INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU

ACTIVITĂŢI DE ÎNTREȚINERE SI REPARAȚII

CAPITOLUL I
CONȚINUTUL INSTRUCȚIUNILOR
Art. 1. Prezentele instrucțiuni sunt elaborate în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319 / 2006 şi Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319 / 2006, ca
măsură legislativă de realizare a securităţii muncii la nivelul unitatii.
Art. 2. Prezentele instrucţiuni sunt acte de natura normelor "tehnice" de securitate si sănătate în
muncă cu arie de aplicabilitate la nivelul școlii;

SCOPUL INSTRUCŢIUNILOR
Art. 3. Scopul Instrucţiunilor proprii de securitate a muncii este detalierea şi particularizarea
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii in muncă nr. 319 / 2006 şi Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 319 / 2006, standardelor şi altor reglementări în domeniu, la condiţiile
concrete de executare a activităţilor din cadrul școlii, astfel încât să fie stabilite modalităţile de
acţiune pentru prevenirea tuturor riscurilor posibile de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Art. 4. Rolul instructiunilor proprii de securitate a muncii este de a particulariza și concretiza
măsurile de prevenire a comportamentului accidentogen al executanților, în raport cu condițiile
reale ale executării sarcinilor de muncă.

SPAȚIUL DE APLICARE
Art. 5. Instrucțiunile proprii de securitate a muncii ca măsuri legislative de realizare a securității
muncii, cu arie de aplicabilitate restransă la emitentul lor, sunt obligatorii pentru tot personalul
unității pe timpul desfășurării activităților specifice.

MODUL DE REVIZUIRE ȘI COMPLETARE

Art. 6. Instrucțiunile proprii de securitate a muncii se revizuiesc periodic și se modifică ori de câte
ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă sau tehnologică. În cazul
introducerii de noi operații, echipamente, etc, se completează cu măsurile adecvate la
subcapitolul corespunzător locului de muncă la care s-au operat modificările

1
ÎNCADRAREA ȘI REPARTIZAREA LUCRĂTORILOR LA LOCUL DE MUNCĂ
Art. 7. Pentru activitățile de curățenie din cadrul unitatii. încadrarea și repartizarea angajaților se
face pe baza avizului medical eliberat în urma unui examen medical.
Art. 8. Examenul medical se va realiza periodic, în conformitate cu prevederile HG 355/2007 și ori
de câte ori lucrătorii acuză simptome posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.
Art. 9. Instruirea periodica a angajatilor : instalator, pompier, electrician, sef formatie pompier, se
realizeaza la o periodicitate de 1 luna .

CAPITOLUL II
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 10. Întreg personalul, însărcinat cu activitățile de întreținere și reparații este obligat să
respecte prevederile prezentelor instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie pentru activităţile
desfăşurate în cadrul unitatii.
Art. 11. Activitatea de prevenire şi protecţie reprezintă un ansamblu de activităţi care are ca
scop:
 - asigurarea condiţiilor optime de muncă;
 - prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
 - acordarea primului-ajutor;
 - stingerea incendiilor;
 - evacuarea lucrătorilor;
 - stabilirea legăturilor necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul-
ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri, printr-un sistem unitar de măsuri şi
reguli, realizat şi prin informarea şi consultarea lucrătorilor, care acoperă activităţile desfăşurate
în procesul muncii şi toate categoriile de persoane fizice şi juridice angrenate în acesta.
 Instrucţiunile proprii de prevenire şi protecţie pentru activităţile de întreținere și reparații în
cadrul unitatii sunt reglementări cu aplicabilitate internă care cuprind prevederi obligatorii
pentru desfăşurarea activităţilor în condiţii de securitate a muncii.
Art. 12. Adecvat condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor se pot prevedea şi asigura
ulterior şi alte măsuri de securitate a muncii, în completarea celor existente, funcţie de condiţiile
specifice de lucru.
Art. 13. Participarea la instructajele de securitate a muncii, însuşirea instrucţiunilor proprii de
prevenire şi protecţie şi aplicarea corespunzătoare a prevederilor acestora reprezintă o obligaţie
de serviciu.
Art. 14. Structura acestei instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie pentru activităţile de
întreținere și reparații în cadrul unitatii are la bază abordarea sistematică a aspectelor de
securitate şi sănătate în muncă, conform legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă în

2
 vigoare.
REGULI SPECIFICE
Art. 15. Pe timpul activităților de întreținere și reparații, personalul va folosi echipamentul
individual de protecție din dotare: halat/salopetă, încălțăminte adecvată, mănuși, ochelari de
protecție sau orice alt echipament acordat de conducerea unității și primit sub semnătură.
Art. 16. Conducerea unității va face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile
de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri
pentru vedere sau probleme fizice.Pentru desfăşurarea activităţilor în condiţii optime, personalul
însărcinat cu activităţile de întreținere și reparații are obligaţia ca la începerea programului de
lucru să se prezinte apt pentru lucru.
Art. 17. Personalul însărcinat cu activităţile de întreținere și reparații este obligat să
semnaleze:
 - orice accident cunoscut în incinta unității sau în afara ei;
 - toate situațiile periculoase de muncă;
Art. 18. În timpul programului de lucru exploatarea echipamentelor de muncă se va face
numai conform instrucţiunilor de utilizare și de către personalul care le are în dotare.
Art. 19. Personalul însărcinat cu activităţile de întreținere și reparații îşi va desfăşura
activitatea în aşa fel încât să prevină accesul neautorizat al altor persoane la echipamentul pe
care îl are în dotare, în special în cazurile în care prin accesul neautorizat s-ar putea crea
prejudicii, de orice natură, celorlalte persoane sau chiar unității.
Art. 20. În cazul în care se constată anomalii în funcţionarea echipamentului de muncă din
dotare sau care pot împiedica buna funcţionare a acestuia, personalul însărcinat cu activităţile de
întreținere și reparații este obligat să întrerupă activitatea, să anunţe persoana desemnată pentru
astfel de situaţii sau pe superiorul ierarhic, fără ca prin aceasta să pună în pericol sănătatea şi
securitatea în muncă a propriei persoane, a celorlalţi lucrători sau a altor participanţi la procesul
de muncă.
Art. 21. Intervenţia altor persoane, decât a celor autorizate pentru întreţinerea şi repararea
echipamentelor de muncă, sau utilizarea echipamentelor de muncă care prezintă improvizaţii
constituie abatere gravă de la prezentele instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie.
Art. 22. Blocarea căilor de acces/evacuare cu deșeuri, piese de mobilier, aparatură, chiar şi
temporar, este interzisă.
Art. 23. Lucrătorii însărcinați cu activităţile de întreținere și reparații au obligaţia să-şi
însuşească măsurile de prim-ajutor şi să acorde primul-ajutor în caz de accidentare a unui alt
lucrător sau a altui participant la procesul de muncă şi să pună în aplicare măsurile stabilite
pentru astfel de situaţii.
Art. 24. În cazul în care în incinta unitatii, pe culoare, holuri, în sălile de clasă, au loc lucrări

3
 de întreținere și reparații, se interzice deplasarea lucrătorilor în interiorul zonei de lucru,
delimitată sau semnalizată corespunzător.
Art. 25. Cu excepţia cazurilor fortuite, deplasarea în cadrul unității se va face într-un ritm
normal, în special în zona scărilor și a uşilor
Art. 26. Orice deplasare dintr-o încapere în alta se va efectua atent, cu fața înainte.
Deschiderea ușii se va efectua lent pentru a nu accidenta persoana aflată în încaperea alăturată,
în imediata apropiere a ei.
Art. 27. Circulatia pe scări se va efectua respectându-se următoarele reguli:
 se va circula numai pe partea dreaptă;
 se va merge încet, unul după altul în sir simplu;
 nu se va merge distrat, sărind câte două trepte deodată;
 vor fi îndepărtate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea sau împiedicarea
 (elemente de decor, resturi menajere sau ambalaje, defecțiuni de orice natură a treptelor etc.);
 e va sprijini de mâna curentă dacă există;
Art. 28. Acolo unde este cazul, covoarele care acoperă scările vor fi bine fixate pe trepte
pentru a se evita alunecarea accidentală a personalului din cadrul școlii.
Art. 29. În timpul programului se va folosi o încălţăminte corespunzătoare, cu talpă
antiderapantă pentru a se evita accidentarea angajatului.
Art. 30. Pentru protecţia personalului cioburile de sticlă vor fi învelite şi depuse astfel încât să
poată fi uşor identificate și de preferat să fie lăsate la vedere;
Art. 31. În caz de necesitate, părăsirea locului de muncă se va face conform măsurilor stabilite
şi pe cât posibil fără panică, cunoscut fiind faptul că panica poate conduce la o creştere
exponenţială a consecinţelor unor evenimente deosebite.
Art. 32. Regula generală, pentru toate categoriile de personal, este aceea de a nu interveni în
activităţi pentru care nu sunt instruiţi sau care necesită formare profesionala specială. Personalul
însărcinat cu activităţile de întreținere și reparații va exercita atribuțiile și responsabilitățile
stabilite prin fișa postului și/sau a contractului individual de muncă.
Art. 33. Pe uşile de intrare în încăperile în care sunt montate instalaţii prin a căror manevrare
sau atingere se pot produce accidente, se vor fixa tăbliţe cu inscripţia „INTRAREA INTERZISĂ
PERSOANELOR STRĂINE”.
Art. 34. Iluminatul general trebuie să asigure condiţii de iluminat satisfăcătoare ţinând seama
de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale lucrătorilor însărcinați cu activităţile de
întreținere și reparații.
Art. 35. Se va aduce la cunoștință conducătorului locului de muncă orice defecțiune apărută la
mobilierul cu care este dotată zona de lucru și se va proceda la efectuarea de reparații.

4
MĂSURI PRIVIND LUCRUL LA ÎNĂLŢIME MICĂ
Art. 36. În cazul locurilor de muncă amplasate la o înălţime cuprinsă între 0,5 şi 2 metri se
consideră „lucrul la înălţime mică”, adoptându-se, de la caz la caz, în funcţie de pericolele
existente, toate măsurile sau numai o serie dintre ele prevăzute pentru lucrul la înălţime.
Art. 37. Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din
punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime a
lucrătorilor;
Art. 38. Înainte de începerea lucrului, trebuie să se verifice dacă au fost asigurate toate
măsurile de securitate necesare prevenirii accidentărilor;
Art. 39. Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare, conform standardelor în vigoare.
Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte şi fără defecte.
Art. 40. Picioarele scărilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea
lucrătorului;
Art. 41. Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lanţ care să nu permită
desfacerea lor accidentală în timpul lucrului;
Art. 42. Utilizarea scărilor din lemn este permisă la o sarcină maximă de 150 kg şi numai de
către un singur lucrător;
Art. 43. Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească 5m,
dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător;
Art. 44. Se interzice:
 lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor simple sau duble;
 utilizarea scărilor prelungite prin legare provizorie;
 ca pe scara extensibilă să se urce mai mult de un lucrător pentru accesul la şi de la locul de
muncă;
 repararea scărilor extensibile de către utilizatori – reparaţiile trebuie efectuate numai de către
unităţi specializate sau de către producători;
 întinderea de conductoare sau ridicarea de greutăţi cu ajutorul scărilor;
Art. 45. Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare pentru
evitarea alunecării;
Art. 46. Muncitorul de întreținere, trebuie să verifice integritatea scării înaintea fiecărei
montări – sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid. Orice defecțiune trebuie anunțătă
imediat și nu se va folosi până la remediere sau înlocuire.
Art. 47. Este interzisă urcarea pe scaunul cu melc (rotativ) pentru a lua un obiect aflat la
înălţime. Pentru această activitate se recomandă un taburet solid, un podium sau o scară
corespunzătoare.

5
Art. 48. La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele de mână vor fi aşezate în genţi rezistente
şi vor fi fixate în mod corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.

MĂSURI DE APĂRARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Art. 49. În apropierea echipamentelor de muncă alimentate la tensiune electrică se recomandă

amplasarea de stingătoare cu dioxid de carbon.
Art. 50. Se vor respecta prevederile cuprinse în Normele Generale de Apărare Împotriva
Incendiilor aprobate cu OMAI 163/2007, OMAI 166/2010, precum și alte reglementări în
vigoare referitoare la apărarea împotriva incendiilor prelucrate în cadrul instruirilor pe linia
situațiilor de urgență.
Art. 51. În funcție de caracteristicile unității și a echipamentelor, de dimensiunile încăperilor,
de caracteristicile fizice și chimice ale substanțelor și materialelor prezente cât și numărul
maxim de persoane, conducerea unității va prevedea un număr suficient de mijloace
corespunzătoare pentru combaterea incendiilor.
Art. 52. Căile de evacuare și acces se păstrează permanent practicabile și neblocate. În cazul în
care din diferite motive acestea sunt încuiate, se impune amenajarea unui panou de chei la care
să aibă acces întregul personal(personal curățenie, paznici, muncitori întreținere).

TRANSPORTUL, MANIPULAREA ȘI DEPOZITAREA MATERIILOR

Art. 53. Prin manipulare și transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor se întelege
orice operație de transport sau suștinere a unei mase de către unul sau mai multi lucrători,
inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, din
cauza caracteristicilor sale sau a condițiilor ergonomice nefavorabile, implică riscuri de
accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Art. 54.Transportul manual al maselor, atunci când este cazul, nu va depăşi 25 kg pentru bărbaţi şi 15
kg pentru femei funcție de condiția fizică și starea de sănătate.
Art. 55. Pentru a evita apariția afecțiunilor dorsolombare, poziția cel mai puțin periculoasă a corpului
este cea în picioare, pentru că astfel discurile și ligamentele sunt solicitate în mod egal.
Art. 56. Repetarea de prea multe ori sau pe perioade lungi de timp (o poziție ortostatică), a unor pozitii
dificile de manipulare poate fi periculoasă pentru sănătate, în special pentru zona dorsolombară a
coloanei vertebrale. Lucrul în această pozitie determină contractarea părții din față a discului
intervertebral și dilatarea părții din spate (mai subțire) a discului, putând conduce la vătămarea lui.
Art. 57. Evitați executarea muncii prin răsucirea și aplecarea simultană a corpului., acest lucru reprezentand
un risc pentru discuri și ligamente. Miscările incorect făcute pot provoca vătămarea discului, ca urmare a

6
 contractării simultane a discului în fată și lateral, precum și a dilatării părtilor opuse. Un pericol pentru
discurile intervertebrale în timpul executării muncii în acest fel constă în contractarea părtilor
posterioare, precum și în solicitarea, în cadrul acestui proces, a articulațiilor din spatele discurilor.
Art. 58. Mărirea distanței dintre corp și sarcina manipulată determină creșterea presiunii asupra discului
intervertebral.
Art. 59. Se poate dovedi periculoasă absența mânerelor de prindere, întrucât încărcătura poate aluneca din
mâini, iar dacă marginile sunt ascuțite și conținutul periculos, acest lucru poate determina vătămări
grave.
Art. 60. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare, descarcare si
transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea materialului care se
manipuleaza, de natura terenului, precum si de modul de dotare a persoanelor juridice sau fizice.
Art. 61. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de
exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate.
Art. 62. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se aseaza sarcina.
Art. 63. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul formatiei
de lucu. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor trebuie sa fie
indoite.
Art. 64. Inainte de a incepe operatiile de incarcare sau descarcarea vehiculelor la rampa, intre
aceasta si vehicul se va aseza un podet de trecere pentru preluarea denivelarilor existente.
Podetele orizontale sau inclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport manual, vor fi
rezistente, astfel incat sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite si pe
dedesubt. Ele nu vor fi alunecoase si vor fi prevazute cu dispozitive de prindere si fixare sigure,
pentru evitarea deplasarii lor in timpul lucrului. Panta podetelor inclinate va fi maxim 20%, iar
latimea de minimum 1 m (pentru circulatia intr.-un singur sens). Podetele orizontale sau
inclinate, situate la inaltimi mai mari de 0,7 m fata de sol sau nivelul imediat inferior si unde
exista pericol de cadere laterala, vor fi prevazute cu parapeti de protectie.
Art. 65. In cazul in care operatiile de incarcare sau descarcare se executa manual, fara mijloace
ajutatoare (roabe, carucioare etc.), podetele inclinate vor fi prevazute cu sipci (nervuri)
transversale, fixate la o distanta de 300 – 400 mm intre ele sau cu alte mijloace care sa impredice
alunecarea lucratorilor.
Art. 66. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare,
precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor. Ele
vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa. In
cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementarilor in
vigoare.

7
Art. 67. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de transport
nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu mecanismul de
franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de franare si cu saboti de
oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul efectuarii operatiilor de
incarcare sau de descarcare.
Art. 68. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se
incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, in
functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de conditiile
terenului etc. Incat sa fie exclusa posibilitate de accidentare.
Art. 69. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de transport a
acestuia.
Art. 70. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni.
Art. 71. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare defect.
Depozitarea, stivuirea, incarcarea si descarcarea materialelor in bucati
Art. 72. Utilizarea consumatorilor de energie electrică ( radiatoare, reşouri, fiare de călcat,
ciocane de lipit etc.) fără luarea măsurilor de izolare faţă de materialele şi elementele
combustibile din spaţiul sau încăperea respectivă;Depozitarea materialelor se va face astfel incat
sa se excluda pericolul de accidentare, incendii şi explozii.
Art. 73. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa un fie posibila
caderealor.
Art. 74. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa, care un trebuie depasita.
Art. 75. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor un va depasi sarcina maxima
admisa a planseului si/sau pardoselii.
Art. 76. Persoana juridica sau fízica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material
in bucati care se depoziteaza.
Art. 77. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.
Art. 78. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.
Art. 79. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor
trebuie sa reziste presiunii deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata
de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita dupa standarde sau norme interne de fabricatie.
Art. 80. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de siguranta.
Art. 81. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.

8
Art. 82. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai
multi salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise.
Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poata prinde bine cu unelte de apucare sau
cu mainile.
Art. 83. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,
concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si coborâ sarcina numai la comanda
conducatorului operatiei.
Art. 84. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs.
Art. 85. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in
timpul mersului.
Art. 86. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa
nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
Art. 87. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la
incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m.
Art. 88. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare
sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.
Art. 89. Se interzice accesul la locul de descarcare – incarcare manuala a persoanelor care nu
au nici o atributie la aceste operatii.

Depozitarea, incarcarea si descarcarea materialelor in vrac

Art. 90. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe,
buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza in
gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa unghiul
taluzului natural al materialului respective.
Art. 91. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor.
Art. 92. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se trunca cu lobata,
se va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari in
apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta masti de protectie
corespunzatoare.
Art. 93. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel
incat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate).

9
Art. 94. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in vrac,
se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc.
Art. 95. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice.

Depozitarea, incarcarea, descarcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase

Art. 96. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a
materialelor de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii se
vor executa manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunzator sarcinilor la
care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu vor depasi
nivelul platformelor mijlocului de transport.
Art. 97. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum
si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii trebuie sa stationeze
lateral in timpul descarcarii.
Art. 98. Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul inclinat; fiecare
obiect se va cobora numai daca cel precedent a fost luat de pe planul inclinat si numai la
semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru.
Art. 99. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel
putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la partea superioara. Se va
manipula cate un singur colet sau obiect.
Art. 100. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se aseaza pe aceeasi
parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
alunecare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de
lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta comandata.
Art. 101. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.
Art. 102. In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu
experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri:
Art. 103. Terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate
obiectele straine ce impiedica deplasarea;
Art. 104. In cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se
va face pe dulapi sau pe grinzi;
Art. 105. In cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca
latimea piesei insa nu mai mult de 300 mm;
Art. 106. Se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora
se va face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura;

10
Art. 107. In timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din
partea opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi; in cazul cand este necesar ca piesa sa
fie trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta in
zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului); de asemenea, ei vor pastra o
distanta suficientă fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei deplasari sau caderi
accidentale a acesteia.
Depozitarea, incarcarea, descarcarea altor produse

Art. 108. La manipularea, depozitarea si transportul materialelor explozive si inflamabile se vor

respecta prevederile din HG. 1058/2006.
Art. 109. La depozitarea, incarcarea si descarcarea produselor petroliere se vor respecta
instrucţiuni pentru manipularea, transportul si utilizarea produselor petroliere.
Art. 110. La manipularea, depozitarea si transportul coletelor postale se vor respecta
instrucţiunilor pentru activitati desfasurate prin posta.
Art. 111. La depozitarea, incarcarea si descarcarea recipientelor butelie pentru gaze sub
presiune se vor respecta prevederile H.G.1058/2006 privind:
Art. 112. Fabricarea, depozitarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului;
Art. 113. Fabricarea, depozitarea si utilizarea acetilenei.
Art. 114. Manipularea substantelor periculoase se va face conform prevederilor legislatiei in
vigoare. Detalierea acestor prevederi se va face prin eleborarea unor instructiuni proprii de
securitate in functie de conditiile concrete de utilizare.

CIRCULAȚIA PIETONILOR

Orice persoană, indiferent de varstă, sex sau profesie, care se deplasează pe jos, pe un drum public
este PIETON. Pietonii constituie cea mai numeroasă categorie de participanți la traficul rutier.
Art. 115. Strada are următoarele părți componente: partea carosabilă – (suprafața cuprinsă între
trotuare și este destinată prioritar circulației vehiculelor, fiind marcată cu benzi de circulație),
bordurile și trotuarul. Șoseaua are următoarele părti componente: parte carosabilă (suprafața
cuprinsă între acostamente și destinată cu prioritate circulației vehiculelor, marcată de regulă cu
benzi de circulație), acostament (fâșii laterale ale unor șosele), șantul (ce foloseste la scurgerea
apelor), poteca.
Art. 116. În prezent, circulația rutieră a luat un avânt deosebit, iar numărul vehiculelor și
autovehiculelor a crescut în mod considerabil, deci un pas greșit sau un moment de neatenție
duce de cele mai multe ori la consecințe dintre cele mai grave.
Art. 117. Deplasarea să se facă, pe partea dreaptă a trotuarului în direcția de mers. Așteptarea
mijloacelor de transport în comun să se facă stând numai pe trotuar sau acostament și nu pe

11
 carosabil.
Art. 118. Recomandări pentru pietoni:
- folosirea, atunci când există, a potecilor sau a drumurilor laterale ce mărginesc drumul public;
- când, totuși, trebuie să circule pe carosabil, deoarece lipsesc trotuarele, potecile și acostamentul,
pietonii sunt obligați să circule numai PE PARTEA STANGĂ a drumului, în sensul de mers și cât
mai aproape de marginea acestuia, deoarece îi ajută să observe cu ușurință orice autovehicul, care
vine din fată;
- deplasarea pe partea stangă a șoselei nu-i scutește pe pietoni de obligația de a privi din când în când
și înapoi pentru a observa traficul, mai ales când șoseaua are pe mijloc linia discontinuă, care permite
circulația autovehiculelor care execută depășirea să intre și pe banda pe care circulă pietonii;
- se interzice staționarea pietonilor pe carosabil și în special staționarea în curbe sau în locuri lipsite
de vizibilitate, datorită faptului că soferii nu au posibilitatea să observe din timp prezența pietonilor.
Art. 119. Pietonii pot folosi toată lătimea drumului public numai în zonele rezidențiale,
semnalizate în acest sens, dar să nu împiedice în mod nejustificat circulația autorizată a
autovehiculelor specializate.
Art. 120. Pentru pietoni care se deplasează pe timpul nopții se fac următoarele recomandări:
 să nu staționeze pe partea carosabilă;
 să nu traverseze fără o temeinică asigurare sau prin locuri nepermise;
 să fie îmbrăcati în culori deschise sau să aibă accesorii vestimentare din material reflectorizant;
 să folosească în timpul deplasării lanterne sau felinare aprinse;
Art. 121. Traversarea unei șosele, străzi sau bulevard este deosebit de primejdioasă pentru cei
ce nu cunosc și nu respectă regulile de circulație.
Art. 122. Deplasarea se face numai pe:
 marcajul pietonal (zebra);
 la indicatorul rutier ,,Trecere pentru pietoni”;
 pe lumina verde a semaforului –
 la semnalul agentului de circulație, cu semnificația ,,LIBER”.
Art. 123. La intersecțiile fără marcaj (zebră), indicator rutier sau semafor, traversarea se face pe
la coltul acestora, cu o prealabilă asigurare din ambele părți (stânga – dreapta), lăsand să treacă
vehiculele care se aproprie în acel moment.
Art. 124. Se interzice pietonilor:
 să circule pe autostrăzi;
 să circule pe carosabil, dacă există amenajări speciale pentru ei;
 să traverseze drumul public în alte locuri decât în cele permise, ori prin locuri permise fără să se
asigure;
 să prelungească timpul de traversare, să intarzie sau să se oprească fără motiv;

12
 să se angajeze în traversăre atunci când se aproprie mașina salvării, a pompierilor, a politiei (cu
atenționare acustică sau luminoasă) sau coloană oficială;
 să traverseze drumul public prin spatele sau prin fata unui autovehicul sau tramvai, care
staționează;
 să traverseze, strecurându-se printre autovehicule parcate în aproprierea bordurii sau trotuarului;
 să traverseze prin locuri cu insuficientă vizibilitate (curbă, vârfuri de pantă sau în condiții
climaterice nefavorabile);
 să traverseze peste calea ferată, când semnalul luminos sau poziția barierei sau semibarierei
interzice trecerea;
 să traverseze în locuri unde sunt instalate dispozitive de protecție a pietonilor, prin escaladarea
acestora;
 să traverseze prin spațiul interior al intersecțiilor;
 să circule sau să traverseze pe sectorul de drum semnalizat cu indicatorul rutier ,,Accesul interzis
pietonilor”.

CAPITOLUL III
UTILIZAREA DOTĂRILOR ȘI ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ

Art. 125. Lucrătorii însărcinați cu activităţile de întreținere și reparații (muncitori întreținere),

vor fi instruiți de către conducătorul locului de muncă în utilizarea echipamentului de muncă
înainte de începerea activităţii şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de
muncă.
Art. 126. Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai
după ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia, confirmă în scris că echipamentul
respectiv este în stare bună de funcţionare.
Art. 127.Se interzice curațarea echipamentelor în timpul funcționării lor.
Art. 128. Este interzisă părăsirea locului de muncă de către lucrători atunci când echipamentele
tehnice la care lucrează se află în stare de funcţionare.
Art. 129. Cordoanele de alimentare trebuie să respecte următoarele condiţii:
 să nu prezinte risc de electrocutare prin atingere directă, la trecerea pe planul de lucru sau pe
pardoseală;
 să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta nevoilor reale şi previzibile ale utilizatorilor, fără
a fi supus la eforturi de întindere nejustificate;
 să asigure accesul uşor pentru întreţinere sau verificare.
Art. 130. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor din muncă:
 să îndepărteze dispozitivele de protecţie;

13
 să permită intervenţia neautorizată asupra echipamentului de muncă;
 continuarea lucrului, atunci când constată o defecţiune.
Art. 131. Este interzisă folosirea uneltelor fără mânere, apăratori de protecție, cu margini
agăţătoare, reparate improvizat, cu fisuri, ruginite, etc.
Art. 132. În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână (tăişuri, vârfuri etc.)
vor fi protejate cu teci sau apărători adecvate.
Art. 133. Nu se permite nici unui lucrător însărcinat cu activităţile de întreținere și reparații
(muncitori întreținere) să acţioneze echipamentele de muncă din dotare fără a respecta
instrucţiunile de folosire ale acestora şi prezentele instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie.
Art. 134. Remedierea eventualelor defecţiuni depistate va fi executată doar în cadrul atribuțiilor
de servici iar cele care depășesc competențele și atribuțiile de servici vor fi efectuate numai de
personal calificat.
 Este interzisă efectuarea de improvizaţii pentru fixarea echipamentelor.
 Se interzice conectarea echipamentelor la prize defecte sau fără împământare.
 Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces.
Art. 135. Se interzice consumul de alimente în spații ce nu au fost dotate pentru servirea mesei
(ateliere, magazii, grupuri sanitare ).
Art. 136. Suprafeţele căilor de circulaţie pentru lucrători trebuie să fie netede şi nealunecoase.
Art. 137. Pardoserile din încăperi trebuie să fie întreţinute, iar urmele de ulei şi apă trebuie
înlăturate pentru a se evita alunecările. Orice defecţiune în pardoseli va fi semnalată .
Art. 138. Atunci când se foloseşte un cuţit de mână, lamă sau cuter pentru diferite operațiuni de
tăiere, degetele trebuie ţinute cât mai departe de tăişul lamei.
Art. 139. În sertarele dulapurilor, trebuie aranjate obiectele tăioase sau ascuţite (creioane, cuţite,
lame etc.) în compartimente separate.
Art. 140. La producerea unei tăieturi sau răniri accidentale se va folosi trusa de prim-ajutor sau
dacă este cazul, se va cere intervenţie de specialitate.
Art. 141. Resturile menajere, rezultate în urma operaţiilor de igienizare sau curățenie, a spaţiilor
din interiorul școlii sau a vecinătăților, se vor colecta în saci din material rezistent și se vor
depozita în locuri special amenajate de unde vor fi preluate de o societate abilitată cu gestiunea
deșeurilor.
Art. 142. Iluminatul natural și cel artificial trebuie să asigure condiţii de iluminat satisfăcătoare
ţinând seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale lucrătorilor însărcinați cu
activităţile de întreținere și reparații (muncitori întreținere).

14
MĂSURI DE ELECTROSECURITATE
Art. 143. Echipamentele şi utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc.
astfel încât elementele aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse;
Art. 144. Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor
mecanice, termice, chimice etc.;
Art. 145. Se interzice exploatarea instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor electrice în condiţii
în care se generează curenţi de suprasarcină, datorită unor consumatori care depăşesc puterea
nominală a circuitelor.
Art. 146. Se interzice, în principal:
Art. 147. Înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie şi a întreruptoarelor automate cu altele
necalibrate;
Art. 148. Nerealizarea unor contacte electrice perfecte, sigure în timp şi uşor de verificat:
Art. 149. Neasigurarea aceluiaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor la legăturile electrice;
Art. 150. Nelegarea corespunzătoare a conductoarelor la aparate, echipamente, maşini,
elemente metalice etc. Legarea corectă se face prin strângere mecanică cu şuruburi, în cazul
conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm² şi direct sau prin intermediul papucilor
sau a clemelor speciale în cazul conductoarelor cu secţiuni egale sau mai mari de 16 mm 2 ;
Art. 151. Lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a
unei instalaţii;
Art. 152. Folosirea legăturilor provizorii prin introdu
Art. 153. Folosirea la corpurile de iluminat, a filtrelor de lumină (abajururilor) improvizate,
din carton, hârtie sau alte materiale combustibile;
Art. 154. Utilizarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice neomologate sau în alte locuri decât
cele stabilite prin instrucţiuni sau agremente tehnice;
Art. 155. Suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, dacă
aceasta nu este prevăzută din fabricaţie;
Art. 156. Efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii de către persoanal necalificat şi
neautorizat;
Art. 157. La terminarea programului de lucru, instalaţia electrică va fi scoasă de sub tensiune
cu excepţia iluminatului de siguranţă şi a instalaţiei de alimentare a consumatorilor cu rol de
siguranţă la foc, semnalizare şi alarmare.
Art. 158. La toate tipurile de tablouri electrice, legăturile trebuie realizate conform
reglementărilor, iar în apropierea tablourilor se interzice păstrarea materialelor şi a substanţelor
combustibile, precum şi blocarea accesului la acestea. Se interzice legarea directă la bornele
tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de
energie electrică.

15
Art. 159. Tablourile electrice de distribuţie vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar la
tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate conform normelor în vigoare.
Art. 160. Se interzice înlocuirea siguranţelor fuzibile arse cu fir de liţă, staniol sau cu alte
materiale cu rezistenţă electrică necalibrată.
Art. 161. Instalaţiile şi sistemele de captare şi scurgere la pământ a sarcinilor electrostatice se
menţin în stare de bună funcţionare, la parametrii prevăzuţi si se verifica in conformitate cu
reglementarile in vigoare.
Art. 162. Este interzisă exploatarea instalaţiilor cu elemente metalice nelegate la pământ sau cu
instalaţii de punere la pământ incomplete, defecte sau necorespunzătoare din punct de vedere al
rezistenţei ohmice.

MĂSURI DE SECURITATE LA UTILIZAREA DISPOZITIVULUI DE DEBITAT CU

DISC ABRAZIV

Art. 163. Prevederi generale

Art. 164. Masinile, dispozitivele care lucreaza cu corpuri abrazive si la care in timpul lucrului
se degaja noxe, vor fi prevazute cu instalatii de absorbtie.
Art. 165. Discul abraziv se va pune in miscare de rotatie daca nu este in contact cu un corp
(material) care sa impiedice rotirea lui.
Art. 166. Discul abraziv se poate folosi numai daca este protejat de o carcasa de protectie
corespunzatoare.
Art. 167. Este interzisa depasirea turatiei maxime admise a discului abraziv prescris de
furnizor.
Art. 168. Suportul de sprijin trebuie sa permita o asezare normala si o fixare sigura a
materialului ce se debiteaza.
Art. 169. Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de taiat, forma si
calitatea acestuia.
Art. 170. Se interzice transportul corpurilor abrazive impreuna cu alte obiecte dure.
Art. 171. Montarea si demontarea discurilor abrazive pe axul electromotorului se va face de
catre muncitori bine instruiti si numiti in acest scop.
Art. 172. Fixarea discului abraziv trebuie sa fie astfel executata incit sa se asigure o centrare
perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie.
Art. 173. La fixarea discurilor abrazive, piulita trebuie strinsa cu chei in buna stare. Filetul
trebuie sa fie in sens invers sensului de rotire a corpului abraziv.
Art. 174. Se interzice utilizarea discurilor abrazive care nu pot fi identificate in ce priveste
compozitia lor, precum si viteza periferica admisa.

16
Art. 175. Debitarea pieselor lungi (bare, tevi, profile) se va face numai dupa ce au fost sprijinite
in mod corespunzator pe suporti adecvati.
Art. 176. Este interzis a se pune in functiune electromotorul si a se trece la debitare, daca nu s-
au asezat paravane pentru a proteja persoanele care lucreaza in apropiere.
Art. 177. Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca discul abraziv a fost montat corect,
este bine centrat, nu prezinta fisuri sau parti rupte.
Art. 178. Obligatoriu, de fiecare data, dupa ce s-a montat discul abraziv se va face o pornire de
proba pentru citeva secunde, pentru a verifica daca aceasta operatie s-a facut corect si sigur.
Art. 179. Pornirea de proba se face numai intr-o zona protejata cu paravane metalice.
Art. 180. Este strict interzis a se pune in functiune electromotorul cu disc abraziv montat, daca
nu s-a verificat starea carcaselor de protectie, fixarea corecta si sigura a acestora in corpul
dispozitivului.
Art. 181. Materialul ce se debiteaza va fi bine asezat pe suportul bine construit in acest scop si
fixat corespunzator cu cele doua cleme laterale, pentru a se evita ruperea discului abraziv care
poate accidenta grav muncitorii respectivi.
Art. 182. La inceputul lucrului se va acorda o atentie deosebita la apropierea discului de
material, astfel incit aceasta manevra sa se realizeze lent, iar forta de apasare sa fie minima
pentru a evita o situatie in care se pot produce accidente de munca deosebit de grave.
Art. 183. Intretinerea zilnica se face intotdeauna numai dupa ce electromotorul a fost oprit din
functiune si au fost luate toate masurile de securitate pentru a se evita pornirea accidentala a
acestuia.
Art. 184. Inlocuirea curelelor trapezoidale se va face intotdeauna numai dupa ce s-a intrerupt
alimentarea cu energie electrica si s-au pus placi avertizoare.
Art. 185. Lucrarile de reparatii si interventii la acest dispozitiv cu disc abraziv vor fi facute
numai in urma dispozitiei prealabile date de conducatorul locului de munca sau inlocuitorul
acestuia.
Art. 186. Inainte de punere in functiune, dupa orice lucrare de reparatie sau interventie se va
verifica daca aparatorile de protectie au fost corect si sigur montate.
Art. 187. Ori de cite ori se constata defectiuni, exista obligatia pentru intreg personalul
muncitor sa ia masuri imediate pentru intreruperea alimentarii cu energie electrica si sa anunte
imediat conducatorul locului de munca sau inlocuitorul sau, care va lua masurile ce se impun a
fi luate in continuare.
Art. 188. Angajatii carora li se acorda echipamentul de protectie au obligatia de a-l folosi
numai in timpul serviciului pentru care este acordat si de a-l pastra in bune conditii.
Art. 189. Este interzis a se scoate echipamentul de protectie din incinta unitatii.
Art. 190. Imbracamintea trebuie sa fie incheiata cu nasturi, strinsa la incheietura miinii si

17
 buzunarele inchise. Nu se va introduce haina in pantaloni, iar pantalonul trebuie sa se poarte
peste incaltaminte.
Art. 191. Daca intensitatea zgomotolui depaseste limita admisibila se vor utiliza dispozitive
individuale pentru protectia auzului.
Art. 192. Pentru protectia miinilor se vor folosi manusi sau palmare din piele in stare buna.
Art. 193. Pentru protectia picioarelor se va folosi incaltaminte repartizata conform
instructiunilor de acordare a echpamentului de protectie aprobat, cu sireturile legate
corespunzator.
Art. 194. Ori de cite ori se lucreaza cu dispozitivul de debitat cu disc abraziv, se vor folosi in
mod obligatoriu ochelari de protectie in perfecta stare de utilizare.
Art. 195. In timpul lucrului, de durata, se va utiliza impotriva particulelor de material fierbinte,
rezultat in timpul taierii, sort din piele cu pieptar.
Art. 196. Cele mai frecvente accidente care se pot produce in timpul lucrului de debitare cu
dispozitivul cu disc abraziv, sint ranirile sau patrunderea in ochi a unor corpi straini.
Art. 197. in caz de ranire: rana nu va fi spalata cu apa sau acoperita cu prafuri sau unsori si nici
curatata de pamânt sau nisip. Rana va fi pansata folosind material sterilizat.
Art. 198. in caz de electrocutare: se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric, dupa
care se trece la acordarea primului ajutor, se descheie haina, se pune caldura la picioare si la ca p
si i se face respiratie artificiala.
Art. 199. in caz de corp strain patruns in ochi: acesta va fi eliminat printr-un curent de apa curata si
acid boric.
Art. 200. in cazul patrunderii sub piele sau sub unghie a unui corp strain, acesta va fi extras intreg,
iar locul dezinfectat cu tinctura de iod.
Art. 201. Dispozitivul pentru debitat cu disc abraziv nu va fi folosit daca prezinta defectiuni la
instalatia electrica.
Art. 202. Este strict interzis muncitorilor care lucreaza cu acest dispozitiv sa execute reparatii la
instalatia electrica.
Art. 203. In cazul constatarii inainte de punerea in functiune a discului sau in cazul unor
defectiuni in timpul exploatarii, se va deconecta de la reteaua electrica si se va anunta imediat
conducatorul locului de munca.
Art. 204. Conectarea sau deconectarea dispozitivului cu disc abraziv, de la reteaua electrica de
alimentare se va face numai pe podete electroizolante.
Art. 205. In mod obligatoriu se va intrerupe alimentarea motorului electric in urmatoarele
cazuri:
 la parasirea locului de munca, chiar si pentru ub timp scurt;
 la orice intrerupere a curentului electric;

18
 la curatare si ungere;
 la constatarea oricaror defectiuni in timpul functionarii.

MĂSURI DE SECURITATE LA UTILIZAREA POLIZOARELOR

Art. 206. Atunci când utilizarea unui echipament tehnic este susceptibilă să prezinte un risc
specific pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor, angajatorul trebuie să ia toate masurile
necesare pentru a se asigura că:
- utilizarea echipamentului tehnic este accesibilă numai angajaţilor desemnaţi cu această
atribuţie;
- angajaţii care efectuează reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea sunt desemnaţi să
efectueze astfel de operaţii.
Art. 207. Angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca angajaţii să dispună de
informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise referitoare la echipamentul tehnic utilizat în muncă.
Art. 208. Informaţiile şi instrucţiunile scrise trebuie să conţină
indicaţii adecvate din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii referitoare la :
- condiţiile de utilizare a echipamentului tehnic;
- situaţiile anormale previzibile;
- învăţămintele rezultate din experienţa utilizării echipamentului tehnic, atunci când este cazul.
Art. 209. Angajaţii trebuie avertizaţi asupra pericolelor la care sunt expuşi, asupra
echipamentelor tehnice aflate la locul de muncă şi în vecinătate precum şi asupra oricăror
modificări care afectează echipamentele tehnice amplasate în imediata lor vecinătate, chiar dacă
ei nu utilizează direct aceste echipamente.
Art. 210. Informaţiile şi instrucţiunile trebuie să fie clare şi pe înţelesulcelor avizaţi.
Art. 211. Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca:
- angajaţii desemnaţi cu utilizarea echipamentelor tehnice să primească o instruire adecvată,
inclusiv asupra riscurilor pe care această utilizare o poate prezenta;
- angajaţii vizaţi vor primi o instruire adecvată specifică;
Art. 212. Echipamentul tehnic trebuie amplasat, instalat şi utilizat astfel încât să reducă
riscurile pentru utilizatori şi pentru ceilalţi angajaţi, de exemplu prin asigurarea că există spaţiu
suficient între părţile mobile ale echipamentului tehnic şi structurile fixe sau mobile din
vecinătatea lor şi că toate formele de energie ori substanţele utilizate sau produse pot fi furnizate
şi/sau evacuate în condiţii de securitate.
Art. 213. Proiectul echipamentelor tehnice trebuie să includă şi documente care conţin măsurile
de protecţie a muncii necesare pentru prevenirea accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale
care ar putea rezulta din utilizarea acestora, elaborate pe baza analizei riscurilor previzibile.

19
Art. 214. Se interzice derularea oricărei faze a utilizării echipamentului tehnic fără existenţa şi
aplicarea măsurilor de protecţie a muncii asociate.
Art. 215. Măsurile de SSM trebuie elaborate de producătorul echipamentului tehnic, prin efort
propriu sau în colaborare cu specialişti din cercetare/proiectare în domeniul protecţiei muncii;
Art. 216. Măsurile de SSM elaborate de producătorul echipamentului tehnic se vor completa de
către utilizatori cu alte măsuri de SSM, rezultate din aspectele specifice locului de muncă în care
se va utiliza echipamentul tehnic.
Art. 217. Instrucţiunile de SSM vor preciza acţiunile ce trebuie întreprinse de operatori, precum
şi interdicţiile pe care aceştia trebuie să le respecte la utilizarea echipamentului tehnic, astfel
încât să nu fie afectate securitatea şi/sau sănătatea angajaţilor.
Art. 218. Angajatorul trebuie să deţină pentru fiecare echipament tehnic Cartea tehnică/
Manualul de utilizare/Instrucţiunile de utilizare ale acestuia.
Art. 219. Angajatorul trebuie să asigure păstrarea corespunzătoare a Cărţilor tehnice/
Manualelor de utilizare/Instrucţiunilor de utilizare astfel încât acestea să poată fi consultate în
bune condiţii pe toată durata de utilizare a echipamentelor tehnice.
Art. 220. În cazul existenţei riscurilor de spargere sau de rupere a părţilor unui echipament
tehnic, capabile să afecteze securitatea sau sănătatea angajaţilor, trebuie luate măsuri adecvate
de protecţie a muncii.
Art. 221. Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:
- să fie construite robust;
- să nu genereze ele însele riscuri suplimentare;
- să nu poată fi înlăturate cu uşurinţa;
- să nu li se poată înlătura cu uşurinţă funcţia de protecţie;
- să fie situate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
- să nu limiteze mai mult decît este necesar observarea ciclului de lucru;
- să permită intervenţiile necesare pentru montarea şi/sau înlocuirea elementelor mobile/
sculelor, precum şi lucrărilor de întreţinere, fără demontarea protectorilor sau a celorlalte
mijloace tehnice de protecţie, pe cât posibil, luându-se măsuri de limitare a accesului numai în
sectorul în care trebuie realizată lucrarea.
Art. 222. Zonele şi punctele de lucru sau de întreţinere ale echipamentului tehnic trebuie să fie
luminate corespunzător sarcinii de muncă efectuate.
Art. 223. Părţile echipamentului tehnic care prezintă temperaturi excesive (ridicate sau scăzute)
trebuie să fie protejate corespunzător, pentru a preveni contactul angajaţilor cu acestea, sau după
caz, chiar apropierea de ele.
Art. 224. Operaţiile de întreţinere trebuie să poată fi efectuate atunci când echipamentul tehnic
este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci operaţiile vor trebui să fie efectuate din afara

20
 zonelor periculoase, fie că se vor adopta măsuri de securitate a muncii adecvate, prin respectarea
cărora vor fi asigurate securitatea şi/sau sănătatea angajaţilor.
Art. 225. Dacă echipamentul tehnic este prevăzut cu un program de întreţinere, acesta trebuie
respectat întocmai şi ţinut la zi.
Art. 226. Angajaţii trebuie să poată pătrunde şi să rămână în condiţii de securitate în toate
locurile necesare efectuării operaţiilor de producţie, de reglare şi de întreţinere.
Art. 227. Echipamentul tehnic trebuie să asigure protejarea angajaţilor contra riscurilor de
supraîncălzire sau aprindere, de degajare a gazelor, pulberilor, lichidelor, vaporilor sau altor
substanţe produse, utilizate sau depozitate în acesta.
Art. 228. Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive care să nu permită punerea
accidentală în funcţiune pe perioada când este în stare de repaus pentru revizii, reparaţii sau
pentru alte lucrări.
Art. 229. Pe perioada reparaţiilor se vor utiliza indicatoare de securitate atât pentru interzicerea
cuplării la surse de energie, cât şi pentru interzicerea punerii în funcţiune a echipamentelor
tehnice la care s-a intervenit.
Art. 230. Maşinile fixe care utilizează corpuri abrazive trebuie să fie astfel concepute încât
vibraţiile să aibă o valoare cât mai redusă. .Ele vor trebui să fie ancorate rezistent de fundaţii sau
alte structuri adecvate.
Art. 231. Toate maşinile trebuie să fie echipate cu carcase de protecţie pentru asigurarea
protecţiei lucrătorului în cazul spargerii accidentale a corpului abraziv.
Art. 232. Arborii din oţel pe care se fixează corpurile abrazive trebui să aibă rezistenţa la rupere
de minim 65 daN/mm2 şi o alungire relativă la rupere de minim 10%.
Art. 233. Polizoarele fixe trebuie prevăzute cu ecran de protecţie mobil, cu vizoare din geam
securizat, reglabile.
Art. 234. Pornirea polizorului va fi posibilă numai când ecranul de protecţie se află în poziţia
de lucru.
Art. 235. Distanţa dintre muchia interioară a vizorului şi corpul abraziv nu va fi mai mare de 6
mm.
Art. 236. Alegerea corpului abraziv se va face numai în funcţie de felul materialului de
prelucrat, de forma şi dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută,
de tipul şi starea maşinii, de felul operaţiei de prelucrare.
Art. 237. Corpurile abrazive vor fi marcate şi etichetate în conformitate cu standardele în
vigoare şi conform actelor normative pe produs. Corpurile abrazive fără marcaj sau cu marcajul
neclar din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferică de lucru sau turaţia de lucru nu
vor fi utilizate pe maşină.
Art. 238. Viteza periferică de lucru a corpului abraziv este aceea care se află inscripţionată pe

21
 suprafaţa acestuia sau pe eticheta însoţitoare.
Art. 239. Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art. 240. Corpurile abrazive se depozitează sortate, în încăperi acoperite, închise şi uscate.
Temperatura trebuie să fie constantă, depozitarea realizându-se departe de sursele de căldură.
Art. 241. Toate corpurile abrazive, cu excepţia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la
sunet înainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Art. 242. Fixarea corpului abraziv pe axul maşinii pentru încercarea rezistenţei la rotire se va
realiza cu flanşe corespunzătoare diametrului acestuia.
Art. 243. După fiecare montare pe maşină corpul abraziv va fi încercat la mersul în gol la
turaţia de lucru, timp de 5 minute. Înainte de pornirea funcţionării în gol se verifică starea
carcasei şi numai după constatarea că aceasta este în stare bună se poate trece la încercare.
Art. 244. Toate corpurile abrazive trebuie carcasate în timpul utilizării cu excepţia următoarelor
cazuri:
- corpurile abrazive pentru rectificări interioare, când corpul abraziv este introdus în întregime în
piesă pe timpul lucrului dar la retragerea lui din piesă o carcasă de protecţie va fi aplicată
automat corpului abraziv în mişcare;
- corpurile abrazive cu tijă cu diametrul de până la 50 mm;
- corpurile abrazive oală prevăzute din fabricaţie cu o carcasă de protecţie corespunzătoare.
Art. 245. Carcasa de protecţie va acoperi întreaga porţiune nelucrătoare a corpului abraziv până
la capătul arborelui, piuliţa de strângere şi flanşele de fixare, iar rezistenţa legăturilor trebuie să
fie egală cu cea a carcasei de protecţie.
Art. 246. Carcasele de protecţie trebuie să fie din oţel şi astfel concepute încât să permită
înlocuirea cât mai uşoară a corpului abraziv. Capacul demontabil al carcasei trebuie să fie bine
prins de partea fixă. Carcasele de protecţie trebuie să fie astfel concepute şi executate încât să
reţină bucăţile corpului abraziv în cazul spargerii acestuia fără a se deforma sau deplasa.
Art. 247. Montarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către persoane bine instruite şi
autorizate de către conducerea unităţii să execute astfel de operaţii.
Art. 248. Fixarea corpului abraziv trebuie să asigure o centrare perfectă a acestuia în raport cu
axa de rotaţie.
Art. 249. Cu ocazia montajului, între corpul abraziv şi flanşă se introduc garnituri de carton
presat cu dimensiunile conform instrucțiunilor.
Art. 250. Nu este permisă utilizarea corpurilor abrazive pe maşini a căror turaţie sau viteză
periferică nu este inscripţionată.
Art. 251. Pentru centrarea corpurilor abrazive cu alezajul mare se vor utiliza in timpul montării
numai ciocane de lemn pentru baterea lor pe circumferinţă.
Art. 252. Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu se vor porni dacă corpul abraziv este în

22
 contact cu piesa sau cu alt obiect.
Art. 253. La prelucrările cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruşte cu piesa sau
solicitările prin şoc. Contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.
Art. 254. În timpul lucrului trebuie evitată uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se
imediat la rectificarea sau înlocuirea celor uzate neuniform.
Art. 255. Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Art. 256. Este obligatorie utilizarea ochelarilor sau ecranelor de protecţie la prelucrările cu
corpuri abrazive.
Art. 257. Reglarea suporţilor şi a vizierelor de protecţie trebuie executată cu corpul abraziv
aflat în stare de repaus.
Art. 258. Este interzisă modificarea maşinilor în scopul utilizării unor viteze superioare de
lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.
Art. 259. Este interzisă montarea corpurilor abrazive pe maşini de încercat care nu se află în
perfectă stare de funcţionare.
Art. 260. În cazul când în timpul funcţionării se produc vibraţii puternice maşina se va opri
imediat şi se va proceda la constatarea şi înlăturarea cauzelor.
Art. 261. Se interzice muncitorilor care deservesc maşinile să execute reparaţii la maşini sau
instalaţii electrice. În caz de defecţiuni se va deconecta maşina de la reţea şi se va anunţa
conducătorul locului de muncă.
Art. 262. Se interzice utilizarea corpurilor abrazive naturale pentru operaţii care permit
utilizarea corpurilor abrazive artificiale.
Art. 263. Corpurile abrazive naturale nu trebuie să stea în apă în timpul repaosului.
Art. 264. Înaintea montării corpului abraziv pe axul maşinii se va verifica starea carcasei de
protecţie.
Art. 265. După fixarea pietrei pe axul maşinii se va efectua o verificare la rotire de cel puţin 5
minute, timp în care se va îngrădi zona periculoasă.
Art. 266. Praful care se formează la prelucrarea aliajelor de magneziu prezintă pericol de
incendiu şi explozie. Acest praf trebuie să fie imediat îndepărtat.
Art. 267. Curăţarea corpurilor abrazive de murdărie se va executa numai cu peria sau
aspiratorul.
Art. 268. La distribuirea corpurilor abrazive în vederea utilizării lor se va ţine seama de data
fabricaţiei. Se vor utiliza corpurile abrazive mai vechi.
Art. 269. În cazul când trebuie să se înlăture cureaua de transmisie de la electromotor la
polizor, aceasta se va face numai după ce a fost oprită complet maşina.
Art. 270. După terminarea lucrului muncitorul este obligat să cureţe si sa ungă maşina, să lase
ordine la locul de muncă si să comunice schimbului care urmează toate defecţiunile care au avut

23
 loc în timpul lucrului pentru a nu expune muncitorul care preia polizorul.
Art. 271. Pentru îndepărtarea prafului rezultat din procesul normal de muncă cu polizorul
carcasele de protecţie trebuie să fie astfel concepute încât să poată fi racordate la un sistem de
absorbţie a prafului.
Art. 272. La constatarea oricărei defecţiuni în funcţionarea maşinii în mod obligatoriu se va
opri motorul de antrenare a maşinii şi se va anunţa conducătorul locului de muncă.
Art. 273. În cadrul lucrărilor care se execută muncitorii pot fi accidentaţi ca urmare a
nerespectării instrucţiunilor provocându-se:
- răniri;
- accidente provocate de curent electric;
- arsuri.
Art. 274. Instalaţia şi echipamentele electrice vor fi exploatate în aşa fel încât să fie prevenite
electrocutările prin atingere directă sau indirectă.
Art. 275. Pentru protecţia împotriva electrocutării, zilnic, înainte de începerea lucrului, se vor
verifica carcasele şi utilajele electrice de acţionare dacă sunt protejate prin legare la pământ şi
nul.
Art. 276. Se interzice muncitorilor să execute reparaţii la instalaţia electrică a maşinii.

MĂSURI DE SECURITATE LA FOLOSIREA MASINII DE GAURIT SI DE INSURUBAT

Art. 277. Pentru reducerea riscului de electrocutare, rănire sau incendiu în timpul utilizării
maşinii de înşurubat cu acumulator, trebuie respectate următoarele norme de securitate şi
utilizare:
- păstraţi curăţenia la locul de muncă; dezordinea creşte riscul accidentelor;
- protejaţi-vă contra şocurilor electrice; evitaţi contactul direct cu suprafeţe legate la
împământare: ţevi, radiatoare, frigidere etc;
- nu lăsaţi persoane neautorizate să lucreze la maşină; nu lăsaţi alte persoane să atingă maşina
sau cablul de alimentare; îndepărtaţi-le de locul de muncă;
- aranjaţi-vă sculele într-un loc sigur; sculele pe care nu le utilizaţi trebuie păstrate într-un loc
uscat, închis şi nu trebuie ţinute la îndemâna copiilor;
- este interzis lucrul la maşina de găurit având îmbrăcăminte cu mâneci largi ori cu părul lung
descoperit care ar putea fi antrenat de sculă în mişcare de rotaţie;
- purtaţi ochelari de protecţie; folosiţi şi o mască dacă lucrul produce praf;
- utilizaţi dispozitive de colectare a prafului; dacă sunt disponibile dispozitive de colectare a
prafului, asiguraţi-vă că sunt conectate şi utilizate corespunzător;
- asiguraţi piesa pe care o lucraţi; folosiţi un dispozitiv de strângere sau o menghină pentru a

24
 fixa piesa; în felul acesta, ea va fi fixată mai sigur decât dacă o ţineţi cu mâna şi, în plus, veţi
avea ambele mâini libere pentru a manevra maşina;
- nu folosiţi maşina când sunteţi sub influenţa oboselii, alcoolului sau medicamentelor;
- evitaţi poziţiile de lucru obositoare; menţineţi-vă în permanenţă echilibrul;
- utilizaţi maşina cu grijă; ţineţi maşina curată pentru perfomanţe cât mai bune şi creşterea
siguranţei în exploatare; urmaţi instrucţiunile pentru ungere şi schimbarea accesoriilor; în caz de
defecţiune, contactaţi un centru service autorizat pentru reparaţii;
- scoateţi cheile de scule; înainte de a porni maşina asiguraţi-vă că au fost îndepărtate cheile şi
alte scule de reglare;
- evitaţi pornirea accidentală; în timp ce conectaţi aparatul la reţeaua electrică nu ţineţi degetul
apăsat pe butonul de pornire; înainte de a conecta aparatul la reţeaua electrică, asiguraţi-vă că
întrerupătorul este în poziţia oprit;
- atenţie; fiţi întotdeauna atenţi la ceea ce lucraţi; acţionaţi cu simţul răspunderii; nu folosiţi
niciodată maşina când sunteţi obosiţi;
- verificaţi părţile defecte ale maşinii; periodic, verificaţi cu grijă perfecta funcţionare a
dispozitivelor de securitate sau a pieselor; verificaţi dacă funcţionarea pieselor în mişcare este
corectă, dacă ele nu se gripează sau dacă şi alte piese nu sunt defecte; toate componentele
trebuie montate corect şi îndeplinite toate condiţiile de funcţionare impecabilă a maşinii; nu
folosiţi niciodată o maşină la care întrerupătorul nu porneşte şi nu opreşte maşina corect;
- asiguraţi-vă întotdeauna că aveţi o suprafaţă de sprijin corespunzătoare;
- nu atingeţi piesele în mişcare;
- maşina nu trebuie să fie umedă şi nu trebuie să se lucreze în mediu umed.

MĂSURI DE SECURITATE LA ACTIVITATEA DE SUDARE ȘI TĂIERE A

METALELOR

SUDAREA PRIN TOPIRE

Art. 278. Îmbrăcămintea de protecţie va fi tratată ignifug purtată în aşa fel încât să nu prezinte
zone în care să fie reţinuţi stropi de metal topit împoşcaţi în timpul lucrului.
Art. 279. La lucrările de sudare şi tăiere a metalelor prin topire, executate în apropierea
instalaţiilor electrice, locurile de muncă vor fi protejate cu ecrane şi paravane, astfel încât să fie
exclusă posibilitatea de atingere accidentală a părţilor aflate sub tensiune. Dacă lucrările se
execută chiar asupraunei părţi componente a instalaţiei electrice, aceasta va fi scoasă de sub
tensiune, va fi semnalizată şi asigurată, conform normelor pentru lucru cu instalaţii electrice,
până la sfârşitul lucrului.
Art. 280. Pentru protejarea lucrătorilor care lucrează în vecinătatea locului de sudare

25
 (exceptând sudorul ţi ajutoarele acestuia), se vor izola locurile de muncă ale sudorilor prin
panouri fixe sau transportabile, din lemn ignifugat, tablă sau alte materiale opace, neinflamabile,
având înălţimea de cel puţin 2 m.
Art. 281. Carcasele echipamentelor de sudare, mesele de sudare şi piesele metalice care
sudează vor fi legate la prize de pământ corespunzătoare, conductorul de nul sau la un
declanşator de curent de defect.
Art. 282. Pentru ca radiaţia termică să nu aibă influenţă asupra sudorului se vor lua măsuri de
diminuare a acestuia.

SUDAREA CU ARC ELECTRIC

Art. 283. Instalarea echipamentelor de sudare cu arc electric se va face în aşa fel să se reducă
riscurile de şocuri electrice care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari decât tensiunea de
mers în gol.
Art. 284. Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental a circuitului de
sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul.
Art. 285. Pentru a evita contactele electrice între circuitul de sudare şi elementele conductoare
străine de instalaţie, situate în zona de lucru şi pe care este posibil să fie pus un portelectrod sau
un cap pentru sudare sau pe care s-ar putea amorsa un arc electric, se vor folosi mijloace de
protecţie ale acestora cum ar fi: ecrane izolante, distantoare etc;
Art. 286. În cazul în care nu se pot aplica măsurile de mai sus se vor stabili legături echidistante
cu ajutorul unor cabluri izolante, având secţiunea corespunzătoare, între piesa de sudat şi
elementele conductoare străine de instalaţia de sudare;
Art. 287. Este interzis ca circuitul de sudare să vină în contact cu buteliile de gaz protector,
aflate în apropierea piesei de sudat.
Art. 288. La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat este strict interzisă
utilizarea unor elemente conductoare străine de izolaţie (şine, ţevi, schele etc) dacă acestea nu
reprezintă piesa de sudat însăţi.
Art. 289. Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact accidental al
circuitului de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul;
Art. 290. Dacă piesele petru sudat sunt amplasate pe o masă de sudare, cablurile de retur şi de
legături echipotenţiale vor fi racordate la masă.
Art. 291. În cazul în care doi sau mai mulţi sudori lucrează aproape unii de alţii şi în mod
deosebit, pe aceiaşi piesă, vor fi luate măsuri speciale în ce priveşte racordarea surselor pentru
sudare la reţeaua de alimentare şi la piesa de sudat, în scopul eliminării tensiunii de mers în gol,
ce poate să apară între doi portelectrozi sau între două capete pentru sudare la reţeaua de

26
 alimentare şi la piesa de sudat, în scopul eliminării tensiunii de mers în gol, ce poate să apară
între doi portelectrozi sau între două capete pentru sudare.
Art. 292. Dacă una sau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt scoase de sub
tensiune, ele vor fi deconectate atât de la reţeaua de alimentare cât şi de la circuitul de sudare
comun pentru înlăturarea pericolelor datorate tensiunilor de retur.
Art. 293. Interconectarea mai multor surse pentru sudare se va face numai de către un expert.
Art. 294. Dacă se efectuează lucrări de reparare sau întreţinere, echipamentul de sudare va fi
decuplat atât la partea de alimentare cât şi pe partea de utilizare.
Art. 295. Orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punerea sub tensiune a
sursei pentru sudare.
Art. 296. Dacă sudorul îşi întrerupe lucrul sau îşi părăseşte postul de lucru, sursa pentru sudare
sau cicuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât instalaţia să nu poată fi pusă în
mod accidental în funcţiune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
Art. 297. În cazul utilizării unui aparat trifazat ce deserveşte mai multe posturi de sudare sau în
cazul mai multor surse pentru aceiaşi piesă de sudat sau pentru piese interconectate, sudorii vor
lucra suficient de departe unii de alţii şi vor fi instruiţi să nu atingă niciodată simultan doi
porelectrozi sau două capete pentru sudare.

Sudarea manuală cu arc electric

Art. 298. În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi aşezat sau agăţat de un suport izolat,
astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la sursa de alimentare a
circuitului de sudare. Se interzice categoric ţinerea portelectrodului sub braţ, pentru a preveni
scurgerile curentului electric prin corp.
Art. 299. Conductorii electrici, mobili folosiţi la racordarea la reţea şi cablurile pentru
alimentarea circuitului de sudare vor fi feriţi împotriva deteriorării în timpul exploatării şi al
transportului şi în mod special împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum şi a trecerii
peste ei cu mijloace de transport. Cablurile mobile vor fi uşoare şi flexibile, păstrându-se în
colaci când nu se execută opetaţia de sudare.
Art. 300. La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată, în cazul în
care cablurile respective nu vor putea fi înlocuite imediat, zonele deteriorate vor fi reparate
imediat, prin îndepărtarea zonei deteriorate şi realizarea unei îmbinări în porţiunea respectivă.
Izolarea cu bandă izolatoare a zonei reparate, nu este suficientă şi în consecinţă este obligatorie
folosirea bucşelor de protecţie din material izolant, care să acopere în întregime zona reparată.
Starea izolaţiei cablurilor de alimentare a circuitului de sudare se va verifica înainte de începerea
lucrului (schimbului).

27
Art. 301. Înainte de operaţia de îmbinare a cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare,
echipamentul de sudare va fi deconectat de la reţea.
Art. 302. Zonele de îmbinare a cablului pentru alimentarea circuitului de sudare vor asigura o
bună conductibilitate, securitate faţă de solicitările mecanice şi o izolare perfectă în special în
zona de îmbinare;
Art. 303. Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau tăiere se va realiza
prin lipire la cald, prin sudare sau cu mufe de conecxiuni izolate.
Art. 304. Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă utilizarea unor
improvizaţii. Racordarea se va realiza numai cu cleme de strângere, bornă cu şurub, bne strânse,
cu poli magnetici, cu condiţia ca suprafeţele de contact să fie netede şi curate.
Art. 305. În cazul în care portelectrozii şi capetele pentru sudare nu sunt utilizaţi, vor fi astfel
amplasaţi încât să fie izolaţi. Electrodul va fi scos din portelectrod.
Art. 306. Posturile fixe pentru sudarea manuală cu arc electric vor fi prevăzute cu un suport
electroizolant pentru fiecare portelectrod, pe care să se aşeze portelectrodul în perioadele de
pauză. Este strict interzisă aruncarea la întâmplare a portelectrodului chiar dacă nu este sub
tensiune, indiferent de caracterul fix sau mobil al postului de sudare.
Art. 307. La sudarea manuală cu electrozi înveliţi, sudorii vor purta în mod obligatoriu mănuşi
şi în timpul înlocuirii electrozilor.
Art. 308. Echipamentele (sursele) de sudare antrenate de motoare cu combustie internă vor fi
instalate astfel încât să prevină intoxicaţiile ce pot fi provocate de gazele de eşapament. Se
interzice lucrul cu echipamente de sudare defecte sau în stare necorespunzătoare.
Art. 309. Pentru racordarea la reţea, executarea legăturilor fixe, inclusiv montarea pieselor, se
va face numai de către electricieni calificaţi în astfel de lucrări, care vor respecta toate
prescripţiile în vigoare referitoare la instalaţiile electrice.
Art. 310. Dacă legarea la reţea a unui echipament de sudare se realizează fără fişă şi priză se va
prevedea la locul de racordare un întrerupător cu ajutorul căreia să se scoată de sub tensiune
concomitent toţi conductorii de alimentare.
Art. 311. Dacă legarea la reţea se face prin prize cu capace metalice, capacele vor fi legate la
centura (priza) de împământare.
Art. 312. La echipamentele de sudare care nu sunt racordate prin fişă, conductorii de racordare
la reţea se vor fixa cu papuci şi vor fi astfel dispuşi încât să se excludă posibilitatea deteriorării
izolaţiei lor, din cauza frecării lor de apărătorile de borne.
Art. 313. În cazul în care urmează să se execute lucrări de recepţie sau de curăţire a
echipamentelor de sudare sau când se schimbă locul lor de amplasare, acestea vor fi scoase de
sub tensiune, prin deconectare de la reţea.

28
Art. 314. Nu se vor utiliza decât echipamente de sudare omologate care vor îndeplini condiţiile
de electrosecuritate.
Art. 315. Echipamentele de sudare, generatoarele şi transformatoarele de sudare vor fi
prevăzute cu dispozitive speciale, care să permită schimbarea nepericuloasă a electrozilor pentru
sudare. Totodată vor fi protejate împotriva atingerii accidentale, prin legarea lor la prize de
pământ sau la conductorul de nul.
Art. 316. Este interzisă sudarea concomitentă pe aceeaşi piesă cu două instalaţii de sudare
manuală cu arc electric de curent continuu cu poilarităţi opuse.
Art. 317. Tăierea cu arc electric şi arc-aer
Art. 318. În cazul tăierii şi crănţuirii cu arc electric (electropneumatic) se vor respecta
prescripţiile privitoare la sudarea cu arc electric manuală.
Art. 319. La tăierea cu arc-aer, vor fi luate măsuri deosebite de protecţie împotriva incendiilor.
Art. 320. Sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector
Art. 321. Îmbracamintea sudorilor care efectuează lucrări de sudare cu arc sub protecţie de gaze
şi a ajutoarelor acestora va îndeplini următoarele condiţii:
Art. 322. a) Vor fi confecţionate din material dens, tratat ignifug şi căptuşit;
Art. 323. b) Nu vor avea buzunare, pentru a nu permite strecurarea particolelor incandescente
înăuntrul lor;
Art. 324. c) Se vor încheia cu nasturi, de preferinţă prin spate şi vor fi croite până sus la gât;
Art. 325. d) Pentru sudarea cu arc WIG şorţurile din piele utilizate de sudori vor fi purtate peste
haina de lucru.
Art. 326. Pentru protecţia ochilor şi a feţei împotriva radiaţiilor şi stropilor de metal topit, la
sudarea cu arc şi electrozi înveliţi, sudorii vor folosi masca specială cu cască prevăzută cu filtru
de lumină.
Art. 327. Alegerea sticlei filtrante pentru protecţia ochilor se face în funcţie de gazul protector
folosit (argon, heliu, hidrogen, bioxid de carbon) şi de circuitul de sudare în aşa fel încât
radiaţiile ultraviolete şi infraroşii să fie adsorbite.
Art. 328. În cazul sudării cu arc MIG şi MAG, din cauza curentului de sudare de valoare mare
utilizat, a radiaţiilor puternice şi a căldurii degajate, se vor lua măsuri deosebite:
Art. 329. Se vor purta veste speciale de piele cu mâneci sau şorţuri cu mâneci şi platcă
detaşabile, din piele încheiate până sus la gât;
Art. 330. Când părţile interioare ale corpului sunt şi ele expuse radiaţiilor puternice ultraviolete
şi infraroşii, cum se întâmplă când se sudează ghemuit. În spaţiile mici sau alte situaţii se vor
purta pantaloni din piele sau şorţuri speciale;
Art. 331. Mâinile şi antebraţele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de metal
incandescent, ca şi cele provocate de radiaţiile ultraviolete, prin mănuşi de piele speciale cu

29
 manşete lungi.
Art. 332. Arsurile la picioare, provocate de stropi sau scurgeri de metal topit, vor fi evitate prin
purtarea de încălţăminte.
Art. 333. Pentru prevenirea zdrobirii degetelor sau a labei piciorului, prin căderea sau
alunecarea pieselor grele de pe masa de sudură, încălţămintea sudorului va fi de securitate (cu
bombeu întărit).
Art. 334. Încălţămintea sudorilor care lucrează cu arc electric protejat în mediu de gaz va fi
electroizolantă.
Art. 335. În cazul în care ventilaţia locală nu este suficientă şi nici nu poate fi îmbunătăţită,
când se sudează prin procedee MIG, cupru, aluminiu, magneziu şi aliajele lor, sau când există
pericolul degajării de vapori foarte toxici de plumb, cadmiu sau beriliu se va utiliza un aparat
respirator cu aducţie de aer sau independent (cu butelie).
Art. 336. La sudarea metalelor neferoase şi a aliajelor lor se va lua în considerare protejarea
sudorilor şi a personalului auxiliar care lucrează în aceeaşi încăpere. În cazul lucrărilor cu aliaje
de care conţin beriliu şi cadmiu, chiar dacă se lucrează în aer liber, protecţia căilor respiratorii
este obligatorie.
Art. 337. Înainte de începerea lucrului, suprafeţele materialului ce urmează a fi sudat vor fi bine
curăţate şi uscate, pentru a reduce degajările de fum şi gaze şi pentru a asigura condiţii bune de
lucru. Îndepărtarea prefului, grăsimilor şi a stratului de vopsea se va face folosind substanţe
adecvate. Curăţirea nu va fi înlocuită prin reglarea unui jet mai puternic de gaze. Piesele vor fi
uscate, fără umă de tricloretilenă, pentru a se evita formarea de fosgen (gaz extrem de toxic) în
timpul sudării.
Art. 338. La sudarea metalelor neferoase nu se admite în nici un caz, degresarea suprafeţelor cu
tricloretilenă şi dicloretilenă.
Art. 339. Este interzis să se utilizeze substanţe pentru degresare (benzină, tricloretilenă) în
încăperi în care se sudează. Dacă acest lucru este absolut necesar se vor lua măsuri care să
preîntâmpine pericolul de incendiu.
Art. 340. Pentru evitarea pericolului datorat gazului de protecţie (asfixie prin înlocuirea aerului
sau diluarea oxigenului) se vor controla zilnic robinetele şi joncţiunile buteliilor (controlul
etanşeităţii), iar în cazul lucrului pe schimburi, aceasta se va face de două ori pe schimb, la
începutul sau după pauza de masă şi în cazul întreruperii totale a lucrului.
Art. 341. Pentru evitarea degajărilor toxice datorate straturilor de acoperire, se vor curăţa
perfect piesele de sudat pe o lăţime de 10-15 cm de aceste straturi (exemplu: răzuire, sablare,
periere, degresare etc).
Art. 342. Atât la sudarea în mediu de gaz protector cât şi la cea cu plasmă, pentru prevenirea
degajării de gaze toxice se va face curăţirea straturilor de acoperire, se vor controla atent piesele

30
 de sudat, dacă sunt perfect uscate şi nu conţin urme de degresat.
Art. 343. În cazul preîncălzirii generale sau locale a pieselor, se va asigura protecţia sudorului
contra arsurilor. La sudarea pieselor cu gabarit mare, când sudorul se află pe piesă sau în
interiorul acesteia se va utiliza o platformă care să izoleze sudorul contra temperaturii ridicate a
metalului încălzit.
Art. 344. Este interzis a se depozita în atelierul de sudură recipiente ce conţin degresanţi
halogenaţi. Este interzisă sudarea în încăperile în care sunt depozitate recipiente cu degresanţi
halogenaţi.
Art. 345. Este interzisă amplasarea recipientelor butelie cu heliu şi argon, în apropierea
locurilor în care se sudează până la o distanţă de cel puţin 5 m.
Art. 346. Instalaţia pentru sudare şi scutul de protecţie vor fi îngrijite cu atenţie, ele fiind
expuse unor temperaturi ridicate în timpul lucrului. Nu se admite începerea lucrului dacă se
constată spărturi, fisuri sau alte deteriorări ale instalaţiei.
Art. 347. Alimentarea cu gaz protector, la sudarea cu electrozi cu conţinut de thoriu, va fi
întreruptă numai după răcirea capătului electrodului.
Art. 348. La sudarea în mediu protector cu argon se vor respecta cu stricteţe distanţele minime
dintre electrodul de wolfram şi piesă, în caz contrar se produce arderea rapidă a electrodului cu
degajări de gaze nocive şi radiaţii deosebit de puternice.
Art. 349. Este interzisă atingerea sau lăsarea din mână a echipamentului pentru sudarea în
mediu protector de argon, atât timp cât acesta se află sub tensiune de mers în gol. Întreruperea
automată a circuitului are loc câteva secunde de la stingerea arcului electric. Instalaţia va
semnaliza întreaga perioadă de timp în care se află sub tensiunea de mers în gol.
Art. 350. După pornirea instalaţiei nu se permite accesul la părţile componente ale acesteia.
Art. 351. La sudarea în mediu protector de argon şi tăierea cu plasmă, furtunul de alimentare cu
apă de răcire a echipamentului pentru sudare va fi etanş şi bine racordat. Ieşirea apei din capul
pentru sudare va fi controlabilă, iar în cazul opririi apei de răcire, se va întrerupe imediat
sudarea/tăierea şi se va remedia defecţiunea.
Art. 352. Pentru instalaţia de încălzire electrică a gazului se vor folosi tensiuni de maxim 24V.
Pentru prevenirea arsurilor, instalaţia va fi prevăzută cu apărători. Nu se admit modificări,
descompletări sau improvizaţii.
Art. 353. Echipamentul de sudare cu arc atom (în mediu protector de hidrogen) va fi prevăzut
cu un dispozitv care să asigure scoaterea automată a transformatorului din circuit, la întreruperea
arcului electric.
Art. 354. La terminarea lucrului se va verifica sistemul de întrerupere automată a gazului.
Art. 355. La sudarea în curent continuu, echipamentul pentru sudare va fi lăsat din mână numai
după oprirea convertorului.

31
Art. 356. Amplasarea posturilor de sudare în mediu protector de argon va exclude posibilitatea
de scurgere şi pătrundere a gazului, în încăperile învecinate şi amplasate dedesubt.
Art. 357. La tăierea cu plasmă şi în mod special la instalaţiile cu arc transferat, vor fi luate
măsuri pentru prevenirea accidentelor care pot fi generate de împroşcările de metal topit.
Art. 358. La sudarea cu plasmă se vor utiliza următoarele mijloace individuale de protecţie:
Art. 359. - pentru protecţia capului, ochilor şi a căilor respiratorii se va utiliza mască tip cagulă
de sudură cu sistem de aducţie a aerului;
Art. 360. - pentru protecţia membrelor superioare se vor utiliza mânecuţe din material
termorezistent şi termoreflectant;
Art. 361. - pentru protecţia umerilor şi a părţii superioare a toracelui se va utiliza pelerină din
material termorezistent şi termoreflectant;
Art. 362. - pentru protecţia părţii frontale a corpului se va utiliza şorţ cu pieptar din material
termorezistent şi termoreflectant;
Art. 363. - pentru protecţia membrelor inferioare se vor utiliza jambiere din material
termorezistent şi termoreflectant;
Art. 364. - pentru protecţia împotriva zgomotului se vor utiliza antifoane şi căştile antizgomot

MĂSURI DE SECURITATE LA UTILIZAREA SCULELOR DE MÂNĂ

Art. 365. Folositi scule de cea mai bună calitate și adaptate muncii pe care doriți să o efectuați.
Art. 366. Purtați ochelari de protecție la toate lucrările pentru a vă proteja de parf, așchii,
radiații luminoase etc. purtați mănuși de protecție pentru toate lucrările pentru protejarea
împotriva așchiilor, șocuri, arsuri etc. Nu lucrați niciodată sub tensiune sau în apropierea
surselor de tensiune fără a utiliza sculele electroizolante.
Art. 367. Fiecare sculă este destinată pentru o anumită utilizare. Nu folosiți scula pentru o
lucrare nerecomandată acesteia. Utilizarea sculei adecvate va asigura confort, productivitate și
securitate. Nu modificați geometria sculei (polizare, sudură, încălzire excesivă) pentru ca veti
modifica caracteristicile acesteia si ar putea-o fragiliza.
Art. 368. Asigurați-vă o bună poziție pentru lucru; trageți cheia spre d-stră, evitând împingerea
acesteia.
Art. 369. Nu folosiți scule în mm pentru șuruburile sau piulițele în inch. Pentru eforturi mai
mari este preferabilă utilizarea cheilor inelare sau capete de chei tubulare.
Art. 370. Nu depășiți capacitatea de lucru a sculei folosind prelungitoare sau lovituri de ciocan
pe o cheie standard. Numai cheile de șoc au această posibilitate de utilizare.
Art. 371. La utilizarea capetelor de impact este obligatorie folosirea componentelor de montare
pe mașină. Nu interveniți niciodată asupra capetelor pe mașină în timpul funcționării acesteia.

32
 Purtați ochelari de protecție și mănuși în timpul lucrului.
Art. 372. Capetele chei tubulare manuale nu se folosesc niciodată pe mașini pneumatice sau
electrice.
Art. 373. Pentru lucrările sub tensiune utilizați o sculă la 1000 V. Nu lăsăti mână liberă în
apropierea șurubului asupra căruia interveniți cu surubelnița. Purtați ochelari de protecție și
mănuși în timpul lucrului. Nu folosiți surubelnița ca poanson, levier sau daltă.
Art. 374. Alegeți întotdeauna șurubelnița potrivită pentru surub și dimensiunea corectă pentru a
evita deteriorarea șurubului, a capului șurubelniței sau a lamei acesteia. Pentru a conserva
caracteristicile șurubelnițelor nu interveniți asupra acestora prin încalzire sau modificări ale
lamelor. Pentru deblocări folosiți șurubelnițe mecanice care sunt prevăzute cu hexagon,
permițănd utilizarea unei chei. Nu utilizați clești.
Art. 375. Respectați capacitatea de tăiere a cleștilor tăietori în funcție de duritatea și diametrul
firului de tăiat. Nu încălziți sau modificați ciocurile cleștelui pentru a nu modifica caracteristicile
acestuia.
Art. 376. Executați taierea firului pe axa acestuia nu diagonal. Tăiați în partea inferioara a tăișu-
lui nu spre vărfuri.
Art. 377. Nu loviți ciocan pe ciocan, piesa dură de piesa dură pentru a evita posibilele
accidente. Ciocanele pot provoca scântei deci nu le folosiți în apropierea mediilor sau zonelor
inflamabile sau cu pericol de explozie.
Art. 378. Verificați sculele de lovire înainte de utilizare. Nu folosiți ciocane cu cozi deteriorate
sau joc în îmbinare. Nu folosiți scule de lovire cu floare sau lipsă de material. Nu folosiți dălțile
pe post de levier. Când alegeti dimensiunea unui ciocan tineți cont că diametrul suprafeței de
lovire să fie cu aproximativ 10 mm mai mare ca cel al suprafeței de impact.
Art. 379. Folosit întotdeauna scule cu manere de protecție care vă conferă securitate și un mai
mare confort in timpul lucrului(dălți, punctatoare etc.)
Art. 380. Purtați ochelari și mănuși de protecție pentru toate operațiile de tăiere, găurire, sau
manipulari ale tablelor sau pieselor metalice în curs de prelucrare.
Art. 381. Nu vă plasați mâinile în zone în care sar așchii sau bucăți de metal. Foarfecele sunt
destinate pentru tăierea tablelor, nu a cablurilor sau firelor; respectați întotdeauna capacitățile de
tăiere prescrise pentru fiecare tip.
Art. 382. Presa sau un element de străngere nu este un element de ansamblare permanent deci
nu le utilizați pentru platforme sau alte ansambluri constructive. Nu folosiți aceste scule pe ma-
teriale supuse la șocuri sau vibrații deoarece acestea s-ar putea desface.
Art. 383. Pentru utilizarea menghinei fixați-o întotdeauna ferm pe un suport bine dimensionat.
Nu modificați geometria și nu reparați o menghină. Purtați ochelari de protecție și mănuși în
timpul lucrului.

33
Art. 384. Alegeti poziția de lucru în așa fel încât să fiți pe axa menghinei. Nu folosiți prelungi-
toare sau ciocanul pentru a mări forța de străngere. Nu executați blocaje puternice ale menghinei
la extremitatea bacurilor.
Art. 385. La activitățile de amenajre și întreținere a spațiilor verzi și a celor care împrejmuiesc
unitatea se vor folosi numai unele corespunzătoare, fără improvozații, cu elemente lipsă sau cu
defecțiuni de construcție. Echipamentele acționate electric vor avea cordoanele de alimentare în
stare perfectă de funcționare și alimentarea lor se va face de la prize și prelungitoare fără
impovizații sau aflate în stare avansată de uzură. Uneltele tăioase și înțepătoare (foarfeci, clești,
cuțite, ferăstraie) se vor manevra cu atenție sporită iar depozitarea lor se va face cu luarea
măsurilor pentru acoperirea sau protejarea elementelor vătamătoare.
Art. 386. Recomandările de la articolul anterior se vor lua respecta și la lucrările de tâmplările
și reparații curente. Acolo unde se utilizează echipamente și unele care produc așchii sau
elememente ce se pot fi proiectate în ochii lucrătorului, acesta va purta obligatoriu ochelarii de
protecție.

MĂSURI DE SECURITATE LA UTILIZAREA POLIZOARELOR

Art. 387. Când se lucrează la polizor trebuie urmărit ca:
 Să nu se staţioneze în planul de rotire a pietrei polizorului.
 Să nu se apese cu putere piesa sau scula care se ascute pe piatra de polizor.
 Să nu se ascută piesele pe suprafeţele laterale ale pietrei.
 Să nu se lucreze fără suport şi fără ecran de protecţie.
 Să se fixeze suportul la nivelul centrului pietrei de polizor.
 Să nu se lucreze la polizor fără ochelari de protecţie.
 Maşinile şi instalaţiile de la care se degajă în timpul lucrului aşchii sau alte particule solide sau
lichide vor fi prevăzute cu ecrane de protecţie sau paravane care să oprească proiectarea lor.
 Aşchiile nu se îndepărtează prin suflare deoarece pot să intre în ochi.
 Nu se strâng cu mâna aşchiile rezultate în timpul prelucrării. In acest scop se foloseşte o perie şi
un cârlig.

MĂSURI DE SECURITATE LA ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR

TEHNICO-SANITARE ŞI DE ÎNCĂLZIRE

Art. 388. Operaţiile de prelucrare a ţevilor (tăierea, îndoirea, fasonarea etc.) vor fi executate pe
bancul de lucru din atelierele de semifabricate. Se interzice executarea operaţiilor de prelucrare a
ţevilor pe schelele de montaj, cu excepţia ajustării racordurilor între conducte, în vederea

34
 definitivării poziţiei de montaj.
Art. 389. Prelucrarea ţevilor metalice în vederea executării "poziţiilor" sau a prefabricatelor,
precum şi operaţiile de pilire, găurire, lipire şi sudare a ţevilor şi confecţiilor metalice, se vor
efectua cu scule, dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi cu respectarea normelor
specifice de securitate a muncii privitoare la operaţiile respective.
Art. 390. Lucrătorul care va exploata si întreţine instalaţiile de încălzire termică trebuie sa
respecte următoarele reguli:
 să cunoască instalaţia şi să respecte limitele de temperatură indicate în proiect
 să menţină în permanenţă corpurile de încălzire în stare perfecta de curăţenie;
 să îndepărteze imediat toate scurgerile de agent termic care apar la dopuri, robinete, îmbinări
demontabile sau armături;
 să înlocuiască aparatele şi armăturile ce prezintă defecte de etanşeitate;
 să menţină protecţia anticorozivă corespunzătoare a tuturor suprafeţelor protejate, prin revopsire
periodică ;
 să menţină în stare bună de funcţionare toate aparatele şi armăturile;
 să nu amplaseze mobilier sau alte elemente de obturare în fata aparatelor, armăturilor etc. care să
blocheze accesul pentru verificare, curăţare sau reparare;
 înainte de a începe perioada de încălzire se efectueze o verificare generala a corpurilor de
încălzire, a armăturilor şi dispozitivelor montate pe conducte, să verifice dacă armăturile se
închid etanş;
 periodic să manevreze uşor armăturile de închidere şi dezaerisire, chiar dacă nu este nevoie,
pentru a evita blocarea acestora datorită depunerilor de piatră sau impurităţi;
 să verifice starea izolaţiei termice, în special a conductelor montate în subsoluri, canale termice
sau plafoane false.
Art. 391. Pentru o bună funcţionare a centralelor termice trebuie respectate următoarele reguli:
 controlul stării de etanşeitate a cazanului, canalului şi coşului de fum;
 urmărirea aparatelor de măsură şi control şi menţinerea lor in permanentă stare de funcţionare;
 verificarea permanentă a stării depozitelor de combustibil pentru a se evita scăpările de gaze sau
combustibil lichid;
 nu se permit instalaţii improvizate pentru alimentarea cu combustibil sau energie electrică;
 în jurul cazanului şi în general în centrala termică se va menţine curăţenie;
 la începutul fiecărei perioade de încălzire se va face o verificare generală a elementelor
cazanului şi a celorlalte echipamente;
 periodic şi în mod obligatoriu, la începutul perioadei de încălzire se va face o verificare a
instalaţiei de aerisire (vase, ventile etc.).
 verificarea metrologica, a filtrelor, a elementelor de constructie si automatizarii se face de către

35
 personal autorizat;
Art. 392. Centralele termice proprii vor fi exploatate de către personalul calificat şi autorizat,
conform prescripţiilor tehnice ISCIR iar personalului nu îi este permis accesul decât la partea de
reglaje ale temperaturii și/sau programări. Orice defecțiuni va fi anunțate superiorului sau
conducătorului locului de muncă.

Măsuri de securitate şi sănătate în muncă în utilizarea echipamentelor de muncă necesare

operaţiilor de sudură prin polifuziune ( trusa de sudura prin polifuziune pentru tevi din PP-R )
Art. 393. Aceasta trusa este un sistem complet utilizat pentru realizarea atat a retelelor
interioare de distributie a apei potabile si a apei calde menajere cat si a sistemelor de incalzire.
Acest aparat se foloseste pentru lipirea prin polifuziune al tevilor din polipropilena.
Art. 394. Caracteristicile acestui produs o reprezinta controlul precis al temperaturii o
dependenta ridicata, siguranta in exploatare si fara deformarea materialelor plastice lipite.
Art. 395. Teava din polipropilena reticulara reprezinta un material plastic, obtinut prim
polimerizarea polipropilenei, caracterizat prin proprietati deosebite, precum : rezistenta si
functionalitate pe termen lung, stabilitate dimensionala, chiar si in conditii de temperatura
ridicata, usurinta si rapiditate in procesul de montare.
Art. 396. Conditii de ambient : cu acest aparat nu se pot realiza operatii de lipire la o inaltime
mai mare de 1000 m fata de nivelul mari
Art. 397. Temperatura de lucru in mediu ambiant-20 C- 50 C;
Art. 398. Temperatura relativa 45-95 C;
Masuri de siguranta personala
Art. 399. In timpul utilizarii aparatului nu atingeti partile electrice ale acestuia pentru evitarea
ranirilor personale.
Art. 400. Cand aparatul porneste, placa metalica se incalzeste. Este interzisa atingerea partii
metalice.
Art. 401. Evitati contactul dintre partile incalzite ale aparatului si stecherul sau cablul electric.
Art. 402. Legati aparatul la o priza de 220 V cu impamantare.
Art. 403. Daca lampa rosie de control nu se aprinde in timpul utilizarii aparatului, inseamna ca
aceasta este defect si trebuie oprit imediat;
Art. 404. In timpul lucrului cu aparatulevitati contactul acestuia cu combustibili si lichide
inflamabile
Art. 405. Nu permiteti contactul aparatului cu apa;
Art. 406. Evitati socurile datorate lovirii aparatului
Art. 407. Nu folositi aparatul de sudura pentru un alt tip de tevi decat cele din material plastic;
Art. 408. Nu atingeti partile de plastic incalzite ale tevilor atunci cand aparatul lipeste;

36
Art. 409. Nu lasati copii si animalele in zona de lucru cu aparatul de sudura;
Art. 410. Dupa utilizarea aparatului acesta trebuie lasat sa se raceasca dupa care se aseaza la loc
trusa;
Art. 411. Aparatul este cu autoracire, utilizand aerului din ambient. Evitati racirea cu apa!1
Art. 412. Orice interventie asupra aparatului, pentru repararea lui trebuie facuta de personal
calificat;
Instructiuni de utilizare
Art. 413. Inainte de montaj, matritele si partile care se asambleaza trebuie bine curatate cu o
carpa, iar teava trebuie taiata drep;
Art. 414. Scate-ti aparatul de sudura din ambalaj si asezati-l pe suport;
Art. 415. Montati pe aparat matrita cu diametrul corespunzator tevii si fitingurile de sudat.
Acestea se fixeaza cu un surub ce va trece prin gaurile ce exista in partea activa si care se va
stringe cu cheia hexagonala imbus;
Art. 416. Setati indicatorul de temperatura al aparatului la 270 C
Art. 417. Inainte de a utiliza prima data aparatul, efectuati un test in aer liber. Testul se executa
in aer liber deoarece se utilizeaza un material special ca izolatie intre placa incazitoare si corpul
aparatului. La prima utilizare a aparatului, datorita incalzirii materialului izolant se pruce fum si
se degaja un miros neplacut. Dupa o scurta perioada aceste efecte neplacute dispar, functionarea
aparatului revenind la normal.
Art. 418. Aparatul este echipat cu un buton, iar ledul ROSU se aprinde la punerea in functiune.
Cand se atinge temperatura de lucru, acest led se stinge.
Art. 419. Aparatul este echipat cu rezistenta dubla. Pentru o incalzire mai rapida, se pot folosi
ambele butoane. Dupa incalzire aparatului, oate ramane pasat numai unul din acestea.Cand se
atinge temperatura setata, se apropie usor capatul tevii de matrita mama, respectand unghiul
corect, fitingul fiind pozitionat de cealalta parte, in matrita tata.
Art. 420. Folositi matritele din doatre pentru a efectua conexiunile intre tevi si fitinguri;
Art. 421. Dupa ce ati efectuati sudura, executati testul de etanseitate, introducand apa sub
presiune in tevile sufdate.
Art. 422. Nu demontati aparatul pentru reparatii;
Art. 423. Clientul isi asuma intreaga responsabilitate in cazul in care nu se respecta
instructiunile de utilizare;
Art. 424. Este interzisa utilizarea matritelor uzate in procesul de sudura;
Art. 425. Matritele se curata cu o carpa curata, imbibata cu apa si alcool
Art. 426. Etapele de realizare a unei imbinari:
Art. 427. Se debiteaza teava la lungimea dorita;
Art. 428. Se exfolieaza stratul de aluminiu;

37
Art. 429. Se marcheaza tubul se se degreseaza fitingul si capatul de sudat al tubului;
Art. 430. Avand matritele montate se conecteaza aparatului de sudura la retea. Se seteaza
temperatura si se introduc tubul si fitingul in reductii. Purtati manusi de protectie!!
Art. 431. Dupa incalzire tubul si fitingul de pe reductii sunt scoase fiind conectate prin presare
usoara.

MĂSURI DE SECURITATE LA LUCRĂRI DE FINISAJE ZUGRĂVELI ȘI VOPSIRE

Art. 432. La locurile de muncă unde se execută lucrări de finisaj în mediu umed, conductorii
electrici aflaţi sub tensiune vor fi deconectaţi înainte de începerea lucrului
Art. 433. La prelucrarea uscată a tencuielilor în încăperi închise, acestea vor fi în permanenţă
ventilate, pentru evacuarea prafului.
Art. 434. Lucrările de zugrăveli şi vopsitorie exterioare trebuie executate de pe schele sau
leagăne în bună stare. Se interzice utilizarea scărilor suspendate sau a altor mijloace improvizate.
Art. 435. Dacă în încăperile unde se execută zugrăvirea şi vopsirea cu vopsele pe bază de apă se
găsesc conductori electrici sub tensiune, aceştia vor fi deconectaţi înainte de începerea operaţiei
de vopsire.
Art. 436. Lucrările de vopsitorie în spaţii închise, la care se folosesc materiale ce produc vapori
toxici, dăunători sănătăţii oamenilor se vor executa sub ventilaţie intensă cu instalaţii adecvate.
Art. 437. Se interzice folosirea surselor incandescente, focului deschis, fumatului, aprinderea
chibritului etc. în încăperile unde se execută vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.
Art. 438. După vopsirea instalaţiilor de încălzire centrală (inclusiv a elementelor de calorifer),
în timpul funcţionării acestora încăperile trebuie aerisite până la uscarea completă a vopsitoriei.
Art. 439. Nu se admite lucrul cu hainele îmbibate cu substanţe inflamabile.
Art. 440. Este interzis muncitorilor vopsitori să se apropie de surse de foc în hainele de lucru.
Art. 441. Materialele pentru vopsire vor fi păstrate şi transportate în vase bine închise.
Materialele de şters se adună în lăzi speciale cu capace, care se vor amplasa în afara încăperilor
de lucru şi vor fi evacuate şi golite zilnic.
Art. 442. La lucrările de înlocuire a obiectelor sanitare din ceramică (bazine, chiuvete, plăci de
faianță sau gresie) lucrătorii vor fi atenți cum le manipulează și le utilizează pentru a evita
spargerea acestora și evitarea riscurilor de accidentare prin taiere. La prelucrarea plăcilor de
faință și gresie se vor utiliza ochelari de protecție pentru a preveni accidentarea cu particule ce
pot fi proiectate.
Art. 443. La lucrările de desfundare a țevilor de canalizare se va utiliza sonda cu arc. Lucrătorii
sunt obligați să poarte EIP pentru protejarea mâinilor și căilor respiratorii pentru a evita riscul de
accidentare sau contaminare cu diferiți germeni sau bacterii.

38
MĂSURI DE SECURITATE ÎN MUNCĂ PENTRU UTILIZAREA ASCENSORULUI DE
PERSOANE
Art. 444. Ascensorul serveşte exclusiv trasnportului de persoane, în limita sarcinii admise.
Art. 445. Comanda ascensorului se face prin apăsarea butonului etajului dorit.
Art. 446. O comandă greşită se poate anula prin butonul de oprire.
Art. 447. În cazul depăşirii sarcinii nominale cabina nu porneşte din staţie şi va putea să circule
după ce pasagerii în plus vor părăsi cabina.
Art. 448. În cazul opririi cabinei între staţii, apăsaţi butonul de alarmă şi aşteptaţi sosirea
mecanicului. Părăsirea cabinei prezintă pericol de accidentare.
Art. 449. Este interzis fumatul în cabină.
Art. 450. În caz de funcţionare anormală, ascensorul va fi oprit din funcţiune şi se va anunţa
societatea care asigură întreţinerea.

MASURI GENERALE SI SPECIFICE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Art. 451. Principalele riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru activităţile de

pază sunt :
 lovirea de/si in mijloacele de transport, la deplasarea la/si de la locul de munca;
 lovirea la circulatia pe scari, pe holuri inguste sau de mobilierul din dotare;
 întepaturi, taieturi datorate contururilor periculoase ale mobilierului sau materialelor (gresie,
faianta, oglinzi sau geamuri sparte in momentul efectuarii curateniei) ;
 prinderea si lovirea de catre rasturnarea mobilierului ;
 arsuri produse de un incendiu provocat de instalatia electrica, corpuri de incalzit sau abajururi la
corpurile de iluminat;
 accidentări datorita iluminatului scazut noaptea la efectuarea rondului ;
 arsuri provocate datorita contactului accidental cu suprafete fierbinti sau fluide fierbinti ;
 electrocutare prin atingere directa sau indirecta ;
 agresiune fizica in timpul sarcinii de munca ;
 viroze respiratorii in cazul lucrului indelungat la temperaturi scazute sau curenti de aer reci ;
 şoc caloric in cazul lucrului indelungat la temperaturi ridicate ;
 accidentari produse de calamitati naturale – seism, vant, viscol,grindina ;
 îmbolnaviri datorate bacteriilor, virusilor, ciupercilor ( in suspensie in aer sau in apa ) ;
 izolare in timpul noptii in misiunea de paza si protectie a bunurilor ;
 cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare sau dezechilibrare ;

39
 cadere de la înălţime în timpul aplecării peste balustradele caselor de scări sau în cazul
schimbarii neautorizate a corpurilor de iluminat ;
 efectuarea de interventii neautorizate la instalatiile sau echipamentele electrice neprevazute in
sarcina de munca ;
 neutilizarea echipamentului individual de protectie stabilit in Lista Interna de acordare a EIP si
predat de catre angajator pe baza de proces verbal ;
 accidentari datorate adormirii in timpul noptii – monotonia muncii

40