LUCRARE PRACTICA

REALIZAT DE DOMBROVSCHI IULIA GRUPA PAP1913G

Poluarea aerului nu este aceeași peste tot. Diferiţii poluanţi sunt eliberaţi în
atmosferă dintr-o varietate de surse, inclusiv industria, transporturile,
agricultura, gestionarea deșeurilor și gospodăriile. Anumiţi poluanţi
atmosferici sunt eliberaţi și de surse naturale.
 Poluarea aerului afectează și mediul.

Acidificarea a fost redusă substanțial între 1990 și

2010 în zonele Europei cu ecosisteme sensibile,
aflate sub influența depunerilor acide de compuși
de azot și sulf în exces.
Eutrofizarea este o problemă de mediu cauzată de
excesul de substanțe nutritive care pătrund în
ecosisteme. În acest domeniu s-au făcut mai
puţine progrese. Suprafaţa ecosistemelor sensibile
afectate de excesul de azot atmosferic s-a redus
foarte puțin între 1990 și 2010.
Concentrațiile mari de ozon duc la distrugerea
culturilor. Majoritatea culturilor agricole sunt
expuse la niveluri de ozon care depășesc
obiectivul pe termen lung al UE destinat să
protejeze vegetația. Această problemă priveşte în
mod considerabil o proporție importantă a zonelor
agricole, în special din Europa de sud, centrală și
de est.
 Sursele principale de poluare a aerului
atmosferic în orașul Chişinău sunt prezentate de:
producerea energiei electrice la termocentrale, sistemele de încălzire a locuinţelor, traficul auto, feroviar, aerian şi activitatea industrială.
Poluanţii cei mai importanţi rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, sulf, azot, particulele în suspensie, formaldehida,
benz(a)pirenul etc. Cea mai mare sursă de poluare atmosferică rămîne totuși arderea combustibilului. Prin impuritățile prezente în
combustibili, prin fum (arderea incompletă) sau prin oxizii de azot şi sulf aerul este poluat în proporţii importante.
Sursele de poluare ale bazinului aerian din ecosistemul urban Chişinău includ: sursele mobile – peste 270 mii unităţi de transport ;
sursele staţionare – peste 1000 întreprinderi industriale, circa 300 cazangerii, peste 120 staţii PECO, 7 baze petroliere etc. Un caz aparte îl
reprezintă Staţia de Epurare Biologică a apelor uzate, unde în rezultatul fermentării anaerobe a nămolului în paturile de uscare şi lucrului
suflantelor în bazinele de aerare emisiile de gaze nocive sunt încă semnificative .
 Consecintele asestor modificari
1. Starea de calitate a invelisului de sol in perioada de exploatare intensiva pe urma a
30 de ani s-a inrautatit;
au crescut suprafetele solurilor erodate, afectate de alunecari de teren, deteriorate
antropic-salinizate, solonetizate, degradate ca rerultat al irigari.
2. Lucrarile agrotehnice au intensificat procesul de deteriorare a structurii solurilor.
3.in conditil edeficitului de fingrasaminte minerale si organice bilantul humusului si
elementelor nutritive a devenit negativ.
4.Poluarea solului cu produse chimice este un proces de impurificare și degradare
indirectă, cauzat de utilizare excesivă a pesticidelor. Pesticidele, erbicidele si
fertilizanti sunt daunatori nu numai pentru sanatatea omului, acestea pot avea un
efect nociv asupra solului prin nimicirea faunei din sol care asigura in corporare a
materiale organice in sol.
5. In ansamblu toate enumerate mai sus au condus la reducerea continua a fertilitatii
resurselor de sol.
 Măsuri impotriva poluării solului:
-construcția unor zone de depozitare a gunoaielor; -diminuarea
eroziunii solului prin plantarea arborilor;
-folosirea judicioasa a ingräşamintelor,pesticidelor,precum și a
metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc;
-construirea de spații de epurare a apei;
-modernizarea gropilor de gunoi; -controlul poluării industriale și
a substanțelor chimice utilizate în procesele industriale;
-menținerea suprafețelor împadurite si utilizarea lemnului
padurilor numai in limita aprobata prin lege; -combaterea
eroziunii solului;
-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe
sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea
acestora.
 DEȘEURILE REPREZINTĂ ASTĂZI NU NUMAI PIERDERI
A MATERIEI PRIME PRIMARE ȘI SECUNDARE, CI ȘI SURSE DE
POLUANŢI ȘI NOCIVITĂŢI PENTRU FACTORII DE MEDIU, INCLUSIV
AERUL ATMOSFERIC. ÎN ANUL 2005 SECTORUL „DEȘEURI” A AVUT O
PONDERE DE CIRCA 11,8% DIN EMISIILE TOTALE NAŢIONALE ALE
GAZELOR CU EFECT DIRECT DE SERĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA, FIIND
A TREIA SURSĂ MAJORĂ DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ
DUPĂ SECTORUL ENERGETIC ȘI CEL AGRICOL. DE NOTAT, CĂ
SECTORUL „DEȘEURI” A REPREZENTAT O SURSĂ MAJORĂ A
EMISIILOR DE CH4 ȘI NO2, CU O PONDERE DE CIRCA 45,3% ȘI
RESPECTIV 6,6% DIN EMISIILE TOTALE DE METAN ȘI PROTOXID DE
AZOT, ÎNREGISTRATE LA NIVEL NAŢIONAL .
ESTE CUNOSCUT FAPTUL, CĂ TRANSPORTUL CONSTITUIE
PRINCIPALA SURSĂ DE POLUARE A AERULUI ATMOSFERIC, EMANÎND
ÎN AER CANTITĂŢI MARI DE HIDROCARBURI, OXIZI DE CARBON, OXIZI
DE AZOT ETC. SURSELE MOBILE DE POLUARE REPREZINTĂ
TRANSPORTUL AUTO, FEROVIAR, AERIAN ŞI FLUVIAL. COTA DE
EMISII A ACESTORA ÎN VOLUMUL TOTAL DE DEGAJĂRI LA NIVEL DE
REPUBLICĂ CONSTITUIE CIRCA 90%, IAR LA NIVEL DE MUNICIPIU
CHIȘINĂU, PESTE 95%.
Multumesc pentru atentie!