 36) = (x + 8x + 4)(x + 6) . Numitorul raportului
2 2 2 x+2
este: (x + 8x + 4)(x + 6) . Raportul se simplifică cu: (x + 6)(x + 8x + 4). Răspuns: .
x+6
– – – – – – –
15. a) 9 – 4√ 5 = 5 – 4√ 5 + 4 = (√ 5 – 2)2; 4 – √ 5 – √ 5 + 2 = 6 – 2√ 5 = (√ 5 – 1)2. Răspuns: –1.
– – – – – – –
b) 15 – 4√11 = 11 – 4√11 + 4 = (√11 – 2) ; 10 – √11 – √11 + 2 = 12 – 2√11 = (√11 – 1) . Răspuns: –1.
2 2
– – –2 – – – –
16. a) 30 – 8√14 = 16 – 8√14 + 14 = (4 – √14) ; 11 – √14 + 4 – √14 = 15 – 2√14 = (√14 – 1)2.
– – –2 2 – –
Răspuns: a = b. b) 197 – 36√19 = 121 – 8√19 + 76 = (11 – 2√19) ; a = 17 – √19 + 11 – 2√19 =
– 2 – –
28 – 3√19. b = (√20 – 1) = 21 – 2√20. Răspuns: a > b.
2
Sinteză. Suplimentar
– – – –
1. a) 4x – 9y = (2x + 3y )(2x2 – 3y2) = (2x2 + 3y2)(√ 2x + √ 3y)(√ 2x – √ 3y). b) 36a4 – 25b4 =
4 4 2 2
– – – – – 2
(6a + 5b )(6a – 5b ) = (6a + 5b )(√ 6 a – √ 5 b)(√ 6 a + √ 5 b). c) 49p – 16q = (7p + 4q )(√ 7 p
2 2 2 2 2 2 8 4 4 2
– 2
+ 2q)(√ 7 p – 2q).
(16 14 16 14
2. a) 2 + 2
x y )(–
x
2
y ) ( 16 14
– 2 = 2 + 2 4 +
–
x y )(
x )(x ) (
 14 16 –  14 . b) 21 + 20 21 – 20 = 21
y 2
y a
4
b
2
a)(
4
b
2 ) (
a
4
17 2√–3  17
+ 2
b )(
20  21 2√ 5  21 2√ 5
a
2 +
b )( a
2
–
b ) (
. c)
18
2 2
n c
+
17 18
d
4 )( 2 2
n c
–
17
d
4 ) (
=
18
2 2
n c
+
d
4 )(
nc
+ 2
d )
– – –
( nc ) ( d)(2
cz
4 2
m
4 4 2
cz m
4 ) ( cz )(
2√ 3 –  17 . d) 20 + 19 20 – 19 = 20 + 19 2√ 5 +  19 2√ 5 –  19 . d) 23
4 2
m
4 2
cz m
2 )( cz
2
m
22 ) ( p
2
+ 4
q )( ) ( )(
22 23 22
p
2
q 2
23 22 23
– 4 = 2 + 4  + 2  + 2 .
p q p2 q
22 23
)(
p 2 q2) 22
( ) ( ) ( )
2 3 2 6
23
–
x 529 x 25 x 625 x a 26 a
3. a) = 2 –2+ . b) 2 – = 2 –2+ . c) – 3 =
x 23 x 529 x 25 x 625 26 a 676
( ) ( ) ( )
5 2 10 8 2 16 11 2
676
– 2 + 6 . d)
c 27
– 5 =
c 729
– 2 + 10 . e)
b 24
– 8 =
b 526
– 2 + 16 . e)
n 28
– 11
a 27 c 729 c 24 b 526 b 28 n
22
n
– 2 + 22 .
784
=
784 n
4. a) 21 = 24 3; –72 = –3 · 24. x2 + 21x – 72 = (x – 3)(x + 24). 26 = 24 + 2; 48 = 2 · 24. x2 +
–
x–3
26x + 48 = (x + 2)(x + 24). Răspuns: . b) –2 = 7 – 9; –63 = –9 · 7. x2 – 2x – 63 = (x – 9)
x + 24 x–9
(x + 7). 26 = 24 + 2; –6 = 7 – 13; –91 = –13 · 7. x2 – 6x – 91 = (x – 13)(x + 7). Răspuns: – .
x 13
c) –12 = 9 – 21; –189 = –21 · 9. x2 – 12x – 189 = (x – 21)(x + 9). –14 = 9 – 23; –207 = –23 · 9. x2 –
x – 21
14x – 207 = (x – 23)(x + 9). Răspuns: – . d) 14 = 25 – 11; –257 = –11 · 25. x2 + 14x – 257 = (x
x 23 x + 25
– 11)(x + 25). 15 = 26 – 11; –286 = –11 · 26. x2 + 15x – 286 = (x – 11)(x + 26). Răspuns: .
x + 26
5. a) a(a + 18) – 175 = a2 + 18a – 175, (1). 18 = 25 – 7; –175 = –7 · 25, (2). (1) şi (2)  a2 + 18a
– 175 = (a – 7)(a + 25). b) x(x + 12) – 133 = x2 + 12x – 133 = (x – 7)(x + 19). c) y(y + 12) – 253
= y2 + 12y – 253 = (y – 11)(y + 23). d) z(z + 16) – 297 = z2 + 16z – 297 = (z – 11)(y + 27).
6. a) Fie x = a + 3, (1). Atunci (a + 3)(a + 7) + 3 se scrie x(x + 4) + 3 = x2 + 4x + 3, (2). 4 = 1 +
3; 3 = 1 · 3, (3). (2) şi (3)  x2 + 4x + 3 = (x + 1)(x + 3), (4). (1) şi (4)  (a + 3)(a + 7) + 3 = (a +
4)(a + 6), b) Fie y = x + 5, (1). Atunci (x + 5)(x + 10) + 6 se scrie y(y + 5) + 6 = y2 + 5y + 6, (2).
5 = 2 + 3; 6 = 2 · 3, (3). (2) şi (3)  y2 + 5y + 6 = (y + 2)(y + 3), (4). (1) şi (4)  (x + 5)(x + 10)
+ 6 = (x + 7)(x + 8), c) Răspuns: (b + 9)(b + 11). d) Răspuns: (z + 9)(z + 13).
7. a) Fie u = x2 + 3x, (1). Atunci (x2 + 3x)(x2 + 3x + 3) + 2 se scrie u(u + 3) + 2 = u2 + 3u + 2, (2).
2 2
3 = 1 + 2; 2 = 1 · 2, (3). (2) şi (3)  u2 + 3u + 2 = (u + 1)(u + 2), (4). (1) şi (4)  (x + 3x + 1)(x
2 2 2 2
+ 3x + 2) = (x + 3x + 1)(x + 1)(x + 2). b) Fie u = y + 4y, (1). Atunci (y + 4y)(y + 4y + 7) + 12
se scrie u(u + 7) + 12 = u2 + 7u + 12, (2). 7 = 3 + 4; 12 = 3 · 4, (3). (2) şi (3)  u2 + 7u + 12 = (u
2 2
+ 3)(u + 4), (4). (1) şi (4)  (y + 4y + 3)(y + 4y + 4) = (y + 1)(y + 3)(y + 2)(y + 2) = (y + 1)(y +
2 2 2 2
3)(y + 2) . c) Fie u = z + 5z, (1). Atunci (z + 5z)(z + 5z + 10) + 24 se scrie u(u + 10) + 24 = u2 +
10u + 24, (2). 10 = 4 + 6; 24 = 4 · 6, (3). (2) şi (3)  u2 + 10u + 24 = (u + 4)(u + 6), (4). (1) şi (4)
2 2 2 2
 (z + 5z)(z + 5z + 10) + 24 = (z + 5z + 4)(z + 5z + 6) = (z + 1)(z + 4) (z + 2)(z + 3).
.8. a) Fie u = x2 – x, (1). Atunci (x2 – x)(x2 – x + 3) – 10 se scrie u(u + 3) – 10 = u2 + 3u – 10, (2).
3 = 5 – 2; –10 = –2 · 5, (3). (2) şi (3)  u2 + 3u – 10 = (u – 2)(u + 5), (4). (1) şi (4)  (x – x – 2)
2
(x – x + 5) = (x – x + 5)(x + 1)(x – 2). b) Fie u = y – 7y, (1). Atunci (y – 7y)(y – 7y – 26) +

2 2 2 2 2
144 se scrie u(u – 26) + 144 = u2 – 26u + 144, (2). –26 = –8 – 18; 144 = –8 · (–18), (3). (2) şi (3)
 u2 – 26u + 144 = (u – 8)(u – 18), (4). (1) şi (4)  (y – 7y)(y – 7y – 26) + 144 = (y – 7y – 8)
2 2 2
(y – 7y – 144) = (y + 1)(y – 6) (y + 2)(y – 9). c) Fie u = z – 5z, (1). Atunci (z – 5z)(z – 5z – 20)
2 2 2 2
+ 84 se scrie u(u – 20) + 84 = u2 – 20u + 84, (2). –20 = –6 – 14; 84 = –6 · (–14), (3). (2) şi (3) 
u2 – 20u + 84 = (u – 6)(u – 14), (4). (1) şi (4)  (z – 5z)(z – 5z – 20) + 84 = (z – 5z – 6)(z – 5z
2 2 2 2
– 14) = (z + 1)(z – 6) (z + 2)(z – 7).

9. a) 4a2 + 12ab – 72b2 + 90bc – 25c2 = 4a2 + 12ab + 9b2 – 81b2 + 90bc – 25c2 = (2a + 3b)2 – (9b
– 5c)2 = (2a + 3b + 9b – 5c)(2a + 3b – 9b + 5c) = (2a + 12b – 5c)(2a – 6b + 5c). 4a2 + 20ab – 24b2
+ 70bc – 25c = 4a + 20ab + 25b – 49b + 70bc – 25c = (2a + 5b) – (7b – 5c) = (2a + 5b +
2 2 2 2 2 2 2
–
7b – 5c)(2a + 5b – 7b + 5c) = (2a + 12b – 5c)(2a – 2b + 5c). Răspuns: 2a 6b + 5c . b) 9a +
2
–
2a 2b + 5c
24ab – 33b + 126bc – 25c = 9a + 24ab + 16b – 49b + 126bc – 25c = (3a + 4b) – (7b – 9c) =
2 2 2 2 2 2 2 2
(3a + 4b + 7b – 9c)(3a + 4b – 7b + 9c) = (3a + 11b – 9c)(3a – 3b + 9c). 9a + 30ab – 11b + 108bc
2 2
– 25c = 9a + 30ab + 25b – 36b + 108bc – 25c = (3a + 5b) – (6b – 9c) = (3a + 5b + 6b – 9c)
2 2 2 2 2 2 2
–
(3a + 5b – 6b + 9c) = (3a + 11b – 9c)(3a – b + 9c). Răspuns: 3a 3b + 9c .
3a – b + 9c
10. a) 3ab2x(x + y)2 + 6ab2x(x + y) + 3ab2x = 3ab2x[(x + y)2 + 2(x + y) +1] = 3ab2x(x + y + 1)2;
2 2 2 2 2 2 2 2 2
4a bx y(x + y)(x + y + 2) + 4a bx y = 4a bx y[(x + y)(x + y + 2) +1] = 4a bx y[(x + y) + 2(x + y)
3b
. b) 5ab (x –
2 2 2 2 2
+1] = 4a bx y(x + y + 1) . Raportul se simplifică cu abx(x + y + 1) . Răspuns:
4axy
3y) + 20ab (x – 3y) + 20ab = 5ab [(x – 3y) + 4(x – 3y) + 4] = 5ab (x – 3y + 2) ; 7bc y(x – 3y)(x
2 2 2 2 2 2 2 2
– 3y + 4) + 28bc2y = 7bc2y[(x – 3y)(x – 3y + 4) +4] = 7bc2y[(x – 3y)2 + 4(x – 3y) +4] = 7bc2y(x
– 3y + 2)2. Raportul se simplifică cu b(x – 3y + 2)2. Răspuns: 5ab .
7c2 y
11. a) 4ab(2x + 1)2 + 8ab(2x + 1) + 16ab = 4ab[(2x + 1)2 + 2(2x + 1) + 4] = 4ab[(2x + 1 + 2)2 =
2 2 2 2 2 2 2 2 4
4ab(2x + 3) ; (4x + 6x + 6) + 6(4x + 6x + 6) + 9 = (4x + 6x + 6 + 3) = (4x + 6x + 9) = (2x + 3) .
4ab
2 . b) 2a b(3x + 9) – 20a b(3x + 1) + 50a b
2 2 2 2 2
Raportul se simplifică cu (2x + 3) . Răspuns:
(2x + 3)
= 2a b[(3x + 9) – 10(3x + 9) + 25] = 2a b(3x + 9 – 5) = 2a b[(3x + 4) ; (9x + 24x + 20) – 8(9x
2 2 2 2 2 2 2 2 2
+ 24x + 20) + 16 = (9x + 24x + 20 – 4) = (9x + 24x + 16) = (3x + 4) . Raportul se simplifică cu
2 2 2 2 4
2
2 2a b 2 2 2 2 2
(3x + 4) . Răspuns: 2 . 12. a) (x + 6x)(x + 6x + 10) + 25 = (x + 6x) + 10(x + 6x) + 25 =
(3x + 4)
(x + 6x + 5) , (1). 6 = 1 + 5; 5 = 11 · 5, (3). (2) şi (3)  (x + 6x + 5) = (x + 1) (x + 5) . (x + 8x
2 2 2 2 2 2 2
+ 3)(x + 8x + 11) + 16 = (x + 8x + 3) + 8(x + 8x + 3) + 16 = (x + 8x + 7) , (4). 8 = 1 + 7; 7 = 1

2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2
· 7, (5). (4) şi (5)  (x + 8x + 7) = (x + 1) (x + 7) . Raportul se simplifică cu (x + 1) . Răspuns:
2
(x + 5)
2 . b) (x
2
– 7x – 24)(x2 – 7x – 12) + 36 = (x2 – 7x – 24)2 + 12(x2 – 7x – 24) + 36 = (x2 – 7x –
(x + 7)
18) = (x + 2) (x – 9) . (x – 9x – 29)(x – 9x – 15) + 49 = (x – 9x – 29) + 14(x – 9x – 29) + 49 =
2 2 2 2 2 2 2
(x – 9)
2
(x – 9x – 22) = (x + 2) (x – 11) . Răspuns:

2 2 2
2.
(x – 11)
 
13. a) 25 – (19 + 23 +  69 ) = 6 – 23 +  69 ; 36 – (23 +  69) = 13 –  69;  169 – 69 = 10.
 
b) 36 – (29 + 34 +  29 ) = 7 – 34 +  29 ; 49 – (34 +  29) = 15 –  29;  225 – 29 = 14.
– – – – – – – –
14. a) 46 + 6√ 5 = 45 + 6√ 5 + 1 = (3√ 5 + 1)2; 3√ 5 + 1 – √ 5 + 5 = 6 + 2√ 5 = (√ 5 + 1)2. 5 + √ 5
– – – – – – –
+ √ 5 + 1 = (√ 5 + 1) . 4 + 2(√ 5 + 1) = 6 + 2√ 5 = (√ 5 + 1) , (1). 46 – 6√ 5 = 45 – 6√ 5 + 1 = (3
2 2
– – – – – – – – –
√ 5 – 1) ; √ 5 + 5 – (3√ 5 – 1) = 6 + 2√ 5 = (√ 5 – 1) . 5 – √ 5 – √ 5 + 1 = (√ 5 – 1) . 4 – 2(√ 5 – 1)
2 2 2
– – – –
= 6 – 2√ 5 = (√ 5 – 1) , (2). (1) şi (2)  Diferenţa este egală cu 2. b) 28 + 6√ 3 = 27 + 6√ 3 + 1 = (3
2
– – – – – – – – –
√ 3 + 1) ; 3√ 3 + 1 – √ 3 + 3 = 4 + 2√ 3 = (√ 3 + 1) . 3 + √ 3 + √ 3 + 1 = (√ 3 + 1) . 2 + 2(√ 3 + 1)
2 2 2
– – – – – – – –
= 4 + 2√ 3 = (√ 3 + 1) , (1). 28 – 6√ 3 = 27 – 6√ 3 + 1 = (3√ 3 – 1) ; 3 + √ 3 – 3√ 3 + 1 = 4 – 2√ 3
2 2
– – – – – – –
= (√ 3 – 1) . 3 – √ 3 – √ 3 + 1 = (√ 3 – 1) . 2 – 2(√ 3 – 1) = 4 – 2√ 3 = (√ 3 – 1) , (2). (1) şi (2) 
2 2 2
Diferenţa este egală cu 2.

15. a) 2 022 – 2 2 021 = ( 2 021 – 1)2; 2 022 + 2 2 021 = ( 2 021 + 1)2;  2 021 – 1 – (
 2 021 + 1) + 1 = –1. Răspuns: 1. b) Răspuns:– –1. – – – – – – – – –
16. a) Rapoartele se amplifică respectiv cu: √ 2 – 1, √ 3 – √ 2 , √ 4 – √ 3 , √ 5 – √ 4 , √ 6 – √ 5 , √ 7 –
– – – – – – – – – – – –
√ 6 , √ 8 – √ 7 , √ 9 – √ 8 . La fiecare numitor se obţine 1. √ 2 – 1 + √ 3 – √ 2 + √ 4 – √ 3 + √ 5 – √ 4 +
– – – – – – – –
√ 6 – √ 5 + √ 7 – √ 6 + ... + √ n – √ n – 1 = √ n – 1 = 2 023; √ n – 1 = 2 023  n = 4 096 576.
– – – – – – – –
b) Rapoartele se amplifică respectiv cu: √ 3 – 1, √ 5 – √ 3 , √ 7 – √ 5 , √ 9 – √ 7 ,  11 – √ 9 , 13 –
– – – –
 11 , 15 – 13. La fiecare numitor se obţine 2. La numărător se obţine: √ 3 – 1 + √ 5 – √ 3 + √ 7
– – – – – – – –
– √ 5 + √ 9 – √ 7 +  11 – √ 9 + ... + √ 2n + 1 – √ 2n – 1 = √ 2n + 1 – 1; 0,5(√ 2n + 1 – 1) = 2 000 
– –
√ 2n + 1 – 1 = 4 000  √ 2n + 1 = 4 001  2n + 1 = 16 008 001  2n = 16 008 000. Răspuns:
8 004 000.
–
17. a) Rapoartele se amplifică respectiv cu:  10 – √ 9 ,  11 –  10,  12 –  11, ...,  n – n – 1. La
fiecare numitor se obţine 1. Rezultă: n – 3 = 2 003  n = 2 006. Răspuns: 4 024 036. b) 16 +
– –2 –2
2 63 = (√ 9 + √ 7 ) ; 20 + 2 99 = ( 11 + √ 9 ) ; 24 + 2 143 = ( 13 +  11) ; ...: 2(n – 1 + n(n – 2))
2
– – –
= 2(n – 1) + 2n(n – 2)) = ( n + n – 2) . Numitorii rapoartelor sunt: √ 9 + √ 7 ;  11 + √ 9 ;  13
2
– – –
+  11; ...:  n + n – 2. Rapoartele se amplifică respectiv cu: √ 9 – √ 7 ;  11 – √ 9 ;  13 –  11;
– –
...:  n – n – 2. La fiecare numitor se obţine 2. Rezultă: (n – √ 7 ) : 2 = 200 – 0,5√ 7  n = 200.
Răspuns: 40 000.
– – – – – –
18. a) 7 + 2√ 6 = (√ 6 + 1)2; 7 – 2√ 6 = (√ 6 – 1)2; √ 6 + 1 – (√ 6 – 1) – 1 = 1. Răspuns: 1. b) 15 –
 56 = 15 – 2 14 = ( 14 – 1)2; 16 +  14 +  14 – 1 = 15 + 2 14 = ( 14 + 1)2;  14 + 1 –  14 = 1.
 
c) (5 + 17 +  63 )(5 – 17 +  63 ) = 25 – (17 +  63) = 8 –  63: (8 –  63)(8 +  63) = 64 – 63
= 1. Răspuns: 1.
3. Func ţii
Operaţii cu mulţimi. Suplimentar
1. | x | ≤ 3  –3 ≤ x ≤ 3  A = {–3, –2, –1, 0, 1, 2, 3}, (1). | x – 2 | ≤ 1  –1 ≤ x – 2 ≤ 1  –1 + 2
≤ x ≤ 1 + 2  1 ≤ x ≤ 3  B = {1, 2, 3}, (2). Răspuns: {1, 2, 3}, {–3, 1, 2, 3}, {–2, 1, 2, 3}, {–1,
1, 2, 3}, {0, 1, 2, 3}, {–2, 1, 2, 3}, {–3, 0, 2, 3}, {–3, –1, 1, 2, 3}, {–3, –2, 1, 2, 3}, {–2, 0, 1, 2, 3},

{–2, –1, 1, 2, 3}, {–1, 0, 1, 2, 3}, {–3, –1, 0, 1, 2, 3}, {–3, –2, 0, 1, 2, 3}, {–2, –1, 0, 1, 2, 3}, {–3,
–2, –1, 0, 1, 2, 3}. 2. a) F. b) A, c) A. d) A. 3. A = {5, 7, 9, 11, 13, 17}, B = {3, 5, 7, 9, 11, 15}.
4. A = {1, 2, 3, 4}, B = {3, 4, 5, 6, 7}.
5. A = {1, 2, 3, 9}, B = {1, 4, 5, 6, 7} sau A = {1, 3, 9}; B = {1, 2, 4, 5, 6, 7}.
6. A = {4, 5}, B = {4}, C = {3, 4}. 7. X = {2, 4} sau X = {2, 4, 6}.
8. A = {1, 2, 4, 5, 7, 9, 11}, B = {2, 3, 5, 6, 7, 8}, C = {3, 5, 8, 9, 10, 11}..
9. A = {1, 2, 3, 4, 6, 8}, B = {2, 3, 5, 7, 9}, C = {2, 3, 8}.
10. 9n + 14 = 135 – 7m  9n + 7m = 121  9n + 7m = 9 + 112  n = 1 şi m = 16  x = 23 şi
y = 23  23 este un element comun mulţimilor A şi B, (1). 9n + 14 = 135 – 7m  14 + 7m =
135 – 9n  7(2 + m) = 9(15 – n)  15 – n = 7 şi 2 + m = 9  n = 8 şi m = 7  x = 86 şi y = 86
 86 este un element comun mulţimilor A şi B, (2). (1) şi (2)  23 şi 86 este un element comun
mulţimilor A şi B,
11. 8n + 15 = 144 – 5m  8n + 5m = 129  8n + 5m = 64 + 65  n = 8 şi m = 13  x = 79 şi y
= 79  79 este un element comun mulţimilor A şi B, (1). 8n + 15 = 144 – 5m  8n + 5m = 129 
8n + 5m = 24 + 105  n = 3 şi m = 21  x = 39 şi y = 39  39 este un element comun mulţimilor
A şi B, (2). 8n + 15 = 144 – 5m  15 + 5m = 144 – 8n  5(3 + m) = 8(18 – n)  18 – n = 5 şi 3
+ m = 8  n = 13 şi m = 5  x = 119 şi y = 119  119 este un element comun mulţimilor A şi B,
(3). (1), (2) şi (3)  119 este un element comun mulţimilor A şi B,
12. n = 60 şi m = 7  x = y = 200  200 este un element comun mulţimilor A şi B, (1). 48p + 56
= 200  48p = 144  p = 3, (2). (1) şi (2)  200 este un element comun mulţimilor A, B şi C.
13. 6n + 7 = 114 – 7m  6n + 7m = 107  6n + 7m = 30 + 77  n = 5 şi m = 11  x = 37 şi y =
37  37 este un element comun mulţimilor A şi B, (1). z = 37  3p + 28 = 37  3p = 9  p = 3;
t = 37  107 – 14q = 37  14q = 70  q = 5, (2). (2)  37 este un element comun mulţimilor C
şi D, (3). 6n + 7 = 114 – 7m  7 + 7m = 114 – 6n  7(1 + m) = 6(19 – n)  19 – n = 7 şi 1 + m
= 6  n = 12 şi m = 5  x = 79 şi y = 79  79 este un element comun mulţimilor A şi B, (4). z =
79  3p + 28 = 79  3p = 51  p = 17; t = 79  107 – 14q = 79  14q = 28  q = 2, (5). (5) 
79 este un element comun mulţimilor C şi D, (6). 114 – 7m > 0  7m < 117  m < 17; 107 – 14q
> 0  14q < 107  q < 8. (7). (1), (3), (4), (6) şi (7)  A Ç B = C Ç D = {37, 79}.
Intervale de numere reale. Suplimentar
– 7 7
1. a) | x | >  7  x < –  7 sau x >  7  (–∞, –  7) È ( 7, ∞). ) (
b) | x | >  6  x < –  6 sau x >  6  (–∞, –  6) È ( 6, ∞). c) | x | >  14  x < –  14 sau x >
 14  (–∞, –  14) È ( 14, ∞). – 3 3
2. a) | x | ≥  3  x ≤ –  3 sau x ≥  3  (–∞, –  3] È [ 3, ∞). ] [
b) | x | ≥  5  x ≤ –  5 sau x ≥  5  (–∞, –  5] È [ 5, ∞). c) | x | ≥  77  x ≤ –  77 sau x ≥  77
 (–∞, –  77] È [ 77, ∞).
3. a) | x + 8 | > 7  x + 8 < –7 sau x + 8 > 7  x < –7 – 8 sau x > 7 – 8  x < –15 sau x > –1 
– 15 –1
(–∞, –15) È (–1, ∞). ) ( b) | x + 9 | > 5  x + 9 < –5 sau x + 9 >
5  x < 5 9 sau x > 5 9  x < 14 sau x > 4  ( ∞, –14) È (–4, ∞). c) | x + 12 | > 9  x +
– – – – – –
12 < –9 sau x + 12 > 9  x < –9 – 12 sau x > 9 – 12  x < –21 sau x > –3  (–∞, –21) È (–3, ∞).
4. a) | x – 13 | > 6  x – 13 < –6 sau x – 13 > 6  x < –6 + 13 sau x > 6 + 13  x < 7 sau x > 19 
7 19
(–∞, 7) È (19, ∞). ) ( b) | x – 17 | > 8  x – 17 < –8 sau x – 17 > 8
 x < –8 + 17 sau x > 8 + 17  x < 9 sau x > 25  (–∞, 9) È (25, ∞). c) | x – 15 | > 11  x – 15
< –11 sau x – 15 > 11  x < –11 + 15 sau x > 11 + 15  x < 4 sau x > 26  (–∞, 4) È (26, ∞).
5. a) | x + 12 | ≥ 3  x + 12 ≤ –3 sau x + 12 ≥ 3  x ≤ –3 – 12 sau x ≥ 3 – 12  x ≤ –15 sau x ≥
– 15 –9
–9  (–∞, –15] È [–9, ∞). ) ( b) | x + 14 | ≥ 5  x + 14 ≤ –5 sau
x + 14 ≥ 5  x ≤ –5 – 14 sau x ≥ 5 – 14  x ≤ –19 sau x ≥ –9  (–∞, –19] È [–9, ∞). c) | x + 18
| ≥ 7  x + 18 ≤ –7 sau x + 18 ≥ 7  x ≤ –7 – 18 sau x ≥ 7 – 18  x ≤ –25 sau x ≥ –11  (–∞,
–25] È [–11, ∞).
6. a) | x – 21 | ≥ 9  x – 21 ≤ –9 sau x – 21 ≥ 9  x ≤ –9 + 21 sau x ≥ 9 + 21  x ≤ 12 sau x ≥ 30
12 30
 (–∞, 12] È [30, ∞). ) ( b) | x – 32 | ≥ 8  x – 32 ≤ –8 sau x – 32
≥ 9  x ≤ 8 + 32 sau x ≥ 8 + 32  x ≤ 24 sau x ≥ 42  (–∞, 24] È [42, ∞). c) | x – 28 | ≥ 8  x
–
– 28 ≤ –8 sau x – 28 ≥ 9  x ≤ –8 + 28 sau x ≥ 8 + 28  x ≤ 20 sau x ≥ 36  (–∞, 20] È [36, ∞).
–11 8
( 3 ) 18
7. a) ( ) Răspuns: (–11, 18). b) Răspuns: (–15, 29).
–11 18
( )
c) Răspuns: (–7, 249).
–27 9
( 5 ] 42
8. a) ( ] Răspuns: (–27, 42]. b) Răspuns: [–89, 58).
–27 42
( ]
c) Răspuns: [–19, 584].
–32 0 19 38
9. a) ( ( ) ) Răspuns: (21, 38). b) Răspuns: (75, 194).
c) Răspuns: (75, 104).
–5,7 9 51 82,7
10. a) ( ( ] ] Răspuns: (9, 51]. b) Răspuns: [–2,4; 17,8].
[–
c) Răspuns: 1,6; 29].
–9,(3) 73 96,4
11. a) ( ][ ] Răspuns: {73}. b) Răspuns: Ø. c) Răspuns: Ø.
–1,(8) 15
( 11 ] 81,8
12. a) ( ] Răspuns: (–1,(8); 11]. b) Răspuns: (–7,8; 13).
–1,(8) 11
c) Răspuns: [–3,6; 10].
( ]
13. a) | x | < 3  –3 < x < 3  A = { –2, –1, 0, 1, 2}; | x | < 2  –2 < x < 2  B = {–1, 0, 1}. A ×
B = {(–2, –1), (–2, 0), (–2, 1), (–1, –1), (–1, 0), (–1, 1), (0, –1), (0, 0), (0, 1), (1, –1), (1, 0), (1, 1),
(2, –1), (2, 0), (2, 1)}. b) | x + 1 | < 3  –3 < x + 1 < 3  –3 – 1 < x < 3 – 1  –4 < x < 2  A = {
–3, –2, –1, 0, 1}; | x + 5 | < 2  –2 < x + 5 < 2  –2 – 5 < x < 2 – 5  –7 < x < –3  B = {–6, –5,
–4, –3}. A × B = {(–3, –6), (–3, –5), (–3, –4), (–3, –3), (–2, –6), (–2, –5), (–2, –4), (–2, –3), (–1,
–6), (–1, –5), (–1, –4), (–1, –3), (0, –6), (0, –5), (0, –4), (0, –3), (1, –6), (1, –5), (1, –4), (1, –3)}.
14. a) | x | ≤ 1  –1 ≤ x ≤ 1  A = {–1, 0, 1}; | x | ≤ 3  –3 ≤ x ≤ 3  B = {–3, –2, –1, 0, 1, 2, 3}.
A × B = {(–1, –3), (–1, –2), (–1, –1), (–1, 0), (–1, 1), (–1, 2), (0, –3), (0, –2), (0, –1), (0, 0), (0, 1),
(0, 2), (1, –3), (1, –2), (1, –1), (1, 0), (1, 1), (1, 2)}. b) | x + 3 | ≤ 2  –2 ≤ x + 3 ≤ 2  –2 – 3 ≤ x ≤
2 – 3  –5 ≤ x ≤ –1  A = { –5, –4, –3, –2, –1}; | x + 4 | ≤ 2  –2 ≤ x + 4 ≤ 2  –2 – 4 ≤ x ≤ 2 – 4
 –6 ≤ x ≤ –2  B = {–6, –5, –4, –3, –2}. A × B = {(–5, –6), (–5, –5), (–5, –4), (–5, –3), (–5, –2),
(–4, –6), (–4, –5), (–4, –4), (–4, –3), (–4, –2), (–3, –6), (–3, –5), (–3, –4), (–3, –3), (–3, –2), (–2,
–6), (–2, –5), (–2, –4), (–2, –3), (–2, –2), (–1, –6), (–1, –5), (–1, –4), (–1, –3), (–1, –2)}.
15. a) | x – 2 | ≤ 1  –1 ≤ x – 2 ≤ 1  –1 + 2 ≤ x ≤ 1 + 2  1 ≤ x ≤ 3  A = { 1, 2, 3}; | x – 3 | ≤ 2
 –2 < x – 3 < 2  –2 + 3 < x < 2 + 3  1< x < 5  B = {2, 3, 4}. A × B = {(1, 2), (1, 3), (1, 4),
(2, 2), (2, 3), (2, 4), (3, 2), (3, 3), (3, 4)}. b) | x – 1 | ≤ 2  –2 ≤ x – 1 ≤ 2  –2 + 1 ≤ x ≤ 2 + 1 
–1 ≤ x ≤ 3  A = {–1, 0, 1, 2, 3}; | x – 2 | ≤ 2  –2 ≤ x – 2 ≤ 2  –2 + 2 ≤ x ≤ 2 + 2  0 ≤ x ≤ 4
 B = {0, 1, 2, 3, 4}. A × B = {(–1, 0), (–1, 1), (–1, 2), (–1, 3), (–1, 4), (0, 0), (0, 1), (0, 2), (0,
3), (0, 4), (1, 0), (1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4), (2, 0), 2, 1), (2, 2), (2, 3), (2, 4), (3, 0), (3, 1), (3, 2),
(3, 3), (3, 4)}.
Func ţii. Definirea unei func ţii. Suplimentar
1. a) Im f = {1, 2, 4, 6, 8}. b) Im f = {1, 3, 7, 9}. c) Im f = {1, 4, 6}. d) Im f = {1, 2, 4, 6, 8}. d)
Im f = {1, 9}. 2. a) Se constată că: f (1) + f (–1) = 1 şi f (–1) + f (1) = –1. Rezultă că nu există
funcţii pentru care este adevărată propoziţia din enunţ. b) Se constată că: f (1) + f (–1) = 3 şi f
(–1) + f (1) = –1. Rezultă că nu există funcţii pentru care este adevărată propoziţia din enunţ. c)
Se constată că: f (1) + f (–1) = 2 şi f (–1) + f (1) = –1. Rezultă că nu există funcţii pentru care este
adevărată propoziţia din enunţ.
3. a) O singură funcţie: f (a) = 1. b) Funcţia f1: f1(a) = 1. Funcţia f2: f2(a) = 2. Funcţia f3: f3(a) =
3. Răspuns: 3 funcţii. b) Funcţia f1: f1(a) = 1. Funcţia f2: f2(a) = 2. Funcţia f3: f3(a) = 3. Funcţia
f4: f4(a) = 4. Răspuns: 4 funcţii. c) Funcţia f1: f1(a) = 1. Funcţia f2: f2(a) = 2. Funcţia f3: f3(a) =
3. ... Funcţia fn: fn(a) = n. Răspuns: n funcţii.
4. a) Funcţia f1: f1(a) = 1; f1(b) = 1. Răspuns: o funcţie. b) Funcţia f1: f1(a) = 1; f1(b) = 1. Funcţia
2
f2: f2(a) = 2; f2(b) = 2. Funcţia f3: f3(a) = 1; f3(b) = 2. Funcţia f4: f4(a) = 2; f4(b) = 1. 2 = 4.
Răspuns: 4 funcţii. c) Funcţia f1: f1(a) = 1; f1(b) = 1. Funcţia f2: f2(a) = 2; f3(b) = 2. Funcţia f3:
f3(a) = 3; f3(b) = 3. Funcţia f4: f4(a) = 1; f4(b) = 2. Funcţia f5: f5(a) = 2; f5(b) = 1. Funcţia f6: f6(a)
= 2; f6(b) = 3. Funcţia f7: f7(a) = 3; f7(b) = 2. Funcţia f8: f8(a) = 1; f8(b) = 3. Funcţia f9: f9(a) =
2
3; f9(b) = 9. 3 = 9. Răspuns: 9 funcţii.
5. a) Funcţia f1: f1(a) = 1; f1(b) = 1; f1(c) = 1. Răspuns: o funcţie. b) Funcţia f1: f1(a) = 1; f1(b)
= 1; f1(c) = 1. Funcţia f2: f2(a) = 2; f2(b) = 2; f2(b) = 2. Funcţia f3: f3(a) = 1; f3(b) = 1; f3(c) =
2. Funcţia f4: f4(a) = 1; f4(b) = 1; f4(c) = 2. Funcţia f5: f5(a) = 1; f5(b) = 2; f5(c) = 1. Funcţia f6:
f6(a) = 2; f6(b) = 2; f6(c) = 1. Funcţia f7: f7(a) = 2; f7(b) = 1; f7(c) = 2. Funcţia f8: f8(a) = 1; f8(b)
3
= 2; f8(c) = 2. 2 = 8. Răspuns: 8 funcţii. c) Funcţia f1: f1(a) = 1; f1(b) = 1; f1(c) = 1. Funcţia f2:
f2(a) = 2; f2(b) = 2; f2(b) = 2. Funcţia f3: f3(a) = 3; f3(b) = 3; f3(c) = 3. Funcţia f4: f4(a) = 2; f4(b)
= 1; f4(c) = 1. Funcţia f5: f5(a) = 1; f5(b) = 2; f5(c) = 1. Funcţia f6: f6(a) = 1; f6(b) = 1; f6(b) = 2.
Funcţia f7: f7(a) = 2; f7(b) = 2; f7(c) = 1. Funcţia f8: f8(a) = 2; f8(b) = 1; f8(c) = 2. Funcţia f9:
f9(a) = 1; f9(b) = 2; f9(b) = 2. Funcţia f10: f10(a) = 3; f10(b) = 1; f10(c) = 1. Funcţia f11: f11(a) = 1;
f11(b) = 3; f11(c) = 1. Funcţia f12: f12(a) = 1; f12(b) = 1; f12(b) = 3. Funcţia f13: f13(a) = 3; f13(b) = 3;
f13(c) = 1. Funcţia f14: f14(a) = 3; f8(b) = 1; f8(c) = 3. Funcţia f15: f15(a) = 1; f15(b) = 3; f15(b) = 3.
Funcţia f13: f13(a) = 3; f13(b) = 3; f13(c) = 1. Funcţia f14: f14(a) = 3; f8(b) = 1; f8(c) = 3. Funcţia f15:
f15(a) = 1; f15(b) = 3; f15(b) = 3. Funcţia f16: f16(a) = 2; f16(b) = 3; f16(c) = 1. Funcţia f17: f17(a) =
2; f17(b) = 1; f17(c) = 3. Funcţia f18: f18(a) = 1; f18(b) = 2; f18(b) = 3. Funcţia f19: f19(a) = 3; f19(b) =
2; f19(c) = 1. Funcţia f20: f20(a) = 3; f20(b) = 1; f20(c) = 2. Funcţia f21: f21(a) = 1; f21(b) = 3; f21(b) = 2.
Funcţia f22: f22(a) = 3; f22(b) = 2; f22(c) = 2. Funcţia f23: f23(a) = 2; f23(b) = 3; f23(c) = 2. Funcţia
f24: f24(a) = 2; f24(b) = 2; f24(b) = 3. Funcţia f25: f25(a) = 3; f25(b) = 3; f25(c) = 2. Funcţia f26: f26(a) =
3
2; f26(b) = 3; f26(c) = 3. Funcţia f27: f27(a) = 3; f27(b) = 2; f27(b) = 3. 3 = 27. Răspuns: 27 funcţii.
6. a) Funcţia f1: f1(a) = 1; f1(b) = 1; f1(c) = 1; f1(d) = 1. Răspuns: o funcţie. b) Funcţia f1: f1(a)
= 1; f1(b) = 1; f1(c) = 1; f1(d) = 1. Funcţia f2: f2(a) = 2; f2(b) = 2; f2(c) = 2; f2(d) = 2. Funcţia
f3: f3(a) = 1; f3(b) = 1; f3(c) = 1; f3(d) = 2. Funcţia f4: f4(a) = 1; f4(b) = 1; f4(c) = 2; f4(d) = 1.
Funcţia f5: f5(a) = 1; f5(b) = 2; f5(c) = 1; f5(d) = 1. Funcţia f6: f6(a) = 2; f6(b) = 1; f6(c) = 1; f6(d)
= 1. Funcţia f7: f7(a) = 2; f7(b) = 2; f7(c) = 1; f7(d) = 1.. Funcţia f8: f8(a) = 2; f8(b) = 1; f8(c) = 2;
f8(d) = 1. Funcţia f9: f9(a) = 2; f9(b) = 1; f9(c) = 1; f9(d) = 2. Funcţia f10: f10(a) = 2; f10(b) = 1; f10(c)
= 1; f10(d) = 2. Funcţia f11: f11(a) = 1; f11(b) = 2; f11(c) = 1; f11(d) = 2. Funcţia f12: f12(a) = 1; f12(b) =
2; f12(c) = 2; f12(d) = 1. Funcţia f13: f13(a) = 2; f13(b) = 2; f13(c) = 2; f13(d) = 1. Funcţia f14: f14(a) = 2;
f14(b) = 1; f14(c) = 2; f14(d) = 2. Funcţia f15: f15(a) = 1; f15(b) = 2; f15(c) = 2; f15(d) = 2. Funcţia f16:
4
f16(a) = 2; f16(b) = 2; f16(c) = 1; f16(d) = 2. 2 = 16. Răspuns: 16 funcţii.
13 – x, dacă x < 13
123
7. a) x 13 ≥ 0  x ≥ 13. Rezultă f(x) =
– b) | 2,9 – x | = | x – 2,9 |. x – 2,9 ≥
2,9 – x, dacă x < 2,9 x – 13, dacă x ≥ 13.
123
– x – 2, dacă x < –2
123
0  x ≥ 2,9. f(x) = c) x + 2,1 ≥ 0  x ≥ –2,1. f(x) =
x – 2,9, dacă x ≥ 2,9. x + 2, dacă x ≥ –2.
3 – x, dacă x < 3
123
8. a) f(x) = | x – 3 |. x – 3 ≥ 0  x ≥ 3. Rezultă f(x) = b) f(x) = | x – 5 |. x – 5 ≥ 0

x – 3, dacă x ≥ 3.
5 – x, dacă x < 5
123
– x – 6, dacă x < –6
123
 x ≥ 5. f(x) = c) f(x) = | x + 6 |. x + 6 ≥ 0  x ≥ –6. f(x) =
x – 5, dacă x ≥ 5. x + 6, dacă x ≥ –6.
–1, dacă x < 7 –1, dacă x < 15
123
123
9. a) x – 7 ≥ 0  x ≥ 7. Rezultă f(x) = 0, dacă x = 7 b) x – 15 ≥ 0  x ≥ 15. f(x) = 0, dacă x = 15
–1, dacă x < 23 1, dacă x > 7. 1, dacă x > 15.
123
c) f(x) = 0, dacă x = 23
1, dacă x > 23.
–1, dacă x < –1,3
123
10. a) x + 1,3 ≥ 0  x ≥ –1,3. Rezultă f(x) = 0, dacă x = – 1,3 b) x + 2,8 ≥ 0  x ≥ –2,8.

1, dacă x > –1,3.
–1, dacă x < –2,8 –1, dacă x < –3,6
123
123
Rezultă f(x) = 0, dacă x = –2,8 c) x + 3,6 ≥ 0  x ≥ –3,6. Rezultă f(x) = 0, dacă x = –3,6
1, dacă x > –2,8. 1, dacă x > –3,6.
11. a) f(–2) = 5,2 + 2 = 7,2; f(–1) = 5,2 + 1 = 6,2; f(5,2) = 5,2 – 5,2 = 0; f(6) = 6 – 5,2 = 0,8; f(–3)
= 5,2 + 3 = 8,2. 12. a) f(–10) = 3 – 10 = –7; f(–2) = 2(–2) + 30 = 26; f(5) = 2 ∙ 5 + 30 = 40; f(6)
= 2 ∙ 6 + 30 = 42; f(12) = 6 ∙ 12 – 8 = 64; f(15) = 6 ∙ 15 – 8 = 82.
Proporţionalitate directă. Suplimentar
1. a) f(–2) = –2; f(0) = 0; f(3) = 3. Rezultă: f(x) = x; f : {–2, 0, 3} ® m. b) f(–1) = 1; f(0) = 0; f(2)
= –2. Rezultă: f(x) = –x; f : {–1, 0, 2} ® m.
2. a) f(–2) = 1; f(0) = 0; f(2) = –1. Rezultă: f(x) = –0,5x; f : {–2, 0, 2} ® m. b) f(–2) = –1; f(0) =
0; f(2) = 1. Rezultă: f(x) = 0,5x; f : {–2, 0, 2} ® m.
3. a) f(–4) = –2; f(–3) = –2; f(–1) = 1. y y
Gf = {(–4, –2), (–3, –2), (–1, 1)}. 1 2
x
b) f(–3) = –1; f(0) = 2; f(2) = 2. –1 –3 x
Gf = {(–3, –1), (0, 2), (2, 2)}.
–2 –1
a) b)
4. a) f(–1) = –3; f(0) = –1; f(1) = 1; f(2) = 3. y y
Gf = {(–1, –3), (0, –1), (1, 1), (2, 3)}. –1 1 x
g(–1) = –4; g(0) = –2; g(1) = 0; g(2) = 2. 2
Gg = {(–1, –4), (0, –2), (1, 0), (2, 2)}.
a) –1 1 2 x
b) f(–1) = 4; f(0) = 1; f(1) = –2; f(2) = –5. b)
Gf = {(–1, 4), (0, 1), (1, –2), (2, –5)}.
g(–1) = 4; g(0) = 0; g(1) = –3; g(2) = 2.
Gg = {(–1, 3), (0, 0), (1, –3), (2, –6)}.
5. a) f(–2) = 1 + 2 = 3; f(–1) = y y
2; f(0) = –2; f(1) = –1; f(2) = 0.
Gf = {(–2, 3), (–1, 2), (0, –2), –1 x –1 x
1 1
(1, –1), (2, 0)}. b) f(0) = 2 – 0 a) b)
= 2; f(1) = 1; f(2) = 0; f(3) = 1; –1 –1
f(4) = 2. Gf = {(0, 2), (1, 1),
(2, 0), (3, 1), (4, 2)}.
{ –3x, dacă x < 0

6. a) f(x) = 3x, dacă x ≥ 0. f(–2) = 6; f(–1) = 3; y y
f(1) = 3; f(2) = 6. Gf = {(–2, 6), (–1, 3),
(1, 3), (2, 6)}. b) f(x) = {

–2x, dacă x < 0
2x, dacă x ≥ 0.
a) b)
f(–2) = 4; f(–1) = 2; f(0) = 2; f(2) = 4. Gf =

O x O x
{(–2, 4), (–1, 2), (1, 2), (2, 4)}. –1 1 2 –1 1 2
{ 1 – x, dacă x < 1
7. a) f(x) = x – 1, dacă x ≥ 1. f(–2) = 3;
y y
f(–1) = 2; f(1) = 0; f(3) = 2 Gf = {(–2, 3),

a) b)
(–1, 2), (1, 0), (3, 2)}. –1 O
{ 2 – x, dacă x < 2 –1 O x x
b) f(x) = x – 2, dacă x ≥ 2. f(–2) = 4; f(–1) 1 3 3 4
= 3; f(0) = 2; f(3) = 1; f(4) = 2. Gf = {(–2, 4), (–1, 3), (0, 2), (3, 1), (4, 2)}.
8. a) f(–2) = 4; f(–1) = 2; f(0) = 0; f(2) = 4. Rezultă: f(x) = | 2x |; f : {–2, –1, 0, 2} ® m. b) f(–2) =
–4; f(–1) = –2; f(0) = 0; f(2) = 4. Rezultă: f(x) = –| 2x |; f : {–2, –1, 0, 2} ® m.
{
–1, dacă x < 2
9. a) f(x) = 0, dacă x = 2 f(–1) = f(0) = –1; f(2) = 0; f(3) = f(4) = 1; Gf = {(–1, –1), (0, –1),
1, dacă x > 2.
y y
(2, 0), (3, 1), (4, 1)}. O 2 x O x
a) b)
3 4
–1

{ 1, dacă x < 3 y y
b) f(x) = 0, dacă x = 3 f(–1) = f(0) = 1; f(3) = 0; f(4) =
–1, dacă x > 3.
f(5) = –1; Gf = {(–1, 1), (0, 1), (0, 2), (4, –1), (5, –1)}.
x x
10. a) f(2) = 5  10 + a = 5  a = –5. b) f(–4) = 7  O O
–28 + a = 7  a = 35.
a) b)
Fu n c ţ i a d e g r a d u l I . S u p l i m e n t a r
1. a) f(–2) = 5; f(–1) = 3; f(0) = 1; f(1) = 1; f(2) = 3. Rezultă: Gf = {(–2, 5), (–1, 3), (0, 1), (1, 1),
(2, 3)}. b) f(–1) = 4; f(0) = 1; f(1) = 2; f(2) = 5. Rezultă: Gf = {(–1, 4), (0, 1), (1, 2), (2, 5)}.
2. a) f(–2) = –1; f(–1) = –1; f(0) = 1; f(1) = 1; f(2) = 1. y y
– – – –
Rezultă: Gf = {( 2, 1), ( 1, 1), (0, 1), (1, 1), x x
(2, 1)}. b) f(–2) = 1; f(–1) = 1; f(0) = –1; f(1) = a) O b) O
–1; f(2) = –1. Rezultă: Gf = {(–2, 1), (–1, 1),
(0, –1), (1, –1), (1, –1)}.
y y
3. a) f(–2) = 4; f(–1) = 3; f(0) = 2; f(1) = 2; f(2) = 1,
f(3) = 2. Rezultă: Gf = {(–2, 4), (–1, 3), (0, 2),
(1, 2), (2, 1). (3, 2}. b) f(–2) = 3; f(–1) = 2; x
f(0) = 2; f(1) = –2; f(2) = –1; f(3) = 0. Rezultă: x O
Gf = {(–2, 3), (–1, 2), (0, 2), (1, –2), (2, –1), O
(3, 0)}. a) b)
4. a) n = 57 2x, n este numărul bomboanelor, x este numărul zilelor. b) f : Z ® Z, f(x) = 57 – 2x.
–
Intersecţiile cu axele de coordonate: intersecţia cu axa Ox (zeroul funcţiei f), f(x) = 0  57 – 2x
= 0  x = 28,5  punctul (28,5; 0); intersecţia cu axa Oy, f(0) = 57  punctul (0, 57). c) Ultima
bomboană o va mânca în a 29-a zi, începând cu 5 aprilie. 30 – 4 = 26; 29 – 26 = 3. Răspuns: 3
mai. 5. a) s = 145 – 2,5x, s este suma de bani, x este numărul zilelor. b) f : Z ® Z, f(x) = 145 –
2,5x. Intersecţiile cu axele de coordonate: intersecţia cu axa Ox (zeroul funcţiei f), f(x) = 0  145
– 2,5x = 0  x = 145 : 2,5  x = 58  punctul (58, 0); intersecţia cu axa Oy, f(0) = 145  punctul
(0, 145). c) 30 – 4 = 26; s = 145 – 2,5 · 26 = 145 – 2,5 = 80; 80 + 25 = 105. Răspuns: 105 lei.
6. a) f(–1) = 2; f(0) = 0; f(1) = 2. Rezultă: y y
Gf = {(–1, 2), (0, 0), (1, 2)}.
b) f(–1) = 3; f(0) = 0; f(1) = 3. Rezultă: x x
Gf = {(–1, 2), (0, 0), (1, 3)}. O O
7. a) f(–1) = 2; f(1) = 0; f(3) = 2. Rezultă: a) b)
Gf = {(–1, 2), (1, 0), (3, 2)}. y y
b) f(0) = 2; f(2) = 0; f(3) = 1. Rezultă:
Gf = {(0, 2), (0, 0), (4, 2)}. x x
O O
a) a b) b)
8. a) f(–1) = 2; f(0) = 2; f(1) = 1; f(2) = –1; y y
f(3) = –1. Rezultă: Gf = {(–1, 2), (0, 2),
(1, 1), (2, –1), (3, –1)}.
x a) b) x
b) f(0) = 1; f(1) = 1; f(2) = 2; f(3) = –1;
O O
f(4) = –1. Rezultă: Gf = {(0, 1), (1, 1),
(2, 2), (3, –1), (4, –1)}.
9. a) f(–1) = 2; f(0) = 1; fs(1) = 0; f(1) = 1; y y
f(2) = 3. Rezultă: Gf = {(–1, 2), (0, 1),
(1, 0), (1, 1), (2, 3)}. x a) x
b) f(–1) = 0; f(1) = 2; fs(2) = 3; f(2) = –1; b)
O O
f(3) = 0. Rezultă: Gf = {(–1, 0), (1, 2),
(2, 3), (2, –1), (3, 0)}.
10. a) Valorile la stânga şi în 1 trebuie să fie egale. fs(1) = –1; f(1) = 3 – m. –1 = 3 – m  m =
4. b) Valorile la stânga şi în 3 trebuie să fie egale. fs(3) = m – 9; f(3) = 5. m – 9 = 5  m = 14.
c) Valorile la stânga şi în 2 trebuie să fie egale. fs(2) = 0; f(2) = 4 – m. 0 = 4 – m  m = 4.
11. a) m + 1 > 0  m > –1. Răspuns: m Î (–1, ∞). b) m + 1 < 0  m < –1. Răspuns: m Î (–∞,
–1). c) m + 1 = 0  m = –1. Răspuns: m = –1. 12. a) D = (–2; 2,9) şi Im f = (–2,4; 8,5). b) D =
[–3,6; 5,7] şi Im f = [–12,5; 9,2].
4. Ecuaţii. Inecuaţii
Ecuaţia de gradul I. Suplimentar
1. a) 3x + 2 = 0  3x = –2  x = – 0,(6). b) –5x + 18 = 0  –5x = –18  x = 3,6. c) –36x + 324
= 0  –36x = –324  x = 9. Răspuns: a) – 0,(6); b) 3,6; c) 9. 2. a) f(x) = 0  3a + 12 = 0  3a
= –12  a = –4. b) f(x) = 0  –5a – 34 = 0  –5a = 34  a = – 6,8. Răspuns: a) – 4; b) – 6,8.
3. a) f(– 9) = 0  – 45 + b = 0  b = 45. b) f(– 4) = 0  92 – b = 0  b = 92. Răspuns: a) 45; b) 92.
4. a) f(0) = 5 şi f(8) = 0  b = 5 şi 8a + 5 = 0  b = 5 şi a = – 0,625. b) f(0) = –2 şi f(–2) = 0 
2
b = –2 şi –7a – 2 = 0  b = 5 şi –7a = 2  b = 5 şi a = – . Răspuns: a) b = 5 şi a = – 0,625;
7
2 x + 1 x –2 x–2–x–1 3 x+1 – 3
b) b = 5 şi a = – . 5. a) = = – =–  =  x + 1 = – 7,5 
7 5 7 7 5 2 5 2
3x + 7 3x – 9 3x + 7 – 3x + 9 3x + 7
x = –8,5  S = {–8,5}. b) = = =4 = 4  3x + 7 = 36
9 5 9–5 9
3x + 7 x – 8 3x – 24 3x + 7 – 3x + 24 –
 3x = 29  x = 3,(6)  S = {3,(6)}. c) = = = = 31 
8 3 9 8–9
x–8 – 5x + 3 2x – 5 10x + 6 10x – 25
= 31  x – 8 = –93  x = –85  S = {–85}. c) = = = =
3 8 3 16 15
10x + 6 – 10x + 25 2x – 5
= 31  = 31  2x – 5 = 93  2x = 98  S = {49}. Răspuns: a) S =
16 – 15 3
{–8,5}; b) S = {3,(6)}; c) S = {–85}; d) S = {49}.
– – – 6x – 3 6x – 3 – 6x + 10 7 – 7 2x – 1
6. a) 3x 5 = 2x 1 = 6x 10 = 6x + 9 = 6x + 9 – 6x – 4 = 5  2x 1 = 5  2x + 3 – 2x + 1
3x + 2 2x + 3 6x + 4 2x + 3
2x – 1 – 4x – 3 3x – 2
= –3,5  = 3,5  2x – 1 = –14  2x = –13  x = –6,5  S = {–6,5}. b) = =
4 4x + 7 3x + 5
12x – 9 12x – 8 12x – 9 – 12x + 8 2x – 1 7 2x – 1 2x – 1
= = – – = –1  =  – = –3,5 
12x + 21 12x + 20 12x + 21 12x 20 2x + 3 5 2x + 3 2x + 1 4
6x – 7 7x – 4 42x – 49 42x – 24
= –3,5  2x – 1 = –14  2x = –13  x = –6,5  S = {–6,5}. c) = = =
6x + 5 7x + 6 42x + 35 42x + 36
42x – 49 – 42x + 24 – 7x – 4 – 7x – 4 –73 7x – 4 – 73
= = 73  = 73  =  = 74 
42x + 35 – 42x – 36 7x + 6 7x + 6 – 7x + 4 1 + 73 10
7x – 4 – 73
5
= 37  259x – 148 = –365  259x = –217  S = – { 31
39} . d)
8x – 9 6x – 5 48x – 54
= =
8x + 5 6x + 7 48x + 30
– –
48x – 40 48x 54 48x + 40 14 6x – 5 7 6x 5– 7 6x – 5
= = =  =  =  =
48x + 56 42x + 30 – 48x – 56 26 6x + 7 13 6x + 7 – 6x + 5 13 – 7 12
7
– –
12  6x 5 = 7  6x = 12  x = 2  S = {2}. Răspuns: a) S = { 6,5}; b) S = {3,(6)}; c) S = 39 ; { }
– 31

x–1 x–2 x–1 8–x x–1+8–x x–1
d) S = {2}. 7. a) = 2–  = = =1 = 1  x = 5  S = {5}.
4 3 4 3 4+3 4
2x – 1 3x – 1 2x – 1 3x + 5 3x + 5 – 2x + 1 x+6 2x + 12
b) = 3 +  = = = – = =
5 2 5 2 2–5 3 –6
2x – 1 – 2x – 12 – 13 x+6 13 27
= 11  = 11  11x + 66 = 39  11x = –27  x = – 11  S =
5+6 3
{ } – – –
– 2 5 . c) 4x 1 = 4 + 2x 1  4x 1 = 2x 19  20x – 5 = 120x – 114  100x =
11 6 5 6
–
5
109  x = 1,09  S = {1,09}. Răspuns: a) S = {5}; b) S = – 2 { 5
11} ; c) S = {1,09}.
8. a) 4x + 12x + 9 = 4x – 1  12x + 9 = –1  12x = –10  6x = –5  x = – 6  S = – 6 .
2 2 5
{ } 5
29
b) 9x + 30x + 25 = 9x – 4  30x + 25 = –4  30x = –29  30x = –29  x = – 30  S =
2 2
{–
29
}
30 . Răspuns: a) S = { }
–
5
6 ; b) S =
– { 29
} 2
– 2
30 . 9. a) (4x + 3) (3x + 2) = 0  (4x +53 + 3x
+ 2)(4x + 3 – 3x – 2) = 0  (7x + 5)(x + 1) = 0  7x + 5 = 0 sau x + 1 = 0  x = – sau x
7
= –1  S = –1, – { 5
7 }. b) (5x + 4) – (7x + 3) = 0  (5x + 4 + 7x + 3)(5x + 4 – 7x – 3) = 0 
2 2
(12x + 7)(–2x + 1) = 0  12x + 7 = 0 sau –2x + 1 = 0  x = –

7
12
1
sau x =  S = –1,
2 { 1
2 } .
Răspuns: a) S = –1, – { 5
7 2}; b) S = –1, { 1
2 }
. 10. a) 12x – 4x + 9x – 3 = 12x + 15x – 8x – 10
2 2
 12x – 4x + 9x – 3 – (12x + 15x – 8x – 10) = 0  –4x + 9x – 3 – 15x + 8x + 10 = 0  –2x

2
+ 7 = 0  x = 3,5  S = {3,5}. b) 15x – 20x + 6x – 8 = 15x + 9x – 35x – 21  15x – 20x +

2 2 2
6x – 8 – (15x + 9x – 35x – 21) = 0  –20x + 6x – 8 – 9x + 35x + 21 = 0  12x + 12 = 0  x =

2
–1  S = {–1}. c) 21x2 – 35x + 6x – 10 = 21x2 + 3x – 28x – 4  21x2 – 35x + 6x – 10 – (21x2 +

3x – 28x – 4) = 0  –35x + 6x – 10 – 3x + 28x + 4 = 0  –4x – 6 = 0  –4x = 6  x = –1,5 
S = {–1,5}. d) 12x – 18x + 10x – 15 = 12x + 27x – 24x – 54  12x – 18x + 10x – 15 – (12x
2 2 2 2
+ 27x – 24x – 54) = 0  –18x + 10x – 15 – 27x + 24x + 54 = 0  –35x + 39 = 0  35x = 39

x=1
4
35
S= 1 { 4
35 } . Răspuns: a) S = {3,5}; S = {–1}; S = {–1,5}; S = 1 { 4
35 } . 11. a) [12,
18, 24] = 72. x =

5
24
5 17 15
+
12 18 72
 x=
30 + 68
72
98
 15x = 86  x = 15  x = 6 15  S = 6 15 .
8
{ 8
}
5 7 11 60 21 + 44 65 13
b) [12, 48, 36] = 144.
12
x = 48 + 36  144 x = 144  60x = 65  x = 60  x = 12 
1
{ 1
}
x = 1 12  S = 1 12 . c) [14, 28, 42] = 84.
3
14
9 5 18 27 + 10
x = 28 + 42  84 x = 84  18x = 37 
37 1
{ 1
}
x = 18  x = 2 18  S = 2 18 . d) [15, 30, 45] = 90.
4
15
x =
13 8
+
30 45 90

24
x =
39 + 16
90
 24x
55 7
{ 7
} {
= 55  x = 24  x = 2 24  S = 2 24 . Răspuns: a) S = 5 15 ; b) S = 1 12 ; c) S = 2 18 ;
11
} { 1
} { 1
}
15 – 4
{ 7
} 7 – 2/ 5 5 – 4/ 1 11
3/ 3/
d) S = 2 24 . 12. a) [34, 51] = 102; [36, 48] = 144. x x=  x = 
34 51 48 36 102 144
11 11 11 ∙ 102 \11 ∙ 6 17
{ }
17 3 – 2/ 4
3/
102
x=
144
x=
144 11
 x = 24  S = 24 . b) [22, 33] = 66; [16, 24] = 48. x x
22 33
9 – 10
3 – 2/ 5 1 1 1 1 ∙ 66\6 11
{ } 3
3/
=  x =  x=– x=–  x = –  S = –1 . c) [21,
16 24 66 48 66 48 48 1 8 8
5/
4 – 3/ 2 3/
5 – 2/ 4 14 15 – 8 14 7
35] = 105; [38, 57] = 114. x x= 
105
x =
114

105
x=
114

21 35 38 57
x=
14 ∙ 114 \7 ∙ 3
105 7
x=
76
35
S= 2 { } 6
35 { }17
{
. Răspuns: a) S = 24 ; b) S = –1 ; c) S = 2 35 .
3
8
} { 6
}
13. a) Fie funcţia de gradul I, f : Z ® Z, f(x) = g(x) – 5 000, unde g(x) = 5 000 este ecuaţia din
enunţ, (1). Se constată că: g(4) = 5 000, (2). (1) şi (2)  4 este zeroul funcţiei f de gradul I, (3).
(3)  4 este unica soluţie a ecuaţie (2), S ={4}. b) La fel se obţine S ={7} Răspuns: a) S ={4};
b) S ={7}. 14. a) Fie funcţia de gradul I, f : Z ® Z, f(x) = g(x) – 300, unde g(x) = 300 este ecuaţia
din enunţ, (1). Se constată că: g(2 2 ) = 300, (2). (1) şi (2)  2 2 este zeroul funcţiei f de gradul
I, (3). (3)  2 2 este unica soluţie a ecuaţie (2), S ={2 2 }. b) S ={4 5 } Răspuns: a) S ={2 2 };
b) S ={4 5 }. 15. a) 13x – 5x = 18 2 – 2 2  8x = 16 2  x = 2 2  S ={2 2 }. b) 29x – 17x
= –9 7 – 16 7  12x = –25 7  x = –1,025 7  S ={–1,025 7 }. Răspuns: a) S ={2 2 };
b) S ={–1,025 7 }; c) S ={0,25 6 }. 16. a) 24x 2 – 15x 2 = 9 – 36  9x 2 = –27  x 2 = –3
 x = –1,5 2  S ={–1,5 2}. b) 29x – 17x = –9 7 – 16 7  12x = –25 7  x = –1,025 7
 S ={–1,025 7}. Răspuns: a) S ={2 2}; b) S ={–1,025 7}; c) S ={0,25 6}.
17. a) 3x +  5 = 55 5  3x = 54 5  x = 18 5  S ={18 5}. b) 5x +  3 = –4 3 + 24  5x
= 24 – 5 3  x = 4,8 –  3  S ={4,8 –  3}. c) 28x +  7 = 2 –  7 – 8x 7 + 28x  8x 7 = 2
–
4 7 28
–
{
–
}
– 2 7  4x 7 = 1 –  7  x = 1  7  x =  7 7  S =  7 7 . Răspuns: a) S ={18 5};
28
b) S ={4,8 –  3}; c) S = { 728– 7}.

18. a) 513(3x + 411) = 911(3x – 413)  15x 13 + 20143 = 27x 11 – 36143  27x
56143
11 – 15x 13 = 20143 + 36143  3x(911 – 513) = 56143  x = S=
2711 – 1513
{ 56143
2711 – 1513
} . b) DVA = Z \ { 4 4 }
311 511 3x + 315 3x + 315 – 3x + 215 515
, .
4x – 311
=
4x – 311 – 4x + 511
=
211
3x + 315 515
 =  211(3x + 315) = 515(4x – 311)  6x 11 + 6165 = 20x 15
4x – 311 211
– 15165  2x(311 – 10 15 ) = –21165  x =
–21165
611 – 2015
S= { –21165
611 – 2015
}
.
19. a) 12x2 – 4x 2 + 9x 2 – 6 = 20x2 + 21x 2 – 16x 2 – 56  0 = –50  S = Ø. b) 20x2 –

45x 7 + 12x 3 – 2721 = 20x + 6x 3 – 30x 7 – 921  –45x 7 + 12x 3 – 2721 = 6x 3
2
621
– 30x 7 – 921  x(6 3 – 15x 7) = 1821  x(2 3 – 5 7) = 621  x = S=
{ 621
2 3 – 5 7
} 2 3 – 5 7
. 20. a) Pentru orice număr întreg k, numărul n = k(k – 1) este par. Rezultă că
propoziţia x(x – 1) = 201 este falsă în m. S = Ø. b) S = Ø. 21. a) x(x + 1) + 2y (y + 1) + 7z (z
2 7
– 1) = 3 457, (1). Pentru orice număr întreg k, numerele n = k(k – 1) şi m = k(k + 1) sunt pare,
(2). Suma a două sau mai multe numere pare este un număr par, (3). (2) şi (3)  propoziţia (1)
este falsă în m. S = Ø. b) 2x(2x – 1) + 12y (12y + 1) + 17z (17z – 1) = 468 249, (4). (2) şi (3)
3 3 5 5
 propoziţia (4) este falsă în m. S = Ø. 22. a) 4x – 4x + 1 + 9y – 6y + 1 + 16z – 8z + 1 = 0 

2 2 2
(2x – 1) + (3y – 1) + (4z – 1) = 0  2x – 1 = 3y – 1 = 4z – 1 = 0  2x = 1, 3y = 1, 4z = 1  x =

2 2 2
0,5, y = 0,(3), z = 0,25. b) 169x – 52x + 4 + 289y – 102y + 9 + 324z – 72z + 4 = 0  (13x – 2)
2 2 2 2
+ (17y – 3) + (18z – 2) = 0  13x – 2 = 17y – 3 = 18z – 2 = 0  13x = 2, 17y = 3, 18z = 2  x =

2 2
2 3
, y = , z = 0,(1). 23. a) | 2x + 5 | + | 8y – 7 | + | 16z – 15 | = 0  | 2x + 5 | = | 8y – 7 | = | 16z
13 17
– 15 | = 0  2x + 5 = 8y – 7 = 16z – 15 = 0  2x + 5 = 0, 8y – 7 = 0, 16z – 15 = 0  2x = –5, 8y
= 7, 16z = 15  x = –2,5, y = 0,875, z = 0,9375. b) 2x +  15 = y 11 –  22 = 2z 13 –  65 = 0 

2x +  15 = 0, y 11 –  22 = 0. 2z 13 –  65 = 0  x = – 0,5 15, y =  2 , z = 0,5 5.
 
24. a) 4x2 – 12x + 9 = (2x – 3)2; (2x – 3)2 = | 2x – 3 |, (1). Analog rezultă: (5y + 3)2 = | 5y + 3 |;
(3z + 7) 2
= | 3z + 7 |, (2). (1) şi (2)  | 2x – 3 | + | 5y + 3 | + | 3z + 7 | = 0  | 2x – 3 | = 0, | 5y + 3
| = 0, | 3z + 7 | = 0  2x = 3, 5y = –3, 3z = –7  x = 1,5, y = – 0,6, z = –2,(3). b) 2x –  3 = y 5 –
2 11
 
 2 = z 7 –  11 = 0  2x –  3 = 0, y 5 –  2 = 0, z 7 –  11 = 0  x = 0,5 3, y = 5 , z = 7 .
25. a) Fie p(x, y, z) = 16 propoziţia de demonstrat, (1). 9x2 – 6x + 1 + 16 = (3x – 1)2 + 16 ≥ 16;
16y + 24y + 9 + 25 = (4y + 3) + 25 ≥ 25; 4z + 20z + 25 + 49 = (2z + 5) + 49 ≥ 49, (2). 3x – 1
2 2 2 2
= 0  x = 0,(3); 4y + 3 = 0  y = – 0,75; 2z + 5 = 0  z = –2,5, (3). (1), (2) şi (3)  p(0,(3); –

0,75; –2,5) = 16. Răspuns: x = 0,(3); y = – 0,75; z = –2,5. b) Fie p(x, y, z) = 18 propoziţia de
demonstrat, (1). 6x – 2x78 + 19 +25 = (x 6 –  13) + 25 ≥ 25; 10y + 2y70 + 17 + 16 =
2 2 2
(y 10 +  7) + 16 ≥ 16; 14z – 2z42 + 17 + 64 = (z 14 +  3) + 64 ≥ 64, (3). x 6 –  13 = 0 

2 2 2
x=
 13
6
; y 10 +  7 = 0  y = –  0,7; z 14 +  3 = 0  z = –
 3
14
(
, (3). p
13
6
; –  0,7; –
) 3
14
13 3
= 17. Răspuns: x =

6
; y = –  0,7; z = –
14 
.
11
26. a) (x 2 +  11 )(x 2 –  11 ) = 0  x 2 +  11 = 0 sau x 2 –  11 ) = 0  x = –
 2
sau x =
 11
2
S= –
11
2
{
,
  } 11
2
. b) S = – {7
,
15 15  }
7
. c) S = –
5
,{
13 13
5   }
. d) S = –
19 19
6
,
6
. {  }
27. a) (x 3 +  13)(x 3 –  13)(3x –  15)2 = 0  x 3 +  13 = 0 sau x 3 –  13 = 0 sau 3x –  15=
0x=–
 13
3
sau x =
 13
3
sau x =
3
{ 3  3 3
} {   }
 15  S = – 13 , 13 ,  15 . b) S = – 19 , 19 , 14 .
15 15 11
Inecuaţii de gradul I. Suplimentar

1. a) | x | ≤ 1  –1 ≤ x ≤ 1  S = [–1, 1] Ç m = {–1, 0, 1}. b) | x | ≤ 3  –3 ≤ x ≤ 3  S = [–3, 3] Ç
m = {–3, –2, –1, 0, 1, 2, 3}. c) | x | < 2,4  –2,4 < x < 2,4  S = (–2,4; 2,4) Ç m = {–2, –1, 0, 1, 2}.
d) | x | <  26  – 26 < x <  26  S = (– 26;  26) Ç m = {–5, –4, –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, 4, 5}.
2. a) | x + 1 | ≤ 3  –3 ≤ x + 1 ≤ 3  –3 – 1 ≤ x ≤ 3 – 1  –4 ≤ x ≤ 2  S = [–4, 2] Ç m = {–4,
–3, –2, –1, 0, 1, 2}. b) | x + 5 | ≤ 2  –2 ≤ x + 5 ≤ 2  –2 – 5 ≤ x ≤ 2 – 5  –7 ≤ x ≤ –3  S =
[–7, –3] Ç m = {–7, –6, –5, –4, –3}. c) | x – 4 | < 1,7  –1,7 < x – 4 < 1,7  –1,7 + 4 < x < 1,7 +
4  2,3 < x < 5,7  S = (2,3; 5,7) Ç m = {3, 4, 5}. d) | x – 2 | <  33  – 33 < x – 2 <  33  a =
– 33 + 2 < x < b =  33 + 2  –5,7 < x < –2,3  S = (a, b) Ç m = {–3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}.
3. a) | 2x + 1 | ≤ 5  –5 ≤ 2x + 1 ≤ 5  –5 – 1 ≤ 2x ≤ 5 – 1  –6 ≤ 2x ≤ 4  –3 ≤ x ≤ 2  S =
[–3, 2] Ç m = {–3, –2, –1, 0, 1, 2}. b) | 3x + 5 | ≤ 7  –7 ≤ 3x + 5 ≤ 7  –7 – 5 ≤ 3x ≤ 7 – 5 
–12 ≤ 3x ≤ 2  –4 ≤ x ≤ 0,(6)  S = [–4; 0,(6)] Ç m = {–4, –3, –2, –1, 0}. c) | 4x – 3 | < 2,8 
–2,8 < 4x – 3 < 2,8  –2,8 + 3 < 4x < 2,8 + 3  –0,2 < 4x < 5,8  –0,05 < x < 1,45  S = (–0,05;
1,45) Ç m = {0, 1}. d) | 6x – 5 | < 3,2  –3,2 < 6x – 5 < 3,2  –3,2 + 5 < 6x < 3,2 + 5  1,8 <
6x < 8,5  0,3 < x < 1,41(6)  S = (0,3; 1,41(6) Ç m = {1}. –2 2
– – –
4. a) | x | ≥ 2  x ≤ 2 sau x ≥ 2  S = ( ∞, 2] È [2, ∞) Ç m = ] [
{...,, –7, –6, –5, –4, –3, –2, 2, 3, 4, 5, 6, ...}. –3 3
b) | x | ≥ 3  x ≤ – 3 sau x ≥ 3  S = (–∞, – 3] È [3, ∞) Ç m = ] [

{...,, –7, –6, –5, –4, –3, 3, 4, 5, 6, ...}.
c) | x | > 2,4  x < – 2,4 sau x > 2,4  S = (–∞; – 2,4) È (2,4; ∞) – 2,4 2,4
) (
Ç m = {...,, –7, –6, –5, –4, –3, 3, 4, 5, 6, ...}.
d) | x | >  75  x < –  75 sau x >  75  S = (–∞; –  75) È –  75  75
) (
( 75; ∞) Ç m = {...,, –12, –12, –11, –10, –9, 9, 10, 11, 12, ...}.
5. a) | 2x + 3 | ≥ 4  2x + 3 ≤ – 4 sau 2x + 3 ≥ 4  2x ≤ – 7 sau 2x ≥ 1  S = (–∞; –3,5] È [0,5;
∞) Ç m = {...,, –7, –6, –5, –4, 1, 2, 3, 4, ...}. b) | 4x + 3 | ≥ 6  4x + 3 ≤ – 6 sau 4x + 3 ≥ 6  4x ≤
–9 sau 4x ≥ 3  x ≤ –2,25 sau x ≥ 0,75  S = (–∞; – 2,25] È [0,75; ∞) Ç m = {...,, –7, –6, –5, –4,
–3, 1, 2, 3, 4, ...}. c) | 5x – 2 | > 1,2  5x – 2 < – 1,2 sau 5x – 2 > 1,2  5x < 0,8 sau 5x > 3,2 
x < 0,16 sau x > 0,64  S = (–∞; 0,16) È (0,64; ∞) Ç m = m. d) | 8x – 3 | > 4,3  8x – 3 < – 4,3
sau 8x – 3 > 4,3  8x < – 1,3 sau 8x > 7,3  8x < – 0,1625 sau x > 0,9125  S = (–∞; –0,1625)
È (0,9125; ∞) Ç m = {...,, –5, –4, –3, –2, –1, 1, 2, 3, 4, ...}.
6. a)
x+3
|
2 | 11
≤ 14  –
11 x + 3 11
14
≤
5
≤
14
 –3
13
14
≤x+3≤3
13
14
 –6
13
14
≤x≤
13
14
S=
[– 6 13 ; 13 . b)
14 14 ] | 2x + 3
4 | 7
≤ 13  –
13
7 2x + 3 7
≤
4
≤
13
–
28
13
≤ 2x + 3 ≤
28 –2 2 –
13

13
3 ≤ 2x ≤
13 13 13 [
2 2 – 3  –5 2 ≤ x ≤ – 11  S = – 6 13 ; 13 . c)
14 14 ] | 5x – 6
7 | 3
< 16  –
3 5x – 6
16
<
7
<
3
16
–
21
16
21 21 21 75 117 75 117 15 37
< 5x – 6 < – + 6 < 5x < +6  < 5x <  <x<  <x<1 
16 16 16 16 16 80 80 16 80
S= (
15 1 37
;
16 80 ) .
15 | 28 | 4
35 15 28 35
4
7. a) 2 x – 3 ≤ 35  – 4 ≤ 2 x – 3 ≤ 4  – 35 + 3 ≤ 2 x ≤ 4 + 3  – 140 ≤
28 15 35 28
1
2
15
x≤
31
140
–
1 15
140 2
∙ ≤x≤
31 15 – 3
140 2
∙ 
56
≤x≤
93 – 3
56

56
37
≤x≤1 S= – ;1
56 [ 3
56 56
37
. ]
b) | 3 – 7
19
x
18 | 5
≤ 27  – 27 ≤
5 3 – 7
19
x ≤
18 27
5
–
5
+
7
27 18 19
≤
3
x≤
5
27 18
+
7

11
≤
54 19
3
x
≤
31
54

11 19
54 3
∙ ≤x≤
31 19
∙
54 3

209
162
≤x≤
589
162
1
47
162
≤x≤3
103
162
S= 1 [ 47 103
;3
162 162 ]
.
c) | 2 – 3
15
x
16 |
<
11
24
–
11
24 15
<
2 – 3
x
16
11
< 24  –
11
+
3
24 16 15
<
2
x<
11
24 16
+
3
–
13
<
48 15
2
x
<
31
48
–
13 15
48 2
∙ <x<
31 15
48 2
∙ –
65
32
<x<
155 – 1
32
 2
32
<x<3
27
32 (
 S = –2 ; 3
1
32 32
27
..)
8. a) f(x) > 0  13x + 169 > 0  13x > –169  x > –169 : 13  x > –13. Răspuns: x Î (–13; ∞).
b) f(x) > 0  31x + 84,1 > 0  31x > –84,1  x > –84,1 : 31  x > –31. Răspuns: x Î (–3,1; ∞).
c) f(x) > 0  –37x + 12,21 > 0  –37x > –12,21  x < 12,21 : 37  x < 0,33. Răspuns: x Î (–∞; 0,33).
d) f(x) > 0  –14x + 22,4 > 0  –14x > –22,4  x < 22,4 : 14  x < 1,6. Răspuns: x Î
(–∞; 1,6). 9. a) f(x) > 3  18x – 213 > 3  18x > 216  x > 216 : 18  x > 12. Răspuns: x Î (12; ∞).
b) f(x) > 2,5  35x – 120 > 2,5  35x > 122,5  x > 122,5 : 35  x > 3,5. Răspuns: x Î (3,5; ∞).
c) f(x) > 3,2  –28x + 280,2 > 3,2  –28x > –277,2  x < 277,2 : 28  x < 9,9. Răspuns: x Î (–∞; 9,9).
10. a) f(x) ≥ 0  14x + 15,4 ≥ 0  14x ≥ –15,4  x ≥ –15,4 : 14  x ≥ –1,1. Răspuns: x Î [–1,1; ∞).
b) f(x) ≥ 0  23x + 62,1 ≥ 0  23x ≥ –62,1  x ≥ –62,1 : 23  x ≥ –2,7. Răspuns: x Î [–2,7; ∞).
c) f(x) ≥ 0  –41x + 20,09 ≥ 0  –41x ≤ –20,09  x ≤ 20,09 : 41  x ≤ 0,49. Răspuns: x Î
(–∞; 0,49]. d) f(x) ≥ 0  –54x + 302,4 ≥ 0  –54x ≥ –302,4  x ≤ 302,4 : 54  x ≤ 5,6. Răspuns: x Î
(–∞; 5,6). 11. a) f(x) ≥ 2  16x – 20,4 ≥ 2  16x ≥ 22,4  x ≥ 22,4 : 16  x ≥ 1,4. Răspuns: x Î [1,4; ∞).
b) f(x) ≥ 1,9  41x – 199 ≥ 1,9  41x ≥ 200,9  x ≥ 122,5 : 35  x ≥ 4,9. Răspuns: x Î [4,9; ∞).
c) f(x) ≥ 5,4  –96x + 911 ≥ 5,4  –96x ≥ –905,6  x ≤ 905,6 : 96  x ≤ 1,1. Răspuns: x Î (–∞; 1,1].
12. a) f(x) < 0  17x + 28,9 < 0  17x < –28,9  x < –28,9 : 17  x < –1,7. Răspuns: x Î (–∞; –1,7].
b) f(x) < 0  23x + 52,9 < 0  23x < –52,9  x < –52,9 : 23  x < –2,3. Răspuns: x Î (–∞; –2,3].
c) f(x) < 0  –99x + 45,54 < 0  –99x < –45,54  x > 45,54 : 99  x > 0,54. Răspuns: x Î [0,54; ∞).
d) f(x) < 0  –97x + 106,7 < 0  –97x < –106,7  x > 106,7 : 97  x > 1,1. Răspuns: x Î (–∞; 1,1].
13. a) f(x) ≤ 0  9x + 22,5 ≤ 0  9x ≤ –22,5  x ≤ –22,5 : 9  x ≤ –2,5. Răspuns: x Î (–∞; –2,5].
b) f(x) ≤ 0  48x + 57,6 ≤ 0  48x ≤ –57,6  x ≤ –57,6 : 48  x ≤ –1,6. Răspuns: x Î (–∞; –1,6].
c) f(x) ≤ 0  –64x + 10,24 ≤ 0  –64x ≤ –10,24  x ≥ 10,24 : 64  x ≥ 0,16. Răspuns: x Î
[0,16; ∞). 14. a) f(x) > g(x)  17x + 96 > 23x – 75  17x – 23x > –96 – 75  –6x > –171
 x < 171 : 6  x < 28,5. Răspuns: x Î (–∞; 28,5). b) f(x) > g(x)  –31x + 47 > 25x – 13 
–31x – 25x > –47 – 13  –56x > –60  x < 60 : 56  x < 1 1 . Răspuns: x Î –∞; 1 1 .
14 ( 14 )
15. a) f(x) < g(x)  4x2 + 8x – 3 < 4x2 + 11x – 6  8x – 11x < –6 + 3  –3x < –3  x > 1. Răs-
puns: x Î (1, ∞). b) f(x) < g(x)  7x + 9x – 1 < 7x + 14x – 8  9x – 14x < –8 + 1  –5x < –7
2 2
 x > 1,4. Răspuns: x Î (1,4; ∞).

GEOMETRIA 5. Recapitulare şi completări
Dreapta. Semidreapta. Segmentul. Suplimentar
1. a) În desen sunt 8 puncte oricare 3 necoliniare. Fiecare 2 puncte definesc 2 semidrepte. 8 · 7 =
56. b) 20 · 19 = 380. Răspuns: a) 45; b) 380. 2. a) a1 = 2, a2 = 6, a3 = 12, a4 = 20, a5 = 30, a6 =
42, a7 = 56. b) b1 = 4, b2 = 6, b3 = 8, b4 = 10, b5 = 12, b6 = 14 etc. c) c1 = 2, c2 = 2, c3 = 2, c4 = 2,
c5 = 2 etc. 3. 3 · 2 : 2 = 3. Pentru M1 sunt 3 segmente. 4 · 3 : 2 = 6. Pentru M2 sunt 6 segmente. 5
· 4 : 2 = 10. Pentru M3 sunt 10 segmente. 6 · 5 : 2 = 15. Pentru M4 sunt 15 segmente. S-a format
şirul: 3, 6, 10, 15, 21. Răspuns: 21. 4. a) 3x + 1 = x – 3  2x = –4  x = –2. y = –2 – 3  y = –5.
Punctul comun este P(–2, –5). b) 2x + 5 = –3x – 2  5x = –7  x = –1,4. y = –2,8 + 5  y = 2,2.
Punctul comun este P(–1,4; 2,2). 5. a) 2 = 3 + a şi 2 = b – 1  a = –1 şi b = 3. b) –1 = a – 8 şi
–1 = –2 – b  a = –7 şi b = –1. 6. a) 2 = b şi 0 = –a + b  b = 2 şi 0 = –a + 2  a = 2 şi b = 2.
b) 3 = b şi 0 = –2a + b  b = 3 şi 0 = –2a + 3  a = 1,5 şi b = 3. 7. a) Ecuaţia dreptei MN. 1 =
–3a + b şi 0 = 4a + b  –3a + b = 1 şi b = –4a  –7a = 1 şi b = –4a  a = – 1 şi b = 4 ; y = – 1
7 7 7
4
x + . Ecuaţia dreptei MP. 1 = –3a + b şi 5 = b  –3a + 5 = 1 şi b = 5  –3a = –4 şi b = 5 
7
a = 1,(3) şi b = 5; y = 1,(3)x + 5. Ecuaţia dreptei NP. 0 = 4a + b şi 5 = b  0 = 4a + 5 şi b = 5
 4a = –5 şi b = 5  a = –1,25 şi b = 5; y = –1,25x + 5. 8. Graficele sunt drepte. 9. Graficele
sunt drepte. 10. Graficele sunt semidrepte. 11. Graficele sunt semidrepte. 12. Graficele sunt
segmente. 13. Graficele sunt segmente.
Unghiul. Suplimentar
1. Se construieşte pe o foaie transparentă un unghi drept cu echerul, apoi se aplică procedeul
plierii de două ori. 2. Cu ajutorul echerului se construieşte complementul unghiului CDG.
3. a) Fie m(BIE) = x, m(EIC) = y. Atunci x = y = k  x = 2k. y = 5k  8k = 104  k = 13.
3 5
Rezultă m(BIE) = 3 · 13°, m(EIC) = 5 · 13°. b) Fie m(BIE) = x, m(EIC) = y. Atunci 2x
x y
= 7y  = = k  x = 7k. y = 2k  9k = 171  k = 19,. Rezultă m(BIE) = 7 · 19°, m(EIC)
7 2
= 2 · 19°. Răspuns: a) m(BIE) = 39°, m(EIC) = 65°: b) m(BIE) = 133°, m(EIC) = 38°.
4. a) Se desenează pe o foaie transparentă un şablon de unghi de 20°. Prin pliere se obţine un
unghi de 10°. Se desenează lângă unghiul de 20° un unghi adiacent cu el.

5. Cu ajutorul unghiului ADL se confecţionează un şablonde unghi de 13°. Se construieşte cu
echerul un unghi drept. 90 = 6 · 12 + 12. Cu cele două obiecte se construieşte şi un şablon de
unghi de 12°. a) Se ţine cont că 56 = 2 · 13 + 2 · 12 + 12 : 2. b) Se ţine cont că 104 = 8 · 13.
c) Se ţine cont că 169 = 13 · 13. 6. Se construieşte un şablon de unghi de 7°. Se construieşte
un unghi drept şi aplicând şablonul de 7 ori se obţine un unghi de 1°. 7. Se construieşte un şablon
al unghiului CIM şi cu un echer – un unghi drept. Se aplică de două ori şablonul şi se obţine un
unghi de 40° şi unul de 25°. 8. Axioma unghiului: Fie o semidreaptă. Există un singur unghi de
măsură dată, care una din laturi semidreapta, iar cealaltă latură se află în unul dintre semiplanele
determinate de dreapta care conţine semidreapta dată. Aplicând semidreapta, se demonstrează
ambele construcţii. 9. Se construieşte un şablon al unghiului LOC şi cu un echer – un unghi
drept. Se aplică de şase ori şablonul şi se obţine un unghi de 12°. 10. Se construieşte un şablon al
unghiului MIS şi cu un echer – un unghi drept. Se aplică de cinci ori şablonul şi se obţine un unghi
de 5°. 11. Se construieşte un şablon al unghiului MEN şi cu un echer – un unghi drept. Se aplică
de cinci ori şablonul şi se obţine un unghi de 20°. Se construieşte un şablon de unghi de 20°. Se
construieşte bisectoarea unghiului drept şi se aplică de două ori şablonul. Se obţine un unghi de
5°. 12. Se construieşte un şablon al unghiului NAS şi cu un echer – un unghi drept. Se aplică de
cinci ori şablonul şi se obţine un unghi de 5°. Se construieşte un şablon de unghi de 5°. Se aplică
de 3 ori şablonul şi se construieştec unghiul de 15°. 13. Fie x, y, z sunt măsurile în grade ale un-
x y z 360
ghiurilor în jurul punctului K. = = = = 24  x = 72, y = 120, z = 168. Bisectoarele
3 5 7 15
formează cu laturile unghiurilor, unghiuri cu măsurile de: 36°; 60°; 84°. 36 + 60 = 96; 60 + 84
= 144; 36 + 84 = 120. Bisectoarele formează unghiuri cu măsurile de: 96°; 144°; 120°. 14. Fie
x y z 360
x, y, z sunt măsurile în grade ale unghiurilor în jurul punctului S. = = = = 20  x
4 5 9 18
= 80, y = 100, z = 180. Bisectoarele formează cu laturile unghiurilor, unghiuri cu măsurile de:
40°; 50°; 90°. 40 + 50 = 90; 40 + 90 = 130; 50 + 90 = 140. Bisectoarele formează unghiuri cu
măsurile de: 90°; 130°; 140°.
15. a) Fie x, y, z sunt măsurile în grade ale unghiurilor AIC, CID, BID. x = y = z = 180 = 12
3 5 7 15
 x = 36, y = 60, z = 84. Bisectoarele formează cu laturile unghiurilor, unghiuri cu măsurile
de: 18°; 30°; 42°. 18 + 30 = 48; 18 + 42 = 60; 30 + 42 = 72. Bisectoarele formează unghiuri cu
măsurile de: 48°; 60°; 72°.
x y z
c) Fie x, y, z sunt măsurile în grade ale unghiurilor AIC, CID, BID. 2x = 2y = 5y  = =
5 5 2
180
= = 15  x = 75, y = 75, z = 30. Bisectoarele formează cu laturile unghiurilor, unghiuri
12
cu măsurile de: 37,5°; 37,5°; 15°. 37,5 + 37,5 = 75; 37,5 + 15 = 52,5; 37,5 + 15 = 52,5. Bisec-
toarele formează unghiuri cu măsurile de: 75°; 52,5°; 52,5°.
x y z
d) Fie x, y, z sunt măsurile în grade ale unghiurilor AIC, CID, BID. 2x = 3y = 6y  = =
3 2 1
180
= = 30  x = 90, y = 60, z = 30. Bisectoarele formează cu laturile unghiurilor, unghiuri cu
6
măsurile de: 45°; 30°; 15°. 45 + 30 = 75; 45 + 15 = 60; 30 + 15 = 45. Bisectoarele formează
unghiuri cu măsurile de: 75°; 60°; 45°.
6 . Tr i u n g h i u l
Tr i u n g h i u l . C o n s t r u c ţ i i . S u p l i m e n t a r
1. a) În desen triunghiul ascuţitunghic ABC este descompus în 4 triunghiuri ascuţitunghice.
b) În desen triunghiul dreptunghic ABC este descompus în 7 triunghiuri dreptunghice.
c) În desen triunghiul obtuzunghic ABC este descompus în 7 triunghiuri obtuztunghice.
d) În desen în jurul punctelor M şi P sunt câte 5 unghiuri ascuţite,
C C C
F F F
E G G
M P
A B A D E B A D E B
D
a) b) c)
2. Se construieşte triunghiul ABC. Cu ajutorul riglei negradate se construieşte mijlocul F al lui

[AB]. În acelaşi mod se construieşte mijlocul E al lui [AC]. Medianele BE şi CF se intersectează
în G, centrul de greutate al triunghiului ABC. Mediana AD conţine centrul de greutate al triun
ghiului.
C C C
E E G D
A B A B A B
F F F
3. Se aplică teorema medianei din vârful (sau corespunzătoarei bazei) triunghiului isoscel:
mediana din vârful triunghiului este bisectoare şi înălţime. 1) Se construieşte baza BC. 2) Se
construieşte cu ajutorul riglei negradate perpendiculara în D pe BC. 3) AD = 2,7 cm. 4) [AB] şi
[AC]. A A
B C B C B C
D D D
4. Se construieşte cu rigla şi echerul. 1) Se construieşte unghiul

drept ADB. 2) AD = 2 cm. 3) Cu compasul se marchează cu B in-
tersecţia [DB cu cercul de rază AB = 2,5 cm. 4) C este intersec- B C
D
ţia perpendicularei în A pe AB cu BD.
5. 1) Se construieşte triunghiul MNP. 2) Cu rigla negradată se construieşte mediatoarea catetei
MP. 3) Cu rigla negradată se construieşte mediatoarea catetei MN. 4) O este intersecţia media-
toarelor catetelor. O este intersecţia mediatoarelor laturilor triunghiului MNP şi este centrul cer-
cului circumscris triunghiului MNP.
N N N
E O E O
M D P M D P M D P
6. 1) Cu rigla negradată se construieşte bisectoarea AD. 2) Cu rigla negradată se construieşte

bisectoarea CF. 3) I este intersecţia bisectoarelor. BE conţine punctul I.
Tr i u n g h i u r i c o n g r u e n t e . S u p l i m e n t a r
1. Se aplică toerema inegalităţii laturilor unui triunghi: Lungimea unei laturi este mai mică decât
suma lungimilor celorlalte laturi şi este mai mare decât diferenţa lungimilor celorlalte laturi.
a) Triunghiurile echilaterale cu lungimile laturilor de 1 cm. b) Nu există astfel de triunghiuri.
c) Triunghiurile isoscele cu lungimile laturilor: 1 cm, 2 cm, 2 cm. d) Triunghiurile echilaterale
cu lungimile laturilor de 2 cm. 2. Fie triunghiul ABC cu pro- B
prietăţile din enunţ. Punctul M, A – M – C, AM = AC – BC.Tri-
P
unghiul BMC este isoscel cu baza BM. Rezultă că mediatoarea 35º
segmentului BM intersectează [AM în punctul C. Rezultatul A C
M
descoperit permite să se execute construcţia. a) Informaţiile din enunţ permit să se construiască
triunghiul AMB. 1) Se construieşte triunghiul AMB (cazul LUL). 2) Se construişte media-
toarea segmentului BM. 3) Mediatoarea segmentului BMintersectează [AM în punctul C. 4) Se
construieşte latura BC. 3. Fie triunghiul ABC cu proprietăţile din enunţ. Punctul M, M – A – C,
AM = AC – BC.Triunghiul BMC este isoscel cu baza BM. Rezultă că mediatoarea segmentului
BM intersectează [AM în punctul C. Rezultatul descoperit permite să se execute construcţia. a)
Informaţiile din enunţ permit să se construiască triunghiul AMB. 1) Se construieşte triunghiul
AMB (cazul LUL) cu m(A) = 180° – 105° = 75°. 2) Se construişte mediatoarea segmentului BM.
3) Mediatoarea segmentului BM intersectează [AM în punctul C. 4) Se construieşte latura BC.
4. Fie triunghiul ABC cu proprietăţile din enunţ. Punctul M, B
A – C – M, AM = AC + BC.Triunghiul BMC este isoscel cu P
baza BM. Rezultă că mediatoarea segmentului BM intersectea-
ză [AM în punctul C. Rezultatul descoperit permite să se exe- A 39º M
cute construcţia. a) Informaţiile din enunţ permit să se constru- C
iască triunghiul AMB. 1) Se construieşte triunghiul AMB (cazul LUL). 2) Se construişte medi-
atoarea segmentului BM. 3) Mediatoarea segmentului BM intersectează [AM în punctul C. 4) Se
construieşte latura BC. 5. Fie triunghiul ABC cu proprietăţile din enunţ. Punctul M, A – C – M,
AM = AC + BC.Triunghiul BMC este isoscel cu baza BM. Rezultă că mediatoarea segmentului
BM intersectează [AM în punctul C. Rezultatul descoperit permite să se execute construcţia.
a) Informaţiile din enunţ permit să se construiască triunghiul AMB. 1) Se construieşte triunghiul
AMB (cazul LUL). 2) Se construişte mediatoarea segmentului BM. 3) Mediatoarea segmentu-
P
lui BM intersectează [AM în punctul C. 4) Se construieşte latura BC. C F
6. Necesitatea (Implicaţia directă ). Ipoteza: [AB] ≡ [DE], (1),
ÐBAC ≡ ÐDEF, (2), şi ÐABC ≡ ÐEDF, (3). Concluzia: Δ ABC ≡ D
A B
Δ EDF. Demonstraţie: Se presupune că există punctul P astfel încât E

D – F – P şi AC = DP, (4). Conform axiomei LUL, (1), (2) şi (4)  Δ ABC ≡ Δ EDP, (5). (4) şi
(5)  m(ÐDEP) > m(ÐDEF), (6). (5) şi (6) contrazice (3). La contradicţie conduce şi presupu-
nerea că: D – P – F. Prin urmare, P = F şi Δ ABC ≡ Δ EDF. Suficienţa (Implicaţia inversă ).
Ipoteza: Δ ABC ≡ Δ EDF. Concluzia: [AB] ≡ [DE], ÐBAC ≡ ÐDEF şi ÐABC ≡ ÐEDF. Demon-
straţie: Conform definiţiei congruenţei triunghiurilor, ipoteza implică: [AB] ≡ [DE], ÐBAC ≡
ÐDEF şi ÐABC ≡ ÐEDF. P
C F
7. Necesitatea (Implicaţia directă ). Ipoteza: [AB] ≡ [DE], (1),
[BC] ≡ [EF], (2), şi [AC] ≡ [DF], (3). Concluzia: Δ ABC ≡ Δ DEF, (4). E
Demonstraţie: Se presupune că există punctul P ≠ F astfel încât A B D
ÐBAC ≡ ÐEDP, m(ÐEDP) > m(ÐEDF), (5), şi AC = DP, (6). Conform axiomei LUL, (1), (3)
şi (5)  Δ ABC ≡ Δ DEP, (7). (2), (3) şi (7)  DF = DP, (8), şi EF = EP, (9). (8) şi (9)  ÐEFP
≡ ÐEPF, (10) şi ÐDFP ≡ ÐDPF, (11). D Î Int(ÐEFP), (12). E Î Int(ÐDPF), (13). (10) şi (12)
 m(ÐEFP) > m(ÐDFP), (14). (11) şi (13)  m(ÐDPF) > m(ÐEPF), (15). Conform (10) şi
(11), (14) şi (15) sunt contradictorii. Contradicţia conduce la P = F, de unde ΔABC ≡ ΔDEF.
Suficienţa (Implicaţia inversă ). Ipoteza: Δ ABC ≡ Δ DEF, Concluzie: [AB] ≡ [DE], [BC] ≡ [EF],
[AC] ≡ [DF]. Demonstraţie: Conform definiţiei congruenţei triunghiurilor, ipoteza implică: [AB]
≡ [DE], [BC] ≡ [EF], [AC] ≡ [DF].
8. Necesitatea (Implicaţia directă ). Ipoteza. Triunghiurile ADF şi
NJL: [AD] ≡ [NJ]; ÐA ≡ ÐN; ÐF ≡ ÐL, (1). Concluzia. Δ ADF ≡
Δ NJL. Demonstraţie. Se presupune, prin absurd, că [AK] ≡ [NL],
A−K−F, (2). (1) şi (2) implică, conform LUL, că Δ ADK ≡ Δ NJL, (3).
(3) implică: ÐAKD ≡ ÐL, (4). (1) şi (4) implică ÐAKD ≡ ÐF, (5). Conform teoremei I a unghiu
lui exterior, ÐAKD > ÐF, (6). Deoarece (5) contrazice (6), presupunerea (2) este falsă, (7). La
aceeaşi concluzie se ajunge, dacă [AK] ≡ [NL], A−F−K. (8). (7) şi (8) implică K = F, de unde:
ΔADF≡ Δ NJL, q.e.d. Suficienţa (Implicaţia inversă ). Ipoteza: Δ ADF ≡ Δ NJL. Concluzia:
[AB] ≡ [DE], [BC] ≡ [EF], [AC] ≡ [DF]. Demonstraţie: Conform definiţiei congruenţei triunghiu-
rilor, ipoteza implică: [AD] ≡ [NJ]; ÐA ≡ ÐN; ÐF ≡ ÐL. E D
9. Ipoteza: A – C – D şi B – C – E; triunghiul ABC este isoscel cu baza C
AB, (1); ÐD ≡ ÐE, (2). Concluzia: AE = BD şi CE = CD. Demonstraţie.
(1)  ÐABE ≡ ÐBAD, (3). Conform teoremei LUU, [AB] – latură comună, A B
(2) şi (3)  Δ ABE ≡ Δ BAD, (4). (4)  AE = BD, (5), şi BE = AD,(6). (1) şi (6)  CE = CD.
10. Se aplică proprietăţile triunghiului isoscel (PTI), Ipoteza: A – C – F şi D P F
– –
D C B; triunghiul ABC este isoscel cu baza AB, (1); triunghiurile DEF
şi DCF sunt isoscele cu baza comună, (2). Concluzia: a) CM = CN şi C
M N
ÐABE ≡ ÐBAD; b) CE ^ MN; c) CE ^ AB; d) CE ^ DF; e) AD = BF.
Demonstraţie. a) (2)  ÐMDC ≡ ÐNFC, (3); ÐMCD ≡ ÐNCF (ungh. op. A E
B
vârf), (4). Conform ULU, (2), (3) şi (4)  Δ MCD ≡ Δ NCF, (5). (5)  CM = CN şi ÐMCD ≡
ÐNCF, (6). b) (6)  ÐMCE ≡ ÐNCE, (7). Conform PTI, (6) şi (7)  CE ^ MN. c) Conform
PTI, (1) şi (7)  CE ^ AB. d) Conform LLL, (2)  Δ DCE ≡ Δ FCE, (8). (8)  ÐCED ≡
ÐCEF, (9). Conform PTI, (2) şi (9)  CE ^ DF. e) Conform PTI, LUL  Δ ABD ≡ Δ BAF,
(10). (10)  AD = BF. 11. Se aplică proprietăţile triunghiului isoscel (PTI). C
Ipoteza: A – D – E şi F – D – B; triunghiurile ABC şi ABD sunt isoscele

F E
cu baza AB, (1). Concluzia: a) AE = BF; b) CE = CF; c) CD ^ EF; d) CD ^ D
AB. Demonstraţie. a) Conform PTT şi ULU, latura comună AB şi (1)  Δ ABE
≡ Δ BAF, (2). (2)  AE = BF şi BE = AF, (3). b) PTT şi (3)  CE = CF, (4). A B

c) Conform PTI, LLL  Δ ADC ≡ Δ BDC, (5). (5)  ÐACD ≡ ÐBCD, (6). Conform PPT, (4)
şi (6)  CD ^ EF. d) Conform PPT, (1) şi (6)  CD ^ AB.
A A A
F F
I E
B C B C B C
D D D
7. Deoarece mediana AD = 1,5 cm, rezultă că ipotenuza BC are lungimea 3 cm. Se construieşte
triunghiul dreptunghic când se dau lungimea unei catete şi lungimea ipotenuzei (IC). 8. Deoarece
raza cercului circumscris triunghiului este de 1,75 cm, rezultă că ipotenuza BC are lungimea 3,5
cm. Se construieşte triunghiul dreptunghic când se dau lungimea ipotenuzei şi măsura unui unghi
ascuţit (IU). 9. Se rezolvă ecuaţia: 2x – 1 + 3x – 3,4 + 5x – 7,2 = 8,4 cm. Ecuaţia are soluţia 2 şi
triunghiul are a = 3 cm, b = 2,6 cm, c = 2,8 cm.
10. Se aplică teorema inegalităţii triunghiului. a) Deoarece a + b = 4x2 + 4x + 1 = (2x + 1)2 =
c, rezultă că nu există astfel de triunghiuri. b) Deoarece a + b = 16x2 + 24x + 9 = (4x + 3)2 = c,
rezultă că nu există astfel de triunghiuri.
11. Se aplică teorema inegalităţii triunghiului. a) Deoarece a + b = 9x2 – 1 + 12x + 5 = 9x2 + 12x
+ 4 = (3x + 2)2 = c, rezultă că nu există astfel de triunghiuri. b) Deoarece a + b = 9x2 – 1 + 24x +
17 = 9x2 + 24x + 16 = (3x + 4)2 = c, rezultă că nu există astfel de triunghiuri.
12. Se aplică teorema inegalităţii triunghiului. a) Deoarece a + b = 25x2 + 10x + 2 = 25x2 + 10x
+ 1 + 1 = (5x + 1)2 + 1 > c, rezultă că există astfel de triunghiuri. b) Deoarece a + b = 4x2 – 1 +
20x + 27 = 4x2 + 20x + 25 + 1 = (2x + 5)2 + 1 > c, rezultă că există astfel de triunghiuri.
13. Se aplică teorema inegalităţii triunghiului. a) Deoarece a + b = 16x2 + 5 + 12x + 5 = 16x2 +
12x + 9 + 1 = (4x + 3)2 + 1 > c, rezultă că există astfel de triunghiuri. b) Deoarece a + b = 25x2 +
5 + 30x + 4 = 25x2 + 30x + 9 = (5x + 3)2 = c, rezultă că nu există astfel de triunghiuri.
14. Se aplică teorema inegalităţii triunghiului. Deoarece a + b = x2 + y2 + 4xy + 3y2 = x2 + y2 +
4xy + 4y2 – y2 = (x + 2y)2 – y2 < c, rezultă că nu există astfel de triunghiuri.
7. Drepte paralele
Drepte paralele. Suplimentar
1. În desen: AB || DC, AD || BC, (1). AD = BC, (2). De demonstrat că: D C
(1)  (2). Fie triunghiurile ABD şi CDB. [BD] este latură comună, (3);
ÐABD ≡ ÐCDB, (4); ÐADB ≡ ÐCBD, (5). Conform criteriului de con-
gruenţă ULU, (3), (4) şi (5)  DABD ≡ DCDP, (6). (6)  (2). A B
C
2. Fie: m(ÐABC) = m°; m(ÐEAF) = x°; m(ÐEAD) = y°, (1). F
[AE] – bisectoarea din A a triunghiului (Ip.)  m(ÐBAE) = E
m(ÐCAE) = 45°, (2). [AF] – înălţimea din A a triunghiului (Ip.), (3). D
Conform T. ung. ac. compl., (3)  m(ÐCAF) = m(ÐABC) =

m°, (4). [AD] – mediana din A a triunghiului ABC, (5). Conform A B
(5), T. med. din v. ung. dr.  m(ÐDAB) = m(ÐABC) = m°, (6). (1), (2), (4) şi (6)  x = 45 – m
şi y = 45 – m  x = y  [AE este bisectoarea ÐFAD.
3. m(ÐCAD) şi m(ÐBAD) sunt direct proporţionale cu 1 şi 2, (Ip.), (1). A
(1)  m(ÐCAD) = 30° şi m(ÐBAD) = 60°, (2). Conform T. med.

v. ung. dr., (2)  m(ÐABC) = 60°, (3). ÐABE este drept (Ip.), (4).
D
Conform CU, (2) şi (4)  DABC ≡ DABE  AB = 0,5BC = 0,5AE. B C
4. m(ÐCAD) şi m(ÐBAD) sunt direct proporţionale cu 1 şi 2, (Ip.), (1). A
(1)  m(ÐBAD) = x° şi m(ÐCAD) = 2x°, (2). Fie: punctul F, a.î. A – D – F x°

şi AD = DF, (3); [BP] – mediana din B a triunghiului ABE, (4). Conform
ULU, Ip. şi (3)  DADC ≡ DFDB  AC = BF şi m(ÐBFA) = m(ÐCAD) B x° P
C
D
= 2x°, (5). Conform T. med. v. ung. dr., (4)  BP = AP = 0,5AE, m(ÐABP)
= x°, (6). Conform T. II ung. ext., (6)  m(ÐBPF) = 2x°, (7). Conform
Prop. Tr. is.., (5) şi (7)  BP = BF, (8). (5), (6) şi (7)  AC = 0,5AE, q.e.d. E
F
5. Fie m(ÐABD) = 2x°; m(ÐACE) = 2y°; m(ÐDBC) = m°; m(ÐBEC) = n°. A
Măsura în grade a ÐBFC = 180 – (m + n + x + y), (1). Măsura în grade a ÐBEC E F D
= 180 – (m + n + 2x), (2). Măsura în grade a ÐBDC = 180 – (m + n + 2y), (3).
180 – (m + n + 2x) + 180 – (m + n + 2y) = 360 – (2m + 2n + 2x + 2y) Û 180 – B C
(m + n + 2x) + 180 – (m + n + 2y) = 360 – 2(m + n + x + y) Û 180 – (m + n + 2x) + 180 – (m + n
+ 2y) = 2(180 – (m + n + x + y)), (4). (1), (2), (3) şi (4)  m(ÐBEC) + m(ÐBDC) = 2m(ÐBFC).
q.e.d. 6. Fie: m(ÐABC) = m°; m(ÐACB) = p°; m(ÐADB) = m(ÐABD) = u°; A
m(ÐCBD) = x°, (1). (1)  m = u + x, (2). Conform T. II ung. ext., (1)  u = D
x + p, (3). (2) şi (3)  m = 2x + p Û 2x = m – p, (4). a) 2x = 34 Û x = 17. Răs-
puns: m(ÐCBD) = 17°. b) 2x = 26 Û x = 13. Răspuns: m(ÐCBD) = 13°. C B
7. Conform Prop. tr. is., [DE – bisectoarea ÐADC şi CE ^ DE  triunghiul A G C
CFG este isoscel, (1). Fie AI || DE,(2). (1) şi (2)  triunghiul CAI este isos- E
F
cel, (3). (1) şi (3)  AG = FI, (4). Diagonalele pătratului sunt congruente O
şi au acelaşi mijloc, O, (5). Conform creteriului de congruenţă ULU, (4) I

şi (5)  DAIO ≡ DDFO  OI = OF. (6). (4) şi (6)  AG = 2OF. , D
B
8. Conform T. par., [CD – bisectoarea ÐACB şi DF || BC  triunghiul D A
E F
DFC are unghiurile D şi C congruente, (1). T. prop. tr. is.  FC =
DF, (2). În acelaşi mod se deduce că BE = DE, (3). (1) şi (3)  BF = x°
y°
DF – DE = 2 cm. y° x° C
9. Fie: punctele coliniare B, Q, P, C; A – D – P şi A – E – Q, (1). [BD P B A
– bisectoarea ÐABC, AD ^ BD, (2). Conform T. prop. tr. is., (1) şi E D
(2)  triunghiul ABP este isoscel cu mijlocul bazei AP, punctul y°
y °
x°
x°
B C
D, (3). În acelaşi mod se arată că: triunghiul AQC este isoscel cu Q P
mijlocul bazei AQ, punctul E, (4). Conform T. lin. mij. (3) şi (4)  DE || PQ, (5). (1) şi
(5)  DE || BC.
10. Punctele D, E, F sunt mijloacele laturilor triunghiului ABC şi BP este o înălţime a triung-
hiului ABC, (1). Conform T. med. din v. ung. dr., (1)  triunghiul BPF este isoscel cu baza BP
 ÐFPB ≡ ÐFBP, (2). În acelaşi mod se arată că: ÐBPD ≡ ÐBPC, (3). (2) şi (3)  ÐFPD
≡ ÐABC, (4). Conform T. lin. mij. (1)  EF || BC şi FD || AB, (5). Conform T. ung. cu lat. resp.
par., (5)  ÐDEF ≡ ÐABC, (6). (4) şi (6)  ÐDEF ≡ ÐDPF.
Cuprins
ALGEBRA.......................................................................................................... 3
1. Numere reale............................................................................................. 3
2. Calcul algebric.........................................................................................48
3. Funcţii........................................................................................................93
4. Ecuaţii. Inecuaţii.................................................................................. 137
GEOMETRIA............................................................................................... 159
5. Recapitulare şi completări............................................................... 159
6. Triunghiul............................................................................................... 159
7. Drepte paralele.................................................................................... 225
8. Suplimentar.......................................................................................... 249
Rezolvări. Răspunsuri .. ........................................................................... 265

CL Mat 7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL Mat 7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Victor Raischi

© Victor Raischi, 2023

c) a =  (2,4 – x) + (9 – x) , dacă 3 < x < 8; d) a =  (1,7 – x) –  (8,6 – x) , dacă x < 8.

4 42·2 = 84 4 42·2 = 84 4 42·2 = 84

√5 cu două zecimale ex-

Radicali asemenea.3 2 , 0,7 2 , –5,6(3) 2 sunt radicali asemenea. 13,2 2 – 5,3 2

9. Aflaţi numerele naturale care verifică propoziţia:

10. Aflaţi numerele naturale care verifică propoziţia:

b) (4x –  219) (4x –  219) = –  (4x –  219) .

11. Calculaţi a , dacă: a) a = 28 – 72 + 80 şi b = 63 –  162 +  180;

7. Introduceţi factori sub radical după ce stabiliţi semnele numerelor reale a şi b.

Á­Introduceţi factori sub radical. Á­Introduceţi factori sub radical.

®­Scoateţi factori de sub radical. ®­Scoateţi factori de sub radical.

¯­Reduceţi radicalii asemenea. ¯­Reduceţi radicalii asemenea.

diferenţa a două dintre numerele enumerate se divide cu a, p = (2 – 1) – (2 – 1) = 2 (2 – 1),

(3). a fiind număr impar, (3)  n = 2 – 1, b = m – k.

9. Fie k = n + 2 şi m = 2n. Arătaţi că pentru oricare numere naturale k există două

Pătrate per fecte

8. Calculul rapid al pătratelor. Pentru a calcula 9762 se procedează astfel: 1) 1 000 –

9. Calculul rapid al pătratelor. Pentru a calcula 1052 se procedează astfel: 1) 10 · 11 =

Divizibilitatea numerelor naturale

Dacă p = 6k –1, k Î q , atunci a = 36k – 6k + 1 + 6k + 1 + 1 = 36k + 3 = 3(12k + 1), (4). (4)

(1) şi (2)  Ecuaţia are 15 soluţii, perechi de numere naturale.

100 · 2 – (1 + 2 + 2 + 2 + ... + 2 ) = 100 · 2 – (2 – 1) = 1 + 99 · 2 .

+ (b + c + 2bc) + (a + c + 2ac) = a + b + c + (a – b) + (a – c) + (b – c) , (1). (1)  m + n +

b) 3 + 3 + 3 + 3 + ... , unde „ ...“ indică repetarea la infinit a radicalilor;

c) 5 + 5 + 5 + 5 + ... , unde „ ...“ indică repetarea la infinit a radicalilor.

1. a) Fie 2 + 2 + 2 + 2 + ... = x, (1). (1)  2 + x = x2  x2 – x – 2 = 0, (2). Soluţia acceptată

= 0, (2). Soluţia ecuaţiei (2) sunt 0 şi 1.

Conform (2), (1)  5,5 + 1 + 2 + 32 + 32 = 8,5 + 62 = 4

1 ∙ 5 ∙ 25 + 2 ∙ 10 ∙ 50 + 3 ∙ 15 ∙ 75 + ... + 100 ∙ 500 ∙ 2 500

16. 1 ∙ 2 ∙ 4 + 2 ∙ 4 ∙ 8 + 3 ∙ 6 ∙ 12 + ... + 200 ∙ 400 ∙ 1 600 = 1 ∙ 2 ∙ 4(1 + 2 + 3 + ... + 200), (1). 1

17. Aduceţi la forma cea mai simplă:

18. Decideţi dacă este pătrat perfect numărul:

41 33 41 495 164 659 7 5 24

= 3(2 –  2)  z2 = 6 – 3 2, (3). (1), (2) şi (3)  s = 14.

a) perimetrului unui pătrat;

presiile algebrice cu aceeaşi parte literală.

20. Aduceţi la forma cea mai simplă:

3. Aduceţi la forma cea mai simplă, dacă n este număr negativ:

 a(a – 1) + a(a – 1) +  a(a – 1) +  a(a – 1) < a.

1, dacă n este număr par.

tul ABCD are laturile de lungime a + b; pătratul AEMH are laturile

dreptunghiurile BEFI şi CDJH au dimensiunile b şi a – b.

26. Aplicând formula pătratului diferenţei, calculaţi:

b) (a – )( a + 1 )(a – 1a )(a + 1a )(a + a1 )(a + a1 )(a + a1 )(a )( )

( )(( )( ) ( 451 – 531 )((451 + 531 )(451 + 531 )

6. Descompuneţi în factori raţionali:

b) 4a – 20ab + 25b = (...) – 2(...)(...) + (...) = ...............................................................;

c) 9b – 42ab + 49x = (...) – 2(...)(...) + (...) = ................................................................;

d) 4p – 36pq + 81q = (...) – 2(...)(...) + (...) = .................................................................

5. Completaţi şi restrângeţi pătratul unei diferenţe:

Rezolvare. 25x – y = (5x) – y = (5x + y)(5x – y).

Răspuns. (5x + y)(5x – y).

Rezolvare. a) 351 – 349 = (351 + 349)(351 – 349) = 700 · 2 = 1 400.

b) 574 – 436 = (574 + 436)(574 – 436) = 1 000 · 138 = 138 000.

Rezolvare. a) 16x – 9b = (4x) – (3b) = (4x + 3b)(4x – 3b).

Răspuns. (4x + 9y )(2x + 3y)(2x – 3y)

+ 16y) = 2(5x – y)(2x + 16y) = 4(5x – y)(x + 8y).

+ 4xy – y)(15x – 4xy + 19y).

1) Dacă x şi y sunt numere nenegative, descompuneţi în factori x – y .

3) Descompuneţi în factori raţionali 4a b + 12abc + 9c – 16a .

Răspuns. (2ab + 3c + 4a)(2ab + 3c – 4a).

ÁIntroduceţi factori sub radical. ÁIntroduceţi factori sub radical.

®Scoateţi factori de sub radical. ®Scoateţi factori de sub radical.

¯Reduceţi radicalii asemenea. ¯Reduceţi radicalii asemenea.

°Calculaţi rapid: °Calculaţi rapid:

ÁReprezentaţi analitic: ÁReprezentaţi analitic:

®Scrieţi cum se citeşte: ®Scrieţi cum se citeşte:

ÁConstruiţi tabelul valorilor funcţiei ÁConstruiţi tabelul valorilor funcţiei

®Construiţi tabelul valorilor funcţiei ®Construiţi tabelul valorilor funcţiei

Monotonia funcţiei de gradul I, f(x) = ax + b, a Î Z, b Î Z

ÁEnumeraţi elementele funcţiei: 10

Á Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = –5x + Á Fie funcţia f : Z ® Z, f(x) = –3x + 1.

® Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z, ® Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z,

°Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z, °Reprezentaţi grafic funcţia f : Z ® Z,