Acest site foloseşte cookies.

Navigând în continuare, vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-

urilor. 

 Îti place pbInfo? Atunci acceptă-l cu totul! Dezactivează modulul de blocare a reclamelor!

Aplicații ale descompunerii în factori primi

64610 afișări • Candale Silviu (silviu) •  19.02.2022 www.pbinfo.ro

Teoreme fundamentală a aritmeticii:

Orice număr natural n mai mare decât 1 se poate scrie în mod unic sub forma
ek
n = p
e1

1
⋅ p
e2

2
⋅ … ⋅ p
k
, unde p1 < p2 < … < pk sunt numere prime, iar
ei > 0, i = 1..k

V-ați întrebat de ce numărul 1 nu este prim? Dacă ar fi, teorema de mai sus ar fi falsă! Pentru
numărul 12, ar fi valabile descompunerile:

2
12 = 2 ⋅ 3
2
12 = 1 ⋅ 2 ⋅ 3
7 2
12 = 1 ⋅ 2 ⋅ 3

ș.a.m.d.

Iată trei aplicații interesante ale descompunerii în factori primi. Lăsăm demonstrarea lor în sarcina
cititorului!

Numărul de divizori
Numărul de divizori ai lui n poate fi determinat prin numărarea acestora: parcurgerea intervalului de
divizori posibili și numărarea valorilor care sunt divizori ai lui n .

O altă soluție este folosirea următoarei proprietăți.

Proprietate: Pentru un număr natural care are descompunerea în factori primi:

e e e
n = p
1
⋅ p
1

2
⋅ … ⋅ p
k
, 2
numărul k
de divizori este:
(e1 + 1) ⋅ (e2 + 1) ⋅ … ⋅ (ek + 1).
 Exemplu: Fie n = 12. Divizorii sunt 1, 2, 3, 4, 6, 12 – 6 divizori.
Descompunerea în factori este: n = 12 = 22 ⋅ 31 .
Aplicând formula de mai sus obținem (2 + 1) ⋅ (1 + 1) = 3 ⋅ 2 = 6.

Suma divizorilor
Proprietate: Pentru un număr natural care are descompunerea în factori primi:
e +1 e +1 e +1
1 2 k
ek p −1 p −1 p −1
e1 e2
n = p
1
⋅ p
2
⋅ … ⋅ p
k
, suma divizorilor este: 1

p1 –1
⋅
2

p2 –1
⋅ … ⋅
k

pk –1
.

Exemplu: Fie n = 12. Suma divizorilor este 1 + 2 + 3 + 4 + 6 + 12 = 28 .

Descompunerea în factori este: n = 12 = 22 ⋅ 31 .
Aplicând formula de mai sus obținem
2+1 1+1 3 2
2 −1 3 −1 2 −1 3 −1 8−1 9−1 7 8

2–1
⋅
3–1
=
1
⋅
2
=
1
⋅
2
=
1
⋅
2
= 7 ⋅ 4 = 28 .

Indicatorul lui Euler

Indicatorul lui Euler sau funcția lui Euler, sau totient se notează cu φ(n) (unde n este un număr
natural nenul ) și φ(n) reprezintă numărul de numere mai mici sau egale cu n și prime cu acesta.

Valoarea lui φ(n) poate fi determinată prin numărarea valorilor prime cu n , sau putem aplica
următoarea proprietate:

Proprietate: Pentru un număr natural n care are descompunerea în factori primi:

e e e
n = p
1
⋅ p
2
1
⋅ … ⋅ p
k
, 2
are loc
k
relația:
e1 −1 e2 −1 ek −1
φ(n) = (p 1 − 1)p
1
⋅ (p 2 − 1)p
2
⋅ ⋯ ⋅ (p k − 1)p
k
.
O scriere echivalentă este: φ(n) = n (1 −
1

p1
) ⋅ (1 −
p2
1
) ⋅ ⋯ ⋅ (1 −
1

pk
)

Exemplu: Pentru n = 12, numerele mai mici decât n , prime cu acesta sunt: 1, 5, 7, 11 , adică 4

numere.
Descompunerea în factori este: n = 12 = 22 ⋅ 31 .
Aplicând formula de mai sus obținem
φ(12) = (2 − 1) ⋅ 2
2−1
⋅ (3 − 1) ⋅ 3
1−1
= 1 ⋅ 2
1
⋅ 2 ⋅ 3
0
= 2 ⋅ 2 = 4 .

Observaţie: Dacă n este număr prim, atunci φ(n) = n– 1 .

Teorema lui Euler:

Dacă a, n sunt două numere naturale prime între ele, atunci:

φ(n)
a ≡ 1( mod n)

64610 afișări • Candale Silviu (silviu) •  19.02.2022 www.pbinfo.ro