Dreapta ı̂n plan Dreapta ı̂n plan Dreapta ı̂n plan

Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie
Vectori ı̂n plan Vectori ı̂n plan Vectori ı̂n plan

Ecuaţia generală a dreptei Ecuaţia generală a dreptei

→
− → − Dacă egalăm rapoartele din ecuaţia dreptei cu λ:
Fie {O, i , j } un reper cartezian ortogonal ı̂n plan. Ecuaţia
x − x0 y − y0
Pregătire bac/admitere canonică a dreptei determinată de punctul M0 (x0 , y0 ) şi de
→
− →
− l
=
m
=λ
Geometrie vectorul director →
−
v = l i + m j (cu l2 + m2 > 0) este
se obţin ecuaţiile parametrice ale dreptei:
(
x − x0 y − y0 x = x0 + λl
=
l m
lect. Ciprian Deliu y = y0 + λm
B cdeliu@tuiasi.ro sau echivalent
De asemenea ecuaţia canonică a dreptei determinată de două
m https://deliu.ro mx − ly − mx0 + ly0 = 0
puncte M1 (x1 , y1 ) şi M2 (x2 , y2 ) este:
Notând a = m, b = −l şi c = −mx0 + ly0 , obţinem ecuaţia x − x1 y − y1
Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iaşi =
Facultatea de Automatică şi Calculatoare x2 − x1 y2 − y1
ax + by + c = 0
ecuaţie care se poate rescrie
2023  
cu a2 b2
+ > 0, ecuaţie care se numeşte ecuaţia generală a  x y 1 
 
dreptei ı̂n plan.  x 1 y1 1  = 0
 
 x 2 y2 1 
Pregătire bac/admitere - Geometrie 1/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 2/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 3/18

Dreapta ı̂n plan Dreapta ı̂n plan Dreapta ı̂n plan

Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie
Vectori ı̂n plan Vectori ı̂n plan Vectori ı̂n plan

Cazuri particulare Panta unei drepte Panta unei drepte

Ecuaţia axei Ox: y = 0 Fie o dreaptă d de ecuaţie Fie A(xA , yA ) şi B(xB , yB ) două puncte distincte pe dreapta d.
Ecuaţia unei drepte paralele cu Ox: y = y0 ax + by + c = 0, a2 + b2 > 0 Dreapta nefiind paralelă cu Oy, avem că xA ̸= xB . Punând
condiţia ca cele două puncte să verifice ecuaţia dreptei obţinem
Ecuaţia axei Oy: x = 0 Atunci şi λax + λby + λc = 0, λ ∈ R∗ este o ecuaţie a dreptei d,
Ecuaţia unei drepte paralele cu Oy: x = x0 deci o dreaptă are o infinitate de ecuaţii. Două ecuaţii reprezintă yA = mxA + n şi yB = mxB + n.
Ecuaţia primei bisectoare: y = x aceeaşi dreaptă dacă şi numai dacă au coeficienţii proporţionali.
Ecuaţia celei de-a doua bisectoare: y = −x Dacă dreapta d nu este paralelă cu Oy (deci b ̸= 0), ecuaţia Scăzând cele două ecuaţii obţinem
Ecuaţia dreptei prin tăieturi: dreptei se poate rescrie: yB − yA
a c yB − yA = m(xB − xA ) ⇒ m = = tg θ
Fie o dreaptă care nu trece prin origine şi nu este paralelă cu y =− x− xB − xA
axele de coordonate şi fie A(a, 0), B(0, b) punctele de b b
a c unde θ este unghiul dintre semiaxa pozitivă a axei Ox şi
intersecţie ale dreptei cu axele de coordonate, cu a · b ̸= 0. Notănd m = − , n = − obţinem
b b semidreapta de pe dreapta d situată deasupra axei Ox. Avem:
Obţinem:
y = mx + n
m > 0 ⇔ θ unghi ascuţit
x−a y−0 x y
= ⇔ bx + ay − ab = 0 ⇔ + − 1 = 0. care se numeşte ecuaţia explicită a dreptei d. Coeficientul m se m < 0 ⇔ θ unghi obtuz
0−a b−0 a b numeşte panta dreptei, iar n este ordonata intersecţiei dreptei cu
m = 0 ⇔ dreapta este paralelă cu Ox
axa Oy.
Pregătire bac/admitere - Geometrie 4/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 5/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 6/18

Dreapta ı̂n plan Dreapta ı̂n plan Dreapta ı̂n plan

Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie
Vectori ı̂n plan Vectori ı̂n plan Vectori ı̂n plan

Observaţii Exerciţii Exerciţii

Fie punctul A(1, 3) şi dreptele de ecuaţii 1 Să se determine λ ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(λ, 2), B(2λ + 1, −1),
1 Dreapta d care are ecuaţia explicită y = mx + n trece prin C(3λ + 2, 3) să fie coliniare.
(d1 ) : 2x − y − 3 = 0, (d2 ) : x + 3y − 5 = 0.
punctele de coordonate (0, n) şi (1, m + n), deci ecuaţia 2 Pentru ce valori ale parametrului real λ dreptele:
x y−n Se cer:
canonică a dreptei este = , aşadar un vector director 1. ecuaţia dreptei care trece prin A şi face cu Ox un unghi de 300 (d1 ) : x + (2λ − 1)y + 1 = 0 şi (d2 ) : (2λ + 1)x + 3y + 3 = 0
→
− −1
→ m→ − 2. intersecţiile {B} = d1 ∩ Oy şi {C} = d2 ∩ Ox
al dreptei este v = 1 · i + m · j 3. perimetrul şi aria triunghiului ABC a) sunt paralele;
2 O dreaptă este unic determinată de un punct M0 (x0 , y0 ) şi de 4. coordonatele punctului M de intersecţie dintre d1 şi d2 b) sunt perpendiculare;
5. ecuaţia dreptei d3 care trece prin A şi este paralelă cu d1 c) coincid;
panta m. Pentru un punct oarecare M (x, y) de pe dreaptă 6. coordonatele punctelor de pe d3 care formează ı̂mpreună cu A, B şi M un
avem paralelogram
3 Fie dreapta d de ecuaţie (2λ − 1)x − λ2 y + 1 = 0, λ ∈ R.
y − y0 −−→ −−→ −−→ −−→ a) Determinaţi λ ∈ R astfel ı̂ncât d∥Ox
m= ⇔ y − y0 = m(x − x0 ) 7. lungimile vectorilor M A + M B şi M A − M B b) Determinaţi λ ∈ R astfel ı̂ncât d∥Oy
x − x0 8. ecuaţia dreptei d4 care trece prin A şi este perpendiculară pe d2 c) Determinaţi λ ∈ R astfel ı̂ncât d să fie paralelă cu prima bisectoare
9. coordonatele proiecţiei lui A pe d2 şi ale simetricului lui A faţă de d2 d) Determinaţi λ ∈ R astfel ı̂ncât d să fie perpendiculară pe prima bisectoare
10. distanţa de la A la d2 e) Găsiţi două valori ale lui λ ∈ R astfel ı̂ncât dreptele corespunzătoare să fie
3 Două drepte d1 şi d2 neparalele cu Oy având pantele m1 şi 11. arătaţi că M este centrul de greutate al triunghiului OAC paralele
m2 sunt paralele dacă şi numai dacă m1 = m2 . 12. ecuaţia dreptei care trece prin A şi este concurentă cu d1 şi d2 f) Găsiţi două valori ale lui λ ∈ R astfel ı̂ncât dreptele corespunzătoare să fie
13. coordonatele punctului de pe axa Ox coliniar cu A şi M perpendiculare
4 Două drepte d1 şi d2 neparalele cu Oy având pantele m1 şi 14. coordonatele simetricelor lui A faţă de M şi O (notate cu A′ , respectiv A′′ ) 4 Se dau dreptele (D) : x + αy + β = 0; (D′ ) : βx − y + 2 = 0. În ce condiţii
m2 sunt perpendiculare dacă şi numai dacă m1 · m2 = −1. −−→ −−→
15. unghiul dintre vectorii AA′ şi AA′′ dreptele sunt: a) paralele; b) confundate; c) perpendiculare?
Pregătire bac/admitere - Geometrie 7/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 8/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 9/18
 Dreapta ı̂n plan Dreapta ı̂n plan Relaţii ı̂ntre laturi şi unghiuri ı̂ntr-un triunghi oarecare Dreapta ı̂n plan Relaţii ı̂ntre laturi şi unghiuri ı̂ntr-un triunghi oarecare
Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Formule pentru diverse elemente ale unui triunghi Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Formule pentru diverse elemente ale unui triunghi
Vectori ı̂n plan Vectori ı̂n plan Rezolvarea triunghiurilor Vectori ı̂n plan Rezolvarea triunghiurilor

Exerciţii Relaţii ı̂ntre laturi şi unghiuri ı̂ntr-un triunghi oarecare Notăm cu ha , hb , hc ı̂nălţimile triunghiului duse din A, B, respectiv C.
Avem:
Fie un triunghi oarecare cu vârfurile ı̂n punctele A, B, C (se notează △ABC). b c
5 Se cunosc vârfurile A(−1, −1), B(3, −2), C(1, 5) ale triunghiului ABC. ha = c sin B = b sin C ⇒ sin B
= sin C
Să se scrie: Unghiurile sunt notate cu A, B şi C şi măsura lor este cuprinsă ı̂ntre 00 şi hb = c sin A = a sin C ⇒ a
= c
1800 (ı̂n radiani ı̂ntre 0 şi π): sin A sin C
a) ecuaţiile laturilor triunghiului; hc = a sin B = b sin A ⇒ b
sin B
= a
sin A
b) ecuaţia medianei duse din A; A + B + C = 1800 a b c
c) ecuaţia ı̂năļtimii duse din A; Teorema sinusurilor: = =
sin A sin B sin C
d) ecuaţia mediatoarei laturii BC; Dacă toate unghiurile sunt ascuţite (A, B, C < 900 ) triunghiul se Aria △ABC este
numeşte ascuţitunghic, dacă un unghi este obtuz (cu măsura ı̂ntre 900 şi
6 Laturile unui triunghi sunt date prin ecuaţiile : 1 1 1 1
1800 ) se numeşte obtuzunghic, iar dacă are un unghi drept (900 ) se S = a · ha = ab sin C = ac sin B = bc sin A
numeşte dreptunghic. 2 2 2 2
(AB) : x − y + 1 = 0; (BC) : 2x + y − 2 = 0; (AC) : y = −2. (1)
Laturile se notează cu a = BC, b = CA, c = AB şi verifică inegalităţile: 2S 2S 2S
Să se determine: sin A = , sin B = , sin C = , iar teorema sinusurilor devine
bc ac ab
a < b + c, b < c + a, c<a+b (2) a b c abc
a) Coordonatele vârfurilor triunghiului; = = = = 2R
b) Ecuaţiile ı̂nălţimilor şi coordonatele ortocentrului triunghiului. a > |b − c|, b > |c − a|, c > |a − b| (3) sin A sin B sin C 2S
c) Ecuaţiile medianelor şi coordonatele centrului de greutate. unde R este raza cercului circumscris triunghiului.
Un triunghi care are două laturi egale se numeşte isoscel, un triunghi cu abc
7 Se consideră triunghiul de vârfuri A(1, 1), B(−2, −3), C(2, 1). Să se toate laturile egale se numeşte echilateral, iar un triunghi cu laturile Avem S = şi
4R
\
scrie ecuaţia bisectoarei unghiului BAC. oarecare se mai numeşte şi triunghi scalen. a = 2R sin A, b = 2R sin B, c = 2R sin C
Pregătire bac/admitere - Geometrie 10/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 11/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 12/18

Dreapta ı̂n plan Relaţii ı̂ntre laturi şi unghiuri ı̂ntr-un triunghi oarecare Dreapta ı̂n plan Relaţii ı̂ntre laturi şi unghiuri ı̂ntr-un triunghi oarecare Dreapta ı̂n plan Relaţii ı̂ntre laturi şi unghiuri ı̂ntr-un triunghi oarecare
Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Formule pentru diverse elemente ale unui triunghi Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Formule pentru diverse elemente ale unui triunghi Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Formule pentru diverse elemente ale unui triunghi
Vectori ı̂n plan Rezolvarea triunghiurilor Vectori ı̂n plan Rezolvarea triunghiurilor Vectori ı̂n plan Rezolvarea triunghiurilor

Teorema proiecţiilor: Formule pentru diverse elemente ale unui triunghi 4 Înălţimile triunghiului

a = c cos B + b cos C ha = 2R sin B sin C

1 Aria triunghiului
b = a cos C + c cos A r r hb = 2R sin A sin C
1 A A (p − b)(p − c) p(p − a) hc = 2R sin A sin B
c = b cos A + a cos B S = bc sin A = bc sin cos = bc
2 2 2 bc bc
p 5 Bisectoarele triunghiului
Teorema lui Pitagora generalizată: = p(p − a)(p − b)(p − c) (formula lui Heron)
b sin C c sin B
2 2 2
a = b + c − 2bc cos A 1 a sin B a sin C a2 sin B sin C ba =
cos B−C
=
cos B−C
= · · · sin A = 2 2
b2 = a2 + c2 − 2ac cos B 2 sin A sin A 2 sin A c sin A a sin C
bb = =
c2 = a2 + b2 − 2ab cos C 2 Raza cercului circumscris triunghiului cos 2C−A
cos 2C−A

abc abc a sin B b sin A

Teorema cosinusului: 2R = ⇒R= p bc = =
cos A−B cos A−B
b2 + c2 − a2 2S 4 p(p − a)(p − b)(p − c) 2 2
cos A = 6 Medianele triunghiului
2bc
a2 + c2 − b2 3 Raza cercului ı̂nscris ı̂n triunghi m2a = 2(b2 +c2 )−a2
cos B = 4
2ac 1 1 1 a+b+c S 2(a2 +c2 )−b2
S= ar + br + cr = ·r =p·r ⇒r = m2b =
a2 + b2 − c2 2 2 2 2 p
4
cos C = m2c = 2(a2 +b2 )−c2
2ab 4

Pregătire bac/admitere - Geometrie 13/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 14/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 15/18

Dreapta ı̂n plan Relaţii ı̂ntre laturi şi unghiuri ı̂ntr-un triunghi oarecare Dreapta ı̂n plan Relaţii ı̂ntre laturi şi unghiuri ı̂ntr-un triunghi oarecare Dreapta ı̂n plan
Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Formule pentru diverse elemente ale unui triunghi Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie Formule pentru diverse elemente ale unui triunghi Aplicaţiile trigonometriei ı̂n geometrie
Vectori ı̂n plan Rezolvarea triunghiurilor Vectori ı̂n plan Rezolvarea triunghiurilor Vectori ı̂n plan

Exerciţii Exerciţii Exerciţii

−
→ −
→ → −
→ − →
Să se rezolve triunghiurile ı̂n care se cunosc:
√ √ 1 Determinaţi a ∈ R ştiind că vectorii −
→
u = i + 3 j şi −
v = (a − 1) i + j
1 a = 4, b = 2, C = 450 4 a = 2, b = 2, B = 450 ; au aceeaşi lungime.
√
R: c2 = a2 + b2 − 2ab cos C√= 10 ⇒ c = 10 √ ! R: Din teorema lui Pitagora generalizată 2 Fie △ABC şi M ∈ (BC) astfel ı̂ncât
b2 + c2 − a2 5 5 ⇒ b2 = a2 +c2 −2ac cos B ⇒ c2 −2ac cos B+a2 −b√ 2
= 0 ⇒ c2 −2c−2 = 0
cos A = =− ⇒ A = arccos − −−→ −−→
2bc 5 5
!
ecuaţie care are singura rădăcină pozitivă c = 1 + 3 = 2.732051.
√ BM = αM C, α ∈ R.
√ √
a2 + c2 − b2 3 10 3 10 b2 + c2 − a2 3
cos B = = ⇒ B = arccos cos A = = ⇒ A = 300 ⇒ C = 1800 − (A + B) = 1050 . Arătaţi că:
2ac 10 10 2bc 2 −−→
1 −→ α −→
√ 0 AM =AB + AC.
2 a = 4, A = 300 , B = 450 ; 5 a = 2, b = 2, A = 30 ; 1+α 1+α
R: C = 1800 − (A + B) = 1050 R: Din teorema lui Pitagora generalizată √
3 Fie △ABC şi AD bisectoarea unghiului BAC, D ∈ BC. Fie b lungimea
Laturile b şi c se obţin din teorema sinusurilor: ⇒ a2 = b2 + c2 − 2bc cos B ⇒ c2 − 2 3c + 2 = 0 ecuaţie care are două laturii AC şi c lungimea laturii AB. Demonstraţi că
a sin B √ a sin C √ √ rădăcini pozitive, deci problema are două soluţii: −−→ c −−→
b= = 4 2; c = = 2( 2 + 6) √ BD = DC.
sin A sin A √ a2 + c21 − b2 2 b
Pentru c1 = 3 + 1 ⇒ cos B1 = = ⇒ B1 = 450 ⇒
2ac1 2 4 Fie △ABC.
√ √ 0 0
3 a = 2, b = 6, c = 1 + 3; C1 = 180 − (A + B1 ) = 105 .
√ √ a) Să se arate că ∀M are loc relaţia:
b2 + c2 − a2 2 √ a2 + c22 − b2 2
R: cos A = = ⇒ A = 450 Pentru c2 = 3 − 1 ⇒ cos B2 = =− ⇒ B2 = 1350 ⇒ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→
2bc 2 2ac2 2 ⟨AM , BC⟩ + ⟨BM , CA⟩ + ⟨CM , AB⟩ = 0.
2
a +c −b2 2 1 0 0
cos B = = ⇒ A = 600 C2 = 180 − (A + B2 ) = 15 .
2ac 2 b) Să se arate că ı̂nălţimile AA′ , BB ′ , CC ′ sunt concurente.
C = 1800 − (A + B) = 750
Pregătire bac/admitere - Geometrie 16/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 17/18 Pregătire bac/admitere - Geometrie 18/18