MOLDCOOP

UNIVERSITATEA COOPERATIST - COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

(UCCM)

DEPARTAMENT DREPT

REFERAT

la disciplina: Securitatea și sănătatea în muncă

tema: Accidentele de muncă. Dispoziţii generale.

Elaborat:
Student (a), grupa,
învățământ frecvență redusă

CHIȘINĂU, 2022

1
 CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………….3

1. Noţiunea accidentelor....................................................................................................5
2. Clasificarea accidentelor………………………………………………………….…..7
3. Comunicarea despre producerea accidentelor………………………………….…....8
4. Cercetarea accidentelor………………………………………………………………..10
6. Cercetarea accidentelor grave şi mortale…………………….………………………13
7. Finalizarea cercetării accidentelor……………………………………………………14
8. Înregistrarea şi evidenţa accidentelor………………………………………………..15

Concluzii……………………………………………………………………………………….17
Referinţe bibliografice………………………………………………………………………..18
Anexe……………………………………………………………………………………….….19

2
 Introducere

În dicţionarul explicativ al limbii române [10] găsim următoarea definiţie a accidentului,

ca fiind eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând
avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). Noţiunea de accident de muncă este atribuită unui
proces de muncă şi implică în mod obligatoriu prezenţa omului, în calitate de executant.
Potrivit pct. 2 din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1361 din 22 decembrie 2005 [1] (în
continuare Regulament), accidentele se clasifică în: accidente de muncă și accidente în afara
muncii.
În conformitate cu pct. 4 din Regulament [1], prin accident în afara muncii se înţelege un
eveniment care a provocat vătămarea violentă a organismului salariatului, chiar dacă s-a produs
în timpul de muncă al acestuia, la locul de muncă sau pe teritoriul unităţii, în condiţii
neprevăzute la punctul 3 din prezentul Regulament, cauza directă a căruia este determinată de
fapte ce nu au legătură cu îndeplinirea sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu (joacă,
încăierare, automutilare intenţionată, sinucidere, cazuri de boală latentă şi moarte naturală,
folosire a mijloacelor de producţie în scopuri personale fără permisiunea angajatorului sau
conducătorului, comitere a unui furt din avutul unităţii, angajatorului persoană fizică şi altele de
acest gen). Activităţile, actele sau faptele menţionate în prezentul punct trebuie să fie confirmate
prin documente corespunzătoare.
Potrivit Legii nr. 319 din 2006 [11], privind securitatea şi sănătatea în muncă din
România, vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicarea acută profesională, care are
loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces. Astfel, pentru a putea
califica accidentul, ca accident de muncă, acesta trebuie să se producă într-un moment şi loc în
care activitatea persoanei încadrate în muncă să se înscrie în raporturile ce se stabilesc în
executarea atribuţiilor prevăzute în contractul de muncă, adică persoana să execute o sarcină de
muncă.
Din noţiunea accidentului de muncă, definită în Regulament, desprindem că, pentru ca
un accident să fie calificat ca accident de muncă, trebuie să fie întrunite următoarele condiţii: -
vătămarea violentă a organismului; - timpul şi locul producerii accidentului; - calitatea celui
accidentat. Vătămarea organismului presupune o lezare a integrităţii anatomice, care conduce la
anularea sau diminuarea uneia sau a mai multor funcţii fiziologice.

3
 De remarcat că, din noţiunea accidentului de muncă, constatăm că şi stresul psihologic
este considerat accident de muncă pentru situaţiile ce ţin de lezarea competenţei psihice a
organismului. Timpul este următorul element caracteristic accidentului de muncă, deoarece
vătămarea care are loc: - în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu; -
înainte de începerea sau după încetarea lucrului, când salariatul se deplasează de la intrarea în
incinta întreprinderii, instituţiei, organizaţiei până la locul de muncă şi invers, îşi schimbă
îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie şi de lucru şi invers, preia sau
predă locul de muncă şi mijloacele de producţie; - în timpul pauzelor stabilite, când salariatul se
află pe teritoriul unităţii sau la locul său de muncă, precum şi în timpul frecventării încăperilor
sanitaro-igienice sau auxiliare; - în timpul deplasării de la domiciliu la lucru şi invers, cu
transportul oferit de unitate, în modul stabilit, precum şi în timpul îmbarcării sau debarcării din
acest mijloc de transport; - în timpul deplasării de la unitatea în care este încadrat salariatul, până
la locul de muncă, organizat în afara teritoriului unităţii, sau până la o altă unitate, şi invers,
pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă sau a obligaţiilor de serviciu, în timpul util pentru
aceasta şi pe traseul stabilit al deplasării, indiferent de modul de deplasare sau mijlocul de
transport utilizat; - în cadrul participării la acţiuni culturale, sportive sau la alte activităţi
organizate de unitate în baza ordinului sau dispoziţiei emise de angajator etc.

În opinia autorilor Sanda Ghimpu şi Alexandru Ţîclea [12,p.374] nu va fi considerat

accident de muncă accidentul suferit de acela care, chiar dacă se află pe traseul normal, a
consumat, de exemplu, băuturi alcoolice sau droguri, întrucât el în mod deliberativ, conştient şi-a
asumat răspunderea consumând asemenea substanţe. Următorul element constituie calitatea
persoanei, deoarece se consideră accident de muncă, situaţia în care victima a fost accidentată
prin participarea la procesul de muncă. Din dispoziţiile legale desprindem următoarele categorii:
- persoane angajate prin contract de muncă sau orice altă formă legală; - elevi, studenţi şi
ucenici, în timpul efectuării practicii de producţie.

4
 3. Noţiunea accidentelor.
Prin accident de muncă se înţelege un eveniment care a produs vătămarea violentă a
organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsură, degerare, asfixiere,
intoxicaţie acută, leziuni corporale provocate de insecte şi animale, de calamităţi naturale etc.),
ca urmare a acţiunii unui factor de risc (însuşire, stare, proces, fenomen, comportament) propriu
unui element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, mijloace de producţie, mediu
de muncă) şi care a condus la pierderea temporară sau permanentă a capacităţii de muncă ori la
decesul salariatului, survenit:[1]

a) în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu;

b) înainte de începerea sau după încetarea lucrului, cînd salariatul se deplasează de la intrarea în
incinta întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (în continuare - unitate) pînă la locul de muncă şi
invers, îşi schimbă îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie şi de lucru şi
invers, preia sau predă locul de muncă şi mijloacele de producţie;

c) în timpul pauzelor stabilite, cînd salariatul se află pe teritoriul unităţii sau la locul său de
muncă, precum şi în timpul frecventării încăperilor sanitaro-igienice sau auxiliare;

d) în timpul deplasării de la domiciliu la lucru şi invers, cu transportul oferit de unitate, în modul

stabilit, precum şi în timpul îmbarcării sau debarcării din acest mijloc de transport;

e) în timpul deplasării de la unitatea în care este încadrat salariatul, pînă la locul de muncă,
organizat în afara teritoriului unităţii, sau pînă la o altă unitate, şi invers, pentru îndeplinirea unei
sarcini de muncă sau a obligaţiilor de serviciu, în timpul util pentru aceasta şi pe traseul stabilit
al deplasării, indiferent de modul de deplasare sau mijlocul de transport utilizat;

f) în cadrul participării la acţiuni culturale, sportive sau la alte activităţi organizate de unitate în
baza ordinului sau dispoziţiei emise de angajator;

g) în cadrul acţiunii întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui
pericol ori pentru salvarea altui salariat de la un pericol;

h) în timpul instruirii de producţie sau practicii profesionale în bază de contract încheiat între
angajator şi instituţia de învăţămînt, între angajator, elevi şi studenţi.

În definiţia noţiunii „accident de muncă”, se regăsesc şi elemente novatorii: pentru prima

dată se instituie posibilitatea calificării vătămării violente a organismului lucrătorului, provocată
5
de accidentul psihic, ca fiind accident de muncă [2, p. 626]. Această reconceptualizare a noţiunii
de „accident de muncă” trebuie considerată binevenită şi necesară, întrucît s-a constatat că
problemele emoţionale, care apar în urma relaţiilor încordate la locul de muncă, tensiunilor
emoţionale sau a conflictelor interpersonale, constituie cele mai frecvente cauze de pierdere a
capacităţii de muncă.

Din definiţia noţiunii „accident de muncă” se deduc următoarele elemente necesare

pentru existenţa accidentului de muncă: a) vătămarea violentă a organismului; b) cauza (cauzele)
determinantă care produce vătămarea violentă a organismului salariatului (sau, după cum au
formulat unii autori români [3, p. 115], cauza profesională a accidentului); c) calitatea persoanei
accidentate; d) timpul în care accidentul s-a produs şi locul producerii acestuia. Toate aceste
elemente trebuie întrunite în mod cumulativ, întrucît lipsa unuia dintre ele implică
imposibilitatea calificării evenimentului ca fiind accident de muncă, acesta putînd fi recunoscut
ca accident în afara muncii sau accident obişnuit.

Calitatea persoanei accidentate reprezintă unul dintre cele mai importante elemente
constitutive ale accidentului de muncă, presupunînd un subiect pasiv calificat, delimitat de
prevederile legale, pe baza raporturilor de muncă. Prin urmare, în calitate de subiect pasiv
calificat la producerea accidentului de muncă figurează, de regulă, lucrătorul, fiind, conform art.
1 din Legea RM nr. 186-XVI/2008, orice persoană încadrată în muncă, în condiţiile legii, de
către un angajator, inclusiv stagiarii şi ucenicii. Mai mult, potrivit stipulaţiilor Regulamentului,
este considerat de muncă accidentul suferit de un elev sau student în timpul instruirii de
producţie sau practicii profesionale. Luînd în considerare prevederile art. 3 alin. (2) din Legea
RM nr. 186-XVI/2008, considerăm că şi alte persoane participante la procesul de muncă pot
deveni subiecţi pasivi calificaţi ai accidentului de muncă: a) persoanele care solicită angajarea în
cîmpul muncii, aflate în unitate cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă
a aptitudinilor profesionale; b) persoanele care desfăşoară muncă neremunerată în folosul
comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat; c) persoanele care, pe durata ispăşirii pedepsei
în locuri de detenţie, lucrează în atelierele instituţiilor penitenciare sau la alte locuri de muncă; d)
şomerii, pe durata participării acestora la o formă de pregătire profesională.

De regulă, accidentul de muncă se produce la locul de muncă al salariatului sau pe

teritoriul unităţii [4], în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu. În
viziunea legiuitorului, locul de muncă reprezintă locul destinat să adăpostească posturi de lucru
în clădirea unităţii sau orice alt loc din interiorul unităţii la care lucrătorul are acces în timpul
executării sarcinilor sale de lucru (art. 1 din Legea RM nr. 186-XVI/2008). Cu referire la locul
de muncă în calitate de element constitutiv al accidentului de muncă, subliniem că acesta nu
6
trebuie interpretat în sens restrictiv, fiind posibilă producerea accidentului de muncă în timpul
deplasării lucrătorului de la domiciliu la lucru şi invers, la sediul unei alte unităţi la care
salariatul s-a deplasat pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru sau a obligaţiilor de serviciu. Mai
mult, ca efect al asimilării unor anumite evenimente cu accidentul de muncă, legislaţia în vigoare
consacră unele excepţii de la regula generală potrivit căreia locul producerii accidentului de
muncă reprezintă locul de muncă al lucrătorului accidentat sau teritoriul unităţii. De exemplu,
este asimilat locului de muncă locul unde se desfăşoară acţiuni sportive, organizate de unitate în
baza ordinului emis de angajator.

Pornind de la definiţia noţiunii de „accident de muncă”, un asemenea accident se poate

produce „în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu”, adică pe durata
timpului de muncă. Dar dacă luăm în calcul existenţa evenimentelor asimilate accidentului de
muncă, ajungem la concluzia că, pe lîngă timpul propriu-zis de muncă, în textul Regulamentului
sunt asimilate acestuia şi alte perioade, cum ar fi: a) timpul pauzelor stabilite (de exemplu, pauza
de masă); b) timpul deplasării de la domiciliu la lucru şi invers; c) timpul înainte de începerea
sau după încetarea lucrului ş.a.

În conformitate cu pct. 4 din Regulament [5], prin accident în afara muncii se înţelege

un eveniment care a provocat vătămarea violentă a organismului salariatului, chiar dacă s-a
produs în timpul de muncă al acestuia, la locul de muncă sau pe teritoriul unităţii, în condiţii
neprevăzute la pct. 3 din Regulamentul menţionat supra, cauza directă a căruia este determinată
de fapte ce nu au legătură cu îndeplinirea sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu (joacă,
încăierare, automutilare intenţionată, sinucidere, cazuri de boală latentă şi moarte naturală,
folosire a mijloacelor de producţie în scopuri personale fără permisiunea angajatorului sau
conducătorului, comitere a unui furt din avutul unităţii, angajatorului persoană fizică şi altele de
acest gen).

4. Clasificarea accidentelor.

În legislaţia în vigoare sunt enunţate mai multe criterii pentru clasificarea accidentelor de
muncă şi a celor în afara muncii. În ceea ce priveşte clasificarea accidentelor de muncă, ne
raliem la opinia autorului român Ioan Marius Aron [6, p. 124], care a relevat că o astfel de
clasificare este importantă atît pentru determinarea condiţiilor în care acestea trebuie comunicate,
cercetate şi înregistrate, cît şi pentru stabilirea răspunderii juridice a celor vinovaţi de producerea
lor şi, totodată, a despăgubirilor pentru persoanele accidentate.

7
 Aşadar, potrivit pct. 5 din Regulament, accidentele de muncă şi accidentele în afara
muncii (în continuare – accidente) se divizează în trei categorii în funcţie de urmările produse
asupra persoanei accidentate:

Prin accident în afara muncii se înţelege un eveniment care a provocat vătămarea

violentă a organismului salariatului, chiar dacă s-a produs în timpul de muncă al acestuia, la
locul de muncă sau pe teritoriul unităţii, în condiţii neprevăzute în legislaţie, cauza directă a
căruia este determinată de fapte ce nu au legătură cu îndeplinirea sarcinii de muncă sau
obligaţiilor de serviciu (joacă, încăierare, automutilare intenţionată, sinucidere, cazuri de boală
latentă şi moarte naturală, folosire a mijloacelor de producţie în scopuri personale fără
permisiunea angajatorului sau conducătorului, comitere a unui furt din avutul unităţii,
angajatorului persoană fizică şi altele de acest gen). Activităţile, actele sau faptele menţionate în
prezentul punct trebuie să fie confirmate prin documente corespunzătoare.

Accidentele de muncă şi accidentele în afara muncii se divizează în trei tipuri: [1]

a) accident care produce incapacitate temporară de muncă - eveniment ce a provocat pierderea

parţială sau totală de către salariat a capacităţii de muncă pentru un interval de timp de cel puţin
o zi, cu caracter reversibil după terminarea tratamentului medical, confirmată de instituţia
medicală în modul stabilit;

b) accident grav - eveniment care a provocat vătămarea gravă a organismului salariatului,

confirmată de instituţia medicală în modul stabilit;

c) accident mortal - eveniment care a cauzat, imediat sau după un anumit interval de timp de la
producerea lui, decesul salariatului, confirmat de instituţia de expertiză medico-legală în modul
stabilit.

Accidentele se clasifică în:

a) accident individual, în urma căruia este afectat un singur salariat;

b) accident colectiv, în urma căruia sînt afectaţi, în acelaşi timp, în acelaşi loc şi din aceeaşi
cauză, minimum doi salariaţi.

În funcţie de momentul în care s-au produs efectele, accidentele de muncă pot fi [7, p.
635]:

a) accidente ale căror efecte se produc imediat;

b) accidente ale căror efecte se manifestă ulterior;
c) accidente cu efecte imediate însoţite ulterior şi de alte efecte.

8
3. Comunicarea despre producerea accidentelor.
Fiecare accidentat sau martor ocular este obligat să anunţe imediat despre accidentul
produs conducătorul său direct sau oricare conducător superior al acestuia şi să acorde, după caz,
primul ajutor.
Conducătorul, fiind anunţat despre accident: [1]
 va organiza acordarea ajutorului medical accidentatului şi, dacă va fi necesar, îl
va transporta la o instituţie medicală de la care va solicita certificatul medical cu
privire la caracterul vătămării violente a organismului acestuia;
 va evacua, după caz, personalul de la locul accidentului;
 va informa angajatorul despre accidentul produs;
 va menţine neschimbată situaţia reală, în care s-a produs accidentul, pînă la
primirea acordului persoanelor care efectuează cercetarea, cu excepţia cazurilor
în care menţinerea acestei situaţii ar provoca alte accidente ori ar periclita viaţa
sau sănătatea altor persoane. În cazul în care se impune modificarea situaţiei
reale, în care s-a produs accidentul, în prealabil se vor face fotografii şi scheme
ale locului unde s-a produs accidentul, se vor aduna probe, materiale ce pot
furniza informaţii despre accidentul produs, pentru a fi predate persoanelor care
efectuează cercetarea.
Angajatorul, în funcție de domeniul de activitate, va comunica imediat despre
producerea accidentelor la locul de muncă (prin telefon sau prin orice alte mijloace de
comunicare) autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale respective, Casei
Naționale de Asigurări Sociale și, după caz, organului ierarhic superior, organului sindical de
ramură sau interramural, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (în cazurile de intoxicație
acută). În cazul producerii accidentelor grave și mortale, va comunica suplimentar
subdiviziunilor teritoriale ale poliţiei în a căror rază s-a produs accidentul. Aceşti reprezentanţi ai
diferitor autorităţi şi instituţii vor contribui atît la efectuarea corectă şi operativă a cercetării
accidentelor, cît şi la exercitarea controlului asupra corectitudinii şi oportunităţii acţiunilor
întreprinse de unitate în vederea lichidării cauzelor producerii accidentelor, înaintînd, în
asemenea situaţii, prescripţii legale privind înlăturarea încălcării normelor de securitate şi
sănătate în muncă şi a normelor de igienă a muncii [8, p. 587].
În toate cazurile în care autoritatea competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale a
aflat despre producerea unui accident, aceasta are obligaţia să se autosesizeze.
Autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale asigură crearea,
funcționalitatea și întreținerea unui sistem de recepție și înregistrare a comunicărilor despre
accidentele produse, precum și de evidență a accidentelor produse care i-au fost comunicate

9
și/sau cu privire la care s-a autosesizat. Autoritatea competentă în domeniul siguranței
ocupaționale informează, în termen de 5 zile, Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la
accidentele de muncă produse.
Dacă printre accidentaţi se vor afla salariaţi ai altor unităţi din ţară sau din străinătate,
angajatorul la care s-a produs accidentul va comunica imediat despre aceasta administraţiei
unităţii respective şi reprezentanţei diplomatice a ţării cetăţenia căreia o avea accidentatul (în
cazul accidentului mortal al salariatului unei unităţi din străinătate, detaşat în interes de serviciu
la o unitate din Republica Moldova).
Instituţia medicală care acordă asistenţă accidentatului este obligată să
anunţe autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, datele cunoscute ce ţin de
identitatea accidentatului şi a unităţii în care s-a produs accidentul.
Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprinde următoarele date: [1]
 denumirea, adresa unităţii sau a angajatorului persoanei fizice;
 numele, prenumele, starea familială, vîrsta şi profesia accidentatului / accidentaţilor;
 data şi ora producerii accidentului;
 locul şi circumstanţele care se cunosc în legătură cu accidentul produs;
 caracterul vătămării violente a organismului accidentatului;
 numele şi funcţia persoanei care a transmis comunicarea, numărul telefonului de legătură.
Fiecare participant la cercetarea unui accident, pe parcursul desfăşurării acesteia, în
prezenţa inspectorului de muncă, are dreptul să pună întrebări persoanelor cu funcţii de
răspundere, salariaţilor, persoanelor ce deţin informaţii referitoare la accident, să înainteze
propuneri şi, după caz, să-şi expună în scris opinia privind circumstanţele, cauzele producerii
accidentului şi despre persoanele care au încălcat actele normative şi alte reglementări, fapt ce a
condus la producerea accidentului. Opinia va fi înaintată persoanelor care cercetează
evenimentul spre a fi inclusă în dosarul de cercetare.

În ceea ce priveşte accidentele în afara muncii, cercetarea acestora se va efectua în modul

stabilit de Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă. Comisia unităţii,
iar, după caz, inspectorul de muncă, va finaliza cercetarea, cu întocmirea în formă liberă a unui
proces-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii, în care vor fi expuse doar
circumstanţele şi cauzele producerii acestui eveniment [9, p. 328]. Procesul-verbal întocmit de
comisia unităţii va fi aprobat de conducătorul unităţii respective, cu aplicarea ştampilei unităţii.
Inspectorul de muncă va întocmi procesul-verbal pe blancheta cu antet a inspecţiei teritoriale de
muncă.

10
4. Cercetarea accidentelor.
Scopul cercetării accidentelor de muncă constă în clasificarea lor, determinarea
circumstanţelor, cauzelor şi încălcărilor actelor normative şi altor reglementări ce au condus la
accidentarea salariaţilor, stabilirea persoanelor care au încălcat prevederile actelor normative şi a
măsurilor corespunzătoare întru prevenirea unor asemenea evenimente.
Accidentele grave şi mortale produse la locul de muncă se cercetează de inspectorii de
muncă din cadrul autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale, conform
competenței prevăzute la art. 231 alin. (1) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008,
iar cele cu incapacitate temporară de muncă – de comisia angajatorului.
În cazul în care angajatorul nu are posibilitatea de a constitui o comisie de cercetare a
accidentului, acesta va fi cercetat de autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale.
În cazul în care apar conflicte de competență între autoritățile competente în domeniul
siguranței ocupaționale, acestea vor fi soluționate în conformitate cu prevederile Codului
administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
La cercetarea accidentelor au dreptul să participe, după caz, reprezentanții împuterniciți
ai organului ierarhic superior, ai autorităților administrației publice locale (specialiști în
domeniul securității și sănătății în muncă), ai Casei Naționale de Asigurări Sociale, ai organului
sindical și, la invitația inspectorului de muncă, specialiști din domeniul de activitate al
angajatorului. Totodată, au dreptul să asiste persoanele care reprezintă în mod legal interesele
accidentaților sau ale familiilor acestora. După caz, pentru identificarea existenței raporturilor de
muncă, poate fi solicitată participarea reprezentantului Inspectoratului de Stat al Muncii.
Persoanele desemnate să cerceteze accidentele au dreptul să pună întrebări şi să ia
declaraţii de la orice persoană cu funcţii de răspundere, salariat, persoană ce deţine informaţii
referitoare la accident, să examineze orice documente ale angajatorului necesare pentru
identificarea circumstanţelor şi cauzelor producerii accidentelor şi să dispună, după caz,
efectuarea expertizei tehnice a mijloacelor de producţie.
Fiecare participant la cercetarea unui accident, pe parcursul desfăşurării acesteia, în
prezenţa inspectorului de muncă, are dreptul să pună întrebări persoanelor cu funcţii de
răspundere, salariaţilor, persoanelor ce deţin informaţii referitoare la accident, să înainteze
propuneri şi, după caz, să-şi expună în scris opinia privind circumstanţele, cauzele producerii
accidentului şi despre persoanele care au încălcat actele normative şi alte reglementări, ce au
condus la producerea accidentului. Opinia va fi înaintată persoanelor care cercetează
evenimentul spre a fi inclusă în dosarul de cercetare.
Cercetarea accidentelor în afara muncii se va efectua în modul stabilit de prezentul
Regulament. Comisia unităţii, iar, după caz, inspectorul de muncă, va finaliza cercetarea, cu

11
întocmirea în formă liberă a unui proces-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii, în
care vor fi expuse doar circumstanţele şi cauzele producerii acestui eveniment. Procesul-verbal
întocmit de comisia unităţii va fi aprobat de conducătorul unităţii respective, cu aplicarea
ştampilei unităţii. Inspectorul de muncă va întocmi procesul-verbal pe blancheta cu antet
a autorităţii competente în domeniul siguranţei ocupaţionale.
În cazul în care angajatorul nu a comunicat accidentul produs, un atare accident poate fi
cercetat şi în baza cererii depuse de persoanele interesate. Venind la faţa locului, inspectorul de
muncă trebuie, în primul rînd, să ia declaraţii de la accidentat (dacă este posibil) şi de la martori,
precum şi să constate modificările produse la locul accidentului. Imediat după obţinerea primelor
informaţii privind accidentul produs, inspectorul de muncă întocmeşte planul de cercetare, care
va cuprinde toate problemele ce urmează a fi soluţionate şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse
[4]. Totodată, în cadrul cercetării accidentului, inspectorul de muncă trebuie să îndeplinească
următoarele acţiuni: a) să ia cunoştinţă de documentele ce vizează respectivul accident; b) să
obţină copia de pe fişa personală a accidentatului şi copiile de pe alte documente ce ţin de
personalul unităţii în cauză; c) să examineze minuţios locul de muncă, utilajul, mijlocul de
transport la care s-a produs accidentul, precum şi echipamentul individual de protecţie utilizat de
salariatul accidentat; d) să organizeze, după caz, efectuarea calculelor tehnice, cercetărilor de
laborator, expertizei şi a altor lucrări; e) să oblige conducerea unităţii să întocmească scheme sau
schiţe, să fotografieze locul producerii accidentului sau obiectul deteriorat; f) să retragă pentru
examinare Fişele personale de instruire a salariaţilor (inclusiv a salariatului accidentat) în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, programul de instruire şi procesul-verbal de verificare
a cunoştinţelor salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; g) să solicite de la
conducerea unităţii prezentarea planului anual de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă etc.

Cercetarea accidentelor, conform pct. 30-31 din Regulament, se va finaliza cu întocmirea

dosarului de cercetare care va cuprinde: [1]

a) procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă (în cazul accidentelor colective,

procesul-verbal se va întocmi pentru fiecare accidentat);
b) procesul-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii;
c) opiniile participanţilor la cercetarea accidentului (după caz);
d) declaraţiile accidentaţilor (dacă va fi posibil);
e) declaraţiile persoanelor care au obligaţia să asigure măsurile de protecţie a muncii la locul de
muncă unde s-a produs accidentul;
f) declaraţiile martorilor oculari;
12
g) fotografii şi scheme ale locului unde s-a produs accidentul;
h) alte acte şi documente necesare pentru clarificarea circumstanţelor şi cauzelor ce au condus la
producerea accidentului;
i) încheierea expertizei tehnice (dacă este necesară);
j) certificatul medical cu privire la caracterul vătămării violente a organismului accidentatului;
k) concluzia din raportul de expertiză medico-legală asupra cauzelor decesului accidentatului (în
cazul accidentelor mortale). Toate materialele din dosar trebuie să fie paginate şi şnuruite.

5. Cercetarea accidentelor cu incapacitate temporară de muncă.

Pentru cercetarea unui accident cu incapacitate temporară de muncă, în termen de cel
mult 24 de ore din momentul primirii comunicării despre acest eveniment, angajatorul va
desemna prin dispoziţie scrisă comisia de cercetare. [1]
Comisia va fi formată din cel puţin trei persoane, în componenţa căreia vor intra
conducătorul serviciului (specialist) pentru protecţia muncii şi cîte un reprezentant al
angajatorului şi al sindicatului (salariaţilor).Persoanele desemnate în comisia de cercetare trebuie
să dispună de pregătire tehnică respectivă şi să nu facă parte dintre persoanele care aveau
obligaţia de a organiza, controla sau conduce procesul de muncă la locul unde s-a produs
accidentul.În unele cazuri, astfel de accidente vor fi cercetate de autoritatea competentă în
domeniul siguranței ocupaționale, în modul stabilit de legislaţie. Accidentul suportat de salariatul
unei unităţi în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu la o altă unitate va
fi cercetat de către comisia unităţii la care s-a produs accidentul, cu participarea reprezentantului
unităţii al cărei salariat este accidentatul. Un exemplar al dosarului de cercetare va fi expediat
unităţii al cărei salariat este accidentatul. Accidentul suportat de salariatul unităţii care efectuează
lucrări pe un sector repartizat acesteia de o altă unitate va fi cercetat de unitatea ce efectuează
lucrările respective.
Accidentele suportate de elevi şi studenţi în timpul cînd prestează munca sau îşi
desfăşoară practica profesională în unităţi vor fi cercetate de comisia unităţii, cu participarea
reprezentantului instituţiei de învăţămănt.
De la data emiterii dispoziţiei respective, comisia unităţii va cerceta circumstanţele şi
cauzele producerii accidentului, va întocmi şi va semna, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare,
procesul-verbal de cercetare (conform anexei nr.1), care ulterior va fi aprobat şi semnat de către
angajator în termen de 24 ore. Angajatorul, în termen de 3 zile de la data semnării procesului-
verbal privind cercetarea accidentului de muncă, va prezenta autorității competente în domeniul
siguranței ocupaționale o copie autentificată prin semnătura conducătorului unității, cu
mențiunea „conform originalului”. Accidentele cercetate de autoritatea competentă în domeniul

13
siguranței ocupaționale se vor finaliza cu întocmirea unui proces-verbal de cercetare (conform
anexei nr.2) pe blancheta cu antet a autorităţii competente în domeniul siguranţei
ocupaţionale respectiv. [1]

6. Cercetarea accidentelor grave şi mortale.

Accidentele grave şi mortale vor fi cercetate de către autoritatea competentă în
domeniul siguranței ocupaționale, care va desemna inspectorii de muncă ce vor efectua
cercetarea accidentelor fără a se preta influenţelor de orice fel. La cererea autorităţii competente
în domeniul siguranţei ocupaţionale sau unităţii, instituţia medicală care acordă asistenţă
accidentatului va elibera, în termen de 24 ore, certificatul medical cu privire la caracterul
vătămării violente a organismului acestuia, iar instituţia de expertiză medico-legală, în termen de
5 zile după finalizarea expertizei, va elibera autorităţii competente în domeniul siguranţei
ocupaţionale, în mod gratuit, concluzia din raportul de expertiză medico-legală asupra cauzelor
decesului accidentatului. [1]
Evenimentul produs în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu cu transport auto,
aerian, fluvial, naval sau feroviar va fi cercetat în conformitate cu prevederile prezentului
Regulament, folosind, după caz, materialele de cercetare întocmite de organele de supraveghere
a traficului. Organele de supraveghere a traficului, în temeiul unui demers, vor elibera
angajatorului sau inspectorului de muncă, în termen de 5 zile de la momentul finalizării
cercetării, concluzia asupra cauzelor producerii accidentului şi persoanelor care au încălcat
prevederile actelor normative.
De la data emiterii dispoziţiei de cercetare a accidentului, inspectorul de muncă va
întocmi şi va semna, în termen de cel mult 30 zile (cu excepţia cazurilor care necesită expertize
tehnice, situaţiilor în care autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale poate
prelungi termenul pînă la obţinerea documentelor necesare şi rezultatelor expertizelor), procesul-
verbal de cercetare (conform anexei nr.2) pe blancheta cu antet a autorităţii competente în
domeniul siguranţei ocupaţionale respectiv. [1] În cazul participării reprezentanţilor, specificaţi
mai sus procesul - verbal va fi semnat şi de aceştia.

7. Finalizarea cercetării accidentelor.

Cercetarea accidentelor se va finaliza cu întocmirea dosarului de cercetare care va
cuprinde: [1]
a) procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă (în cazul accidentelor colective,
procesul-verbal se va întocmi pentru fiecare accidentat);
b) procesul-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii;

14
 c) opiniile participanţilor la cercetarea accidentului (după caz);
d) declaraţiile accidentaţilor (dacă va fi posibil);
e) declaraţiile persoanelor care au obligaţia să asigure măsurile de protecţie a muncii la
locul de muncă unde s-a produs accidentul;
f) declaraţiile martorilor oculari;
g) fotografii şi scheme ale locului unde s-a produs accidentul;
h) alte acte şi documente necesare pentru clarificarea circumstanţelor şi cauzelor ce au
condus la producerea accidentului;
i) încheierea expertizei tehnice (dacă este necesară);
j) certificatul medical cu privire la caracterul vătămării violente a organismului
accidentatului;
k) concluzia din raportul de expertiză medico-legală asupra cauzelor decesului
accidentatului (în cazul accidentelor mortale).
Toate materialele din dosar vor fi paginate şi şnuruite.
Inspectorul de muncă, în termen de cel mult 3 zile de la data semnării procesului-
verbal privind cercetarea accidentului de muncă, expediază unității originalul dosarului de
cercetare a accidentului, iar, după caz, autorității administrației publice locale care înregistrează
şi ține evidența accidentelor produse la angajatori-persoane fizice, cu păstrarea unei copii
certificate a dosarului privind cercetarea accidentului la autoritatea competentă în domeniul
siguranței ocupaționale.
 În termenul prevăzut la alineatul întîi, după caz, autoritatea competentă în domeniul
siguranței ocupaționale transmite organului de urmărire penală competent o copie a dosarului de
cercetare a accidentului, autentificată prin semnătura conducătorului autorității, cu mențiunea
„conform originalului”.
Dacă autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale va constata că la
cercetarea accidentului au fost comise erori sau au apărut noi circumstanţe ale producerii
accidentului, conducătorul acesteia dispune o cercetare nouă sau suplimentară a accidentului în
cauză.
 
8. Înregistrarea şi evidenţa accidentelor.
Accidentele se înregistrează şi se ţin în evidenţă de către unităţi, ale căror salariaţi sînt
sau au fost accidentaţii, iar cele produse la angajator - persoană fizică se înregistrează şi se ţin în
evidenţă de către autoritatea administraţiei publice locale (primărie) pe teritoriul căreia este
înregistrat contractul individual de muncă. Accidentele suferite de elevi şi studenţi în timpul
prestării muncii sau în cadrul practicii profesionale la unităţi se înregistrează de unitate.

15
 Accidentele se înregistrează în Registrul de evidență a accidentelor de muncă/bolilor
(intoxicațiilor) profesionale, conform anexei nr. 3. [1]
Dosarele de cercetare a accidentelor se ţin în evidenţă şi se păstrează la unitate
(primărie), precum și la autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale timp de 50
de ani, iar la organele interesate - în funcţie de necesitate. În cazul lichidării unităţii (primăriei)
sau neasigurării integrităţii documentelor, dosarele de cercetare a accidentelor se vor transmite
spre păstrare arhivei de stat. Unităţile (primăriile) vor raporta anual organelor de statistică, în
modul stabilit, despre situaţia statistică a accidentelor de muncă înregistrate în perioada de
referinţă.

Concluzii
In concluzie, dorim să remarcăm că, în definiţia noţiunii accident de muncă este instituită
posibilitatea de a califica vătămarea violentă a organismului, fiind provocată de stresul

16
psihologic. Considerăm această concepţie necesară, deoarece problemele emoţionale, care apar
în urma relaţiilor tensionate la locul de muncă, constituie condiţii determinate, care conduc de
cele mai dese ori la pierderea capacităţii de muncă. În definiţie găsim elementul de stres
psihologic şi considerăm necesar stabilirea modalităţii de determinare a stresului psihologic în
Regulament.

Din definiţia accidentului de muncă deducem următoarele elemente necesare pentru

calificarea accidentului de muncă: - vătămarea violentă a organismului; - timpul şi locul
producerii accidentului; - calitatea persoanei. Întrunirea cumulativă a acestor elemente, serveşte
drept temei de calificare a accidentului de muncă.

Dorim să remarcăm că lipsa unui element implică posibilitatea calificării evenimentului

produs ca fiind accident de muncă. Mai mult ca atât, din definiţia accidentului de muncă,
remarcăm că nu orice vătămare a organismului este calificată ca fiind accident de muncă, ci doar
cea care a condus la pierderea temporară sau permanentă a capacităţii de muncă ori la decesul
salariatului. Considerăm ca necesară reglementarea mai detaliată a acestui aspect, deoarece
există cazuri când, ulterior, această vătămare a organismului produsă în timpul unui accident de
muncă poate provoca consecinţe pe viitor asupra sănătăţii salariatului.

Convenţia OIM nr.155 referitoare la securitatea şi igiena muncii şi mediul de muncă

(ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 755-XIV din 24.12.1999 ) [2],
art. 4, alin. (1) şi (2), impune fiecărui membru, în limita condiţiilor şi practicii naţionale şi în
consultare cu organizaţiile de patroni şi muncitori cele mai reprezentative, să definească, să pună
în aplicare şi să reexamineze periodic o politică naţională coerentă în domeniul securităţii,
igienei muncii şi a mediului de muncă. Această politică va avea ca obiectiv prevenirea
accidentelor şi afecţiunilor aduse sănătăţii, care rezultă din muncă, sunt legate de muncă sau
survin în cursul muncii, în scopul reducerii la minimum cauzele riscurilor inerente în mediul de
muncă, în măsura în care aceasta este rezonabilă şi practic realizabilă.”

Statul este preocupat de asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă şi este responsabil de

elaborarea politicilor în domeniu, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor ca urmare a prestării muncii
(boală profesională) sau ca urmare a producerii accidentelor de muncă. Autoritatea competentă
este obligată să prevadă măsuri de cercetare şi sancţiuni corespunzătoare în conformitate cu
legislaţia naţională în vigoare.

Referinţe bibliografice:

17
 I. Acte normative

1. Constituția Republicii Moldova

2. Codul Muncii al Republicii Moldova

3. Hotărîrea Guvernului RM nr. 1361 din 22.12.2005 „Pentru aprobarea Regulamentului privind
modul de cercetare a accidentelor de muncă”. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
20.01.2006, nr. 9-12.

4. Hotărîrea Guvernului RM nr. 95 din 10 iulie 2008 „Pentru aprobarea unor acte normative
privind implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI”. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 17.02.2009, nr. 34-36

II. Literatura de specialitate:

5. Boişteanu E., Romandaş N., Dreptul muncii. Manual. Chişinău: Tipografia Centrală, 2015.

6. Țarălungă Gh. Comentariu la Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de

muncă. În: Кадры и заработная плата № 5 (89), 2014.

7. Pascaluţa Felicia. Modul de cercetare a accidentelor de muncă. Chişinău, 2019,

https://juridicemoldova.md/6000/modul-de-cercetare-a-accidentelor-de-munca.html

8. Aron I. Accidentul de muncă. Bucureşti: Universul Juridic, 2014.

9. Ţiclea Al., Popescu A., Tufan C. ş.a.. Dreptul muncii. Bucureşti: Rosetti, 2004.

10.Vieriu E., Vieriu D. Dreptul muncii. Chişinău: Contrast-Design, 2012.

9. Ţiclea Al. Dreptul muncii. Ed. a 5-a, rev. şi actualizată. Bucureşti: Universul Juridic, 2012.

10. Iorgu Iordan. Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a. Bucureşti, 1998.

III. Articole în ediții periodice

11. Legea nr. 319 din 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.

IV. Surse internet

18
 Anexe

Anexa nr.1
la Regulamentul privind modul de
cercetare a accidentelor de muncă

APROB
Conducătorul unităţii
___________________________
(semnătura şi descifrarea semnăturii)

„____”_________________200_

Ştampila unităţii

  PROCES-VERBAL nr._________
privind cercetarea accidentului de muncă cu incapacitate temporară de muncă

1. Denumirea unităţii (numele, prenumele, patronimicul angajatorului - persoană fizică) în care (la care)
s-a produs accidentul ________________________________________________________________________

19
__________________________________________________________________________________________
1.1 Adresa unităţii (angajatorului - persoană fizică)___________________________________________________
1.2 Forul superior ____________________________________________________________________________
1.3 Activitatea economică ______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
1.4 Forma de proprietate_______________________________________________________________________
(publică, privată)

1.5 Numărul de angajaţi la unitate (angajator - persoană fizică) ____________ inclusiv _________ femei
1.6 Secţia, sectorul, locul unde s-a produs accidentul_________________________________________________
2.0 Denumirea unităţii (numele, prenumele, patronimicul angajatorului - persoană fizică) al cărei (cărui)
a fost / este accidentatul _______________________________________________________________________
2.1 Adresa unităţii (numele, prenumele, patronimicul angajatorului persoană fizică) _________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3. Datele de identificare ale accidentatului:
3.1 Numele, prenumele, patronimicul _____________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3.2 Adresa de la domiciliu ______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3.3 Sexul ___________________________________________________________________________________
(masculin, feminin)

3.4 Vîrsta (ani compleţi) ________________________________________________________________________

3.5 Funcţia, profesia, meseria ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3.6 Vechimea în funcţia, profesia, meseria exercitată în timpul accidentării ________________________________
3.7 Instruirea în domeniul protecţiei muncii ________________________________________________________
(data, nu s-a efectuat, nu este necesar)

3.7.1 Instruirea suplimentară în domeniul protecţiei muncii ____________________________________________

(data, nu s-a efectuat, nu este necesar)

3.7.2 Instructajul la locul de muncă sau periodic ___________________________________________________

(data, nu s-a efectuat)

3.8 Controlul medical

3.8.1 Controlul medical la încadrarea în muncă_____________________________________________________
(data, nu s-a efectuat)

__________________________________________________________________________________________
3.8.2. Controlul medical periodic ________________________________________________________________
(data, nu s-a efectuat, nu este necesar)

__________________________________________________________________________________________
4. Data şi ora producerii accidentului _____________________________________________________________
5. Clasificarea accidentului _____________________________________________________________________
(individual, colectiv)

6. Descrierea detaliată a locului şi a circumstanţelor în care s-a produs accidentul_________________________

20
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
6.1 Clasificarea circumstanţelor care au condus la producerea accidentului _______________________________
__________________________________________________________________________________________
(cădere, prindere, lovire, strivire, explozii, incendii, atac criminal, contact cu curent electric etc.)

7. Cauzele producerii accidentului dependente de:

7.1 executant _______________________________________________________________________________
(încălcarea disciplinei de muncă şi a instrucţiunilor, nefolosirea echipamentului de protecţie etc.)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
7.2 mijloace de producţie ______________________________________________________________________
(defecte sau imperfecţiuni ale utilajului, starea tehnică a clădirilor şi a drumurilor)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
7.3 sarcina de muncă _________________________________________________________________________
(lacune în organizarea locurilor de muncă şi a lucrărilor, lacune în instruirea personalului etc.)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
7.4 mediul de muncă _________________________________________________________________________
(concentraţia prafului şi a gazului, temperatura, umiditatea aerului, nivelul de iluminare etc.)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Diagnoza vătămării organismului ________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

21
 __________________________________________________________________________________________
(se transcrie din certificatul eliberat de instituţia medicală)

8. Persoanele care au încălcat prevederile actelor legislative şi altor acte normative din domeniul muncii
__________________________________________________________________________________________
(numele, prenumele, articolele încălcate din actele normative)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
9. Măsurile de lichidare a cauzelor de producere a accidentului şi de prevenire a unor eventuale evenimente similare:
 
Nr. Denumirea măsurilor Termen de realizare Responsabil de realizare Note
d/o

 
Procesul-verbal a fost întocmit la  „______”_____________________200_ de către comisia de cercetare:

Preşedintele comisiei ___________________________________ ______________________

(numele, prenumele) (semnătura)

22
membrul comisiei _____________________________________ ________________________
(numele, prenumele) (semnătura)

membrul comisiei _______________________________________ ________________________

(numele, prenumele) (semnătura)

membrul comisiei ______________________________________ ________________________

(numele, prenumele) (semnătura)

  Anexa nr.2
la Regulamentul privind modul de
cercetare a accidentelor de muncă

 
Denumirea în limba de stat a autorității administrației Denumirea în limba rusă a autorității administrației
publice centrale în a cărei subordine (după caz) se publice centrale în a cărei subordine (după caz) se
regăsește autoritatea competentă în domeniul regăsește autoritatea competentă în domeniul
siguranței ocupaționale siguranței ocupaționale

Denumirea în limba de stat a autorității competente în Denumirea în limba rusă a autorității competente în
domeniul siguranței ocupaționale domeniul siguranței ocupaționale
_____________________________________
 
PROCES-VERBAL nr._________
privind cercetarea accidentului de muncă ________________________
(tipul)

1. Denumirea unităţii (numele, prenumele, patronimicul angajatorului - persoană fizică) în care (la care)
s-a produs accidentul _________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
1.1 Adresa unităţii (angajatorului - persoană fizică) ___________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
1.2 Forul superior ____________________________________________________________________________
1.3 Activitatea economică ______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

23
1.4 Forma de proprietate _______________________________________________________________________
(publică, privată)

1.5 Codul fiscal / IDNO sau IDNP _________________________ Certificatul de înregistrare:

seria_____ nr. _______________ eliberat la „_____” ____________________ 200_

1.6 Numărul de angajaţi la unitate (angajator - persoană fizică) ____________ inclusiv _________ femei
1.7 Secţia, sectorul, locul unde s-a produs accidentul________________________________________________
2.0 Denumirea unităţii (numele, prenumele, patronimicul angajatorului - persoană fizică) al cărei (cărui)
a fost / este accidentatul _______________________________________________________________________
2.1 Adresa unităţii (numele, prenumele, patronimicul angajatorului persoană fizică) _________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3. Datele de identificare ale accidentatului:
3.1 Numele, prenumele, patronimicul _____________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3.2 Adresa de la domiciliu ______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3.3 Sexul ___________________________________________________________________________________
(masculin, feminin)

3.4 Vîrsta (ani compleţi) ________________________________________________________________________

3.5 Funcţia, profesia, meseria ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3.6 Vechimea în funcţia, profesia, meseria exercitată în timpul accidentării ________________________________
3.7 Instruirea în domeniul protecţiei muncii _________________________________________________________
(data, nu s-a efectuat, nu este necesar)

3.7.1 Instruirea suplimentară în domeniul protecţiei muncii _____________________________________________

(data, nu s-a efectuat, nu este necesar)

3.7.2 Instructajul la locul de muncă sau periodic _____________________________________________________

(data, nu s-a efectuat)

3.8 Controlul medical

3.8.1 Controlul medical la încadrarea în muncă______________________________________________________
(data, nu s-a efectuat)

__________________________________________________________________________________________
3.8.2. Controlul medical periodic _________________________________________________________________
(data, nu s-a efectuat, nu este necesar)

__________________________________________________________________________________________
4. Data şi ora producerii accidentului _____________________________________________________________
5. Clasificarea accidentului _____________________________________________________________________
(individual, colectiv)

6. Descrierea detaliată a locului şi a circumstanţelor în care s-a produs accidentul__________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

24
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
6.1 Clasificarea circumstanţelor care au condus la producerea accidentului ______________________________
__________________________________________________________________________________________
(cădere, prindere, lovire, strivire, explozii, incendii, atac criminal, contact cu curent electric etc.)

7. Cauzele producerii accidentului dependente de:

7.1 executant _______________________________________________________________________________
(încălcarea disciplinei de muncă şi a instrucţiunilor, nefolosirea echipamentului de protecţie etc.)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
7.2 mijloace de producţie ______________________________________________________________________
(defecte sau imperfecţiuni ale utilajului, starea tehnică a clădirilor şi a drumurilor)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
7.3 sarcina de muncă _________________________________________________________________________
(lacune în organizarea locurilor de muncă şi a lucrărilor, lacune în instruirea personalului etc.)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
7.4 mediul de muncă _________________________________________________________________________
(concentraţia prafului şi a gazului, temperatura, umiditatea aerului, nivelul de iluminare etc.)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Diagnoza vătămării organismului ________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

25
 __________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
(se transcrie din certificatul eliberat de instituţia medicală)

8. Persoanele care au încălcat prevederile actelor legislative şi altor acte normative din
domeniul muncii _____________________________________________________________________________
(numele, prenumele, articolele încălcate din actele normative)

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
9. Măsuri de lichidare a cauzelor de producere a accidentului şi de prevenire a unor eventuale evenimente similare:
 

Nr. Denumirea măsurilor Termen de realizare Responsabil de realizare Note

d/o

 
Procesul-verbal a fost întocmit la „______”_____________________200_ de către
inspectorul de muncă ___________________________________ ________________________
(numele, prenumele) (semnătura)

26
 La cercetare au participat:
_________________ _____________________________________ ________________________
(funcţia) (numele, prenumele) (semnătura)

_________________ _______________________________________ ________________________

(funcţia) (numele, prenumele) (semnătura)

_________________ _______________________________________ ________________________

(funcţia) (numele, prenumele) (semnătura)

_________________ _______________________________________ ________________________

(funcţia) (numele, prenumele) (semnătura)

_________________ _______________________________________ ________________________

(funcţia) (numele, prenumele) (semnătura)

Anexa nr. 3

la Regulamentul privind modul de cercetare a

accidentelor de muncă

____________________________________________________

Denumirea întreprinderii, instituției, organizației

REGISTRUL DE EVIDENȚĂ A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ/BOLILOR (INTOXICAȚIILOR)

PROFESIONALE

Deschis la data de „___”___________________

Încheiat la data „___”_____________________

accidentului
accidentatul

Numărul de
circumstanț

înregistrare
Locul unde

Accident
Data și ora

prenumele

Cauzele și
s-a produs
Numele și

Categoria
Nr. crt.

Boală
ui,

27
 producerii accidentului

anul nașterii,

specialitatea (profesia)

accidentul

De muncă

În afara muncii

(ITM – cu incapacitate
temporară de muncă, G

– grav, M – mortal, I –

ele accidentului

și data întocmirii
procesului-verbal

(intoxicație)
privind cercetarea
profesională, denumirea

28
grupei bolilor.