SUPORT DE CURS

FEMEIE DE SERVICIU
1. NORME SSM, PSI SI PROTECTIA MEDIULUI
1) NORME SSM
1.1 NORME GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII
Reglementari legale privind protectia muncii

Protectia muncii are drept scop asigurarea celor mai bune conditii pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Normativele care reglementeaza masurile de protectia muncii sunt:
 Constitutia Romaniei;
 Codul Muncii;
 Legea Protectiei Muncii nr. 319/ 2006;
 Norme generale de protectia muncii;
 Norme specifice de protectie a muncii privind lucrarile la inaltime sau in santuri;
Masurile de protectia muncii sunt asigurate prin respectarea normelor generale si normelor
specifice de protectia muncii.
Normele generale de protectie a muncii cuprind principalele masuri de prevenire a
accidentelor de munca si bolilor profesionale general valabile pentru orice activitate. Masurile
de prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si / sau
imbolnaviri profesionale existenti in sistemul de munca.
Deoarece la angajare, la schimbarea locului de munca si periodic se fac instructaje de
protectia muncii, in prezentul modul vom arata numai elementele de baza si cele legate strict
de meseria de instalator instalatii tehnico-sanitare si gaz.

Accidentul de munca

Accidentul de munca reprezinta vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia

acuta profesionala care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor
de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate
sau deces.
Pentru a fi calificat drept accident de munca, accidentul trebuie sa se produca intr-un
moment si intr-un loc in care activitatea persoanei incadrate in munca sa se incadreze in
exercitarea atributelor prevazute in Contractul de munca.
Persoana accidentata trebuie sa execute o sarcina de munca, reprezentand, fie obligatia
principala, fie activitati secundare referitoare la pregatirea uneltelor, curatarea masinilor si a
locului de munca.
Pentru a se incadra in categoria accidentelor de munca, un accident trebuie sa se produca la
locul de munca. Prin loc de munca se intelege incinta unitatii respective si punctele de lucru
care apartin aceleasi unitati dar sunt dispersate in alte locuri din aceeasi localitate sau din alte
localitati.
Se accepta prin lege ca accident de munca si accidentele produse pe traseul de deplasare de
la locul de munca la domiciliu si invers, daca se incadreaza in intervalul de timp suficient
parcurgerii acestuia.

2
 Pregatirea si instruirea personalului

Instructajul de protectia muncii la nivelul persoanelor juridice si fizice cuprinde trei

faze:
1. instructajul introductiv general;
2. instructajul la locul de munca;
3. instructajul periodic.

1. Instructajul introductiv general

Se face:
a) noilor incadrati in munca;
b) celor transferati de la o unitate la alta;
c) celor veniti in unitate ca detasati;
d) elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor pentru practica
profesionala;
e) persoanelor aflate in unitate in perioada de proba in vederea angajarii.
Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitatile specifice
unitatii respective si principalele masuri de protectia muncii care trebuie respectate in timpul
lucrului.

2. Instructajul la locul de munca

Se face dupa instructajul introductiv general si are ca scop prezentarea riscurilor si a

masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost repartizata persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca se face de catre conducatorul direct a locului de munca
respectiv.
Durata instructajului la locul de munca depinde de complexitatea utilajului sau locului
de munca la care se va lucra si nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de
proba.

3. Instructajul periodic

Se face intregului personal si are drept scop sa aprofundeze normele de protectia muncii.
Acest instructaj se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca respectiv.
Intervalul intre doua instructaje periodice pentru lucratori va fi stabilit prin instuctiuni
proprii in functie de conditiile locului de munca , dar nu va fi mai mare de 6 luni.
Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat si in urmatoarele cazuri:
 cand un salariat a lipsit peste 30 de zile calendaristice din productie;
 cand s-a modificat procesul tehnologic ori s-au schimbat utilajele si sculele;
 cand au aparut modificari a normelor de protectia muncii
 la reluarea activitatii dupa un accident de munca;

3
  la executarea unor lucrari speciale;
Instructajul de protectia muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) se va
consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj, stabilita conform modelului
tipizat elaborat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, cu indicarea materialului
predat,duratei si datei instruirii.
Fisa de instructaj se semneaza de cel instruit , de cel care a efectuat si verificat
instructajul, confirmand astfel ca materialul predat a fost insusit.
Fisa de instructaj se intocmeste pentru personalul permanent, angajat cu conventii civile
sau detasat, pentru lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri si va fi pastrata de conducatorul
procesului de munca, respectiv de cel care are sarcina efectuarii instructajului la locul de
munca.

Echipamentul de protectie si de lucru

Reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca, pentru
a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
Echipamentul individual de protectie se acorda gratuit tuturor salariatilor expusi
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
Personalul lucrator, precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de
echipament individual de protectie sun obligate sa aiba cunostinte privind caracteristicile si
modul de utilizare a acestuia, sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit, sa-l
prezinte la verificarile periodice prevazute, sa solicite inlocuirea sau completarea lui cand nu
mai asigura indeplinirea functiei de protectie.
Degradarea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost
atribuit, sau instrainarea lui, inainte de expirarea duratei de utilizare prevazute, atrage
raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.
Nepurtarea echipamentului individual de protectie in cazul in care acesta este corect
acordat si in stare de functionare, sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau conditii decat cele
prevazute in instructiunile de utilizare, va fi sanctionata conform legislatiei in vigoare.
Personalul participant la procesul de munca are dreptul sa refuze executarea sarcinii de
munca daca nu i se acorda mijloacele individuale de protectie necesare, prevazute in lista
interna sau in Normativul-cadru, fara sa atraga asupra sa masuri disciplinare.
Echipamentul de protectie a muncii consta din:
 mănuşi de protecţie;
 sorţ de protecţie.

1.2 NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII

Aparate si dispozitive
Aspiratorul de praf

Art. 63 – “Aspiratorul de praf, indiferent de tip si capacitate, trebuie sa fie dotat cu

cordon electric care sa aiba conductor de nul.”

4
 Art. 64 – “Este interzisa folosirea aspiratorului cu defectiuni de functionare a motorului
sau cordonul de alimentare cu izolatia deteriorata.”
Art. 65 – “Utilizarea aspiratorului se va face dupa o verificare a functionarii motorului,
starea furtunului, a anexelor si a cordonului de alimentare cu energie electrica. Daca se
constata defectiuni in functionare, se va solicita interventia persoanelor cu calificare
(electrician, mecanic).”
Art. 66 – “Folosirea aspiratoarelor care efectueaza si alte operatii pentru care sunt
prevazute o serie de dispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate
de catre firma producatoare.”
Art. 67 – “este interzisa utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substantelor
insecticide sau a substantelor explozive.”

Masina de curatat podele

Art. 68 – “Masina de curatat podele se va utiliza conform prevederilor instructiunilor

elaborate de firma constructoare.”
Art. 69 – “Inainte de conectarea masinii la reteaua de curent electric se va verifica daca
toate dispozitivele sunt bine fixate.”
Art. 70 – “Este interzisa exploatarea masinii de curatat podele fara a fi legata la nulul de
protectie.”
Art. 71 – Persoanele numite pentru manevrarea masinii de spalat podele vor fi instruite
in acest scop si dotate cu echipament de protectie electroizolant.”
Art. 72 – “La terminarea lucrului, la masina de spalat podele se vor demonta toate
dispozitivele folosite si se vor curata, inlaturandu-se toate impuritatile colectate in timpul
spalarii.”
Pentru intelegerea corecta a acestor norme, este important de a clarifica anumiti termeni
prin prisma prevederilor Legii 319/2006.
Astfel art. 12 din aceasta lege defineste ca:
“(1) sunt echipamente tehnice: masinile, uneltele, instalatiile, aparatura, dispozitivele,
uneltele si alte mijloace asemanatoarenecesare in procesul muncii” care trebuie sa
corespunda tuturor normelor si standardelor si (2) “… sa nu prezinte pericol pentru
sanatatea sau viata salariatilor” sau a altor persoane aflate in unitate.

Materiale riscante
Materialele de curatenie se impart in urmatoarele categorii:

 Detergenti
 Acizi de curatare
 Substante abrazive
 Solventi organici
 Dezinfectanti
 Dezodorizante
 Materiale de lustruit (polish)

5
 Echipamentul de protectie si de lucru

Art. 5 din Legea 319/2006 precizeaza ca:

“j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în
pericol securitatea şi sănătatea la locul de munca, precum şi orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum si a
persoanei fizice, are, printre altele, urmatoarele obligatii:
 “Sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii,
corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici;
 Sa stabileasca pentru salariati si ceilalti participanti la procesul de munca atributiile si
raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor
exercitate;
 Sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii,
corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca;
 Sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau prin personal propriu,
cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii si participantii la procesul de munca, a
masurilor tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale
in domeniul protectiei muncii.”;

In acest sens se realizeaza urmatoarele tipuri de instructaj de protectia muncii:

- instructaj introductiv general – la angajare
- instructaj la locul de munca
- instructaj periodic
 Sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor
la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si a masurilor de prevenire
necesare.”

Salariatii si toate persoanele participante la procesul de munca sunt obligate:

 “ Sa isi insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii si masurile de aplicare a
ei;
 Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire atat propria persoana, cat si celelalte persoane participante la procesul de
munca;
 Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite
de propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;
 Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa
informeze de indata pe conducatorul locului de munca;
 Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului
pentru care a fost acordat;
 Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei
muncii.”

6
2. NORME PSI
2.1)NORME GENERALE DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Reglementari legale

Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor trebuie respectate:

1. Normele reglementate prin Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor,
2. Legea protecţiei muncii nr. 319 / 2006;
3. Norme specifice de securitate a muncii privind executarea instalatiilor
tehnico-sanitare si de gaz

Măsurile de prevenire a incendiilor

Măsurile de prevenire a incendiilor se pot grupa în:

 măsuri tehnice ;
 măsuri organizatorice.
Prin lege fiecare atelier sau secţie sunt obligate să afişeze la loc vizibil planul de evacuare în
caz de incendiu.

Obligaţiile persoanelor încadrate în muncă

Persoanele încadrate în muncă au următoarele obligaţii:

 Să cunoască şi să respecte normele PSI;
 Să nu blocheze cu diferite materiale căile de acces sau mijloacele de stingere a
incendiilor;
 Să cunoască modul de evacuare, sistemul de alarmare şi mânuirea materialelor şi
mijloacelor de stingere a incendiilor;
 Să nu folosească în alte scopuri materialele destinate stingerii;
 Să anunţe conducătorului sectorului de activitate orice încălcare a normelor PSI.

În categoria normelor generale de prevenire a incendiilor sunt cuprinse:

 Interzicerea fumatului în alte locuri decât cele stabilite pentru acest scop;
 folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;
 supravegherea utilajelor şi instalaţiilor aferente pe toată durata funcţionării lor;
 interzicerea depozitării materialelor combustibile în apropierea instalaţiilor electrice;
 interzicerea executării modificării sau improvizării instalaţiilor de încălzit, iluminat şi
forţă de către personalul neautorizat;
 asigurarea unei distanţe de minim 10 cm între materialele combustibile şi conductele
termice;
 punerea în funcţiune a sistemului de ventilaţie cu 10 minute înainte de începerea
lucrului şi oprirea lui după 15 minute de la terminarea lucrului.

La terminarea lucrului se va executa:

7
  oprirea utilajelor şi instalaţiilor;
 curăţirea utilajelor, a locurilor de muncă şi evacuarea deşeurilor;
 scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri
flexibile;
 deconectarea instalaţiei electrice şi punerea în funcţiune a iluminatului de gardă;
închiderea încăperilor şi predarea cheilor la organul de pază.

Notiuni generale despre incendii

Incendiul
Incendiul este un fenomen de ardere care presupune întâlnirea în acelaşi timp a trei
elemente: combustibilul (substanţa care arde), carburantul (substanţa care întreţine arderea) şi
sursa de temperatură care să aducă combustibilul la temperatura de ardere.

Temperatura de aprindere
Temperatura de aprindere este temperatura cea mai joasă la care combustibilul trebuie
să fie adus pentru ca acesta să se aprindă în contact cu o sursă.

Inflamabilitatea
Inflamabilitatea este proprietatea substanţelor de a produce, la temperatura obişnuită,
gaze sau vapori care în amestec cu aerul şi în prezenţa unei surse de căldură se aprind într-un
timp foarte scurt.

Autoaprinderea
Autoaprinderea este fenomenul prin care arderea unei substanţe este determinată de
creşterea temperaturii fără intervenţia unei surse exterioare, creşterea temperaturii fiid
determinată de frecarea dintre moleculele substanţei.

2.2)NORME P.S.I. SPECIFICE LOCULUI DE MUNCA

Masuri de prevenire a incendiilor

De mare importanţă este instruirea personalului privind regulile generale şi măsurile

specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, inclusiv cunoaşterea mânuirii mijloacelor de
primă intervenţie. Se recomandă ca responsabilităţi precise în acest domeniu să fie incluse în
fişa postului.
Instrucţiunile specifice de prevenire şi stingere se vor afişa la loc vizibil, obligatoriu
pentru instalaţiile tehnologice cu grad ridicat de risc.
Instruirea asupra măsurilor specifice de prevenire şi stingere se face obligatoriu şi
persoanelor din afară ce execută lucrări temporare pe teritoriul unităţii (reparaţii, conducere
autovehicule cu marfă, etc).

8
 Printre măsurile organizatorice şi tehnice ce pot contribui la scăderea riscului de
incendiu şi optimizarea unei eventuale intervenţii a pompierilor se pot enumera :
 Asigurarea condiţiilor de alarmare, evacuare şi salvare a utilizatorilor în caz de incendiu
este obligatorie;
 Căile de acces şi evacuare în caz de incendiu se menţin permanent libere şi marcate
corespunzător; la fel, sursele de alimentare cu apă şi mijloacele de prevenire şi stingere
din dotarea obiectivului nu trebuie blocate sau obturate;
 La terminarea programului de activitate se va asigura verificarea spaţiilor, în vederea
eliminării surselor potenţiale de iniţiere a incendiilor;
 Materialele şi substanţele combustibile se amplasează la distanţă sau se protejează faţă
de sursele de căldură;
 Sistemele şi mijloacele de încălzire, ventilare, condiţionare, precum şi instalaţiile de
iluminat sau forţă nu trebuie să fie utilizate în condiţii care prezintă pericol de incendiu
sau explozie;
 Executarea lucrărilor cu foc deschis (sudare, tăiere, s.a.), în locuri cu pericol de
incendiu, va fi permisă numai după luarea tuturor măsurilor necesare de prevenire şi
stingere a incendiilor;
 Focul deschis precum şi sistemele locale de încălzire (sobe, reşouri, s.a.) nu trebuie
lăsate fără supraveghere şi nu trebuie utilizate în condiţii care pot provoca incendii;
 Produsele şi substanţele combustibile se vor utiliza numai în cantităţile strict necesare
bunei funcţionări fără a se depăşi densitatea sarcinii termice stabilite;
 Deşeurile, rezidurile, scurgerile şi depunerile de produse combustibile din spaţiile de
producţie sau depozitare se colectează în condiţii de siguranţă şi se evacuează ritmic;
 Materialele şi elementele de construcţie combustibile se tratează cu substanţe ignifuge
sau se protejează împotriva radiaţiilor termice în funcţie de condiţiile de utilizare;
 Instalaţiile şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor se menţin permanent în
funcţiune, iar lucrările de reparaţii se realizează în timp cât mai scurt posibil,
asigurându-se, în perioada respectivă, măsuri de protecţie suplimentare;
 Transportul şi depozitarea produselor combustibile (lichide, pulberi) se va efectua
numai în ambalaje sau recipiente care nu favorizează încărcarea electrostatică sau care
nu pot deversa prin spargere;
 Aparatele, dispozitivele şi echipamentele care pot constitui surse de iniţiere a
incendiilor, se livrează de către furnizor şi se pun în funcţiune numai cu instrucţiuni de
utilizare.

RECOMANDARI PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR

Evitati, observati si raportati orice posibil risc de incendiu!

 Nu fumati in timpul lucrului. Fumati doar in pauzaa si in locuri special amenajate.
 Puneti suficiente scrumiere in locurile necesare.
 Goliti scrumierele intr-un recipient metalic si apoi curatati bine scrumierele cu o carpa
special destinata acestui scop.
 Plasati cablurile electrice corect, nu le striviti sub mobila, nu le acoperiti cu mochete sau
covoare, firele rupte ar putea declansa incendii mocnite, foarte periculoase.

9
  Scoateti din priza aparatele personale ale clientilor: uscator de par, aparate de ras etc.
 Anuntati imediat daca observati:
 FIRE RUPTE
 PRIZE SPARTE sau PROST FIXATE
 INTRERUPATOARE DEFECTE
 DEFECTIUNI SAU IMPROVIZATII LA INSTALATIA ELECTRICA
 APARATE ELECTRICE CARE CURENTEAZA
 Nu lasati sa se acumuleze gunoaie sau lucruri inutile in locurile pe care le aveti in grija.
 Pastrati substantele inflamabile in recipienti potriviti in locurile special amenajate.
 Respectati toate masurile ca aceste arii de depozitare sa prezinte siguranta.
Nu blocati caile de acces pentru pompieri si caile de evacuare a persoanelor, extinctoarele sau
alte echipamente de securitate.

Mijloace de detectie si semnalizare

Detectarea si semnalizarea in faza incipienta a incendiilor permite de cele mai multe ori
limitarea considerabila a efectelor distrugatoare ale acestora. O instalatie de semnalizare a
incendiilor trebuie sa detecteze inceputul de incendiu in cel mai scurt timp, sa analizeze rapid
informatiile primite si, in cazul confirmarii informatiilor primite, sa emita semnalul de alarma
adecvat pentru asigurarea interventiei si evacuarii.
Un sistem automat de semnalizare a incendiului cuprinde:
 detectoare de incendiu,
 centrala de semnalizare si alarmare,
 o sursa de energie.
Detectoarele de incendiu functioneaza pe baza a diferite principii de detectie, fiind
sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, crestea temperaturii, radiatii
electromagnetice etc.)
Cele mai folosite in structurile de primire sunt la ora actuala detectoarele de fum. Ele
pot fi prereglate pentru o anumita cantitate de fum. Cand intr-un anumit spatiu se depaseste
aceasta cantitate, in centrala de semnalizare se aprinde un bec de avertizare care indica
locxalizarea exacta. Imediat se verifica la fata locului ce se intampla si se iau masuri in
consecinta.
Detectoarele de fum se amplaseaza in partea superioara a diverselor spatii care urmeaza a fi
monitorizate (de regula pe tavan), reglarea lor putand sa fie foarte fina (de exemplu: daca
fumeaza patru persoane intr-un spatiu de cazare de doua persoane, detectorul considera ca este
un inceput de incendiu si semnalizeaza acest lucru in centrala.

2.3) SUBSTANŢE ŞI UTILAJE FOLOSITE LA STINGEREA

INCENDIILOR

Substanţe folosite la stingerea incendiilor

10
 Acestea sunt diferite, în funcţie de substanţele care ard: apă, substanţele chimice,
nisipul, pământul.
Apa are temperatura mai scăzută decât materialele care ard şi preia, în contact cu
acestea, o cantitate importantă de căldură, determinând scăderea temperaturii sub punctul de
aprindere. Se poate folosi ca jet puternic pentru stingerea combustibililor solizi, sub formă de
ploaie pentru stingerea combustibililor sub formă fibroasă şi pulverizată pentru stingerea
substanţelor combustibile lichide.
Apa nu poate fi folosită la stingerea motoarelor cu ardere internă, la stingerea lichidelor
uşor inflamablie, a aliajelor magneziului, a carbidului, a lacurilor, a vopselelor, etc.
Substanţele chimice produc stingerea prin fenomenul de formare în zona incendiului a
unei atmosfere de vapori sau gaze care nu ard şi nu întreţin arderea, împiedicând accesul
oxigenului.
Ca substanţe chimice se utilizează:
 Spuma chimică formată prin degajarea de obicei a bioxidului de carbon, ca urmare a
reacţiei dintre substanţele acide sau bazice;
 Spuma mecanică obţinută prin amestecul unei substanţe generatoare de spumă cu aer şi
apă;
 Tetraclorura de carbon care, la temperatura incendiului, produce vapori mai grei decât
oxigenul ce acoperă zona incendiului;
 Bromura de etil, care are efect asemănător cu al tetraclorurii de carbon;
 Bioxidul de carbon, care produce stingerea prin izolarea de oxigen;
 Prafurile chimice uscate, care înabuşă flacăra la motoarele cu ardere internă, motoarele
electrice, etc.
Nisipul şi pământul acoperă materialele care ard, le izolează de oxigen şi întrerup astfel
arderea.

Utilaje folosite la stingerea incendiilor

Sunt funcţie de substanţa utilizată pentru stingere, astfel:

În cazul folosirii apei:

 Pompe de mână, etc.;
 Motopompe – pompe acţionate de motoare şi transportate manual;
 Autopompe amplasate pe mijloace de transport în comun;
 Găleţi de culoare roşie;
 Lopeţi cu coadă;
 Târnăcop cu coadă;
 Căngi cu coadă;
 Răngi de fier;
 Scară împerecheată din trei segmente.

În cazul folosirii spumei:

 Stingătoare de mână cu spumă sau cu pulbere;

11
  Aruncătoare de spumă instalate pe cărucioare, cu o capacitate mai mare de producere a
spumei;
 Generatoare de spumă, care producspumă, în cantităţi mari prin acţiunea apei asupra
unor compuşi chimici în stare de praf;
 Aparate cu spumă mecanică, deservite de obicei de un număr mai mare de oameni;
 Stingătoare de mână cu tetraclorură de carbon care la folosire, determină apariţia unui
gaz toxic. Se impune protecţia căilor respiratorii;
 Stingătoare cu bioxid de carbon încărcate cu acid carbonic lichefiat care la ieşire se
transformă într-o masă de ceaţă şi zăpadă;
 Stingătoare manuale cu prafuri chimice;
 Hidranţi de capacitate mare.
Pe lângă aceste mijloace de stingere se mai folosesc scări de incendiu, echipament, măşti de
gaze, unelte de tăiat, maşini speciale de evacuat fumul, etc.

3) NORME DE PROTECTIA MEDIULUI

Măsuri de protecţie a mediului

♦ Identificarea surselor de poluare de la locul de muncă şi din vecinătatea acestuia;
♦ Stabilirea mijloacelor pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a efectelor.

Normele pentru protecția a mediului

Una din principalele actiuni negative a omului asupra mediului înconjurator sunt
substantele poluante asa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate, poluantii
bacteriali si biologici, substantele minerale, metalele grele, acizii si sarurile neorganice,
acumularile de roci goale si namoluri, substantele radioactive, zgomotul, poluarea
electromagnetica etc. Pentru a reduce poluarea mediului proiectul prevede urmatoarele masuri:
· emisiile în atmosfera din sistemele de ventilatie vor trece pentru curatare printr-un sistem
modern de filtre din pânza tip "mâneca";
· apele utilizate în procesul tehnologic si pentru necesitatile igienico - sanitare se vor diversa
în sistemul central de canalizare a localitatii;
· pentru a cunoaste consumul de apa si a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt
instalate contoare, iar personalul este instruit privind utilizarea cât mai rationala a apei;
· toate teritoriile libere neasfaltate din imediata apropiere vor fi înverzite, cunoscându-se
cert rolul plantelor în asanarea mediului ambiant;
· deseurile de productie se vor acumula în containere speciale cu utilizare ulterioara, mai cu
seama a deseurilor textile;
· teritoriile aferente locului de munca vor fi mentinute într-o curatenie exemplara;
· un rol deosebit în folosirea rationala a resurselor naturale vine sa-l joace educatia
ecologica si formarea constiintei ecologice în cadrul colectivului de angajati.

12
Depozitarea deşeurilor
Deşeurile se recuperează sau nu, în funcţie de natura lor.
a) Deşeuril textile se ambalează, în saci de polietilenă, şi se depozitează în spaţii
corespunzătoare, de unde se livrează la unităţile colectoare.
b) Deşeurile metalice, se ambalează în lăzi de carton sau de lemn şi se livrează unităţilor
colectoare.
c) Deşeurile de carton (cutii deteriorate, ambalaje de carton) se livrează unităţilor colectoare.
d) Butoaiele în care au fost ambalate substanţe toxice, se găuresc, pentru a nu putea fi
refolosite, şi se depozitează în locuri special amenajate, cu respectarea regimului de păstrare şi
depozitare a acestor materiale.

2. OPERATIUNI DE CURATARE
Curatenia se face pentru mai multe scopuri:
 IGIENIC – prin curatenie putem stopa raspandirea bacteriilor care sunt responsabile de
declansarea a foarte multor boli.
 ESTETIC – un spatiu in care totul este curatat si arata impecabil poate fi aranjat astfel incat
sa fie mult mai atractiv si mai primitor; un spatiu cu dotari de ultima generatie poate pierde
in atractivitate daca nu este curatat corespunzator ; clientul isi va aduce aminte mai repede
de o pata gasita pe canapea decat de calitatea materialului.
 INTRETINERE – lucrurile care sunt curatate periodic isi vor pastra aspectul si vor arata
mult mai bine decat cele care nu sunt ingrijite.
 SECURITATE – prin indepartarea guoiului se eliina riscul de accidentare prin alunecare
sau cel de producere a unui incendiu; cand se efectueaza curatenia se face si o verificare a
instlatiilor, eliminandu-se astfel riscul de accidentare.

METODE DE EFECTUARE A CURATENIEI

Exista mai multe metode de a efectua curatenia in diferitele spatii ale unei structuri de
primire turistice cu functiuni de cazare.

Curatenia individuala sau ortodoxa

La aceasta metoda curatenia este facuta de o singura persoana intr-o anumita zona,
respectand procedurile agreate pas cu pas.
Dupa ce termina treaba in zona respectiva, se muta in alta zona.

Avantajele metodei:

 Securitatea este imbunatatita, o singura persoana avand acces in zona.

 Exista satisfactia muncii, putand vedea rezultatul final.

13
 Standardele obtinute sunt superioare; cunoscandu-se persoana care a facut curatenie,
aceasta se simte controlata si este mai constiincioasa, in acelasi timp putand fi si apreciata
personal pentru munca prestata.
 Metoda de organizare poate fi mai buna.
 Pregatirea este mai simpla (fiecare angajat este instruit pentru anumite operatii).

Dezavantajele metodei:
 Este necesar mai mult echipament.
 Poate fi mai scumpa, durata fiind mai mare.
 Timpul afectat curateniei unei anumite zone este mai mare (dureaza mai mult).

Curatenia prin blocarea zonei

Munca este efectuata de o singura persoana care executa pe rand, intr-un anumit
algoritm, fiecare operatie in fiecare spatiu din zona blocata. Si anume, dupa ce a efectuat
aceeasi operatie, in toate spatiile trece la efectuarea urmatoarei operatii pe care o efectueaza,
de asemenea, in toate spatiile din zona blocata. Repeta acest sistem de lucru pana cand a
efectuat toate operatiile necesare in toate spatiile din zona respectiva, dupa care zona este
deblocata.

Avantajele metodei:

 Este necesar mai putin echipament.

 Este mai ieftin.

Dezavantajele metodei:

 Securitatea este mai mica.

 Se face mai mult deranj in zona, inclusiv pentru clienti.
 Munca poate deveni monotona.

Curatenia in echipa

Munca este efectuata de doua sau mai multe persoane intr-o anumita zona (spatiu de
cazare, spatii comune). Pot face aceeasi operatie sau operatii diferite. Metoda se preteaza la
curatarea spatiilor comune exterioare, la curatarea geamurilor, curatenie general etc.

Avantajele metodei:

 Echipamentul utilizat poate fi impartit de mai multi membrii ai formatiei de lucru (echipei).
 La munci grele se pot ajuta intre ei (de ex. mutarea paturilor).
 Metoda poate fi folosita la instruirea personalului nou angajat (un incepator lucreaza cu o
persoana cu experienta).

14
 Cand o anumita zona trebuie sa fie curatata foarte repede, aceasta metoda este mai
productiva.

Dezavantajele metodei:

 Standardele impuse scad, intrucat nu exista o evidenta clara a persoanelor care au efectuat
fiecare operatie.
 Nu exista responsabilitate asupra muncii efectuate.
 Membrii echipei pot pierde timp stand de vorba sau barfind.
 Cand metoda este folosita pentru pregatirea personalului, trebuie aleasa cu atentie persoana
experimentata pentru ca noul angajat sa nu invete deprinderi gresite.

TIPURI DE CURATENIE

Curatenia speciala

In functie de ceea ce s-a constatat la controlul efectuarii curateniei, se stabileste care

sunt prioritatile pentru a curata in mod special anumite spatii, suprafete sau obiecte in perioda
urmatoare.
Se pot alege doua variante, si anume:
 In fiecare zi a saptamanii femeia de serviciu are sarcina sa curete in plus ceva in mod
special din ceea ce s-a stabilit in acest plan, metoda numita ″CURATENIE
SAPTAMANALA″.
 Zilnic femeia de serviciu, pe langa activitatile curente are sarcina sa curete in mod special
un spatiu, metoda numita ″SUPERCURATENIE″.

Curatenia saptamanala

Pentru curatenia saptamanala se poate folosi o lista precum cea din exemplu, in functie
de situatia concreta din unitate:
 LUNI – se curata calculatoarele.
 MARTI – se curata geamurile.
 MIERCURI – se lustruiesc mobilierul si se freaca faianta, gresia.
 JOI – se aspira sub tot mobilierul care poate fi deplasat din loc si se sterg de praf usile si
tocurile acestora.
 VINERI – se curata corpurile de iluminat, instalatia de aer conditionat.

Supercuratenia

Dupa ce a efectuat curatenia zilnica femeia de serviciu isi alege un spatiu pentru
″supercuratenie″, in care executa, in mod special urmatorii pasi:
 Aspira sub tot mobilierul.

15
 Sterge de praf obiectele aflate la inaltime (corpuri de iluminat, aparate de aer conditionat
etc.)
 Curata toate sertarele.
 Curata frigiderul.
 Sterge geamurile in interior si exterior, inclusiv ramele si pervazurile.
 Curata toate usile pe ambele fete, inclusiv tocurile.
 Freaca faianta si gresia

Curatenia generala (de primavara)

Curatenia anumitor lucruri se face mult mai rar fata de curatenia zilnica si cea
saptamanala, cum ar fi spalarea covoarelor, curatarea draperiilor. Pentru ca spatiile sa
ramana atragatoare pentru cat mai mult timp, este bine ca aceasta curatenie sa fie facuta
periodic.

ROLUL SI MODUL DE ALEGERE AL ECHIPAMENTELOR

Rolul pe care il au aceste echipamente in procesul de curatenie este unul major, avand in
vedere ca ele usureaza munca personalului, iar rezultatele obtinute sunt mai bune, ridicand
gradul de igiena si confort al spatiilor respective.
La alegerea echipamentului trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
 Securitatea in functionare
 Modul de folosire si de curatare sa fie simple
 Rezultatele finale obtinute sa fie performante
 Prin folosirea lor sa se economiseasca timp si forta de munca
 Sa fie durabile
 Sa aiba design-ul, maimea si forma corespunzatoare
 Zgomotul produs sa se incadreze in limitele admise
 Intretinerea si service-ul sa fie convenabile
 Reputatia firmei producatoare – garantie pentru calitate si randament
 Costurile initiale si costurile de operare sa fie acceptabile

ECHIPAMENTUL ELECTRIC DE CURATENIE

1. Aspiratoare

Astazi sunt din ce in ce mai putine structuri de primire care nu folosesc, la efectuarea
curateniei, unul sau mai multe modele de aspiratoare.
Aspiratoarele pot fi folosite la curatarea oricarui tip de suprafete, folosind diverse
ustensile atasate.

16
 Ele pot fi folosite la aspirarea prafului si a particulelor mici de murdarie, cat si la
aspirarea lichidelor varsate sau la spalarea si uscarea mochetelor, batutul acestora sau
imprastierea de substante dezodorizante in diverse spatii.
Aspiratorul trage praful si murdaria printr-un tub intr-o punga (lichidele sunt aspirate
intr-un vas), care se goleste sau se inlocuieste cand se umple (in conformitate cu procedurile
agreate de structura de primire.
Punga de colectare poate fi amplasata in interiorul aspiratorului sau atasata in exterior.
Modelul de aspirator cu punga atasata in exterior este folosit doar la curatarea
carpetelor, fiind folosit cu precadere la aspirarea holurilor si a coridoarelor, accesul acestui tip
de aspiratoare in spatiile inguste fiind limitat de forma constructiva.
Modelul de aspirator cu punga de colectare in interior, dispunand de un tub flexibil si
de mai multe capete interschimbabile, se poate adapta efectuarii curateniei in orice spatiu,
indiferent de forma. Aspiratoarele moderne dispun de un sistem de filtrare bine pus la punct,
astfel incat aerul aspirat, impreuna cu murdaria, este intai filtrat si apoi eliberat din nou in
spatiul curatat.

2. Masini de curatat si lustruit pardoseala

Masinile de curatat au o perie mare sau mai multe perii mici care se invartesc si curata
pardoseala. Apa si detergentul sunt imprastiate dintr-un rezervor atasat masinii. In functie de
tipul periilor, aceste masini pot fi folosite si pentru spalarea carpetelor, lustruire, aplicarea
polish-ului si lustruire etc.
Masinile complexe de curatat si lustruit sunt folosite in foarte multe structuri de primire,
ele fiind de un real folos.
Ele pot avea incorporat si un sistem de colectare a apei murdare folosite la curatenie.
Cand acest sistem nu este incorporat se foloseste un mop sau un aspirator special pentru
colectarea apei murdare.
3. Masini de curatat mochete, covoare si carpete
Aceste masini sunt folosite pentru curatarea profunda a carpetelor si mochetelor.
Ele au un rezervor pentru detergent si un sistem de creare a unei presiuni mari.
Amestecul sub presiune este injectat in mocheta cu un dispozitiv special, murdaria este
scoasa la suprafata si este apoi absorbita, cu ajutorul unui furtun special, intr-un rezervor al
masinii. Pentru curatarea draperiilor sau a tapiteriilor se poate folosi un solvent special, in
locul solutiei de detergent.

USTENSILE PENTRU CURATENIE

1. Lavete de panza (carpe de sters)

Lavetele (carpele) sunt folosite la stergerea prafului, aplicarea polish-ului,

spalarea si uscarea anumitor suprafete, strangerea unor lichide cazute pe jos etc.

17
 Carpele de praf sunt facute de obicei din bumbac moale, uneori fiind impregnate cu
substante care sa la mareasca puterea de colectare a prafului. Carpele pot fi facute din
lenjerie casata sau din materiale special cumparate. Ele trebuie sa fie tivite pentru a nu lasa
scame si sa fie de o marime potrivita, astfel incat sa poata fi stoarse in mana. Dupa folosire
ele trebuie sa fie spalate si uscate pentru a fi igienice.
Cand sunt cumparate, carpele pot avea culori diferite, in functie de scopul pentru care
sunt folosite. Chiar daca au aceeasi culoare, trebuie acordata o atentie deosebita locului in
care este pusa fiecare carpa dupa folosire, astfel incat aceeasi carpa sa fie folosita pentru
aceeasi operatie.
Pentru spalarea faiantei, cazilor de baie, chiuvetelor, se folosesc carpe din bumbac,
molton sau prosoape casate. Acestea sunt din ce in ce inlocuite de lavete din materiale
sintetice absorbante sau burete.

2. Bureti

Buretii se folosesc pentru spalarea si limpezirea faiantei, cazilor, chiuvetei, etc. Pentru a
fi eficienti buretii trebuie sa fie de dimensiuni si asperitati diferite, in functie de suprafata
care trebuie curatata. O atentie deosebita trebuie acordata cazilor si chiuvetelor din fibra de
sticla. Acestea se zgarie foarte usor (daca se foloseste un burete prea aspru) si zgarieturile
nu mai pot fi indepartate.

3. Maturi si perii

Maturile sunt inca folosite la curatarea spatiior comune exterioare, la cele interioare
fiind din ce in ce mai putin folosite datorita faptului ca se ridica praf, chiar si la maturarea
umeda. Ele sunt totusi folosite la curatarea paianjenilor de pe tavane sau pereti atunci cand
nu dispunem de perii speciale cu coada lunga pentru a efectua aceste operatii.
Periile de mana sunt frecvent folosite pentru indepartarea murdariei prin frecare
manuala in locurile greu accesibile.
Periii speciale se folosesc la curatarea WC-urilor. Pentru a preintampina riscul
raspandirii bacteriilor, sunt folosite doar pentru acest lucru si dupa folosire sunt pastrate in
suporturi speciale langa WC.
Periile in fo5rma de spirala cu coada lunga (ca cele folosite pentru curatarea sticlelor) se
folosesc uneori la curatarea ascurgerilor cazilor sau chiuvetelor.

4. Mopuri

In ciuda numeroaselor masini sofisticate folosite astazi in procul de curatare adiverselor

suprafete, mopurile sunt de neinlocuit, varietatea lor crescand chiar foarte mult in ultimul
timp.
Orice mop este format din doua parti: coada si capul (care este de obicei lavabil). Capul
poate fi din bumbac sau din burete fie sub forma de franjuri, mopul avand aspect de matura
cu franjuri, sau fixat pe un cadru, mopul avand aspect de teu.
Exista trei tipuri de mopuri :

18
  mopuri uscate –folosite pentru colectarea prafului si a gunoaielor mici de pe podea
sau pereti.pentru a atrage cat mai mult praful, aceste mopuri au capetele din bumbac
impregnat cu o substanta speciala sau din fibre sintetice care se incarca cu
electricitate statica si atrag praful
 mopuri pentru aplicarea polish-ului.
 Mopurile umede –pentru spalarea podelelor, pot avea trei tipuri de capete:
- cu fire scurte, supranumite si „fac tot”;
- cu fire lungi, supranumite si Kentuky mop;
- cu burete, care au de obicei, si un sistem de stoarcere a surplusului de solutie de spalat
sau apa de limpezit .
Pentru mopurile umede este necesara o galeata speciala cu un dispozitiv de stoarcere .Se
poate folosi o singura galeata sau un sistem de doua galeti pe roti pentru afi mai usor de
transportat.Cand se folosesc doua galeti, una este cu apa si una cu solutie de
curatat.Lucratorul spala mopul in galeata cu apa, il stoarce, il uda din nou in solutie si il
stoarce din nou.In acest fel solutia de detergent se va murdari foarte putin abia dupa ce s-a
spalat o suprafata destul de mare.De aici rezulta si dezavantajul sistemului cu o singura
galeata, unde solutia de detergent se murdareste de la prima spalare a mopului, pe parcurs
murdarindu-se din ce in ce mai mult.

MATERIALE FOLOSITE PENTRU CURATENIE

Materialele de curatenie se impart in urmatoarele categorii:

 Detergenti
 Acizi de curatare
 Substante abrazive
 Solventi organici
 Dezinfectanti
 Dezodorizante
 Materiale de lustruit (polish)

1. Detergenti

Detergentii sunt materiale de curatenie care, atunci cand sunt folositi in amestec cu apa,
pot indeparta murdaria prin trecerea acesteia in suspensie, astfel incat nu se mai aseaza pe
suprafata curata.

Un bun detergent trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

 Sa se dizolve bine in apa ;
 Sa nu fie toxic si periculos in manipulare ;
 Sa desprinda si sa mentina in suspensie resturile solide ;
 Sa reduca tensiunea superficiala a apei, astfel incat aceasta sa poata patrunde in
profunzime suprafata ;
 Sa poata fi usor de indepartat prin clatire si sa nu lase urme ;

19
 Sa nu atace (strice) suprafetele curatate si nici mainile utilizatorului .

Detergentii pot fi pe baza de sapun, de substante organice sintetice sau un amestec al

acestora. Sapunul este facut din grasimi naturale si soda caustica, iar detergentii sintetici dintr-
o combinatie de substante chimice, de regula derivate de petrol. Asemanarile si deosdebirile
dintre cele doua tipuri de detergent sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Detergenti pe baza de sapun Detergenti sintetici

pH 8,5
In apa dura se branzesc.
Emulsioneaza grasimile foarte bine.
Actioneaza bine si asupra altor
tipuri de murdarie decat cea pe baza
de grasime.
Suspensia murdariei este buna.
Nu se dizolva in apa rece.
Nu indeparteaza petele usor.
Nu contracareaza efectul de
ingalbenire a obiectelor vechi.
Se obtine spumare buna in mod
natural in apa nedura.
pH 6-9
Nu sunt afectati de duritatea apei.
Emulsioneaza grasimile foarte bine.
Nu actioneaza bine asupra altor tipuri de
murdarie decat cea pe baza de grasime.
Suspensia murdariei este destul de buna.
Se dizolva in apa la orice temperatura.
Nu indeparteaza petele usor.
Nu contracareaza efectul de ingalbenire a
obiectelor vechi.
Se obtine spumare redusa, daca nu se
folosesc stabilizatori pentru cresteea ei.

Simbolul pH (potentia Hydrogenii) indica concentratia ionilor de hidrogen dintr-o

solutie, concentratie prin care se poate determina in ce masura solutia este acida sau bazica.
Valoarea 7 indica o solutie neutra, adica una care nu are nici caracter acid, nici bazic (alcalin),
solutiile acide au valori mai mici decat 7, iar cele bazice valori peste 7.

Detergenti sintetici
Sunt foarte mult folositi in departamentul de housekeeping. Ei se gasesc intr-o mare
varietate de combinatii, putand fi folositi la curatenia oricaror tipuri de suprafete. Se pot gasi
sub forma de pudra, lichid sau gel si pot fi grupati in urmatoarele categorii principale, in
functie de compozitia chimica.

Detergenti anionici pH (7-9)

Acesti detergenti au toxicitate redusa, sunt putin agresivi pentru piele, se indeparteaza
usor prin clatire si sunt necorozivi. Apa dura le diminueaza eficienta si de aceea se aociaza cu
polifosfati. Se folosesc in solutii la concentratia prescrisa de fabricant.

Detergenti neutri (neionici) (pH 7)

Acesti detergenti au proprietati de emulsionare foarte buna si sunt folositi cu precadere
la indepartarea grasimilor si a uleiurilor. Proprietatile lor nu sunt influentate de duritatea apei
si au toxicitate redusa. Sunt scumpi si de aceea se folosesc in combinatie cu detergentii

20
anionici care sunt mai ieftini. Au spumare redusa, lucru care poate fi considerat un avantaj la
folosirea lor in masinile de spalat mochete.

Detergenti cationici (pH < 7)

Acesti detergenti nu sunt folositi niciodata singuri, ei avand o foarte mica putere de
curatare. Au actiune predominant dezinfectanta care creste odata cu cresteea temperaturii. Au
si efect antistatic, astfel incat pe o suprafata stearsa cu o solutie care contine si astfel de
detergent, praful se depune abia dupa o perioada mai mare de timp.

Detergenti amfolitici
Acestei detergenti sunt scumpi, actioneaza atat in mediul acid, cat si in mediul alcalin.
Au puternic efect detergent si efect dezinfectant. Sunt folositi la curatarea suprafetelor
metalice pe care nu le corodeaza, avand toxicitate redusa.

Detergenti alcalini (pH 9-12,5)

Acesti detergenti sunt mult mai puternici decat ceilalti si sunt folositi pentru
indepartarea grasimilor. Sunt ieftini, au spumare redusa, dar necesita o limpezire abundenta.
Sunt folositi pentru curatarea suprafetelor foarte murdare. Sunt foarte agresivi fata de piele,
astfel incat este necesara purtarea manusilor.

Indiferent de tipul de detergent folosit este foarte important sa se respecte anumite reguli
generale:
 Folosirea detergentului corespunzator pentru fiecare suprafata care trebuie curatata;
 Folosirea sistemelor de dozaj corespunzatoare;
 Diluarea corecta in apa la temperatura prescrisa;
 Dizolvarea completa inainte de folosire;
 Folosirea unor ustensile curate care, dupa utilizare, sa fie spalate de orice urma de
detergent;
 Limpezirea abundenta, atunci cand este necesar;
 Depozitarea detergentilor pe rafturi fixe, intr-o magazie uscata si bine ventilata;
 Etichetarea tuturor cutiilor de detergent, cu semne de avertizare pentru cei toxici.

2. Acizi de curatare

Acizii folositi in procesul de curatare difera in tarie, de la acidul acetic foarte slab care
se gaseste in otet la acidul clorhidric puternic coroziv. Acizii trebuie folositi intotdeauna
diluati, iar la folosirea lor trebuie purtate manusi, acizii tari fiind corozivi si otravitori. Acizii
dizolva metalele si sarurile, fiind folositi la indepartarea petelor de rugina, cum sunt cele lasate
de apa in zona robinetilor la cazi, chiuvete sau la W.C., si a depozitelor de saruri minerale
formate de apa dura in jurul robinetilor sau a scurgerilor.
Otetul sau lamaia pot fi folosite pentru indepartarea petelor de pe obiectele de cupru sau
arama sau a petelor lasate de apa pe cazi, chiuvete, W.C. Curatarea trebuie urmata de o
limpezire abundenta pentru a evita formarea altor pete sau deteriorarea suprafetelor metalice.
Petele rezistente sunt indepartate cu acizi mai puternici.

21
 Avantajul folosirii substantelor speciale pentru curatarea anumitor suprafete este ca
acestea contin cantitatea optima de acizi, necesara pentru indepartarea eventualelor pete (de
exemplu: substante pentru curatat W.C.-ul, pentru curatat faianta, geamuri, suprafete metalice
etc.) fiind astfel inlaturat pericolul deteriorarii suprafetelor respective, datorita folosirii in
exces a unor acizi.

3. Substante abrazive

Substantele abrazive sunt folosite pentru curatarea prin frecare a murdariei de pe

suprafetele dure. Puterea lor de curatare prin frecare depinde de duritatea si marimea
particulelor substantelor folosite. Ca substante abrazive se pot folosi diverse materiale, de la
nisip pana la smirghel, in functie de murdaria care trebuie indepartata. Cel mai bine este sa se
foloseasca produse special concepute pentru curatarea murdariei de pe diverse suprafete. Se
elimina astfel riscul zgarierii suprafetelor datorita folosirii unor substante abrazive
necorespunzatoare din punctul de vedere al duritatii sau granulatiei pentru suprafata curatata.

4. Solventi organici

Solventii organici sunt folositi ca materiale de curatare pentru curatarea chimica si

pentru indepartarea petelor. Ei sunt foarte toxici si de aceea trebuie folositi in spatii bine
ventilate. Ei se folosesc la indepartarea grasimii sau a polish-ului de pe anumite suprafete care
s-ar putea strica la folosirea unei solutii pe baza de apa. Datorita proprietatii de a se evapora,
sunt folositi la curatarea geamurilor, a oglinzilor si a tablourilor, fiind prezenti in solutiile
pentru curatarea acestora. Avand in vedere ca sunt inflamabili si toxici, doar o mica cantitate
este tinuta in stoc. Solventii cei mai folositi sunt urmatorii: percloretilena, tricloretilena,
terebentina, spirtul alb, acetona.

5. Dezinfectanti

Dezinfectantii sunt folositi numai in zonele unde pot sa apara diversi germeni (bacterii).
Multi oameni cred ca mirosul de dezinfectant este un indicator al gradului de curatenie, altii
considera ca acest miros indica faptul ca in structura de primire sunt multi germeni si multe
bacterii ce trebuie omorate. Avnd in vedere aceste interpretari, dezinfectantii trebuie folositi cu
discretie. Pentru a nu fi necesara folosirea lor separata prea des, produsele de curatenie pentru
anumite zone cu risc de aparitie a bacteriilor, cum este W.C.-ul, au in componenta lor si
dezinfectanti. Principalii dezinfectanti folositi de departamentul de housekeeping sunt: clorul
si compusii lui, iodoforii, acidul clorhidric, substante tensioactive.

6. Dezodorizante

Dezodorizantele sunt substante sau amestecuri de substante care au capacitatea de a

absorbi sau atenua mirosurile neplacute. Dezodorizantele pot fi folosite si pentru a crea o
anumita atmosfera, un anumit miros, dar trebuie avut grija sa nu fie folositi in exces, adica
mirosul lor sa nu devina deranjant.

22
Dezodorizantele pot fi folosite in diversele spatii ale structurilor de primire sau pentru
grupurile sanitare. Cele folosite in spatiile structurilor de primire pot fi sub forma de spray, gel
sau lichid. Sprayul este folosit dupa efectuarea curateniei intr-un spatiu si are o durata de
eficienta mai mica. Dezodorizantele sub forma de gel sunt amplasate in anumite spatii ale
structurilor de primire si au o durata de eficienta mai mare. Dezodorizantele sub forma de
lichid se pun in apa de limpezire pentru diverse suprafete, durata lor de eficienta fiind mai
mare decat a sprayurilor. O buna ventilatie si o curatenie profunda pot face ca dezodorizantele
sa nu fie necesare, avand in vedere ca sunt scumpe si nu toate esentele folosite pentru
parfumare sunt agreate de clienti. Cand politica structurii de primire este de a le folosi, acest
lucru trebuie facut cu moderatie.
Dezodorizantele pentru grupurile sanitare pot fi pentru incapere sau pentru W.C. Cele
pentru incapere sunt similare cu cele pentru celelalte spatii ale structurilor de primire. Cele
pentru W.C. pot fi pentru bazin sau pentru vasul W.C., folosirea unuia dintre ele fiind
obligatorie la structurile de primire clasificate la 2-5 stele. Desi sunt cunoscute ca
dezodorizante, aceste substante sunt de fapt o combinatie de substante dezodorizante,
detergenti si dezinfectanti.

7. Materiale de lustruit (polish-uri)

Polish-urile nu sunt materiale de curatenie, ci de lustruit, dar sunt depozitate in acelasi

loc si de regula sunt folosite de aceeasi categorie de personal, dupa efectuarea curateniei
diferitelor suprafete. Ele se aplica pentru a forma o suprafata dura, protectoare, care sa
impiedice aparitia petelor, amprentelor digitale sau a zgarieturilor. De asemenea, se creeaza un
luciu placut al suprafetelor pe care sunt aplicate. Exista polish-uri pentru suprafete metalice,
pentru mobilier sau pardoseli, compozitia lor diferind.
Indiferent de compozitie si de tipul suprafetei, principiile generale de folosire sunt
aceleasi:
 In functie de suprafata, se foloseste tipul corespunzator de polish ;
 Se urmeaza cu exactitate tehnologia prescrisa ;
 Se aplica numai pe suprafete curate;
 Se foloseste o cantitate cat mai mica pentru obtinerea finisajului dorit (o cantitate prea mare
poate duce la imbacsirea suprafetei respective);
 Se indeparteaza imediat orice cantitate de prisos.

Polish-uri pentru suprafete metalice

Polish-urile pentru suprafete metalice trebuie, in primul rand, sa indeparteze petele

superficiale si zgarieturile putin adanci. Pentrru a realiza aceste lucruri ele contin un abraziv
fin, un acid gras, un solvent si apa. Polish-ul poate fi sub forma unui lichid transparent sau
laptos, a unei pudre sau un material textil impregnat cu o solutie de polish. Polish-urile pentru
metale dure (de ex. otel inoxidabil) difera de cele pentru metale mai putin dure (de ex. argint,
arama, bronz) si o folosire incorecta poate duce la deteriorarea suprafetelor lustruite.
Polish-urile pentru suprafete metalice au un miros foarte puternic, utilizarea lor trebuind
sa se faca in spatii bine ventilate. Pastrarea lor trebuie facuta in conditii foarte bune, bine

23
inchise, pentru a evita evaporarea solventului din solutie, devenind astfel prea vascoasa si
imposibil de folosit. Obiectele metalice care necesita o lustruire regulata pentru a arata bine
sunt: manerele, slidurile, ornamentele si suprafetele placate de la usi, scrumierele, picioarele
meselor si ale scaunelor, bateriile de chiuveta sau cada de baie.

Polish-uri pentru mobila

Polish-urile pentru mobila trebuie folosite in functie de materialul din care este
construita. Mobila din pal melaminat este doar ocazional data cu polish, stergerea cu
regularitate a prafului putand face ca aceasta sa arate curata si stralucitoare. Mobila furniruita,
pictata sau din lemn masiv trebuie „hranita” in mod frecvent cu un polish. Polish-urile pentru
mobila pot fi sub forma de pasta, lichid, ulei sau spray. Indiferent de forma, toate contin: ceara
pentru a astupa suprafetele poroase, solvent pentru a indeparta grasimile, apa pentru a
indeparta petele solubile in aceasta, silicon pentru a-i creste luciul si a-i imbunatai rezistenta al
umiditate, caldura, praf si pete.

Polish-uri pentru pardoseli

Polish-urile pentru pardoseli se folosesc atunci cand simpla lustruire dupa curatare nu
mai creeaza efectul dorit. Exista doua tipuri de polish-uri pentru pardoseli: pe baza de solventi
sau pe baza de apa.
Ambele tipuri de polish-uri contin o anumita cantitate de ceara care va fi intinsa pe pardoseala.
Este foarte important ca pentru fiecare tip de pardoseala sa se foloseasca polish-ul
corespunzator. Echipamentul folosit pentru aplicarea celor doua tipuri de polish-uri trebuie sa
fie tinut separat pentru ca nu trebuie amestecate periile folosite si nici substantele. Daca se face
o greseala, nu numai ca suprafata nu va arata bine dar pardoseala se poate deteriora.

Polish-urile pe baza de solventi

Sunt facute dintr-un amestec de ceara dispersata intr-un solvent (sub forma de lichid sau
pasta). Dupa aplicare, solventul se evapora, pe suprafata pardoselii ramanand un strat de ceara
care este apoi lustruit pana straluceste. Solventul da polish-ului o anumita putere de curatare.
La pardoselile tratate cu aceste polish-uri, luciul se atenueaza foarte repede, dar poate fi
refacut de mai multe ori prin frecare. Cand exista si silicon in polish, acesta ajuta la obtinerea
unui luciu mult mai frumos si mai rezistent, dar apare posibilitatea ca suprafata respectiva sa
devina foarte alunecoasa. Se folosesc pe pardoselile poroase din lemn sau pe baza de lemn, la
linoleum.

Polish-urile pe baza de apa

Au consistenta unui lichid cremos facut dintr-un amestec de ceara sau rasina
polimerizata in suspensie in apa pe baza unui agent de emulsificare (agentul de emulsificare,
cum ar fi un detergent sintetic sau amoniacul, ajuta la formarea unui amestec omogen intre apa

24
si ceara.). La aplicarea pe pardoseala, apa se va evapora lasand o pelicula dura si stralucitoare
care trebuie doar ocazional lustruita. Siliconul este foarte rar folosit, dar exista polish-uri care
contin substante antialunecare. Acest tip de polish-uri se folosesc pentru suprafetele
semiporoase de cauciuc, asfalt, plastic, linoleum, marmura etc.

8. Sarurile pentru pardoseli

Sarurile pentru pardoseli pot fi atat pe baza de solventi, cat si pe baza de apa. Ele se
aplica pe suprafata pardoselilor pentru a forma o bariera protectoare semipermanenta care sa
previna murdarirea in profunzime a pardoselilor prin praf, grasimi, pete etc. In functie de
circulatia din zona respectiva si de modul de tratare initiala a pardoselilor, pelicula protectoare
formata de sare poate dura intre unu si cinci ani. Exista sase tipuri principale de saruri pentru
pardoseli si este foarte importanta alegerea corecta a sarii care urmeaza a fi folosita, in functie
de tipul pardoselilor pentru ca acestea sa ramana in buna stare si atractive.

CURATENIA SPATIILOR DE FOLOSINTA COMUNA

Spatiile de folosinta comuna pot fi spatii exterioare cladirii sau pot fi in interiorul
acesteia .

Spatiile exterioare pot fi:

 Spatii pentru clienti: parcari, trotuare, alei, cai de acces , scari de intrare, scari
exterioare;
 Spatii pentru personal: cai de acces pentru personal .

Spatiile interioare pot fi:

 Spatii pentru clienti:
 spatii specializate (spatii publice): sali de conferinta, paliere de etaj,
coafor, salon de cosmetica , magazine, etc .
 spatii de circulatie: scari , coridoare , lifturi , etc .
 Pentru personal:
 spatii specializate: vestiare , birouri, spatiu pentru servirea mesei , etc .
 spatii de circulatie: scari , lifturi , etc. pentru personal .

Spatii exterioare
Aceste spatii se curata zilnic, urmarindu-se intretinerea lor si intervenind ori de cate ori
ester nevoie. Indiferent care sunt spatiile exterioare in care se efectueaza curatenia (parcare,
trotuare, alei, scari), ea se face in uramtoarea ordine:
 Se strang gunoaiele.
 Se matura.
 Se spala cu furtunul (parcarea, aleile) sau cu mopul (treptele si zona din fata intrarii).
 Se uda spatiile verzi.

25
Stergatoarele din fata usii de intrare
Pentru a preintampina ca praful, particule de nisip sau noroi sa ajunga in holul
receptiei, carate pe pantofii clientilor, intotdeauna in fata usilor de la intrare se pune un
stergator si un gratar, iar imediat, in interior, se mai pune un stergator. In functie de anotimp si
de conditiile meteorologice, stergatoarele se aspira sau sunt schimbate si spalate zilnic.

Spatiile interioare
La curatenia spatiilor de folosinta comuna trebuie sa avem in vedere trei factori
principali:
 Aceste spatii sunt folosite de un numar mult mai mare de clienti decat restul spatiilor.
 Spatiile trebuie sa aiba in permanenta un aspect atractiv si primitor si sa ofere o igiena
corespunzatoare.
 Spatiile trebuie sa fie accesibile tot timpul (intrarea, lifturile, scarile), astfel incat ora la care
se face curatenia trebuie sa fie foarte bine planificata ( in perioadele cand fluxul este mai
scazut si se pot inchide anumite zone).
Folosirea spatiilor comune de catre foarte multe persoane si importanta ca ele sa arate
mereu curate si aranjate, face ca frecventa de curatare si metodele folosite sa difere de cele
prevazute pentru restul spatiilor. Astfel:
a) Geamurile ferestrelor, oglinzile si geamurile tablourilor trebuie spalate
saptamanal.
b) Mochetele trebuie spalate lunar, draperiile o data la sase luni.
c) Pardoselile dure trebuie sa fie zilnic curatate si spalate cu mopul.

Coridoare si scari
Acestea trebuie curatate astfel, incat in timpul efectuarii curateniei sa nu existe
pericolul ca cei care trebuie sa le foloseasca sa se accidenteze sau sa li se creeze o stare de
disconfort. Pentru a realiza aceste lucruri, coridoarele lungi se curata pe portiuni, fiecare
portiune impartindu-se in doua suprafete (bucati) pe lungime, iar apoi se curata pe rand. In
acest fel coridorul respectiv poate fi folosit de clienti pentru circulatie, in timpul efectuarii
curateniei existand mereu portiuni uscate, sigure, pe o parte sau alta a coridorului, iar pentru
avertizare se folosesc si anumite fise sau marcaje. Scarile se curata intotdeauna de sus in jos,
pe portiuni. Intai se sterge praful de pe balustrade, dupa care se spala sau se aspira treptele (in
functie de procedurile agreate).

Lifturi

O atentie deosebita trebuie acordata efectuarii curateniei lifturilor si intretinerii

acestora, avand in vedere atat circulatia foarte mare a clientilor, cat si faptul ca este a
doua impresie pe care clientul si-o face despre structura respectiva.
Usile exterioare ale liftului si zona butoanelor de apelare sunt sterse de praf si lustruite
ca o parte a programului zilnic de curatenie a holului receptiei sau a palierelor de etaj.
Cabina liftului trebuie curatata separat, avand in vedere ca acest lucru implica oprirea
liftului pe durata efectuarii curateniei. Daca exista mai multe lifturi, oprirea unuia dintre ele

26
pentru o perioada scurta de timp nu poate fi un motiv de suparare sau reclamatie din partea
clientilor. Trebie doar aleasa o ora la care lifturile sa nu fie prea solicitate.Doar in situatii
speciale (murdarirea accidentala) a cabinei datorita neatentiei unui client sau murdarirea
podelei cabinei datorita conditiilor meteo si a unui numar mare de clienti sositi) se opreste
liftul in timpul zilei. Indiferent de momentul in care se efectueaza curatenia cabinei, la oprirea
liftului, clientii sunt atentionati folosind un semn distinctiv de marcare, de ex. Un afis
ATENTIE! Se curata!
Pasii urmati in efectuarea curateniei sunt:
a) blocarea liftului
b) strangerea carpetei de pe jos (cand exista) si indepartarea eventualelor gunoaie
c) stergerea de praf si eventuale pete ale peretilor si a tavanului cabinei
d) scoaterea sau inlocuirea afiselor informative deteriorate sau expirate de pe peretii
cabinei
e) punerea unor afise noi
f) spalarea podelei conform procedurilor agreate (cand exista mocheta, aceasta se
aspira)
g) inchiderea usilor liftului si curatarea lor pe interior (sterse de praf sau curatate cu
o solutie speciala, in functie de necesitati)
h) deblocarea liftului si indepartarea semnului ATENTIE ! Se curata !

Sali de conferinte

Programul de curatenie de rutina sau periodica a acestor sali trebuie sa fie adptat in
functie de perioadele de inchiriere a acestor sali, de particularitatile functionale ale acestora si
de natura diverselor suprafete (pereti, podele, usi, mobilier, etc.)
O sala de conferinte trebuie sa fie curata si aranjata inainte de a fi folosita pentru orice
intrunire.
Daca a fost curatata recent si nu a fost folosita, toata mobila si toate dotarile trebuie
sterse de praf si trebuie verificat daca dotarile si arnjarea lor corespund cerintelor pentru
intrunirea care urmeaza sa aiba loc.
Daca a fost folosita, pasii care trebuie urmati in efectuarea curateniei, sunt:
a) se aprind luminile, se deschid ferestrele (cand acest lucru este posibil)
b) se indeparteaza gunoiul si se verifica daca nu sunt obiecte uitate
c) se verifica functionalitatea instalatiilor si a dotarilor, raportandu-se orice
defectiune constatata, conform procedurilor
d) se dezasambleaza si se scot din incapere toate dotarile care nu mai sunt necesare
e) se curata si se sterg de praf mobila si dotarile ramase
f) se aspira mocheta sau se curata cu mopul podeaua (in functie de procedurile
agreate si de tipul pardoselii).
O astfel de sala poate fi folosita o data sau de mai multe ori in aceeasi zi, curatenia salii
respective urmand sa se faca dupa fiecare eveniment in parte. Cerinta de a efectua curatenia
dupa fiecare eveniment face ca, in functie de programarile existente, curatenia sa se efectueze
foarte devreme dimineata sau foarte tarziu seara. Curatenia periodica trebuie facuta tinand
seama de programarile pentru fiecare sala.

27
Spatiile de recreere si distractii

Spatiile de recreere si distractii pot fi foarte variate: piscine cu apa termala, de mare
sau obisnuita, jacuzzi, sauna, sali de fitness, salon de masaj, etc.
In cele mai multe astfel de spatii, diversele suprafete ale pardoselilor, peretilor si
dotarilor sunt astfel alese incat sa fie rezistente la umiditate si la o frecventa mai mare de
folosire.
Etapele pentru curatenie sunt:
a) strangerea periodica a gunoiului
b) stergerea umeda, urmata de uscare, pentru mobila si restul dotarilor (folosind
substantele corespunzatoare, in functie de materialele din care sunt facute)
c) stergerea cu mopul a pardoselilor din jurul piscinelor, din vestiare, sauna si toate spatiile
in care se poate strange apa pe jos
d) curatarea pardoselilor in zonele in care se pot murdari
e) frecarea pardoselilor foarte murdare
f) aspirarea mochetelor in zonele in care sunt folosite
g) curatarea zonelor sanitare

Curatenia biroului.

Biroul reprezinta atat spatiul de lucru de care depinde succesul firmei, cat si locul in care te
intalnesti cu clientii. De aceea este atat de importanta curatenia biroului: pe de o parte, pentru
starea de bine, sanatatea si productivitatea angajatilor si, pe de alta parte, pentru imaginea
firmei.
O companie cu un birou curat si organizat sugereaza seriozitate si incredere, iar un birou in
care este vizibile nevoie de o curatenie va ridica semne de intrebare in ochii clientilor. In plus,
avand in vedere cat timp petrec angajatii la birou, e importat sa le asiguri un mediu placut.
Pentru aceasta, nu este suficienta curatenia de intretinere, ci ai nevoie periodic de o curatenie
generala.

Frecventa curateniei generale la birou

Una din dilemele cele mai comune pe acest subiect e legata de frecventa: mai exact, cat de des
se face curatenie in birou. Ca sa pastrezi curatenia intr-un mod eficient, e indicat sa imparti
activitatile in doua: de curatenie de intretinere si curatenie generala. Curatenia de intretinere
presupune activitati zilnice sau mai dese decat odata pe saptamana. In schimb, curatenia
generala poate fi facuta lunar sau saptamanal.
Fiecare afacere e diferita, iar nevoile privind curatenia sunt diverse. Poti estima mai precis cat
de des trebuie sa faci curatenie in birou daca iei in considerare cativa factori. Frecventa
curateniei generale la birou este influentata de:
 Domeniul de activitate al firmei. Exista afaceri care activeaza in domenii cu exigente
deosebite privind curatenia (de exemplu, biroul unei clinici medicale).
 Raportul dintre spatiul disponibil si numarul angajatilor. Cu cat lucreaza mai multe
persoane intr-un spatiu, cu atat este nevoie mai des de curatenie generala.

28
  Curatenia de intretinere. Atunci cand in birou se face curatenie de intretinere ca la
carte, frecventa curateniei generale poate scadea.

Produse de curatenie pentru birou

Curatenia generala presupune o aprovizionare prealabila. Vei avea nevoie de solutii de
curatare si dezinfectare, de accesorii, dar și de anumite aparate electronice, care te ajuta sa
desfasori mai eficient curatenia.
Solutii si alte consumabile
 solutie pentru parchet
 solutie pentru alte podele (gresie)
 solutie pentru mobila de lemn
 solutie pentru suprafete universale
 solutie pentru curatarea geamurilor
 solutie dezinfectanta
 servetele umede dezinfectante
 solutie impotriva mucegaiului
 odorizante
Accesorii si alte produse pentru curatenie in birouri
 Lavete
 Carpe din microfibra
 Galeata cu mop
 Manusi pentru menaj
 Saci de gunoi
Aparate
 aspirator, impreuna cu accesoriile potrivite

Etape ale curateniei generale la birou

1. Organizarea curateniei la birou
In primul rand, va trebui sa pui toate obiectele la locul lor. De la hartii care trebuie organizate
in dosare sau produse de papetarie imprastiate pe birou, elibereaza suprafetele ca sa le poti
sterge. Asigura-te ca pui in ordine aceste obiecte de la inceput, ca sa nu fie nevoie sa revii la
ele pe parcursul curateniei.
2. Curatarea tavanului si a peretilor
Sterge tavanul si peretii astfel incat sa previi situatia in care apar panze de paianjen. In anumite
zone, peretii sunt mai murdari si va trebui sa insisti, cum ar fi langa intrerupatoare.
3. Curatarea geamurilor, pe interior si exterior
Porneste prin a curata binele ramele si pervazul. Apoi, spala geamurile cu apa, putina solutie si
o laveta sau un burete, ca sa indepartezi murdaria. Poti folosi stergatorul, iar apoi sa elimini
orice urma cu o carpa din microfibre. Nu in ultimul rand, instrumentele folosite depind de cat
de multe geamuri ai de curatat. Cu cat suprafetele sunt mai mari, cu atat ai nevoie de un proces
mai eficient. Curatarea geamurilor nu este o operatiune simpla si nici rapida, de aceea e
important sa gasesti o varianta cat mai eficienta pentru companie.

29
 4. Curatarea aparatelor, electronicelor si accesoriilor acestora
Pe monitoare, tastaturi, mouse-uri, ca pe orice alte electronice dintr-un birou, se acumuleaza
rapid praf si mizerie. Exista mai multe moduri prin care le poti curata. Poti elimina praful cu
un pamatuf, iar apoi sa folosesti o carpa cu putina substanta dezinfectanta. Nu pierde din
vedere corpurile de iluminat, care trebuie si ele curatate.
5. Curatarea suprafetelor
Foloseste produse potrivite pentru tipul suprafetelor, in special daca e vorba de mobilier din
lemn.
6. Strangerea si aruncarea gunoiului
Strange gunoiul din toate incaperile. E bine sa reciclezi pentru un impact redus asupra
mediului, asa ca e ideal sa te asiguri ca gunoiul este sortat corespunzator. In special daca
lucrezi cu cantitati mari de hartie, e o risipa sa o trimiti la groapa de gunoi, in loc sa te asiguri
ca va fi reciclata.
7. Curatarea podelelor
E bine sa incepi din indepartarea murdariei, folosind un aspirator sau o matura si un faras, in
spatii mai mici. Apoi, e nevoie de o curatare uda si de folosirea unei substante dezinfectante.
Poti folosi clasica galeata cu mop sau produse mai moderne, precum mopul electric cu aburi.
Curatenia generala in spatiile adiacente biroului
Produsele si etapele prezentate deja se refera la biroul propriu-zis si spatii precum sala de
conferinte si holul de asteptare. Un birou are insa si spatii adiacente, precum bucataria si baia,
care au reguli si nevoi diferite in ceea ce priveste curatenia generala.
Curatenia generala in bucataria de la birou
Cu cat angajatii folosesc mai intens bucataria, cu atat vei avea mai mult de curatat. O politica
clara de folosire a bucatariei iti va economisi din efort.Pe langa chiuveta si masa, care trebuie
curatate si dezinfectate zilnic, la o curatenie generala va trebui sa te ocupi si de faianta, frigider
si alte aparate, precum aparatul de cafea.
Curatenia generala in baia de la birou
Fata de produsele deja mentionate, vei avea nevoie in plus de o solutie pentru vasul de toaleta.
Ca activitati, sunt incluse cele obisnuite, de la curatenia de intretinere: curatarea toaletei,
curatarea chivetei si a oglinzii, curatarea podelelor si aruncarea gunoiului. La curatenia
generala va trebui sa acorzi atentie si unor aspecte suplimentare: sa stergi faianta cu o laveta si
o substanta dezinfectanta, sa cureti dulapurile si rafturile, clantele, corpurile de iluminat si
orice alte obiecte care sunt in baie.
Sfaturi pentru curatenia generala la birou
 Tine la indemana servetele umede dezinfectante, ca sa cureti local murdaria. Vei avea
mai putine lucruri de facut, daca angajatii companiei reusesc sa mentina curatenia la
birou.
 Atunci cand dai cu mopul, foloseste semne care indica faptul ca podelele sunt ude, ca sa
eviti accidentele.

Curatenia in scarile de bloc

Curatenia pe scarile de bloc se imparte in 3 mari categorii in functie de frecventa cu care se

efectueaza anumite operatiuni de curatenie:

30
 • Operatiuni saptamanale
• Operatiuni lunare
• Operatiuni trimestriale
pasi pentru curatenia pe scarile de bloc
1.Operatiuni saptamanale
Cand vorbim de operatiuni saptamanale ne referim la maturatul si spalatul scarii de bloc,
stergerea manei curente, scuturat covorase apartamente, stersul geamurille usilor de la intrare,
sters manere usi, sters lift si onglinzi, maturat cale acces.

Un factor foarte important il prezinta si frecventa cu care se matura si se spala scara de bloc,
cu cat scara de bloc are mai multe apartamente cu atat mai mare trebuie sa fie si frecventa cu
care se face curatenie in scara de bloc.
2.Operatiuni lunare
Aici vom include toate operatiunile care nu necesita o atentie saptamanala, dar nici nu pot fi
lasate pe perioade mai mari de timp cum este in cazul operatiunilor trimestriale.

In functie de specificul fiecarei scari de bloc ele pot fi efectuate de la 3 saptamani, in cazul
scarilor cu trafic mai intens pana la 5 saptamani, in cazul scarilor cu trafic mai scazut.

Ele sunt: curatarea panzelor de paianjeni, stersul cutiilor postale, stersul pervazelor daca
exista si stersul usilor de la intrare.
3.Operatiuni trimestriale
Desi poate parea mult 3 luni, in cazul urmatoarelor operatiuni, va asigur ca atunci cand
curatenia pe scara de bloc se efectueaza cum trebuie nu va fi necesar efectuarea lor mai des.
Ele sunt: curatarea tevilor de gaz, stersul contoarelor electrice si a celor de gaz, stersul
balustradei.
Cum facem curat?
Acum ca stim ce avem de facut, trebuie sa intelegem ca este important sa stim si cum sa facem
curatenie. Am intalnit persoane care au lucrat ani de zile in curatenia pentru asociatii de
locatari dar tineau matura in mana de parca o folosea pentru prima data.
cum facem curat pe scarile de bloc
Cum maturam?
Inainte de toate, cand vine vorba de maturat, nu maturam niciodata tragand gunoiul inspre noi,
dimpotriva trebuie sa il impingem, asa evitam sa ne murdarim papucii si pantalonii de praf.

Este important sa incepem tot timpul dintr-un colt si sa ne facem un tipar de maturat pe care sa
il respectam. Mai jos regasiti tiparul pe care il folosesc eu astfel incat si daca ar fi intuneric pe
scara de bloc voi putea matura fara sa las gunoi in urma.

• vom incepe sa maturam de la ultimul apartament pana cand vom ajunge la scari unde
vom aduna toata mizeria in faras
• maturam coltul de palier sau un loc de langa usa ultimului apartament, ridicam presul, il
scuturam si il punem in locul abia maturat.

31
• Incercati sa nu maturati de mai multe ori in acelasi loc, ci mai degraba o singura data
dar sa acoperiti toata suprafata etajului, nu doar acolo unde vedeti mizerie
• la fiecare apartament care are pres in fata usii ridicam si scutaram presul
• Cand ajungem la scari colectam toata mizeria in faras
• Scarile se matura tot timpul dinspre balustrada inspre perete pentru a evita murdarirea
sau prafuirea balustradei de la etajul inferior.
Cum spalam?
Cand vine vorba de spalat, lucrurile sunt putin mai simple. Personal, cred ca este mai usor sa
speli decat sa maturi intrucat la maturat sunt mult mai multe lucruri si detalii la care trebuie sa
fii atent.
cum spalam scarile de bloc
In primul rand, la spalat, lucrul cel mai important este sa clatim cat mai des mopul. In functie
de marimea fiecarei scari de bloc si de nivelul de murdarie se poate stoarce mopul o data, de
doua ori sau chiar de trei ori pe fiecare etaj, dar niciodata nu mai putin de o data pe etaj.

Spalatul este operatiunea care ne permite sa realizam cat de bine am maturat si la fel ca si in
cazul maturatului este indicat sa cream un tipar.

• galeata trebuie sa stea tot timpul langa faras la capatul scarilor, daca trebuie sa stoarcem
de mai multe ori mopul mergem la galeata sa il stoarcem, asa evitam sa ridicam inutil galeata.
• trebuie sa avem grija sa nu stoarcem prea mult mopul, dar nici sa nu il lasam prea ud.
• la fel ca si in cazul maturatului trebuie sa avem un tipar cand spalam, spalati mai intai
marginile si pe urma cu miscari liniare partea din mijloc a etajului, ca atunci cand pe o foaie
desenati un dreptunghi si incepeti sa hasurati pentru a-l umple.
• nu uitati sa spalati si tocul fiecarui usi.

3. MODUL DE CURATARE A DIVERSELOR TIPURI DE SUPRAFETE

Curatarea W.C.-ului

Intr-o camera de baie W.C.-ul ester locul cel mai murdar (unde se pot dezvolta bacterii).
Conform principiului care se aplica in aceste spatii, de la zona cea mai curata la cea mai
murdara, W.C.-ul ester ultimul care se curata.
Initial s-a tras apa si s-a pus dezinfectant pe marginea bazinului si in interior si a fost lasat
saa actioneze (5-10 minute, in functie de solutia folosita).
Curatarea propriu-zisa se face in urmatoarea ordine:
 Se pun manusi si sort de cauciuc.
 Cu o carpa inmuiata in solutie de detergent se spala zona din jurul W.C.-ului si suportul de
hartie igienica.
 Se spala bazinul W.C.-ului, scurgerea, exteriorul W.C.-ului, capacul, scaunul.
 Se ridica capacul si se pompeaza apa cu o perie speciala de W.C.
 Se pune solutie de curatat W.C. si cu ajutorul periei se curata W.C.-ul interior.
 Se verifica cu o oglinda sa nu mai existe murdarie pe interiorul ramei W.C.-ului.

32
 Se trage apa din nou, limpezind in acelasi timp cu peria; peria se pune in suport si se lasa sa
se usuce.
 Se lasa capacul W.C.-ului.
 Se spala si capacul.
 Se dau jos manusile si se spala mainile.
 Se spala podeaua.
 Se verifica daca nu s-a uitat ceva.
Zilnic W.C.-ul se spala cu substante cu o concentratie mai mica, in timp ce, o data pe
saptamana, se spala cu un detergent alcalin, iar cand ester foarte murdar sau patat cu un acid
de curatat (detartrant).

Curatarea chiuvetei

Curatarea se face in urmatoarea ordine:

 Se pun manusi si sortul de cauciuc.
 Se strange tot ce ester pe marginea chiuvetei.
 Se clateste bazinul, aruncandu-se orice resturi din scurgere.
 Se umple bazinul pe jumatate cu apa calda si se uda o carpa.
 Se pune detergent pe carpa (corespunzator cu materialul din care ester facuta chiuveta) si se
curata exteriorul chiuvetei, tevile, scurgerea si piciorul (cand are).
 Se limpezesc aceste suprafete.
 Se scurge apa si cu o perie subtire se curata gaura de preaplin.
 Se pune detergent pe carpa si se spala tot bazinul, dopul si lantul (daca exista) si bateria.
 Se limpezeste cu apa.
 Se usuca toate suprafetele si se limpezeste bateria cu o laveta speciala uscata sau cu
servetele de hartie.
 Se pulverizeaza solutie speciala pe oglinda si se lustruieste.
 Se pun materialele consumabile noi (sapun, sampon, etc. conform procedurilor) si se
aranjeaza si obiectele clientului (cand camera ester ocupata).
 Se mai verifica odata, daca exista defectiuni (care se raporteaza conform procedurilor).

Curatarea cazii de baie

Cada de baie se curata intr-un mod similar cu chiuveta, doar ca nu umplem cada cu apa.
Ideal ar fi sa avem un lighean pentru apa. In general nu ester bine sa folosim materiale de
curatenie abrazive pentru ca distrug luciul cazii. La cazile de fibra de sticla ester total interzisa
folosirea prafurilor de curatat pentru ca produc zgarieturi care nu se mai pot remedia.
Covorasul de antialunecare trebuie si el spalat si uscat.
O atentie speciala trebuie acordata scurgerii, pentru a indeparta orice gunoi ramas (fire de
par, scame). Sifonul de scurgere trebuie si el curatat periodic (saptamanal). Bateria, manerul
de iesire din cada, suportul pentru sapun trebuie spalate, limpezite si uscate bine. Cu cat apa
ester mai dura, cu atat trebuie acordata o atentie mai mare unei uscari corespunzatoare pentru
ca, daca sunrt lasate umede, la uscare vor apare pete (de la sarurile de Ca si Mg) care dau
senzatia ca suprafetele nu au fost spalate corespunzator.

33
 In mod similar se curata si dusul. Trebuie curatate si perdelele sau cabina. Se spala cu
detergent, se limpezesc bine si se usuca.

Curatarea usilor

Metodele de curatenie difera in functie de materialele din care sunt facute usile. Ele pot fi
din lemn vopsit sau lacuit, pal melaminat sau furniruit.
Usile din lemn vopsit sau pal melaminat pot fi sterse de praf cu o carpa umeda sau spalate
cu apa si cu un detergent neutru. Spalarea se face de jos in sus deoarece apa murdara se
prelinge peste suprafata de jos, iar pe o suprafata murdara lasa urme care se pot indeparta cu
greu, apoi limpezirea se face de sus in jos. Nu trebuie uitata niciodata partea superioara a usii
si nici tocul.
O solutie de apa si otet indeparteaza petele de grasime si urmele lasate de deget.
Exista si solutii speciale pentru curatarea usilor din lemn. Dupa curatare, usile se vor
lustrui cu un polish. Daca usile sunt lustruite fara a fi sterse de praf si curatate, ele se pot
imbacsi, murdaria intrand in profunzime la lustruire.
Usile spatiilor de cazare se curata saptamanal, o atentie deosebita acordandu-se celor
de la bai, care pot fi stropite de dus, fiind uneori necesara curatarea lor mai frecventa.
Usile spatiilor comune sunt verificate zilnic si curatate ori de cate ori ester nevoie.
Tocurile usilor se sterg de praf sau se spala. Nu trebuie uitata sa fie stearsa si partea superioara
a tocurilor.
Feroneria se sterge si ea cand se curata usa. Se curata cu solutii speciale pentru metal.
Cantitatea de polish folosita nu trebuie sa fie prea mare, orice surplus trebuind indepartat
pentru ca, in timp, el poate pata suprafata.

Curatarea geamurilor

In functie de tipul si gradul de murdarie, geamurile pot fi curatate cu apa, apa si un

detergent alcalin, apa cu otet sau spirt medicinal. Majoritatea substantelor speciale de curatat
geamurile sunt sub forma de lichid care se pulverizeaza sau sub forma de spray. Acestea
contin in general un solvent gras sau o cantitate de detergent anionic, curatarea fiind mai
rapida.
Curatarea se face cu o carpa care nu lasa scame sau o laveta speciala, iar uscarea cu o
piele de caprioara sau o laveta uscata pentru geam, de dimensiuni mai mici. Pentru geamuri
mari se folosesc ustensilele speciale cu un cap special pentru curata geamuri si o coada lunga.
Geamurile foarte mari, in anumite structuri pot fi fixe (cand exista sisteme de
conditionare a aerului), ele fiind curatate doar pe interior de personalul care face curatenie in
acea zona, curatarea exterioara a geamurilor fiind facuta de firme specializate pe baza de
contract.
Curatarea se face in urmatoarea ordine:
 Se trag draperiile si perdelele si se leaga pentru a fi protejate.
 Se curata pervazul ferestrei si se sterge de praf rama cu o carpa care nu lasa scame.
 aceeasi carpa si cu solutii de detergent, se spala fereastra, intai lateralele si apoi in

34
zig-zag de sus in jos, cu atentie la colturi (cand se foloseste un spray, se pulverizeaza si apoi se
curata in acelasi fel cu carpa)-vezi fig.
 Se limpezeste cu apa curata in acelasi mod.
 Se usuca cu piele de caprioara sau laveta sintetica.
 Se indeparteaza orice picatura cazuta pe pervaz si se rearanjeaza perdelele si draperiile.
Se goleste si se curata galeata, se spala si se limpezesc carpele folosite.
Curatarea gresiei

 Gresia trebuie măturată sau aspirată zilnic, pentru a fi eliminate particulele de praf ce
pot duce la apariția zgârieturilor. În caz contrar, murdăria rămasă, împreună cu stropii de
apă ce pot cădea pe gresie, vor duce la formarea unor pete greu de îndepărtat;
 Utilizează întotdeauna mopul împreună cu apă caldă. Atunci când nu există pete pe
podea, această tehnică poate fi chiar de ajuns. Poți utiliza o cantitate mică de soluție
specială pentru a te asigura că vei îndepărta toate impuritățile;
 Pentru uscarea gresiei, este necesar să utilizezi un mop parțial sau complet uscat peste
zonele unde există apă în exces;

SFATURI practice importante

 De fiecare dată când faci curat și utilizezi diverse soluții, trebuie să aerisești încăperea
imediat după, pentru a elimina mirosurile puternice rămase în urma utilizării lor, care
pot fi toxice;
 Poartă mereu mănuși de protecție atunci când cureți gresia, pentru a-ți proteja mâinile de
soluțiile utilizare, deoarece acestea pot produce diverse iritații;
 Atunci când utilizezi produse de curățat din comerț, întotdeauna este nevoie să citești
indicațiile înainte, deoarece majoritatea trebuie diluate. În caz contrar, aceste soluții,
având concentrații puternice, pot afecta gresia;
 Dacă ai o gresie poroasă, trebuie să utilizezi bureți abrazivi pentru a asigura o curățare
riguroasă;
 În cazul gresiei mate, poți utiliza o soluție de curățare specifică acesteia, pentru a nu
strica aspectul, care să-ți ofere rezultatele așteptate;
 În ceea ce privește gresia porțelanată sau lucioasă, poți să utilizezi soluții clasice de stres
geamurile pentru o curățare eficientă. Acestea fiind cunoscute pentru efectul pe care îl
au asupra oglinzilor, geamurilor sau sticlei din casă, pot fi utilizate și pentru pardoseala
din gresie, iar rezultatele vor fi pe măsură.

35
Curatarea mochetei și covoarelor
1. Putem utiliza un aspirator profesional pentru curățarea mochetelor și a covoarelor.
Petele dificile și mirosurile puternice pot fi îndepărtate cu ajutorul unui aspirator profesional,
care utilizează apă fierbinte și detergent profesional pentru a spăla fibrele covoarelor și
mochetelor tale.
 Aspiratoarele profesionale pot veni însoțite de soluții de curățare și de tratamente pentru
curățarea petelor. Este foarte important să știi ce tip de mochetă sau covor deții înainte
de a închiria un astfel de aspirator, pentru a fi sigur că folosești soluția adecvată de
curățare.

2.Aspiră covorul sau mocheta. Asigură-te că murdăria de la suprafață și praful au fost

îndepărtate înainte de a începe procedeul de curățare în profunzime. Mătură părțile cele mai
murdare ale covorului pentru a îndepărta mizeria înainte de aspirare.
3.Pregătește zonele pătate pentru curățare. Cele mai multe aspiratoare profesionale vin
însoțite de o soluție ce este destinată a fi aplicată pe zonele pătate înainte ca procesul de
curățare profundă să înceapă. Dacă nu deții o astfel de soluție, pulverizează oțet pe zonele
pătate.
4.Adaugă apă și soluție de curățare aspiratorului profesional. Urmează înstrucțiunile ce
vin odată cu aspiratorul și adaugă cantitățile potrivite de apă fierbine și soluție de curățare.
 În unele cazuri, apa și detergentul sunt fiecare păstrate în câte un rezervor; scoate
rezervoarele și umple-le cu apă sau detegent.
 Asigură-te că rezervoarele sunt fixate în mod corespunzător în aspirator înainte de a
începe curățarea.
5.Pune aspiratorul în priză și curăță covorul. Plimbă ușor aspiratorul pe suprafața mochetei,
asigurându-te că acoperi fiecare centimetru. Este posibil să treci de mai multe ori peste o zonă
pentru a te asigura că nu ratezi vreo pată. La unele modele de aspiratoare vei vedea apă
murdară într-un recipient, atunci când acesta funcționează corespunzător.
 Dacă aspiratorul rămâne fără apă sau detergent, oprește-l și scoate-l din priză. Aruncă
soluția murdară, clătește rezervoarele și umple-le cu apă fierbinte curată și soluție pentru
curățare.
 Soluția murdară poate fi vărsată în toaletă.
6.Lasă covorul sau mocheta să se usuce.

REGULI IGIENICO-SANITARE

Prin curatenie putem stopa raspandirea bacteriilor care sunt responsabile de

declansarea a foarte multor boli. Bacterii daunatoare se pot gasi in aer in aer, in apa, in sol, in
deseuri sau pot fi raspandite de oameni. Curatenia poate fi eficienta in impiedicarea raspandirii
bacteriilor daca ester facuta suficient de des si daca ester facuta in conditii si cu metode
igienice si de catre un personal care respecta normele de igiena prevazute de reglementarile in
vigoare si pe cele de igiena personala. In acest sens trebuie facuta deosebirea intre simpla

36
curatenie si igienizare. Prin simpla curatenie se intelege indepartarea murdariei, ceea ce nu
inseamna insa intotdeauna si asigurarea unei depline igiene.
Prin igiena se intelege ″ramura medicinei care studiaza mijloacele de pastrare a
sanatatii si de prevenire a bolilor″ si ″ansamblul de reguli si masuri menite sa apere sanatatea″.

INSTRUCȚIUNI DE LUCRU PENTRU DEZINFECȚIA GRUPURILOR SANITARE

Fluxul operațiilor ce urmează a fi executate este următorul:

-CURĂȚARE--SPĂLARECU DETERGENT --DEZINFECȚIE--CLĂTIRE--USCARE --
DEZINSECȚIE ȘI DERATIZARE ( DACĂ ESTE CAZUL)
Pe durata efectuării lucrărilor de igienizare și dezinfecție, ferestrele vor fi deschise (ventilație
naturală).
1. Ordinea operațiunilorde igienizare a grupurilor sanitare este următoarea:
a) desprăfuirea pereților și a corpurilor de iluminat (cu ajutorul periilor PVC cu coadă);
b) ștergerea geamurilor (tâmplărieși sticlă);
c) detartrarea și spălarea cu detartrant, respectiv cu detergent, a vasului wc, pisoarului,
chiuvetei, apoi clătireași uscarea lor;
d) igienizarea și dezinfecția sifonului de pardoseală;
e) spălarea cu detergent a suprafețelor faianțate, ușilor, întrerupătoarelor, apoi a pavimentului,
urmatăde clătire și uscare prin ventilare naturală,în scopul eliminăriiparticulelor de apă.

2. Dezinfecția se realizează zilnic, sau de câteori este nevoie.

Dezinfecția se realizează după cum urmează:
a) se goleșteși se spală suportul periei wc;
b) peria wc se clăteșteîn jetul vasului wc, apoi se dezinfectează vasul wc cu soluție
dezinfectantă, după care se umple ¾ din suportul periei, cu soluție dezinfectantă;
c) se dezinfectează fiecare cabină wc începându-se cu cea mai îndepărtată, pentru a evita
întoarcerile în spațiile deja dezinfectate.Pentru efectuarea curățeniei și dezinfecției prin
ștergerea grupurilor sanitare sunt utilizate 4 tipuri de ștergătoare(lavete) de culori diferite,
după cum urmează:
•laveta roșie: vas wc, capac wc, pisoar;
•laveta galbenă: faianța, oglinda, chiuveta, etajera;
•laveta albastră: geamuri, uși, mânerele ușilor și mânerele lanțuluide tras apa, întrerupătoare,
dispensere, etc;
•laveta verde: alte piese de mobilier aflate în grupurile sanitare.

3. Igienizarea obiectelor sanitare presupune:

▪curățarea zilnică a gresiei, faianței, oglinzilor și a obiectelor sanitare;
▪îndepărtarea de pe suprafețea depunerilor de murdărie (cu ajutorul bureților abrazivi, a
soluțiilor de curățat și a detartrantului);
▪dezinfecția cu soluții speciale pentru distrugerea microflorei;
▪îndepărtarea eventualelor urme de substanțe chimice de spălare și dezinfectare folosite
anterior (clătirea suprafețelor cu apă caldă) cu mopul sau laveta textilă;
▪ștergerea suprafețelor cu lavete.

37
Îngrijitorii de curățenie vor fi echipațipe toată durata programului de lucru cu echipament de
protecție,după cum urmează: halat, mănuși și mască, respectiv încălțăminte de protecție dacă
este cazul
4. COLECTAREA, SORTAREA SI DEPOZITAREA GUNOAIELOR
DEFINITIE

Deseu – orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea
426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deseurilor , pe care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;

Tipuri de deseuri:

Deseuri municipale mixte - deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care,
din cauza naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile
indicate in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, sub
numarul 20 01 care sunt colectate separat la sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub
numarul 20 02 din aceeasi anexa.

Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere - deseuri rezultate din activitati comerciale,
magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit
impreuna sau in acelasi mod ca deseurile menajere in functie de tipul si cantitatea lor.

Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine vegetala provenind de pe suprafete

folosite la gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spatii verzi amplasate de-a lungul
strazilor.

Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr.
426/2001.

Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau
zgomote din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol;

Deseuri reciclabile – deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si
cuprind deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal.

Colectare - strângerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, în

vederea transportului lor. (Legea 426/2001)

Colectarea deseurilor urbane - este un ansamblu de operatiuni care constau in ridicarea

deseurilor si trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de sortare, un centru de tratament
sau un depozit.

38
Colectarea selectiva - este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care
materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton,
sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o sortare “la sursa”, o colectare separata a materialelor secundare si
tratamentul lor intr-un centru de recuperare.
Deseurile care fac obiectul colectarii selective

Se disting doua tipuri principale de colectare selectiva:

 Colectarea selectiva a deseurilor “curate si uscate” (sticla, hartie, cartoane, ziare –

reviste, plastic, aluminiu)
 Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau “bio-deseurile”

Alte tipuri de deseuri care pot fi colectate selectiv sunt

 deseurile menajere speciale: uleiuri uzate, baterii, medicamente, etc...
 textile,
 lemn
 etc.
Materialele colectate selectiv sunt dirijate spre centrele de sortare, pentru sistemele
“multiflux”.

 Monoflux (un singur tip de deseu) – un singur flux este colectat, de exemplu sticla sau
ansamblul de deseuri de ambalaje

 Multiflux (mai multe tipuri de deseuri) – mai multe fluxuri sunt colectate sunt colectate,
de exemplu : sticla + (plastic si metale) + (hartie si cartoane, ziare si reviste), dar in mod
separat.

Deseuri acceptate în mod uzual la statiile de transfer

Deseuri menajere municipale (DMM) provin din gospodarii, întreprinderi comerciale,
institutii si instalatii industriale. DMM-urile contin în mod uzual o mare varietate de materiale,

39
inclusiv containere uzate, ambalaje, resturi alimentare si deseuri de hârtie. DMM –urile includ
o combinatie de deseuri putrescibile (usor degradabile) si neputrescibile (nedegradabile). Trei
tipuri de DMM sunt în mod uzual sortate si tratate separat:
 Gunoiul de gradina de obicei include frunze, iarba, ramuri de copac si arbusti.
Aceste deseuri de gradina sunt adesea triate, pentru a nu fi evacuate ci valorificate,
prin transformarea în îngrasaminte sau celuloza.
 Deseurile menajere periculoase (DMP). În aceasta categorie intra deseurile cu
potential de periculozitate provenite din gospodarii, cum ar fi produsele de curatare;
pesticidele; ierbicidele; produsele auto uzate cum ar fi uleiul de motor, lichidul de
frâna si antigelul; vopselurile.
 Materiale reciclabile. În aceasta categorie intra deseurile care pot fi reprelucrate si
transformate în produse noi. Cele mai comune materiale reciclabile sunt hârtia, hârtia
de ziar, metalele feroase, materialele plastice, recipientele de sticla, cutiile de
aluminiu, uleiul de motor si anvelopele.

Materiale rezultate în urma constructiilor si demolarilor (C&D). În aceasta categorie intra

molozul rezultat în urma demolarii sau construirii cladirilor, soselelor si altor structuri. În mod
uzual, aceste deseuri contin beton, caramizi, lemn, zidarie, materiale pentru acoperisuri,
tencuieli si ipsoserii, metale si bârne de lemn. Uneori deseurile C&D sunt tratate separat de
DMM; alteori împreuna cu DMM.

Deseuri inacceptabile
Unele deseuri nu sunt acceptate la statiile de transfer, pentru mai multe motive, printre care:
 sunt interzise prin reglementari statale sau federale (de ex. acid de baterie)
 prelucrarea lor este dificila sau costisitoare (de ex. anvelopele)
 prezinta pericol pentru sanatatea publica sau pericol de incendiu
 nu sunt primite la locul de evacuare catre care trimite deseuri statia de transfer
 nu sunt permise (în cazul în care se afla într-o încarcatura amestecata, destinata
evacuarii) deoarece reglementarile locale impun sa fie mai întâi reciclate.
Urmatoarele tipuri de deseuri de obicei nu sunt acceptate de statiile de transfer: obiecte
voluminoase, precum buturugi sau busteni de lemn, saltele sau obiecte de mobilier; deseuri
medicale care prezinta pericol de infectie; deseuri cu potential de periculozitate; explozivi;
materiale radioactive; rezervoare de carburanti (chiar daca sunt goale); aparate electrocasnice;
animale moarte; azbest; lichide si noroi; etc. Aceasta este o lista cu caracter general; unele
statii de transfer pot fi prevazute cu instalatii care sa proceseze aceste tipuri de materiale, iar
alte statii pot avea o lista mai cuprinzatoare de materiale inacceptabile.

5.ALEGEREA MATERIALELOR DE CURATENIE

Avand in vedere gama foarte mare de materiale de curatenie ce se gaseste pe piata,

este sarcina cameristei de a le gasi pe cele mai potrivite, in functie de natura suprafetelor ce
urmeaza a fi curatate.

40
 Printr-o alegere corecta va economisi timp si bani si va evita folosirea de materiale
necorespunzatoare care ar putea deteriora anumite suprafete.
Principalele lucruri care trebuie luate in considerare la alegerea materialelor de
curatenie sunt:
 tipul de murdarie ce trebuie indepartata
 usurinta in folosire
 suprafetele ce trebuie curatate si posibilitatea deteriorarii acestora
 toxicitatea (pentru personal)
 mirosul (raportat la clientela)
 modul de ambalare (practic sau nu)
 conditii de depozitare prescrise (daca unitatea dispune sau nu de ele)
 costul (raport pret-calitate)
 consumurile estimate (in functie de capacitatea structurii de primire)
La ora actuala exista firme specializate in producerea si comercializarea de produse
de curatenie, axate pe cerintele specifice ale structurilor de primire. Acestea pot furniza
materiale de curatenie la concentratiile stabilite pentru utilizare sau concentrate si cu indicatii
si sisteme de dozare corespunzatoare, urmand ca dozarea sa se faca in unitate.

41