• Trigonometria e o parte a

matematicii care studiaza unghiuri,

triunghiuri si funcţii trigonometrice
precum sinusul, cosinusul si
tangenta. Unii matematicieni
considera trigonometria o
subdiviziune a geometriei iar altii o
stiinta matematica distincta.
• Definitia functiilor trigonometrice se bazeaza pe rapoarte
intre laturi ale unui triunghi dreptunghic plan. Intr-un
astfel de triunghi, latura cea mai lunga, opusa unghiului
drept, se numeste ipotenuza, iar laturile care formeaza
unghiul drept se numesc catete.

In triunghiul dreptunghic, sinusul unui unghi ascutit este

definit ca raportul dintre lungimea catetei opuse si
lungimea ipotenuzei. Similar, cosinusul unui unghi ascutit
este raportul dintre lungimea catetei alaturate si
lungimea ipotenuzei:

Acestea sunt cele mai importante functii trigonometrice;

alte functii pot fi definite ca diferite rapoarte ale laturilor
unui triunghi dreptunghic, dar pot fi exprimate in termeni
de sinus si cosinus. Acestea sunt tangenta, cotangenta,
secanta, si cosecanta.
• Originea trigonometriei se considera a fi in cultura antica din Egipt,
Babilon si Valea Indului, acum mai mult de 3000 de ani.
Matematicienii indieni au fost pionerii calculului algebric, cu
aplicatii in astronomie si in trigonometrie. Lagadha e unicul
matematician cunoscut care a utilizat geometria si trigonometria
pentru astronomie in cartea sa Vedanga Jyotisha, cu toate ca multe
din lucrarile sale au fost distruse de catre invadatorii Indiei.
Matematicianul grec Hipparchus a compilat un tabel trigonometric
pentru triunghiuri in circa 150 î.Hr.. Un alt matematician grec,
Ptolemeu (circa 100 î.Hr.) a continuat sa dezvolte calculul
trigonometric.
Savantul Shia Musulman Nasir al-Din Tusi a fost probabil primul
care a considerat trigonometria ca o disciplina matematica
distincta si a fost primul care a descris sase cazuri ale unui triunghi
dreptunghic in trigonometria sferica.
Matematicianul de origina silesa Bartholemaeus Pitiscus a publicat
o lucrare importanta in trigonometrie in anul 1595 si a introdus
cuvantul in limbile franceza si engleza.
Intr-un triunghi dreptunghic,
considerand masura unui unghi
ascutit numim: sinusul=cateta opusa /
ipotenuza
cosinusul=cateta alaturata /
ipotenuza
tangenta=cateta opusa / cateta
alaturata
cotangenta=cateta alaturata / cateta
opusa
Sinusul, cosinusul, tangenta si
cotangenta se numesc functii
trigonometrice si se noteaza cu sin,
Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt
adevarate urmatoarele relatii:

formula fundamentala a trigonometriei

 u 300 450 600

sin u

cos u

tg u 1

ctg u 1
 Perimetrul= suma tuturor laturilor,
adica:
P=AB+BC+CA
Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2,
adica:
Atriunghi=(b x h)/2.
In cazul nostru, b=BC, iar h=AD.
Deci,
AABC=(BCxAD)/2
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile
opuse ale paralelogramului sunt
congruente (egale), perimetrul poate fi
calculat astfel P=2(AB + BC).
Aria paralelogramului = baza x inaltimea,
adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul
nostru,
AABCD=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).
Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime
(not l=BC).
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)
Aria dreptunghiului = lungimea x latimea
Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x
BC.
Patratul este un dreptunghi care are toate laturile
egale (congruente), sau lungimea egala cu
latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este
latura patratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2,
adica, Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA.
Aria trapezului = (baza mare + baza
mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x
h/2, iar in cazul nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).
Avem OA - raza
 Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.
Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar
cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in
sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De
aceea nu amintim nimic despre ele aici.
Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este
regulatã.
Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not.
a p)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca
baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.
 INSTRUMENTE
Micrometrul