υ

TERMODINAMICĂ ŞI TEORIE CINETICO-MOLECULARĂ VV

m N cn
= = →. .
Teorema lui Avogadro:
∝∝
N
A


 = ° ⇒ =
2
p atm N m torr mmHg = = = =
1 101325 / 760 760 0
cn
0 273,15
unde condiŃiile normale, t C T K 00 n n
∝∝υN
:.. ∑ ∑
∝∝ mm kk
kk
∝ ()+
=n
1212 =
==
AplicaŃie: masa molară medie a unui amestec: k
n
1
= mm
1
k ∝∝
+ ∑ Nk ∑ υ
1221 k
=
1
=
1
k
k

Calculul presiunii:
SF
2
p = , p N m Pa S I = =
[]/
..

Presiunea hidrostatică, p gh h = ρ , unde :

− ρ este densitatea lichidului
8.9 8.9
sm
N
g≈=
− g este acceleraŃia gravitaŃională, 2 Kg
− h este înălŃimea coloanei de lichid
12 2
Formula fundamentală a T.C.M: p nm v nε = 0 = , unde:
3 3
− n este concentraŃia gazului,
VN
n=
 − N reprezintă numărul de particule − V reprezintă
folumul de substanŃă − m0 reprezintă masa unei
particule v reprezintă viteza pătratică medie, 2 2T
2
−2 v=v 0 mv
ε reprezintă energia cinetică medie a unei particule,
− 2
ε=
i
Teorema echipartiŃiei energiei pe grade de libertate: kT 2
ε = , unde :
− i este numărul gradelor de libertate
−23
− k este constanta lui Boltzman, k .1 38054 10 J / K
=⋅
p NkT pV NkT
=⇒=  υ

EcuaŃia termică de stare: pV RT
RNk ⇒=
k R Nk N υ

=⋅=⋅⇒= 
A
υ
EcuaŃia calorică de stare: pV i

NkT i RT i
= ⋅ε = = υ =
U N2 2 2
1
33333
22
p pV pV p p
=⇒====⇒=
p nm v v v
TTT0

3 nm Nm m ρρ
AplicaŃie: υ
00
33333
2
pV RT mRT RT RT
====⇒=v
v
TT
m m ∝∝∝m
Legile gazului ideal:
Transformarea Legea ε (variaŃia Denumirea
experimentală relativă) coeficientului
Tipul Legea

Izotermă 1122 T = ct.⇒ pV = ct.⇒ pV = p V - - -

 Izobară V αt = ε V −V 1
. ε= α = (coef.de
TV 0
T
V V 0
0 dilatare izobară)
p = ct ⇒ = ⇒ =
ct
1
2
T
T
1
2

Izocoră p βt = ε p−p 1
. ε= β = α = (coef. T
Tp 0 0

p p termic al presiunii)
0
V = ct ⇒ = ⇒ =
ct
1
2
T
T
1
2

Principiul I al termodinamicii: ∆U = Q − L
ConvenŃie de semne: căldura primită şi lucrul mecanic efectuat sunt pozitive, căldura cedată şi lucrul
mecanic primit sunt negative.
CoeficienŃii calorici:
Q
1. Capacitatea calorică (C): C J K
=
[; ] /
.. =
C SI
∆ Q C
T
2. Căldura specifică (c): c J kg K c S I = = ⋅

= [; ] /
..
3. Căldura molară (C∝): m
mT⋅∆

Q C ⋅ == ∝ 
= CC =⋅c  
∝ ∝
⋅∆ T m
υυ [ ] C J mol K
i
. ∝..
=⇒==
/
V ct C C ∝ R
V ⇒=⋅
2  i   SI

   

=⇒==+=+.
1
p ct C C C R R
∝ pV
Q 2
4. Căldura latentă specifică (λ) [ ] J Kg ; / λ = λ . . =
SI
m.
 p ct L p V ≠⇒=Α→ ↑⇒ >
 VL
Lucrul mecanic în
0
termodinamică:  
= ⇒ = ⋅∆ .||  ↓⇒ <
 ()
VL 
 pV 
p ct L 0
Izocoră p/T=ct. 0 υCV∆
Tip de gaz i (tr.) i (rot.) i CV
Izobară V/T=ct. p ⋅∆V υCp∆
Adiabatică pV = ct TV = ct γ γ − -υCV∆T 0
1
.; .
monoatomic 3 0 3 1,5 R Politropă 1
υ(C∝ − CV)∆T υC∝∆
pV ct TV ct n n
biatomic 2 5 2,5 R −
.; .
poliatomic 3 6 3R ==
Transformarea Legea L

Izotermă pV = ct.
lnIndicele
n
υRTpolitropic: −−
CC

∝ p
=
CC
∝ V
Derivata unei funcŃii: Reguli de calcul cu funcŃii:

f(x) f'(x)

c=const. 0

n n−1

x x

sin x cos x
 cos x -sin x

x x
e e
ln x 1
x

1. (f(x)±g(x))’=f’(x) ±g’(x) 2. (f(x)·g(x))’=f’(x)g(x)+f(x)g’(x)

 =  ( ( ) ( ))' (' ) ( ) ( ) (' )
    '
()
fx+fxgx
⋅ = fxgxfxgx
3.
()
() 22 ()
gx
gx Transformarea liniară p=aV+b, a<0
4. ( f (g(x)))'= f (' g(x))⋅ g (' x) , rezultă
υυ ab
gx

2
a VTT ;
b ∆
T=+→∃= 33 =−=−
T
2
max 3
R V R 4 a V
Cazuri particulare:
1. V1 < V3 < V2 ⇒
Tmax(1→ )2 = T3 2.
V1 < V2 < V3 ⇒ Tmax(1→ )2 = T2 3.
V3 < V1 < V2 ⇒ Tmax(1→ )2 = T1
Căldura:
=
γγ
− b
< 0 şi volumul
Q14 > ;0 Q42 ( )1
V
4
+
a
QQLUCTT
υ ()
 = = + ∆ = Α + − primit p V V
14 14 14 ( )(1 )4 4 1 →

υ
QQLUCTT==+∆=Α+−
cedat p V V
()
42 42 42 ( )(4 )2 2 4 →

Principiul II al termodinamicii
Maşină Formularea Rentabilitatea Rentabilitatea Teorema
termică principiului II maşinii termice maşinii Carnot
termice
Carnot

Motor Qprimit = Lefectuat + Qcedat L min Q

Q 1 TT
termic T
efectuat
cedat
η C= − cedat
=
max
min
η = =1−
Q Q
Q T
primit
primit
max
primit

Pompă Qprimit +W = Qcedat cedat 1 Q

de Q ε=
ε= T
căldură W T cedat
=
C max
−
min
1 Q
T T
primit
max min

Maşină Qprimit 1
frigorifică ε= =
W ε
T
C
max
−
1
T
min

Motoare termice
Caracteristici Motorul Otto Motorul Diesel

Timpul 1: Admisia - amestecul carburant pătrunde în cilindrul cu piston

- transformare izobară la 0
p

Timpul 2: - gazul este comprimat rapid prin deplasarea pistonului de la PMI la

Compresia PMS, fiind o transformare adiabată

Timpul 3: a) Arderea - temperatura şi presiunea cresc - transformare izobară

rapid - transformare izocoră la Vmin - volumul şi
 temperatura cresc lent

Timpul 3: b) Detenta - gazul produce lucru mecanic - după ce pompa de

asupra pistonului injecŃie nu mai introduce
picături de motorină în
cilindrul cu pis
ton, acesta este împins de
către gazele arse,
sistemul efectuând lucru
mecanic

transformare adiabată

Timpul 4: Evacuarea a) deschiderea supapei de evacuare

- presiunea scade până la valoarea presiunii atmosferice
- transformare izocoră la Vmax
b) evacuarea propriu zisă - transformare izobară la 0
p

Rapoarte specifice V mediu

V ρ=
Raportul volumelor extreme:
ε= Vmax
min
V
max

γ γ
Randamentul η ε−
= −1 ρ
1 1
1 −−
111
η
=−⋅⋅
−
ρ
γ
γε
1

Pentru trecerea particulelor de substanŃă printr-un orificiu de dimensiuni mici, condiŃia de

echilibru staŃionar este dată de conservarea fluxului de particule ce trec prin orificiu. 3
RT
1
n v ∝ T
T
∆ = ∆ ⇒ ⋅ ⋅T⋅∆ = ⋅ ⋅T⋅∆ ⇒ = = =
NNnSvtnSvt
1
1
1
1212
3 T12

∝
2
n v
2 T RT 2 2

Dilatarea
 1. Dilatarea la solide:
− Dilatarea liniară: ) 1(
l = l +αt , iar pentru valori normale de temperatură
0

l ≈ l +α∆t , unde α este coeficientul de dilatare liniară.

(<1000°C) avem relaŃia: 1( )
21

− Dilatarea în suprafaŃă: ) 1(
S = S + βt , iar pentru valori normale de temperatură
0

21 S ≈ S + β∆t , unde β=2α este coef. de dilatare în suprafaŃă.

(<1000°C) avem relaŃia: 1( )
− Dilatarea în volum: ) 1(
0 V = V + γt , iar pentru valori normale de temperatură

21 V ≈V + γ∆t , unde γ=3α este coef. de dilatare volumică.

(<1000°C) avem relaŃia: 1( )
2. Dilatarea la lichide: V V γt ∆ = 0
Dilatarea aparentă:
aparent lichid vas
γ γ
∆=⋅⋅ 
VVt0 
lichid lichid
 
γ 
⇒∆=∆−∆ γγγ
∆=⋅⋅
VVt0 VVV ⇒ = − aparent lichid vas
vas vas

∆=⋅⋅
VVt
0
aparent aparent

Căldura latentă de transformare de fază

Formulele lui Clapeyron:


 
v


 
11
λ
dp
T
Căldura latentă de vaporizare: dT
=−
ρρ
vl


 
t


 
dp
T
 11
λ
Căldura latentă de topire: dT
=−
ρρ
ls


 
s


 
11
λ
dp
T
Căldura latentă de sublimare: dT
=−
ρρ
vs

Gazul van der Waals

−= 
υ  
 
  + 22
a
EcuaŃia Van der Waals: ( ) V b RT
pυυ
V
EcuaŃia adiabatei sale: ( ) .
T V − b = const −
1


VariaŃia energiei interne:  
 U υCV T T aυ
  11
2
()
VV
∆ = − − − 21
21

8 a a
RelaŃiile dintre constante şi parametrii critici: 2; 3 ;

TC = C = C =
27 unde: a=coeficient de b=covolumul 27
interacŃie moleculelor b
Rb
moleculară Vbp
Integrala unei funcŃii
 Se consideră funcŃia: f : R → R . Primitiva funcŃiei f(x),
∫ F(x) = f (x)dx este

o integrală nedefinită, astfel încât F’(x)=f(x).

Reguli de calcul cu integrale nedefinite:

∫ x
∫ 2
⋅=⋅+ sin cos . x dx x const ⋅ =
c dx c x const . ∫
−+ cos sin . x dx x const

∫ =+2 . () gdx
const ⋅=+
∫∫∫ f g dx fdx
xdx
n +
∫ n = x 1 + const . ±=±
x dx + const (' ) ().
n ∫
1 f x dx f x
2

∫ e dx e const
1
=+
xx
=+
.
x

∫ ln . f x dx F x F x ( ) ( = −
x ∫ )() 21
dx x const = +
x 1

dQ
Entropia, T dS = , este o mărime de stare.
Principiul III al termodinamicii: 0 . 0 T → K ⇒ S0 = const conventie  → . Pentru un
gaz ideal,
2 2 2 2 2
dQ
Sυ V υ V not dL dU

+ pdV C dT + pdV C dT
∫∫∫∫∫ .

∆== = + → +
= II
1 2 1 2 1 2 1 1
 12
T T T T T  

pdV dV dV V
I R R
∫∫∫
υυυυ
====−=RVVR
(ln ln ) ln
2
1
12
T V V V V T
111
υυ
1
⇒=+
SR ln ln
2
dT T  2
C 2
IC   V1 V T1
∫
υυυ
==−=
(ln ln ) ln
CTTC
2
221
VVV
T
T
11

Legea lui Newton (a transferului de căldură): Q = k ⋅∆T ⋅∆t , unde:

- Q este căldura transferată;
- k este o constantă ce Ńine de natura corpurilor; - ∆T
este diferenŃa de temperatură dintre corpuri; - ∆t este
intervalul de timp în care are loc transferul. ∝

hg −
phpe
( ) , unde h este altitudinea.
=0
RT
Presiunea atmosferică,