Tema 3

INSTRUCTIUNE PROPRIE
DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ(IPSSM)
PENTRU ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE
DE LUCRATORII CU ACTIVITATE DE BIROU

Lucrătorii care desfasoara activitati de birou trebuie sa constientizeze ca, desi munca in birou,
din punct de vedere fizic, cu cateva exceptii, este relativ usoara, iar elementele de risc sunt mai putine,
nu este exclusa aparitia accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Lucrătorul, indiferent unde lucreaza, in birou sau in alt sector , trebuie sa poata raspunde in
mod corespunzator cerintelor impuse de activitatea desfășurată, fara ca acesta sa-i afecteze sanatatea
sau rezistenta.De aceea, este necesar sa ca toti lucrătorii sa fie informati, să se informeze, să-și însuseasca și
să aplice instrucţiunile proprii şi reglementarile cuprinse in legislația specifică sănătății și securității în muncă , sa
comunice propunerile si neajunsurile constatate, pentru a se lua cat mai repede, masuri de imbunatatire a
activităţii şi de eliminare a riscurilor.

Cu alte cuvinte instructiunile se definesc ca o masura legislativa de realizare a securitatii muncii,

cu arie de aplicabilitate restransa la emitentul lor. In aceste conditii, continutul lor trebuie sa fie format din
colectii de prevederi cu caracter obligatoriu pentru lucrătorii , prin a caror respectare se urmareşte eliminarea
cauzelor subiective (dependente de om) de accidentare şi imbolnavire profesională.

Munca de birou solicita psihicul si sistemul vizual, factori cu efecte negative asupra sanatatii
omului prin amplificarea stresului, solicitarii si oboselii efecte care pot cauza la un moment dat
producerea unui accident de muncă sau a unei boli profesionale .

Accidentele de munca sunt definite și clasificate in HG1425/2006 ca fiind:

(EXTRAS HG 1425/2006 Accidente de muncă și incidente periculoase - Secțiunea 1 Definiția și
clasificarea accidentului de muncă
Art. 4. -
Prin accident de muncă, potrivit legislației în vigoare, se înțelege vătămarea violentă a organismului
uman, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a raportului de muncă în baza căruia
se desfășoară activitatea, și care provoacă incapacitate temporară de muncă (ITM) de cel puțin 3 zile,
invaliditate (INV) ori deces (D).
Art. 5. -
În sensul celor prevăzute la art. 4, este, de asemenea, accident de muncă:
a) accidentul suferit de elevi, studenți și ucenici în timpul efectuării practicii profesionale;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, în țară sau în
afara granițelor țării, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităților cultural-sportive organizate de instituții autorizate, în timpul și
din cauza îndeplinirii acestor activități;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativă pentru
salvarea de vieți omenești;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativă pentru
prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenință avutul public;
f) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal;
g) accidentul cauzat de activități care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice ori în orice alt loc de muncă organizat de acestea, în
timpul programului de muncă;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau fizice la locul de muncă sau
de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice
la care este încadrată victima, sau de la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană
juridică sau fizică, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, pe durata normală de deplasare.
În situațiile menționate la lit. h) și i), deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul
normal și, de asemenea, transportul să se facă în condițiile prevăzute de normele de protecție a muncii
sau de circulație, în vigoare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru,
locul de muncă,utilajul sau materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, de protecție sau de
lucru, dacă se afla în baie sau în spălător, sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din
incinta persoanei juridice sau fizice și invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare;
l) accidentul suferit de angajați ai persoanelor juridice române sau de persoane fizice române, delegați
pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara granițelor țării, pe durata prevăzută în documentul
de deplasare.
Deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul programat;
m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări și servicii pe teritoriul altor țări, în
baza unor contracte, convenții sau în alte condiții prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice
române cu parteneri străini, în timpul și din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecționare a pregătirii
profesionale, în timpul și din cauza efectuării activităților de instruire practică (de exemplu: șomerii);
o) accidentul determinat de fenomene sau calamități naturale cum ar fi: furtună, viscol, cutremur,
inundație, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare) etc., dacă victima se afla în timpul procesului de
muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) accidentul survenit în timpul vizitelor organizate la o persoană juridică sau fizică în scop profesional;
r) dispariția unei persoane, în condițiile unui accident de muncă și în împrejurări care îndreptățesc
presupunerea decesului acesteia;
s) accidentul suferit de o persoană, aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni;
t) accidentul suferit de o persoană care se află în perioada de probă, în vederea angajării.
Art. 6. -
Accidentele de muncă, în raport cu urmările produse, se clasifică astfel:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă(ITM)
Accidentul care produce ITM determină întreruperea activității lucrătorului pe o anumită perioadă, cu o
durată de cel puțin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical ca fiind urmare a
accidentului produs.
Perioada de ITM se calculează prin însumarea numărului de zile calendaristice consecutive, acordate
imediat după producerea accidentului, prin certificatul/certificatele medicale, începând cu prima zi și
terminând cu ultima zi înscrisă în acestea.
În cazul în care accidentatul și-a reluat activitatea după o perioadă de ITM și, ulterior, apar consecințe
asupra sănătății victimei, confirmate prin act medical ca fiind urmare a accidentului suferit, accidentatul
va beneficia în continuare de drepturile ce decurg dintr-un accident de muncă;
 b) accident care produce invaliditate
Accidentul de muncă care produce INV determină pierderea totală sau parțială a capacității de muncă,
confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de INV, emisă de organele medicale în drept.
În situația în care, la momentul producerii accidentului, consecința acestuia este o infirmitate evidentă
(de exemplu: un braț smuls din umăr), evenimentul va fi declarat ca accident cu urmări de INV, numai
după emiterea deciziei de INV de către organele medicale;
c) accident mortal
Accidentul de muncă mortal presupune decesul accidentatului imediat sau după un interval de timp,
dacă acesta este confirmat, în baza unui act medico-legal, ca fiind urmare a accidentului suferit;
d) accident colectiv - dacă au fost accidentate cel puțin 3 persoane, în același timp și din aceleași
cauze, în cadrul aceluiași eveniment.

Cauzele producerii accidentelor de munca pot fi de natura tehnica sau

organizatorica, ele pot proveni fie din conditiile de munca fie datorate lucratorului.
In sensul celor prezentate, pentru eliminarea sau diminuarea unor factorii de risc care ne pot pune in
pericol sănătatea sau viata este necesar să cunoaștem câteva din instructiunile care trebuiesc cunoscute
,respectate și aplicate in activitățile zilnice :

La utilizarea echipamentelor de birou :

Art.1 In munca de birou, odata cu cresterea numarului echipamentelor moderne (calculatoare,

copiatoare s.a.), cel mai mare pericol de vatamare corporala il reprezinta electrocutarea.
De aceea, alegerea locului pentru instalarea echipamentelor, precum si realizarea unor instalatii
electrice corespunzatoare sunt esentiale. Chiar inainte de instalarea unor astfel de echipamente,
trebuie efectuată legarea la centura de împamântare a instalatiilor electrice, cu electricieni autorizati
sau agenți economici care sunt autorizați pentru astfel de lucrări
Art.2 Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:
 să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
 să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale
utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii;
 să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii;
 cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice.
prizele să nu fie suprasolicitate prin conectarea unui număr mare de echipamente , Nu supraîncărcaţi
prizele de perete şi prelungitoarele. Aceasta poate diminua performanţele şi poate provoca pericol de
foc sau şoc electric
Art.3 Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care
nu au instruirea necesară.
Art.4 Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către lucrătorul
autorizat în acest scop. Se interzice lucrătorilor de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la
tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de
climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.

Art.5 Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul. Se interzice

efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentului de calcul.
Art.6 Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se putea
interveni imediat ce se produce o defecţiune. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul
atunci când se constată o defecţiune a acestuia. Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către
lucrătorul de întreţinere autorizat.
Art.7 Dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit
şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere.
Art.8 Nu se va trage de cablu la scoaterea din priză a echipamentului de calcul. Se interzice
conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ.
Art.9 La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot duce la incendii,
în apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf şi dioxid de carbon, în timpul
funcţionării, capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis. Deschiderea capacului
imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai după deconectarea acestora de la sursa de
alimentare cu curent electric .

La amenajarea locului de muncă:

Art.10 Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort şi libertate de
mişcare şi să diminueze în măsură maxim posibilă riscurile de natură vizuală, mentală şi posturală.
Art.11 Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări de cerinţe şi
situaţii.
Art.12 Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile antropofuncţionale ale
utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a diferitelor elemente componente ale
acestuia.
Art.13 Videoterminalele vor fi astfel amplasate încât direcţia de privire să fie paralelă cu sursele de lumină
naturală şi artificială.

Art.14 Spatele trebuie să fie drept, dar și mai bine este de a se sprijini de spăteaza scaunului, ceea ce va
prelua o parte din sarcina care îi revine coloanei vertebrale. Umerii trebuie să fie drepți.

Art.15 Planul de lucru (masa, biroul)va avea o suprafaţă suficientă pentru o amplasare flexibilă a ecranului,
tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar. Lăţimea minimă a mesei va fi de 800 mm.
Art.16 Mesele nereglabile vor avea o înălţime de 730 ± 10 mm. în condiţiile în care echipamentul de calcul este
utilizat succesiv de mai multe persoane, mesele vor fi reglabile în înălţime, cu posibilităţi de reglare între 650 şi
740 mm.Adâncimea minimă a spaţiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de lucru va fi de
700 mm.
Art.17 Foarte multi dintre noi nu respecta pozitia corecta a corpului atunci cand lucreaza la birou, din
comoditate sau din necunoastere, motiv pentru care prezentam, in figura următoare, aspectele principale de care
trebuie sa tinem cont pentru o poziţie corectă la masa de lucru.
Efectele asupra sănătăţii
O poziţie incorectă şi folosirea în exces a calculatorului pot provoca devieri ale coloanei vertebrale,
hernie de disc, tulburări de vedere.Folosit în exces, calculatorul ne poate pune grave probleme de
sănătate. Cele mai „dureroase” manifestări apar la nivelul oaselor, tendoanelor şi muşchilor.Principalele
tulburări musculare şi osteo-articulare sunt cauzate de poziţia incorectă de la locul de muncă şi a
duratei menţinerii acestei poziţii.
Din cauza poziţiei aplicate în faţa monitorului poate fi afectată coloana vertebrală. Cu timpul pot apărea
devieri ale coloanei vertebrale, în special devierile în plan axial, cifoze sau afecţiuni vertebrale, dar şi
devieri în plan frontal, scolioze, la început reversibile, dar care pot deveni ireversibile. Durerea cervicală
sau lombară poate însoţi aceste deviaţii ale coloanei. Hernia de disc cervicală poate apărea ca urmare
a poziţiei vicioase şi efortului susţinut de a menţine extremitatea cefalică în faţa calculatorului.
Osteoporoza apare în cazuri extreme, favorizată fiind de aceste activităţi sedentare prelungite.

La deplasari si manevrabilitati

Art.18 Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent cu fata inainte . Deschiderea usii se
va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in incaperea alturata , in imediata apropiere
a ei.
Art.19 Circulatia pe scari se va efectua respectandu-se urmatoarele norme:
 se va circula numai pe partea dreapta,
 se va merge incet unul dupa altul,
 se va sprijini de mana curenta, nu se va citi in timp ce se urca sau coboara pe scari, nu
se va aprinde tigara, nu se vor numara bani, nu se va merge distrat sarind cate doua trei trepte
deodata, etc.
 vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea produce alunecarea si
accidente,
 se va pastra curatenia pe trepte
Art.20 Cand trebuie luat un obiect de la înăltime , obligatoriu se va folosi o scară sigura. Nu se vor
improviza podete formate din scaune, cutii, sertare asezate unele peste altele, care nefiind stabile
se pot rasturna.

Art.21 Usile cu geamuri trebuie manevrate atent . Nu se va sprijini sau a se impinge pe partea din
sticla a usilor.
Art.22 Pardoserile din incaperi trebuie intretinuta si curate fara sa prezinte urme de defectiuni care
poate provoca impiedicarea.Orice defectiune trebuie anunțată.

Art.23 Pentru ridicarea de obiecte , efortul trebuie facut cu muschii picioarelor si nu cu muschi spatelui
. Se va evita intinderile rapide ale bratelor si intoarcerile bruste.
Art.24 Trebuie semnalata orice uzura sau defect care apare la cordonul electric. Acesta va putea fi
reutilizat numai dupa ce a fost reparat sau inlocuit de catre electricianul de serviciu.
Art.25 Este interzis sa se tina sau sa se atinga cu mana un obiect metallic (teava sau radiatorul
caloriferului, etc) in timp ce cu cealalta mana se introduce stecherul in priza.
Art.26 Atunci cand se foloseste un cutit de mana sau o lama pentru taierea hartiei, degetele trebuie
tinute cat mai departe de taisul lamei.
Art.27 La folosirea lamelor taioase pentru lucrari de birou, acestea trebuie introduse in dispozitive de
protectie.
Art.28 In sertare, obiectele taioase sau ascutite (creioane, cutite, lame, etc) trebuie sa fie aranjate in
compartimente separate.
Art.29 La producerea unei taieturi sau raniri se va folosi trusa de prim-ajutor sau functie de gravitate se
va cere interventie de specialitate
Art.30 Inainte de folosirea unui scaun trebuie controlata starea lui dupa care se potriveste intr-o pozitie
stabila, evitandu-se asezarea pe marginea lui.
Art.31 Inainte de indepartarea unui scaun de birou trebuie sa se asigure ca nu exista pericolul de a se
rasturna sau lovi alta persoana.
Art.32 Este interzisa miscarea de leganare pe doua din picioarele scaunului sau de rasturnare pe
spate.
Art.33 Este interzisa miscarea de leganare pe doua din picioarele scaunului sau de rasturnare pe
spate
Art.34 Pentru evitarea impiedicarilor, sertarele birourilor, fisetelor sau ale dulapurilor trebuie tinute
inchise.Închide fiecare sertar (în special cele telescopice) după utilizare şi înainte de a-l deschide pe
următorul, pentru a evita împiedicarea şi căderea la acelaşi nivel.

Art.35 In timpul programului de lucru trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita
orice sursa de accident.
Art.36 Păstrează produsele chimice (alcool, diluant,detergent lichid…) în recipiente clar etichetate; nu
folosi recipiente care te pot duce în eroare (sticle de băuturi răcoritoare, apă… )

La deplasarea la şi de la locul de muncă:

Art.37 Instrucţiunile proprii de securitate a muncii pentru deplasarea pe drumurile publice cuprind
prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă la deplasarea lucrătorilor pe
drumurile publice, indiferent de mijlocul de locomoţie utilizat.
Măsuri generale de prevenire a accidentelor
Art.38 Traseul utilizat, în conformitate cu prevederile legii, trebuie să fie fără abateri nejustificate de la
traseul normal, fără staţionări nejustificate şi fără să depăşească durata normală de deplasare.
Art.39 Itinerarul stabilit pentru deplasare trebuie să fie sigur, evitându-se traseele periculoase (porţiuni
aflate în lucru sau afectate de calamităţi naturale, traversări prin locuri nepermise ale liniilor CF, alte
zone cu risc sporit pentru deplasare).
Art.40 La stabilirea traseului se vor evita zonele care nu conferă siguranţă deplasării.
Art.41 Momentul ales pentru plecarea la drum trebuie să asigure o deplasare neprecipitată şi
posibilitatea respectării tuturor reglementărilor şi restricţiilor de circulaţie de pe traseu.
Art.42 Participanţii la trafic trebuie să manifeste o stare fizică şi psihică bună, deplasarea pe drumurile
publice în stare de ebrietate fiind deosebit de periculoasă.
Măsuri de sănătate şi securitate la deplasarea ca pieton
Art.43 La deplasarea pe drumurile publice, pietonii sunt obligaţi să respecte semnificaţiile
indicatoarelor de circulaţile, a semafoarelor sau a altor marcaje care reglementează circulaţia rutieră.
Art.44 În cazul existenţei pe traseul de deplasare a unor guri de canal, cămine de vizitare sau alte
construcţii subterane, se va evita, pe cât posibil, a se păşi pe capacele acestora.
Art.45 Se va evita deplasarea în porţiuni acoperite de apă (acestea putând masca gropi sau canale
descoperite).
Art.46 Când tronsoane ale trotuarelor destinate deplasării pietonilor sunt blocate de schele sau alte
amenajări pentru construcţii, zona va fi ocolită pe o distanţă la care accidentele provocate de execuţia
lucrărilor să fie evitate.
Art.47 Traversarea drumurilor se va face doar prin locuri marcate, special amenajate.
Art.48 Înainte de traversare, pietonii sunt obligaţi să se asigure că din ambele sensuri nu există riscul
de a fi accidentaţi de mijloacele de transport din trafic.Se interzic traversările în alergare printre
mijloacele de transport aflate în deplasare.
Art.49 Pe porţiunile de drum nemărginite de trotuare deplasarea pietonilor se va face pe partea
stângă a drumului, cât mai aproape de marginea carosabilului.
Art.50 Aşteptarea unui mijloc de transport în vederea deplasării (inclusiv în cazul autostopului) se va
face în afara carosabilului, interzicându-se sub orice motiv intrarea pe carosabil.
Art.51 În condiţii de vizibilitate redusă, deplasarea se va face exclusiv în afara părţii carosabile şi în
măsura posibilităţilor, marcând prezenţa cu surse de lumină (lanterne, lampioane, etc.) şi elemente
reflectorizante.
Art.52 Pentru deplasări pe distanţe lungi este recomandată încălţămintea comodă, fără tocuri înalte
sau care să se desprindă de pe picior în timpul deplasării.
Art.53 Pentru perioada de iarnă, îmbrăcămintea şi încălţămintea trebuie să asigure confortul termic,
evitând îmbolnăvirile de sezon sau, în cazuri mai grave, degerăturile extremităţilor.
Art.54 În sezonul cald se vor evita deplasările prelungite în soare, care pot provoca insolaţii sau
deshidratarea organismului. Acoperirea capului şi un consum sporit de lichide în situaţii ca cele de mai
sus sunt obligatorii.
Măsuri de prevenire a accidentelor la deplasarea în teren cu autoturismele
Art.55 Deplasarea pe drumurile publice trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile OUG
195/2002 republicata actualizata prin OUG nr. 63/2006 privind circulaţia pe drumurile publice şi
celelalte reglementări în vigoare.
Art.56 Traseul utilizat, în conformitate cu prevederile legii, trebuie să fie fără abateri nejustificate de la
traseul normal, fără staţionări nejustificate şi fără să depăşească durata normală de deplasare.
Art.57 Itinerarul stabilit pentru deplasare trebuie să fie sigur, evitându-se traseele periculoase (porţiuni
aflate în lucru sau afectate de calamităţi naturale, traversări prin locuri nepermise ale liniilor CF, alte
zone cu risc sporit pentru deplasare).
Art.58 La stabilirea traseului se vor evita zonele care nu conferă siguranţă deplasării.
Art.59 Momentul ales pentru plecarea la drum trebuie să asigure o deplasare neprecipitată şi
posibilitatea respectării tuturor reglementărilor şi restricţiilor de circulaţie de pe traseu.

Art.60 Participanţii la trafic trebuie să manifeste o stare fizică şi psihică bună, deplasarea pe drumurile
publice în stare de ebrietate fiind deosebit de periculoasă.
Art.61 Conducerea autovehiculelor proprietatea firmei este permisa numai lucrătorilor care poseda
permis de conducere valabil pentru categoria respectiva, eliberat in conditii legale.
Art.62 Repartizarea autovehiculelor societatii pentru indeplinirea sarcinilor si obiectivelor de serviciu
se face potrivit dispozitiilor conducerii.
Art.63 Se interzice folosirea autovehiculelor societatii pentru pregatirea lucrătorilor proprii care
urmeaza scoala de soferi precum si conducerea de catre o persoana care nu indeplineste calitatea de
angajat.
Art.64 Starea tehnica a autovehiculelor societatii trebuie sa corespunda regulamentului privind
circulatia pe drumurile publice.
Art.65 Utilizatorii autovehiculelor raspund de starea tehnica a bunului incredintat pentru indelpinirea
sarcinilor de serviciu, de aspectul autovehiculului la exterior si interior.
Art.66 Autovehiculele vor fi echipate cu toate dotarile prevazute de regulamentul de circulatie pe
drumurile publice sau stabilite prin alte reglementari stabilite de Guvernul Romaniei.
Art.67 Utilizatorii autovehiculelor proprietatea societatii sunt obligati a respecta intocmai regulile de
circulatie precum si cele privind incarcatura.
Art.68 In cazurile de modificare a regulilor de circulatie conducatorii de unitati vor proceda, in termen
de cel mult 5 zile lucratoare de la publicarea acestor modificari, la instruirea lucrătorilor care utilizeaza
sau pot utiliza in viitor autovehiculele societatii precum si autoturismele personale pentru indeplinirea
sarcinilor si obiectivelor de serviciu, pe baza de proces verbal semnat de persoanele instruite.

Art.69 In cazul producerii oricarui eveniment rutier in care este implicat un autovehicul proprietatea
societatii, lucrătorul caruia i-a fost incredintat acesta se va conforma intocmai prevederilor
regulamentului de circulatie.

Fig.30
Art.70 Orice eveniment rutier in care a fost implicat un autovehicul proprietatea societatii in care au
rezultat persoane accidentate, va fi anuntat de urgenta conducerii societăţii in vederea deschiderii unei
cercetari imediate a eventualelor accidente de munca.
Art.71 Se interzice categoric transportarea unor persoane straine cu autovehiculele societatii.Prin
derogare de la prevederile de mai sus, conducatorul societăţii poate aproba transportarea cu
autovehiculele societatii a unor persoane cu care societatea intretine relatii de serviciu, delegatii straine
in vizita la societate, clienti ai societatii etc. Efectuarea acestor transporturi se va face numai in conditii
de deplina siguranta pentru viata si sanatatea persoanelor transportate.
Art.72 Instruire conducătorilor auto se va face periodic. Se vor face instruiri asupra particularitatilor in
conducere: in caz de polei, mazga, ceata etc.
Art.73 Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare tehnica necorespunzatoare.
Nu se va pleca in cursa cu autovehiculele care au nereguli la buna functionare a sistemului de
transmisie, directie, franare, rulare, lumini de semnalizare, parbriz, starea prezoanelor de fixare a rotilor
(uzura, strangere) etc.
Art.74 Plecarea in cursa este admisa numai pe baza “foii de parcurs” a autovehiculului, emisa de
lucrătorul autorizat, in care se va mentiona, in mod obligatoriu, traseul de parcurs si confirmarea prin
semnatura ca autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic.Se interzice cu desavarsire,
dormitul in habitatul autovehiculului, cu motorul in functiune, in vederea evitarii pericolului de asfixiere.
Art.75 Este interzis conducătorilor auto să folosească telefonul mobil în timpul conducerii
autovehicolului şi să ţină numai o mână pe volan, mai ales că discuţiile telefonice pot irita coducătorul
auto care nu mei este atent la trafic.
Art.76 Se interzice lasarea autovehiculelor in panta, fara a fi luate, in prealabil, masuri de franare si
blocare, in vederea evitarii deplasarilor accidentale ale acestora.
Art.77 In cazul vizibilitatii reduse (ceata, ninsoare,polei, curbe, praf, iesiri din hale sau depozite etc.)
se va circula cu prudenta, viteza micsorandu-se pana la limita evitarii oricarui pericol. Se va face uz de
semnalizare acustica (claxon) sau lumini (faruri). In incinta societatii, viteza maxima va fi de 10 km/h.

Art.78 Deplasarea autovehiculelor inapoi sau alte manevre periculoase, fara vizibilitate, se vor face
numai prin pilotare. Deplasarea cu spatele se va face numai pe distante scurte, strict necesare
efectuarii manevrelor..
Art.79 Se interzice introducerea aerului comprimat in cauciucuri, peste presiunea maxima prescrisa
de cartea tehnica, corespunzatoare fiecarui tip de cauciuc.
Art.80 Autovehiculele se vor parca, de obicei, in locuri dinainte stabilite. La parcarea ocazionala, se
interzice asezarea acestora in dreptul garajelor, halelor, atelierelor, sa blocheze caile de acces, pe
camine sau guri de canal, in dreptul materialelor de stins incendiu, sau sub instalatiile si liniile electrice
aeriene.
Art.81 La parcarea autovehiculelor se vor lua masuri de franare a acestora, inchiderea usilor si
scoaterea cheii de contact. În zonele aglomerate aglomerate sunt necesare limitãri de vitezã, în special
atunci când circulaţia pietonilor nu este separată de traficul rutier.
Art.82 Pãstrarea curãţeniei drumurilor, nu aruncaţi în timpul transportului pe geamul cabinei deşeuri şi
obstacole mobile care pot deranja participanţii la trafic şi chiar producer de accidente.
Art.83 Evitaţi pe cât posibil curbelor strânse. Oglinzile fixe pot îmbunãtãţi vizibilitatea atunci când
virajele fãră vizibilitate nu pot fi evitate;
Art.84 Desfãşuraţi-vă activitatea cu calm şi respect faţă de participanţii la trafic şi conduceţi vehiculele
cu atenţie faţă de ceea ce se întâmplă în jur.
Măsuri de sănătate şi securitate la deplasarea cu mijloacele de transport în comun
Art.85 În perioada de aşteptare, în staţie, a mijlocului de transport se interzice accesul pe carosabil
sau liniile de cale ale mijloacelor de transport în comun.
Art.86 Urcarea şi coborârea în şi, respectiv, din mijlocul de transport, se face doar după oprirea
acestuia în staţie.
Art.87 Este interzisă staţionarea pe scările de acces cu uşile deschise sau pe alte elemente
constructive aflate în afara vagonului pe perioada deplasării mijlocului de transport în comun între staţii.
Art.88 În timpul deplasării, călătorii vor ocupa locuri pe scaune sau se vor prinde de barele sau
mânerele fixe aflate în vagoane.
Art.89 Călătorilor le este interzisă conversaţia cu conducătorii mijloacelor de transport sau discuţii cu
un nivel sonor care ar putea distrage atenţia conducătorului vehiculului.
Art.90 Călătorilor le este interzis să forţeze urcarea în mijlocul de transport în comun în condiţiile în
care numărul călătorilor aflaţi în vagoane a atins maxim de călători admis pentru tipul respectiv de
vehicul.
Art.91 Călătorilor le este interzisă acţionarea manetelor, butoanelor sau altor organe de comandă
aflate în interiorul mijlocului de transport.
Art.92 Transportul de substanţe explozive, toxice, caustice sau inflamabile în mijloacele de transport
în comun este interzis.
Art.93 Transportul de obiecte (piese, scule, aparate, etc.) cu un volum mare, cu laturi sau colţuri
tăietoare sau înţepătoare, care pot provoca accidentarea celorlalţi călători este interzis.
Art.94 Transportul de animale agresive sau care pot provoca disconfort celorlalţi călători este interzis.
Măsuri de sănătate şi securitate la deplasarea cu bicicleta sau motoreta
Art.95 Bicicletele sau motoretele folosite pentru deplasarea pe drumurile publice trebuie să
corespundă din punct de vedere tehnic.
Art.96 La deplasarea cu bicicleta sau motoreta este obligatorie respectarea tuturor reglementărilor
privind circulaţia rutieră aplicabile celorlalte mijloace de transport din trafic.
Art.97 Deplasarea cu bicicleta sau motoreta cu mâinile ridicate de pe ghidon este interzisă.
Art.98 Schimbarea direcţiei de mers fără o asigurare prealabilă şi fără semnalizarea din timp a
intenţiei poate genera accidente cu consecinţe deosebit de grave.
Art.99 Este interzisă rularea în imediata apropiere a vehiculului din faţă sau prinderea de acesta cu
mâna în vederea remorcării.
Art.100 Pentru deplasarea pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, bicicletele vor fi
echipate obligatoriu cu sisteme de iluminat proprii (faruri) şi sisteme de siguranţă reflectorizante
(catadioptrii), în stare de funcţionare.
Art.101 În cazul apariţiei unor defecţiuni, remedierea acestora se va face în afara carosabilului, în zone
ferite de riscuri de accidentare.
Art.102 Este interzis transportul pe biciclete sau motorete a obiectelor de volum sau lungime mare,
care pot provoca dezechilibrarea conducătorului şi imposibilitatea conducerii în siguranţă a vehiculului.
Art.103 Este interzis transportul pe bicicletă sau motoretă al uneltelor cu lame tăietoare (coase, seceri,
etc.).
Art.104 Este interzisă deplasarea mai multor persoane pe biciclete sau motorete neadaptate acestui
scop.