Ministerul Educaţiei,Culturii Și Cercetării

al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Mecanica Teoretică

RAPORT
Despre lucrarea de laborator Nr.2
la Mecanică realizată în MATLAB

Tema: Grafica în sistemul MATLAB

V-17

A efectuat: studentul grupei TI-181, Ilie Peretean

A verificat: Silvia A.

Chişinău 2018
Scopul lucrării: Însuşirea şi dezvoltarea elementelor de bază de construire a graficelor
în sistemul MATLAB.

Mersul lucrării:

Exerciţiul 1:
Descrieţi comenzile de bază pentru construirea graficelor în pachetul MATLAB.

plot – comanda propriu-zisa de creare a graficelor;

comet - permite de a urmări mişcarea punctului pe traiectorie;
subplot - permite plasarea într-o fereastră a graficului sau imprimarea pe aceiaşi hârtie a
câteva grafice cu axele proprii;
plot3 - analogul 3-dimensional a funcţiei plot;
mesh - carcasa suprafeţei plină de culoare;
surf - suprafeţei plină de culoare;
contour - grafic plan cu liniile de nivel;
meshc, surfc - suprafaţă cu liniile de nivel în planul x,y;
contourf - grafic plan cu liniile de nivel colorat;
contour3 - suprafaţă compusă din linii de nivel;
surfl - suprafaţă luminată.
meshgrid- funcţia pentru generarea scarii;
hold on- suprapune o imagine pe alta;
hold off- anularea suprapunerii imaginilor;
subplot- permite plasarea dintr-o fereastră a graficului sau imprimarea pe aceeaşi hîrtie a
citeva grafice cu axele priprii;
subplot(m,n,p)- împarte figura intr-o matrice m pe n de parţi a graficului iniţial, iar p
este indexul părţii selctate;
colorbar-creează o coloniţă în fereastra graficului,care arată relaţia între culoare şi
valoarea funcţiei z(x,y);
colormap()- schimbă aspectul color a graficului.

Exerciţiul 2:

Sunt date funcţiile:

De construit graficele funcţiilor de o variabilă pe segmentul indicat. De indicat titlurile,

de introdus înscrierile la axe, legenda, de folosit diferite culori, stiluri ale liniilor şi
tipuri de marcheri. Optimizaţi programul (nu expresia matematică) folosind variabilele
intermediare. De a prezenta graficele prin diferite metode:
a) în ferestre diferite;
b) într-o fereastră pe aceleaşi axe;
c) folosind comanda subplot :
c1) într-o fereastră pe axe diferite :
Orizontal,
vertical grafi cul functi ei f1=2*(x -1)
(
graficul functiei f2 =-(x. 1/3)) 6
grafi culx functi
3
10 ei g=((x-1 ). ).*sqrt(x).*(2. )
x

f(x)
graficul functiei f1=2*(x-1)
20 20 -0.4 2.5

0 15 -0.6

ambele pe
2
-20
10 -0.8

-40
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
graficul functiei f2=-(x. (1/3)) 5 -1 1.5

g(x)
0

-1 0 -1.2
1

axele din
-2 -5 -1.4

-3
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -1.6 0.5
x 10
6 graficul functiei g=((x-1).3 ).*sqrt(x).*(2. x)
3

f(x) şi g(x)
2 -15 -1.8
0
1
-20 -2

dreapta
0

-1 -25 -2.2 -0.5

-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 0 10 -10 0 10 -10 0 10

c2) într-o fereastră – fiecare aparte pe axe diferite şi ambele pe aceleaşi axe.
a)
graficul functiei f2=-(x. (1/3)) x 10
6 graficele functiei 6
x 10 graficele functiei
0 2.5 2.5

ambele pe ambele pe
f1=2*(x-1) f1=2*(x-1)
f2=-(x. (1/3)) 2 f2=-(x.( 1/3))
-0.5

Oy axa ordonatelor
1.5
-1 2
1
-1.5
0.5

Prezentarea graficelor
-2 1.5
0

axele din axele de

Oy axa ordonatelor

-2.5 -0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
Ox axa absciselor
1
6
x 10 graficul functiei g=((x-1).3 ).*sqrt(x).*(2. x) graficul functiei f2=-(x.( 1/3)) 6
x 10 graficul functiei g=((x-1). 3).*sqrt(x).*(2.x )
2.5 0 2.5

2 2
0.5 -0.5

dreapta sus in ferestre diferite:

1.5 1.5
-1
1 1
0 -1.5
0.5 0.5

-2
0 0

-0.5 -0.5 -2.5 -0.5

-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -5 0 5 10 -10 -5 0 5 10 -10 -5 0 5 10
Ox axa absciselor

a) în ferestre diferite

x=[-pi:0.05:2*pi];

f=sin(x).^3;

plot(x,f,'k * -');

title('Graficul functiei f(x)');

xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');

legend('f(x)');

x=[-pi:0.05:2*pi];
g=cos(x).^3;
plot(x,g,'g . -');
title('Graficul functiei g(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('g(x)');
 b)Prezentarea graficelor într-o fereastră pe aceleaşi axe:

plot(x,f,'k * --',x,g,'g . -');

title('Graficul functiei f(x) si g(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('f(x)','g(x)');

c) Prezentarea graficelor folosind comanda subplot.

c1) într-o fereastră pe axe diferite;

Orizontal, f(x) 20

0
graficul functiei f1=2*(x-1)

-20

-40
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
graficul functiei f2=-(x. (1/3))

g(x)
0

-1

-2

-3
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
x 10
6 graficul functiei g=((x-1).3).*sqrt(x).*(2. x )
3

-1
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
f(x) şi g(x)

subplot(3,1,1);
x=[-pi:0.05:2*pi];
f=sin(x).^3;
plot(x,f,'k * -');
title('Graficul functiei f(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('f(x)');
subplot(3,1,2);
x=[-pi:0.05:2*pi];
g=cos(x).^3;
plot(x,g,'g . -');
title('Graficul functiei g(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('g(x)');
subplot(3,1,3);
plot(x,f,'k * --',x,g,'g . -');
title('Graficul functiei f(x) si g(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('f(x)','g(x)');
 f(x) g(x) f(x) şi g(x)

Vertical 20
graficul functiei f1=2*(x-1)
-0.4
graficul functiei f2=-(x .( 1/3)) graficul
2.5
6
functiei
x 10 g=((x-1).3).*sqrt(x).*(2.x )

15 -0.6
2
10 -0.8

ambele pe axele 5

0
-1

-1.2
1.5

1
-5 -1.4

-10 -1.6 0.5

din dreapta
-15 -1.8
0
-20 -2

-25 -2.2 -0.5

-10 0 10 -10 0 10 -10 0 10

x=[-pi:0.05:2*pi];
f=sin(x).^3;
g=cos(x).^3;
subplot(1,3,1);
plot(x,f,'gx:');
title('Graficul functiei f');
xlabel('Axa x');
ylabel('Axa y');
legend('Functia 1');
subplot(1,3,2);
plot(x,g,'b^-.');
title('Graficul functiei g');
xlabel('Axa x');
ylabel('Axa y');
legend('Functia 2');
subplot(1,3,3);
hold on;
plot(x,f,'gx:');
plot(x,g,'b^-.');
xlabel('Axa x');
ylabel('Axa y');
title('Graficul functiilor f si g');
legend('Functia 1','Functia 2')
de aici de continuat

c2) Într-o fereastră – fiecare aparte pe axe diferite şi ambele pe aceleaşi axe.
f(x)
graficul functiei f2=-(x. (1/3)) x 10
6 graficele functiei
0 2.5
f1=2*(x-1)

ambele pe axele din dreapta f(x) şi g(x)

-0.5 f2=-(x.( 1/3))

-1 2

-1.5

-2 1.5
Oy axa ordonatelor

-2.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10

1
6
x 10 graficul functiei g=((x-1).3 ).*sqrt(x).*(2. x)
2.5

2
0.5

1.5

1
0
0.5

-0.5 -0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -5 0 5 10
Ox axa absciselor

g(x)

subplot(2,2,1);
x=[-pi:0.05:2*pi];
f=sin(x).^3;
plot(x,f,'k * -');
title('Graficul functiei f(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('f(x)');
x=[-pi:0.05:2*pi];
f=sin(x).^3;
plot(x,f,'k * -');
title('Graficul functiei f(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('f(x)');
subplot(2,2,3)
x=[-pi:0.05:2*pi];
g=cos(x).^3;
plot(x,g,'g . -');
title('Graficul functiei g(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('g(x)');
subplot(1,2,2)
plot(x,f,'k * --',x,g,'g . -');
title('Graficul functiei f(x) si g(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('f(x)','g(x)');

f(x) şi g(x)
6
x 10 graficel e functiei
2.5
f1=2*(x-1)
2 f2=-(x. (1/3))
Oy axa ordonatelor

1.5

0.5

Ambele pe axele de sus

0

-0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
Ox axa absciselor

graficul functiei f2=-(x. (1/3)) 6

x 10 graficul funct iei g=((x-1). 3).*sqrt(x).*(2.x )
0 2.5

2
-0.5

1.5
-1
1
-1.5
0.5

-2
0

-2.5 -0.5
-10 -5 0 5 10 -10 -5 0 5 10

f(x) g(x)
subplot(2,1,1)
plot(x,f,'k * --',x,g,'g . -');
title('Graficul functiei f(x) si g(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('f(x)','g(x)');
subplot(2,2,3)
x=[-pi:0.05:2*pi];
g=cos(x).^3;
plot(x,g,'g . -');
title('Graficul functiei g(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('g(x)');
subplot(2,2,4)
x=[-pi:0.05:2*pi];
f=sin(x).^3;
plot(x,f,'k * -');
title('Graficul functiei f(x)');
xlabel('Axa abciselor');
ylabel('Axa coordonatelor');
legend('f(x)');
Exerciţiul 3:

Este dată funcţia:

De construit graficul funcţiei de două variabile pe un sector dreptunghiular prin

diferite metode - mesh, surf, meshc, surfc, contour, contourf, contour3. Cotele la
graficele de contur se aleg de sinestătător. Optimizaţi programul (nu expresia
matematică) folosind variabilele intermediare.

Metoda Mesh
figure(1)
[x,y]=meshgrid(-1:0.05:2,-2:0.05:3);
z=exp(-abs(x)).*(x.^2+y.^2).*cos(x.*y);
mesh(x,y,z)
title('mesh');
Metoda Surf

figure(2)
[x,y]=meshgrid(-1:0.05:2,-2:0.05:3);
z=exp(-abs(x)).*(x.^2+y.^2).*cos(x.*y);
surf(x,y,z);
title('Surf');
Metoda Meshc

figure(3)
[x,y]=meshgrid(-1:0.05:2,-2:0.05:3);
z=exp(-abs(x)).*(x.^2+y.^2).*cos(x.*y);
meshc(x,y,z);
title('Meshc');
Metoda Surfc

figure(4)
[x,y]=meshgrid(-1:0.05:2,-2:0.05:3);
z=exp(-abs(x)).*(x.^2+y.^2).*cos(x.*y);
surfc(x,y,z);
title('Sufc');
Metoda Contour

figure(5)
[x,y]=meshgrid(-1:0.05:2,-2:0.05:3);
z=exp(-abs(x)).*(x.^2+y.^2).*cos(x.*y);
contour(x,y,z);
title('Contour');
Metoda Contourf

figure(6)
[x,y]=meshgrid(-1:0.05:2,-2:0.05:3);
z=exp(-abs(x)).*(x.^2+y.^2).*cos(x.*y);
contourf(x,y,z);
title('Contourf');
Metoda Contour3

figure(7)
[x,y]=meshgrid(-1:0.05:2,-2:0.05:3);
z=exp(-abs(x)).*(x.^2+y.^2).*cos(x.*y);
contour3(x,y,z);
title('Contour3');

Concluzie:

Efectuind lucrearea data de control am memorat comenzile de baza ale

programului Octave-7.3.0. De asemenea si functionarea redactorului intern, cu
ajutorul caruia putem mai usor putem sa gestionam si sa ne orientam in crearea si
editarea unei functii, pentru evitarea rezultatelor eronate. Astfel am reusit
realizarea grafica a multor grafice si determinarea caracteristicilor acestora in
diferite moduri: liniii de nivel, suprafata carcasei,liniile de contur etc.