CURS 9

2 rectificari de sapt trecuta la compet terit de drept comun: am spus data trecuta de
domiciliul din actele din st civ dar m-am referit la domiciliul DE LA EVIDENTA
POPULATIEI. A doua chestiune, am inceput sa va spun de act ref la pers, in cazul acc compet
de dr comun de la 107 de la domic paratului e una exclusiva. V-am dat ex la act priv pers
exact act priv stab filiatiei si am spus ca o e compet excl. La art 113 am spus ca legiuitorul fol
not de compet alternativa dar at cand o fol se ref la compet terit relativa (nj supletive) . 113
inlocuieste vechiul art 10 VCPC care prevedea numai cazuri de compet terit rel fara a prev acc
prima sit a act priv la stab filiatiei , in art 10 nu era acc prim punct, inst de la domic reclam,
acc a fost introd prin NCPC => legiuitorul a inteles sa fol not de compet terit rel si in sit in
care reclam are alegerea intre mm inst compet deopotriva terit excl. in mat de stab filiatiei
act in mat de pers si nu de b partile nu pot deroga decat daca legea prevede expres. In act in
stab filiatiei reclam are alegerea, e vb de inst de la domic reclam sau inst de la domic
paratului (pe 107). Are imp pt ca aici , daca se adrseaza unei a treia inst, acc va putea, din
oficiu sa invoce exc de necompet.
Art 113 at cand reglem compet terit rel, la primul punct introduce si o sit de compet
terit excl dar ea ramane la alegerea reclam, poate opta intre inst de la domic sau sau poate sa
se adreseze inst de la domic paratului (107).
Grile: vb de o compet terit alternativa in mat act priv: si ne da act in revendic unui
imob sit in raza mm inst. DAR, de ex, daca ne gandim ca: codul fol compet alternativa numai
in mat compet terit rel at spun ca nudar daca spun ba nu, compet alternativa inseamna ca
reclam are alegerea intre mm inst => at e aici nu e suf de clar facuta grila Intrebare? Dar
ce fac daca paratul domic in raza uneia dintre ele? Atunci nu mai e alternativa!!!

Incidente privind competenta.

Prorogarea de competenta.
Cererile accesorii, aditionale, incidentale = de compet inst compet sa jud cererea
princip, capatul de cerere principal din cererea princip. Sunt mm sit de prorogare legala a
compet. Prorogarea nu e totdeauna prev de lege ci poate fi dispusa si de inst de ex, in cazul
in care admite o cerere de stramutare, e un crit pe baza unui crit ales de inst. la celelalte, legea
imi alege criteriul. La stramutare nu am acc crit, desi NCPC spune totusi intre ce inst poate sa
aleaga inst care admite cererea de stramutare. Mai avem prorogarea conventionala, am vb
despre ea, cand am discutat despre 126: de la ce nj pot partile sa deroge.
Prorogare compet = prelungire a compet = inst care nu ar fi fost normal compet sa
judece o cauza devine compet din cauza unor anumite reg prev de lege, dispoz a inst,
conventie a partilor. Dar in multe sit s-ar putea ca inst sa fi fost oricum compet, de ex:
interventia princip, de ex am o act in revendicare imob: mat = val litigiu, terit = loc sit imob.
Dar intervine un tert care spune ca el e propr => tot aia ar fi fost inst compet. Primul lucru
cand spunem compet ma gandesc la inst. Dar aici s-ar proroga practic dispoz priv completul
de jud. Deci completul investit cu solut cererii princip va solut si cererea incidentala pt ca
daca ea s-ar fi introd separat la acc inst => supusa repartizarii aleatorii => ar fi ajuns la alt
complet. S-ar fi putut pune pb conexitatii ( se poate privi tot ca o sit a prorogarii legale, dar nu
ar fi de fapt o prorogare a compet ci ar fi prelungit de fapt atrib a unui anume complet de
judecata). Nu toate cazurile care apar in cod ca fiind prorogari de compet vor fi intotdeauna
prorogari pt ca ele se vor referi in f multe sit la prelungirea atrib completului investit in
concret cu solut unei anumite cauze. Si daca acc complet disjunge de ex cererea incidentala,
completul respectiv de jud ramane compet sa judece si cererea reconv deci nu va fi supusea
unei distrib aletorii.

a) Prorogarea legala de compet

Ea se poate referi si la prorogarea compet materiale si la cea terit. Cea materiala se
proroga legal in cazul cererii accesorii de ex. Cer capital de 300.000 lei si dobanzi de 100.000
lei. Daca le-as introd separat, cea priv capitalul ar fi de compet tribunalului si judecatoria pt
dobanzi. Daca le formulez printr-o sg cerere cu 2 capete => inst compet = trib. Dar si at cand
am capete de cerere princip mm si aflate intr-o stransa leg => 99(2) prorogare in fav inst de
grad mai inalt! Daca intre ele nu exista niciun fel de leg => fiecare va urma reg de compet
proprii. Daca de ex investesc judecatoria cu o cerere cu 2xcapete princip, un de compet ei, una
de a trib , nu exista leg intre ele => judecatoria va disjunge capatul de cerere de compet trib si
va aj capatul de cerere la trib. Daca investesc judecatoria cu 2xcapete de cerere princip, una
de compet trib dar intre ele exista leg => judecatoria isi va declina compet la trib pt ca in baza
prorogarii de compet ar fi trib compet pt amandoua.
Art 100 vs art 99 => art 100 vb expres despre posibilit ca mm reclam sa formuleze
cerere de chemare in jud fata de 1/mm parati => apl art 99(2) at cand vb de capete princip de
cerere intre care exista o stransa leg => compet = in fav inst cu grad mai inalt. In cazul pl de
parati => despre ce compet vb? Ce fel de compet se va proroga? TERITORIALA!!! Care sunt
sit de prorog a compet pt pl de parati? Mm parati, parati obliugati princip, parati obligati
accesoriu si cand unul din parati atrage o compet terit exclusiva adica in materia protectiei
consumatorului => op prorogarea de compet in fav inst care e compet terit exclusiv. 112:
cererea de chemare in jud a mm parati poate fi introd la inst compet pt oricare din acc si daca
unii = oblig accesoriu la inst compet pt oricare din debi principali. Daca am o compet terit
excl atrasa de una din partu protectia consumatorului va opera prorogarea de compet in fav
acc inst.
In materia aparari incidente, procedurale si chestiuni prejudiciale. Ce sunt apararile?
Sunt de fond / procedurale. De fond = cele fundamentate pe dispoz dr substantial (nulit titlului
de care se prevaleaza reclam). Daca se inv o exc de fond priv cond de exercit a act civ lipsa
calit de reprez legal => inst compet sa solut acc exc de fond = inst investita cu solut cererii.
Alte incidente procedurale: exc de conexitate, de litispendenta.
Chestiunile prejudiciale = adica trebe sa solut o chestiune de care depinde solut
cauzei dar care nu e de fapt incident sau exc. In cazul lor, spre deoseb de sit ap/incidentelor as
putea sa am o alta inst compet/un organ din afara inst. de ex, in cazul exc de
neconstitutionalitate pe noua reglem nu pot dispune suspendarea in cazul sesiz inaltei curti
cu o intrebare preliminara cu priv la dr subst de care depinde solut pe fond a cazuei, sesiz
curtii de just cu o intrebare preliminara priv apl dr comunitar.
Conexitatea art 139 are o reglem partial dif de vechea reglem. Daca invocandu-se
exc de conexitate poate op o prorogare de compet materiala/terit excl? pt asigurarea unei bune
desf in prima inst e posibila conexarea mm procese in care sunt acc parti sau chiar impreuna
cu alte parti si a caror obj si cauza au o stransa leg. De ex, intr-o cauza am execut C si in alta
anularea C. Exc conexitatii ca procedura poate fi inv de parti sau din oficiu sau de proc DAR
in limine litis cel mai tarziu LA PRIMUL T DE JUD inaintea inst ulterior sesiz care prin
incheiere se va pronunt asupra exc. Nu e practic o exc propriu-zisa pt ca aici practic nu vb de
incalcarea unei nj!!! Inst sunt deopotriva compet! Deci e un incident si nu o exc propriu-zisa.
Prin acc aspect se deoseb incidentele de exc propriu-zise. Si care inst e compet? INST
ULTERIOR SESIZ!!! Daca o cerere s-a inreg azi si una maine care va fi inst? cea de
MAINE. Daca sunt sesiz in acc zi => acc inst care e intr-un stadiu MAI AVANSAT (greu de
spus, ar trebui sa gasesc alte criterii, eventual ora inreg). Care e inst compet sa se pronunte
pe acc incident? pe vcpc nu se preciza de obicei se inv in fata inst care trebuia sa trimita
dosarul, ea trimitea deci dosarul si acc spunea admit/nu exc. Inst compet sa solutioneze
incidentul ? Art 124. In noua reglem spune expres codul: se inv in fata inst ulterior sesiz la
primul T de judecata si spune clar, care prin incheiere se va pronunta asupra exc. Si in mom in

care o trimite la inst prima investita, ea nu mai poate sa isi cenzureze acc investire. Deci am 2
inst investite => inst compet sa solut incidentul procedural = ultima inst sesiz pt ca in fata ei
se poate ridica numai in limine litis (resp ca tardiva) si incheierea acc se poate ataca doar
odata cu fondul.
In fata cailor de atac nu le poate conexa. Si nici nu prea vad admise cai de atac pt ca nu s-a
conexat, vatamare pot sa dovedes, sigur, mi s-a susp acc cauza pana s-a judecat cealalta.
Teoretic am deci o cale de atac dar practic e ineficienta.
Inst la care s-a trimis dosarul NU isi mai poate verif investirea, pt ca inst compet sa se
pronunte asupra incidentului = cea in fata caruia se invoca si care trimite la cealalta inst.
Alin 3: dosarul va fi trim inst mai intai investite in afara de cazul in care reclam si
paratul cer trimiterea lui la una din celelalte inst. Deci daca nimeni nu spune nimic => se trim
la inst care a fost prima investita dar daca spun partile ca ele vor sa se conexeze la inst care a
fost a doua investita => in fata ei se inv exc de conexitate, ea le conexeaza si at ea cere
dosarul sa ii fie trimis. Opereaza prorogarea legala de compet si nu judecatoreasca pt ca ea op
datorita stransei leg dintre cauze am un crit prev de lege pe baza caruia va aprecia
judecatorul sit de prorogare legala spre deosebire de stramutare unde nu am un crit pt care ar
tb sa op prorogarea in fav unei anumite inst.
Ali 4: cand una din cereri e de compet excl a uneia dintre inst => conexarea se va face
la acc inst. Poate op o prorogare legala de compet si pe compet materiala? In dotrina parerile
sunt impartite daca e vb de cauze de compet unor inst dif nu va op prorogarea legala prin
inv exc de conexitate, alte inst spun ca da. In materie de compet materiala am competente
exclusive!!! Poate op in acc sit prorogarea de compet? Art 99(2), art 100 permite de fapt
prorogarea legala de compet si in cazul capetelor princip de cerere in fav inst de grad mai
inalt. Dif dintre cele 2 sit = aici am investit de fapt 2xinst din start. Deci in loc sa form prin
acc cerere de chemare in jud capete de cerere princip, mai multe, am investit fiecare inst
conform compet sale. Si at de ce nu ar opera compet in acc sit de conexitate pt ca am acc crit
ca la 99(2) sau daca spun ca se apl 100 chiar impreuna cu alte parti. Doar ca, intr-adevar, pb
e discutabila Si eu sunt de parere ca se aplica dar si parerile care spun ca nu se apl sunt
la fel de bine argumentate La cererile accesorii daca ar fi form pe cale distincta si se pune
pb de conexitate puteam sa le conexez? Pana la urma, da! La inst compet sa judece capatul
principal. Chiar daca cel accesoriu ar fi de compet altei inst. daca am mm capete de cerere
princip de compet unor inst dif => la inst de grad mai inalt. Dar teoretic, daca dobanzile ar fi
mai mari decat capitalul? Nu in toate sit pot aplica acc criterii At e mai normal sa apl f
strict textul de lege.
Conexitatea ma duce cu gandul mai mult la capete princip capete accesorii.
Dar compet terit? Daca ambele ar fi compet terit excl? am o act in revendic imob si la
alta inst am o succesiune. Act in revendicare form de un tert si spune ca el e propr asupra
imob si nu succesorii. Si am o act de dezbatere a succesiunii si in care se include acc imob.
Am o stransa leg intre cele 2 cauze. => e o sit de conexitate. Poate op prorogarea legala de
compet cu incalcarea nj de compet terit excl? Art 139 nu permite, nu am un text care sa
permita => NU se poate incalca nj de compet terit excl. Si at ce fac? Se suspenda solut
litigiului cu priv la dezbaterea succesiunii.
In orice stare a judecatii procesele conexate pot fi disjunse si judecate separat daca
numai unul dintre ele e in stare de judecata. => prorogarea de compet ramane castigata
CHIAR DACA se disjunge.
Ex: am sisiz 2xinst dif cu 2 cauze intre care exista o stransa leg, dar inst a doua sesiz
nu e compet sa solut acc cazua. E o pb de conexitate sau de necompet? De necompet! Acc nu
e o prorogare de compet! Ca sa vb de prorogare de compet => tb sesiz 2xinst deopotriva
compet. Daca se trim la prima inst si cauza e repartizata aleatoriu la un alt complet de
judecata decat cel investit prima data => se poate inv exc de conexitate dar nu va op o

prorogarfe de compet (sunt in fata acc inst) ci o prorogare a completului de judecata (prim
investit).
Litispendenta art 138: nimeni nu poate fi chemat in jud pt acc cauza, acc obj, de acc
parte inaintea mm inst competente sau chiar inaintea acc inst prin mm cereri distincte. Avem
mm cereri de chemare in jud absolut identice fie inreg la acc inst (ca sa imi aleg completul de
jud, acum nu se mai prea poate, sunt obligat sa timbrez inca in faza scrisa! Nu timbrez=>nu se
comunica cererea paratului , nu se fixeaza T de jud etc) automat imi sesiz calculatorul ca
sau inreg mm cereri in cazul litispendentei. Ce se urm de fapt prin inv exc de litispendenta?
Sa nu ajung la obt unei hot contradictorii!!! Elem autorit de lucru jud!
Alin 2: exc de litispendenta poate fi inv de parti sau de inst din oficiu in orice stare a
procesului in fata inst de fond (nu numai prima inst ci si in apel si asta e de fond, apelul poate
sa devolueze asupra st de fapt si asupra tuturor pb). Cand inst = de acc grad, exc se inv
inaintea inst sesiz ulterior dar spre deoseb de conexitate se trim inst care a fost prima
investita. Deci nu mai pot sa se inteleaga partile la care din inst sa se trim cauza. Incheierea
prin care s-a solut exc nu poate fi atacata decat odata cu fondul.
Cand inst sunt de gr dif exc se inv inaintea inst de gr inferior si ea o trimite inst de
grad mai inalt. Daca una din cauze = in recurs => suspend cauza pana la solut recursului si
dupa, repun pe rol cauza am o cauza care porneste de la trib, litigiu in contencios, are numai
recurs la curtea de apel si in mom in care e in recurs la curtea de apel introd o noua cerere. pot
inv exc de litispendenta? Inst de recurs nu e inst de fond!!! => suspend solut cauzei pana s-a
solut recursul si apoi invoc Autorit de lucru judecat!!! E/nu o cauza de prorogare legala a
compet? La conexitate am spus ca ar putea fi o prorogare de compet at cand prima inst sesiz
nu ar fi fost compet sa jud cauza inst ulterior sesiz. Ea aj sa jud o cauza pe care altfel nu ar fi
fost compet.
Dar! La litispendenta spune ca TOATE inst sunt compet. Nu e o prorogare legala de compet pt
ca ea e compet! Toate sunt compet. Prorogarea inseamna sa imi exprim compet acolo unde
altfel nu as fi fost compet sa jud. Litispendenta inseamna procese pendente = in curs de desf.
b) Prorgarea judecatoreasca
Delegarea inst = art 147 nu se prea apeleaza la ea. Cand din cauza unor imprej
excieptionale inst compet e impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, ICCJ la
cererea partii interesate va desemna o alta inst de acc grad care sa jud procesul. E o prorogare
jud pt ca inst sesiz e compet dar ea nu poate fct. Am un sg judecator care se imbolnaveste,
intra in concediu de maternitate etc. Daca face gripa si se amana cauzele nu e prorogare. E
judecatoreasca (se poate si la compet terit excl) pt ca se face de catre ICCJ. Teoretic, ICCJ ar
putea alege intre orice inst de acc grad, dar probabil nu o sa aleaga inst de la celalalt capat al
tarii desi nu e limitata.
Recuzarea sau Abtinerea 50(2), 52(1) nu se poate constitui un complet de jud, de ex
e recuzat unicul judecator al completului de judecata => se judeca cererea de recuzare de inst
ierarhic sup. Inst care admite cererea de recuzare va desemna o alta inst evident din circumscr
sa terit.
52(1) inst sup investita cu solut abtinerii sau recuzarii in caz de amitere trim la o alta inst de
acc grad din circumscr sa si daca cererea e respinsa evident o trim acc inst. inst la care se trim
nu ar fi normal compet si pt ca o inst de jud e cea care alege inst, deci nu am un crit legal,
decat desigurm, sa fie cea din circumscr sa de judecata.
Comisia rogatorie 261 admin o pb printr-o alta inst de accc grad/ de grad inferior.
Comept inst investita cu solut comisiei rogatorii e f limitata. De ex, la expertiza topografica,
inst care e investita cu solut cauzei fixeaza pb expertizei, stab obiectivele si inst investita cu
comisia rogatorie doar numeste expertul si eventual stab renumeratia acc. E o prorogare jud a

compet pt ca inst investita cu solut cauzei care e compet sa solut cauza pe fond investeste o
alta inst unde vrea sa admin pb si care altminteri nu ar fi fost compet.
Anularea in apel/ casarea in recurs si tirm cauzei spre rejud unei alte inst de acc
grad inst de apel/recurs poate retine cauza spre rejud sau sa o trim inapoi acc inst sau unei
inst dif.
Stramutarea motive: banuiala legitima si sig pub ridica semne de intrebare asupra
tuturor judecatorilor unei anumite inst. Banuiala legitima = in cazul in care exista indoiala cu
priv la impartialit judecatorilor din cauza circumst procesului, calit partilor, rel conflictuale
locale. Sig pub = imprej except care pp ca judecata procesului la inst compet ar putea conduce
la tulb linistii pub. Hot asupra stramutarii NU SE MOTIVEAZA !!! exista dif de regim j sub
aspectul calit procesuale active ale celui care poate form cererea de stramutare si a inst
compet sa solut in fct de cele 2xmotive. Motivul de banuiala legitima = de orice parte
interesata si cel de Sig Pub = numai de procuror gen al parchetului de pe langa ICCJ art
141. Amandoua se pot cere in ORICE faza a procesului, si in apel (aici o sa ma refer la
judecatorii inst de apel desigur). Pe motiv de banuiala legitima = compet CURTEA DE
APEL (daca se cere curtii de apel atunci e compet ICCJ-ul) si pe sig pub = intotdeauna e
ICCJ. Daca se admite cererea de stramutare de curtea de apel => va trim la o alta inst de acc
grad din raza sa terit iar ICCJ-ul art 145 in caz de admitere a cererii de stramutare, curtea
de apel trim procesul spre judecata unei alte inst de acc grad din circumscr sa unei alte
judecatorii/trib, ICCJ-ul va stramuta unei alte inst de acc grad aflate in circuscr oricareia
dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circuscr se afla inst de la care se
va cere stramutarea. Codul obliga inst suprema sa aleaga intre anumite inst! Dar poate alege
doar o inst din raza curtilor de apel vecine.
Daca admit o cerere de stramutare eu curte de apel Cluj de la judecatoria Cluj-Napoca o
trim unei judecatorii din raza trib Cluj sau unui alt trib? Cluj, Maramures, Salaj, Bistrita. Unde
o trimit? Teoretic as putea sa o trim oriunde ca sa nu mai am o cerere de stramutare in apel.
142(3) prrroceeed de solut a cererii de stramutare inst investita cu solut cererii de
stramutare poate/nu sa ceara dosarul cauzei. Suspendarea judecarii cauzei nu e obligatorie
pana la judecarea cererii de stramutare. Daca se cere supsp e de compet inst investita cu
cererea de stramutare. Suspendarea = un incident => e compet inst compet sa jud si cererea de
stramutare (si nu cea investita cu solut cererii pe fond). Pt suspendare se plateste o cautiune in
vederea judecarii cererii de susp. E fixa si se plateste anticipat. (1000lei) Incheierea asupra
susp NU se motiveaza si NU e supusa cailor de atac. (incheierea e o hot pe parcursul
procesului, nu hot finala care e sentinta sau decizie 424).
Masura susp procesului va fi comunic de urg inst de la care s-a cerut stramutarea. Ca sa nu
apuce sa efectueze acte de procedura! Ea tb sa stie ca nu mai poata face nimic pana cand se
jud cererea de stramutare.
144 procedura: cererea de stramutare se jud DE URG, in CAM DE CONSILIU,
CU citarea partilor din proces. Deci partile pot pune concl, cealalta parte poate form
intampinare si sa spuna ca e/nu de acord cu stramutarea. Hot asupra stramutarii se da FARA
MOTIVARE si e DEFINITIVA. Hot = INCHEIERE!!! De ce? 424: clasif a hot : hot prin
care cauza e solut de prima inst sau prin care acc se dezinvesteste fara a solut cauza = sentinta.
Hot prin care se jud cai de atac de judecatorie = sentina. Hot prin care inst se pronunt asupra
apel, recurs, ril, pronunt ca urm a anularii apelului si retinerii cauzei spre rejud (e tot un apel)
= decizie. Hot prin care inst se pronunta pe caile de atac de retractare = decizie/sentinta dupa
caz. Toate celelalte hot date de inst = incheieri daca legea nu prevede altfel. Cand spun
incheiere ma gandesc la o hot pronunt pe parcursul cauzei. Exceptional, acc incheiere poate fi
si act final al judecatii de ex la renunt la judecata. Ca sa ma dezinvestesc => sentinta , dar
daca merg pe ideea ca pt a ma putea dezinvesti ar trebui sa fiu investita => daca merg sctrict
=> incheierea de stramutare nu ar fi sentinta. Dar daca ma dezinvestesc de orice cerere cu care

am fost sesizata direct as putea sa spun ca e vb de o sentinta. Dar oricum i-as spune, gresita
denumire nu e motiv de nulit a ei. In anum sit ar putea sa aiba cai de atac de retractare de ex at
cand o parte nu a fost legal citata. (nu am cai de atac de reformare dar de retractare as putea sa
am).
Inst de la care s-a cerut stramutarea va fi incun de indata despre cererea de stramutare.
Daca se admite cererea de stramutare inst se va dezinvesti scoate cauza de pe rol si trimite
inst compet potrivit hot de stramutare, deci nu pronunta nimic.
Efectele admiterii cererii 145(1) am vb deja. In hot de admitere a cererii de stramutare
susp e facultativa, am spus deja. Hot va arata in ce mas actele indepl inainte de stramutare
urm a fi pastrate iar in cazul in care inst de la care s-a dispus stramutarea a procedat intre timp
la jud procesului hot e desf DE DREPT ca efect al admiterii hot de stramutare. Ceea ce vrea
sa se pastreze spune expres!!! Daca hot nu spune nimic => se desff toate actele facute de inst
de la care se stramuta cauza. Dar in ceea ce priv hot pronunt, ea e automat desf de plin drept
prin efectul cererii de stramutare. Deci daca hot spune : pastreaza actele => inseamna ca
pastreaza actele pana la sentinta ca sentinta oricum se desfiinteaza de plin drept.
Apelul sau recursul impotriva hot date de inst la care s-a stramutata procesul e de
compet inst sup acc si in caz de admitere a acc cai de atac si trim spre rejud acc se va face la
inst din circumscr aceleia care a judecat calea de atac.
Art 146 formularea unei noi cereri de stramutare nu poate fi ceruta din nou
stramutarea decat daca noua cerere se intemeiaza pe imprej necun la data solut cererii ant sau
ivite dupa solut acc. Cererea de stramutare introd cu nerespect acc prevederi e
INADMISIBILA daca pricina se afla pe rolul acc inst. Cine judeca exc de inadmisibilitate?
Inst compet sa judece incidentul procedural. E inseamna se afla pe rolul acc inst?
formularea unei a doua cereri care se fundamenteaza pe exact acc imprej si sa mai fi formulat
una care a fost respinsa.
c) Prorogarea conventionala de competenta
Art 126 am mai vb despre ea si la 115 in mat de asigurari nu se poate proroga
compet numai DUPA ce s-a prod riscul asigurat si in mat protectiei cosnumat.
In ce sit pot partile sa deroge de la nj de compet? Cand e vb de nj de compet
RELATIVE! Adica: numai cele de compet terit! Toate celelalte sunt abs. si dintre cele terit
doar de la cele relative. In ce materii pot partile sa deroge? Pricini privit la bunuri! (asa spune
textul) Dar trebe sa fie vb despre dr de care partile pot sa dispuna. Cond pt incheierea unei
astfel de conventii : e o conventie ca oricare alta, deci cond de valab ale oricarei conv: capac,
consimt, obj, cauza. Nu trebe cond de forma, poate fi scrisa sau chiar si orala. Tb sa o am fie
inainte de nasterea procesului fie la primul T vine partea si spune: eu sunt de acord sa ma
judece acc inst.
Efectele unei astfel de conventii: stab printr-un C ca eventualele litigii nascute din C se
vor jud de judecatoria Constanta desi nu are nicio leg cu acc. Reclam se adreseaza inst de la
domic paratului. Poate invoca paratul necompet terit? DA! A op [prorogarea conventionala de
compet. Prin intampinaree trebe sa inv paratul ca daca nu, pierde dr de a o mai invoca. Daca
prorogarea de compe s-a facut doar in fav uneia din parti? Atunci doar pt acc parte e
obligatorie conventia de prorogare de compet. Deci partea e libera sa aleaga intre inst compet
potrivit legii sau inst compet potrivit C.
Nj de compet: nj imperative si dispozitive (de la acc se poate deroga). Clasif a nj de
c0ompet = art 129 care vb de exc de necompet si spune care sunt sit in care necomp e de ord
pub , adica care sunt nj care reglem necompet de ord pub. 129(1) necompet de ord pub sau
prv. E de ord pub in cazul incalcarii compet gen, cand procesul nu e de compet inst
judecatoresti. Se poate referi si la sit in care compet apartine si altui organ cu activit jurisdict

si deoseb de regim j dintre cele 2, pt ca solut este dif: in cazul necompet gen declinare
compet, daca nu e de compet unui organ cu activit jurisdic se respinge.
In cazul incalc compet materiale cand procesul e de compet unei inst de alt grad =>
discutie: art 136 dispoz prezentei sectiuni privit la exc de necompet si confl de compet se
apl prin asemanare si sectiilor sp ale acc inst si alin 4 spune ca se apl si completelor sp. =>
putem vb de o necompet de ord pub at cand e vb de necompet sectiei / complet sp?
Art 129 pct 2: necompet de ord pub = incalcare nj de compet mat cand procesul e de
compet unei inst de alt grad. E imp daca e de ord pub sa vedem cine o poate inv, daca o poate
inv si inst, T e in limine litis oricum si sa vedem daca in caile de atac pot casa/anula o hot
pentru acc motiv. daca e de necompet de ord pub => anulez hot si o trim sa o rejudece sectia
sp de ex. Legiuitorul a preluat fostul text al CPC care nu imi recun compet completelor,
sectiilor sp. Mergea doar pe compet inst. Dar pe VCPC se mergea , unde aveam trib sp, ca
necompet mat e de ord pub => poate sa o inv inst din oficiu, e un motiv de nulit a hot si de
trim a cazuei spre rejud trib sp sau celuilalt trib, completului sp sau sectiei sp.
Compet trebe sa fie previzibila! Ar putea sa apara in viitor si o exc de
neconstitutionalitate!
129(2) 136 => pot inv necompet unui trib sp, sau a unui trib obisnuit fata de trib sp
sau a unei sectii sp fata de alta sau unui complet sp fata de altul, pot sa fac acc lucru din
OFICIU, pot sa creez confl de compet DAR NU E MOTIV DE NULIT A HOT!!! care sa det
trim spre rejud.
Pct 3 necompet terit excl cand procesul e de compet unei alte inst de acc grad si
partile nu o pot inlatura. Aici e mai simplu.
In toate celelalte cazuri necompet e de ord prv.
De ce e imp acc clasif? Cine o poate inv, in ce T si care sunt sol asupra acc exc si care
sunt caile de atac impotriva hot de admitere/resp a acc exc. Art 130: necompet gen a inst jud
poate fi inv de parti / de judecator in ORICE stare a pricinii. Asta inseamna ca si in CAILE
DE ATAC. In caile de atac am o reglem care spune ca acc motive pe care le puteam inv in
apel nu le mai pot inv pe calea recursului. 488(1) pct 3: hot a fost data cu incalc compet de ord
pub a altei inst invocata in cond legii, alin 2: nu poate fi primit un motiv de genul asta decat
daca nu a putut fi inv pe calea apelului sau in cursul jud apelului sau desi a fost inv in T a fost
resp sau inst a omis sa se pronunte.
Necompet materiala si terit de ord pub tb inv de parti sau de judecatori la PRIMUL T
de judecata la care sunt legal citate. Tb pusa in discutia contradictorie a partilor => tb sa fie
legal citate chiar daca vin sau nu, tb sa le asig posibilit de a fi prezente. Daca la primul T de
jud am lipsa de procedura cu una din parti => la urm T pot inv exc de necompet mat/terit excl.
Necompet de ord prv = numai de parat prin intampinare (majorit cazurilor) / cel mai
tarziu la primul T de jud la care partile sunt legal citate in fata primei inst (daca intampinarea
nu e obligat).
De compet de ord pub : partea care a facut cererea la o inst necompet nu va putea cere
decl necompet => inseamna ca daca eu sunt reclam si revendic un imob si ma adresez inst de
la locul domic paratului si nu inst de la locul sit imob. Cine poate inv exc de necompet?
Paratul dar reclam? Daca e de ordine pub => oricine o poate inv! Deci si reclam! Doar
daca e necompet terit rel o poate inv doar paratul!
Nu vb textul ca si vechea reglem, pana cand, la primul T de jud. Daca teoretic s-ar jud
acc cauza la primut T si s-a inchis faza cercet jud, a intrebat judecatorul pe toata lumea mai
aveti o cerere, exc, toata lumea zice nu, si da cuv asupra fondului cauzei, mai pot inv exc de
necompet? In vechea reglem spunea clar ca nu se putea decat la prima zi de ibfatis, nu mai
tarziu de inceperea dezb asupra fondului. Acum nu mai spune acc lucru dar implicit e asa pt
ca trebe sa respect niste pasi! Primul lucru pe care il face inst e sa isi verif compet. Daca trece
mai departe, salutare, nu o mai poti inv!

Deci inst consemneaza in incheierea de sed temeiurile de drept pt care constata compet
inst sesiz si incheierea are caract INTERLOCUTORIU = dezleaga o pb litigioasa si nu mai
poate sa revina asupra ei inst. Mai pot partile dupa verif compet sa inv exc de necompet?
Daca inst are cele mai mici dubii, o sa spuna partilor hai sa verif compet! Nu vine inst si se
declara compet. Alin 2: in mod exceptional, daca pt stab compet sunt nec lamuriri sau pb supl
judecatorul pune acc chestiune in discutia partilor si va da un T in acc scop! Deci un sg T!!! se
consid ca nu e asa imp compet incat sa merite mm T.
Sau: vine paratul si spune e adev ca am semnat o conventie de prorogare a compet dar
consimt meu a fost viciat! Inv nulit conventiei de prorogare a compet si inv exc de necompet
pt ca s-a adresat inst din C si cer sa se decline compet la inst de la domic/sediul meu => inst tb
sa faca o verificare minimala a valabilit conventiei de prorogare a compet => intreaba ce pb
aveti in acc sens, de ex audiere martori => dau un T si se audieaza cei 2xmartori si ma pronunt
si pe exc de necompet! Deci un sg T!!! nu pierd timp prea mult sa discut exc de necompoet.
Maxim un T.
Inst de apel nu poatee inv exc necompet unei alte inst! doar exc de necompet impotriva
ei o poate inv!!! Decat daca e vb de o compet gen!
Incheierea = interlocutorie => nu pot sa revin asupra ei! Sa retineti!
Eu cand atac hot eu tb sa spun daca atac si incheierile anterioare sau doar hot! daca eu
vreau sa atac o solutie dintr-o incheiere precedenta tb sa arat expres acc lucru!
Daca inst omite sa se pronunte pe un capat de cerere => am procedura completarii dar
numai at cand omite sa se pronunte pe un capat de cerere si nu o exc. In sit in care omite sa se
pronunte pe o exc => am 2xposibilit: ori exercit cale de atac si spun eu am invocat-o si ea a
omis sa se pronunte ori o inv din nou. Dar daca tb sa o inv in limine litits in fata primei inst
(necompet materiala) at trebe sa o inv ca motiv de APEL. Ex: 1 judecatoria cluj napoca , 2
apel tribunalul cluj deci prima inst si apel trib cluj. Si sa luam 2xex: exc de necompet gen, pot
sa o inv si in prima inst si in apel. Nu am invocat-o in prima inst POT sa o inv in apel. Dar am
inv in fata primei inst si prima inst a respins-o printr-o incheiere la primul T. eu atac hot
judecatoriei finala! Nu mai ataca incheierea prin care s-a resp exc de necompet gen. mai poate
trib sa o mai inv inca o data? NU!! Daca vreau sa poata fi cenzurata de trib tb sa constituie
motiv de apel deci si impottriva incheierii premergatoare! TREBE sa fi fost atacata incheierea
premergatoare respectiva!! Daca nu e atacata, acc ramane def!!! daca am resp exc de
necompet gen si prin acc hot am jud cauza => inst de apel e investita pe TOT!!!
Sau mai am o alta sit, se inv exc de necompet gen in fata primei inst si omite sa se
pronunte, inst nu observa, paratul nu vine si ne trezim cu o sol fara sa ne pronuntam o sol =>
s-ar putea reinvoca in prima inst pt ca nu am o sol privitoare la ea.
La necompet materiala : sunt obligat sa o inv la primul T eu sau inst din oficiu daca
nu, s-a terminat! Daca se resp gresit inst de apel nu o mai poate inv nici ca motiv de ord pub
ci trebe ca partile sa o inv!!! Inst de apel nu poate sa isi verifice decat propria sa necompet!!!
488(1) pct 3: incalc compet de ord pub! deci iata, am inv in T necompet terit relativa,
se resp gresit, o mai pot inv in apel dar daca s-a resp si in apel chiar daca gresit NU o mai pot
invoca ca motiv de recurs. La necompet materiala: o inv la trib in prima inst, se resp gresit, o
inv ca motiv de apel, se resp gresit => o mai POT inv in recurs. Dar daca nu am inv in apel
desi era gresit solut, nu mai pot omissio medio sa o inv direct in recurs.
Necompet = exc de procedura, nu viz cond de exercit a act civ ca sa fie de fond, e
dilatorie sau peremtorie (gen/internat) dupa caz, absoluta sau relativa dupa caz.
Hot jud prin care se solut exc: 132: cand in fata inst de jud se pune in discutie compet
ei => e obligata sa stab inst jud compet/ daca e cazul un alt organ cu activit jurisdict compet
=> vb de 2xtipuri de compet gen: compet unui organ din afara inst dar cu compet jurisdict =>
declina compet si compet unui organ fara activit jursdict => respinge.

At cand delin compet => pronunt o SENTINTA def pe NCPC (ma dezinvestesc) dar
cand resping act => am cai de atac de reformare daca partile inv acc motive ca si motive de
cai de atac sau in sit exc in care la primul T de jud se jud si cauza, si at inst o poate inv ca si
motiv.
Daca se dezinvesteste prin declinator de compet => sentinta e def dar daca o resp ca
urm a admiterii necompet gen => exista o cale de atac a RECURSULUI. (la curtea de apel)
Cand e vb de o necompet mat/terit => tot asa, intotdeauna voi avea un declinator de
compet => sentinta care nu mai are cale de atac de reformare. 132(2): daca inst se declara
compet va trece la judecarea pricinii si incheierea poate fi ataca numai odata cu hot pronunt in
cauza. Daca inst se decl necompet => hot nu e supusa nici unei cai de atac, dosarul fiind trim
de indata inst compet/alt org cu activit jurisd compet. (dar inst la care s-a declinat cauza isi
poate verif si tb la randul ei sa isi verif compet si sa spuna daca cosid ca nu e compet => daca
constata ca nu e compet declina ori inapoi ori mai departe. Daca se declina inapoi => confl
negativ de compet. )
Dca inst se decl necompet si resp cererea ca inadmisib (compet gen) hot e supusa
numai recursului la inst ierarhic sup.
Cine judeca confl negativ de compet? Nu se mai face niciun act de procedura pe
perioada confl => suspendare proces. Ultima care isi declina compet suspenda si sesiz inst
compet sa rezolve confl negativ de compet. Art 135: inst imediat sup si comuna inst aflate in
conflict. Organ cu activit admin jurisdict inst jud => inst sup inst aflate in conflic. Cum se
judeca? In CAMERA DE CONSILIU!!! FARA CITARE parti si hot inst NU e supusa unei
cai de ATAC.
Nu poate exista conflict de compet cu ICCJ! Se poate sa existe conflicte intre sectiile
de la ICCJ si se jud de completul de 5 judecatori.
Confl intre trib sp si trib Cluj! Care sectie a curtii de apel mi-o judeca? Sectia 1 civ sau
sectia 2 civ (fosta sectie de comercial), 136 ne lamureste, rasp = de la caz la caz, depinde de
completul/sectia in fata careia se iveste confl. Daca sesiz prima data trib cluj si spune ca nu el
e compet, ci trib sp cluj, asta din urma spune ca ba nu,e trib cluj => confl negativ de compet =
in fata trib sp => solutionarea confl de necompet = sectia 2 civ (fosta com). Dar daca merg
invers, prima data sesiz trib sp => va judeca sectia 1 civ a curtii pt ca ea e sectia care ar
cenzura hot sectiei civ 1 a trib. Si tot asa si la sectii sp.
Confl pozitiv de compet sesiz mm inst care sunt compet (acc litigiu). Tb solut prin
LITISPENDENTA.