Sunteți pe pagina 1din 4

Descompunere in factori primi:

Descompunerea în factori primi se bazează pe Teorema fundamentală a


aritmeticii: Orice număr natural n mai mare decât 1 se poate scrie în mod unic sub
forma n=pe11⋅pe22⋅…⋅pekkn=p1e1⋅p2e2⋅…⋅pkek, unde p1<p2<…<pkp1<p2<…<pk sunt
numere prime, iar ei>0,i=1..kei>0,i=1..k
Exemplu: 140=22⋅51⋅71140=22⋅51⋅71
Pentru a determina descompunerea, vom proceda deductiv:

 știm că factorii primi ai lui n sunt cuprinși între 2 și n;


 vom parcurge succesiv aceste numere și pentru un divizor curent d al lui n;
o determinăm puterea sa în descompunere numărând de câte ori se poate
împărții n la d. Această împărțire se realizează efectiv.
o afișam divizorul curent d și puterea sa;
 procesul se încheie când n devine 1.

Program C++:

#include <iostream>
using namespace std;
int main(){
int n;
cin >> n;
int d = 2, // d va fi, pe rand, fiecare factor prim din descompunere
p; // p va fi puterea lui d in descompunere
// il im partim pe n la d in mod repetat, pana cand devine 1
while(n > 1)
{
// numaram de cate ori se imparte n la d. Aceasta va fi puterea lui d in
descompunere
p = 0;
while(n % d == 0)
{
++p;
n /= d;
}
// daca s-a facut cel putin o impartire, afisam factorul si puterea
if(p)
cout << d << " " << p << endl;

1|Page
Descompunere in factori primi:

++ d;
// daca d * d il depaseste pe n si n nu este 1, decidem ca n este prim,
// si este factor in descompunerea valorii initiale a lui n
if(n>1 && d * d > n){
d = n; // trecem direct la n, urmatorul factor din descompunere
}
}
return 0;
}

Programul de mai sus afișează pentru n descompunerea în factori primi; pe fiecare linie se


afișează perechea factor putere. Merită observat că nu se parcurg toate numerele de
la 1 la n. Dacă la un moment dat se decide că valoarea curentă a lui n este număr prim, se
trece direct la aceasta, fără a mai parcurge un șir lung de numere care nu mai pot fi factori
primi ai lui n.

APLICATII ALE DESCOMPUNERII IN FACTORI PRIMI:


Teoreme fundamentală a aritmeticii:

Orice număr natural nn mai mare decât 11 se poate scrie în mod unic sub
forma n=pe11⋅pe22⋅…⋅pekkn=p1e1⋅p2e2⋅…⋅pkek, unde p1<p2<…<pkp1<p2<…<pk sunt
numere prime, iar ei>0,i=1..kei>0,i=1..k

V-ați întrebat de ce numărul 11 nu este prim? Dacă ar fi, teorema de mai sus ar fi falsă!
Pentru numărul 1212, ar fi valabile descompunerile:

 12=22⋅312=22⋅3
 12=1⋅22⋅312=1⋅22⋅3
 12=17⋅22⋅312=17⋅22⋅3
 ș.a.m.d.

Iată trei aplicații interesante ale descompunerii în factori primi. Lăsăm demonstrarea lor în
sarcina cititorului!

1. Numărul de divizori
Numărul de divizori ai lui nn poate fi determinat prin numărarea acestora: parcurgerea
intervalului de divizori posibili și numărarea valorilor care sunt divizori ai lui nn.

2|Page
Descompunere in factori primi:

O altă soluție este folosirea următoarei proprietăți.

Proprietate: Pentru un număr natural care are descompunerea în factori


primi: n=pe11⋅pe22⋅…⋅pekkn=p1e1⋅p2e2⋅…⋅pkek, numărul de divizori
este: (e1+1)⋅(e2+1)⋅…⋅(ek+1)(e1+1)⋅(e2+1)⋅…⋅(ek+1).

Exemplu: Fie n=12n=12. Divizorii sunt 1,2,3,4,6,121,2,3,4,6,12 – 6 divizori.


Descompunerea în factori este: n=12=22⋅31n=12=22⋅31.
Aplicând formula de mai sus obținem (2+1)⋅(1+1)=3⋅2=6(2+1)⋅(1+1)=3⋅2=6.

2.Suma divizorilor
Proprietate: Pentru un număr natural care are descompunerea în factori
primi: n=pe11⋅pe22⋅…⋅pekkn=p1e1⋅p2e2⋅…⋅pkek, suma divizorilor este: pe1+11−1p1–
1⋅pe2+12−1p2–1⋅…⋅pek+1k−1pk–1p1e1+1−1p1–1⋅p2e2+1−1p2–1⋅…⋅pkek+1−1pk–1.

Exemplu: Fie n=12n=12. Suma divizorilor


este 1+2+3+4+6+12=281+2+3+4+6+12=28.
Descompunerea în factori este: n=12=22⋅31n=12=22⋅31.
Aplicând formula de mai sus obținem 22+1−12–1⋅31+1−13–
1=23−11⋅32−12=8−11⋅9−12=71⋅82=7⋅4=2822+1−12–1⋅31+1−13–
1=23−11⋅32−12=8−11⋅9−12=71⋅82=7⋅4=28.

3.Indicatorul lui Euler


Indicatorul lui Euler sau funcția lui Euler, sau totient se notează
cu φ(n)φ(n) (unde nn este un număr natural nenul ) și φ(n)φ(n) reprezintă numărul de
numere mai mici sau egale cu nn și prime cu acesta.
Valoarea lui φ(n)φ(n) poate fi determinată prin numărarea valorilor prime cu nn, sau putem
aplica următoarea proprietate:

Proprietate: Pentru un număr natural nn care are descompunerea în factori


primi: n=pe11⋅pe22⋅…⋅pekkn=p1e1⋅p2e2⋅…⋅pkek, are loc
relația: φ(n)=(p1−1)pe1−11⋅(p2−1)pe2−12⋅⋯⋅(pk−1)pek−1kφ(n)=(p1−1)p1e1−1⋅(p2−1)p
2e2−1⋅⋯⋅(pk−1)pkek−1.
O scriere echivalentă
este: φ(n)=n(1−1p1)⋅(1−1p2)⋅⋯⋅(1−1pk)φ(n)=n(1−1p1)⋅(1−1p2)⋅⋯⋅(1−1pk)

Exemplu: Pentru n=12n=12, numerele mai mici decât nn, prime cu acesta


sunt: 1,5,7,111,5,7,11, adică 44 numere.

3|Page
Descompunere in factori primi:

Descompunerea în factori este: n=12=22⋅31n=12=22⋅31.


Aplicând formula de mai sus
obținem φ(12)=(2−1)⋅22−1⋅(3−1)⋅31−1=1⋅21⋅2⋅30=2⋅2=4φ(12)=(2−1)⋅22−1⋅(3−1)⋅31
−1=1⋅21⋅2⋅30=2⋅2=4.
Observaţie: Dacă nn este număr prim, atunci φ(n)=n–1φ(n)=n–1.
Teorema lui Euler:

Dacă a,na,n sunt două numere naturale prime între ele, atunci:


aφ(n)≡1(modn)

4|Page

S-ar putea să vă placă și