PROIECT DIDACTIC

Data:
Clasa: Excelență clasa a-IX-a
Titlul temei propuse: ”Ecuații diofantice”
Propunător: prof. Vișovan Magdalena Aurelia, Colegiul Național Pedagogic
”Regele Ferdinand” Sighetu Marmației
Bibliografie: “Rezolvarea ecuațiilor în numere întregi”, A.O.Ghelfond,
ed.Tehnică, 1994; „Didactica matematicii”, UBB Cluj, 2003

Scopul acestei lecții este rezolvarea ecuațiilor în numere întregi, mai precis a
ecuațiilor lineare cu două necunoscute , utilizând, în majoritatea cazurilor,
metoda fracțiilor continue.
Aplicabilitatea matematicii în diferite domenii este o temă care ar trebui
discutată mai des în cadrul orelor de curs. Cu siguranță atât elevii cât și
profesorii au auzit de nenumărate ori întrebarea:”La ce folosește matematica ?„.
Mărturisesc că și eu, la începutul carierei , eram puțin deranjată de această
întrebare, dată fiind pasiunea mea pentru matematică. Experiența m-a învățat
că atitudinea corectă ar fi, atât a mea cât și a celor interesați, de a începe fiecare
noțiune sau capitol prin a explica domeniul său de aplicabilitate.
Ecuațiile diofantice liniare cu două necunoscute reprezintă, de fapt, o
metodă de a găsi punctele de intersecție ale unei drepte cu o rețea laticeală.
Rețeaua laticeală este formată din toate dreptele paralele cu axele OX și OY,
care trec prin punctele care au coordonatele numere întregi. Prin urmare, aceste
ecuații pot fi foarte utile în domenii precum: informatica, biologia (rețelele
neuronale artificiale) ,sau fizica (interpretarea geometrică a lucrului mecanic sau
a intensității electrice).
Matematicianul grec Diofant (325-409) a locuit în Alexandria în secolul III,
fiind pasionat de aritmetică și, prin urmare, de rezolvarea ecuațiilor în ℤ ,
denumite ecuații diofantice, în onoarea sa.
În cadrul acestei lecții vom prezenta o metodă general valabilă pentru
rezolvarea acestui tip de ecuații. Pentru aceasta, vom defini fracția continuă ca
fiind o fracție de forma:
 1
q 1+
1
q 2+
q 3+ ¿
⋱
+1
q n+¿¿ ⋱

Vom demonstra că ecuația lineară de ordinul întâi cu două necunoscute

ax +by =c (1).

poate fi rezolvată cu ajutorul fracțiilor continue.

Ecuația (1) are soluții dacă și numai dacă (a;b) divide pe c (am notat cu (a;b)
cel mai mare divizor comun al numerelor a și b). Vom trata în continuare cazul
în care (a ;b)= 1. Se poate demonstra (vezi bibliografia !) că soluția generală, în
acest caz, este dată de formulele:

{ x=x 0 − b t
y= y 0 + a t
t ∈ ℤ, unde ( x 0 , y 0 ) este o soluție

particulară a ecuației.

Vom demonstra în continuare că soluția particulară se poate obține prin

a
scrierea fracției b ca fracție continuă.

Exemplu: 109 x - 73 y=1

109 36 1 1
=1+ =1+ =1+
73 73 73 1
2+
36 36

Neglijăm ultima fractie 36 și obținem (1)

1 3
1+ = ⇒ x 0=2 , y 0=3
2 2

Explicația științifică se bazează pe utilizarea algoritmului lui Euclid pentru

determinarea celui mai mare divizor comun a două numere întregi
109 :73=1 , rest 36 ⇒ 109=73 ⋅1+36
73=2⋅36+ 1

⇒ ( 109 , 73 )=1
În cazul general, demonstrația este următoarea:
Din algoritmul lui Euclid avem:
a 1
a=q 1 b+ r 2 ; r < b ⇒ =q 1+
b b
r2

b 1
b=q 2 r 2 +r 3 ; r 3 <r 2 ⇒ =q2 +
r2 r2
r3
⋮
r n −1
r n − 1=q n r n ( șir finit ) ⇒ =q n
rn
a 1
⇒ =q1 +
b 1
q2 +
q3 +¿
⋱
+1
qn

Definim fracțiile reduse:

a
δ 1=q 1<
b
1 a
δ 2=q 1+ >
q2 b

1 a
δ 3=q 1+ <
1 b
q2+
q3

⋯
Pk
δ k= ; k ∈ {1 , … , n}
Qk
P1=q 1 ,Q1=1

P2=q1 q2 +1 ,Q2 =q2

P3=q1 q2 q3 +q 1 q2 ,Q3 =q2 q 3+1

⋯
⇒ Pk =Pk −1 q k + P k− 2 ¿
 inducție matematică¿
Qk =Qk −1 qk +Qk − 2

Pk −1 q k + P k −2
δ k=
Qk −1 q k +Q k −2

1
qk ⟶ qk + ⇒ δ k ⟶ δ k +1
qk +1

δ k+1 =
( q )+ P
Pk − 1 q k +
1
k+1
k− 2

=¿
Qk − 1
( q + q1 )+Q
k
k+1
k− 2

1
P k+ P
qk +1 k −1 P k− 1+ q k+1 P k
¿ =
1 Q k− 1+ q k+1 Q k
Qk + Qk −1
qk +1

Propunem spre rezolvare ,prin această metodă, următoarele exerciții:

1) 127 x − 52 y =−1
2) 47 x −111 y=89
3) 51 x −34 y=153
4) 314 x −117 y =2
5)3 x − 10 y=2