INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU

ACTIVITĂŢI TEHNICO-ADMINISTRATIVE

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE

I .1. CONŢINUT
I .2. SCOP
I .3. DOMENII DE APLICARE
I .4. REFERINŢE /ACTE NORMATIVE
I .5. DEFINIŢII ŞI TERMENI
I .6. REVIZUIREA INSTRUCŢIUNILOR
I .7. RESPONSABILITĂŢI
I .8. ÎNCADRAREA ŞI REPARTIZAREA LUCRĂTORILOR LA LOCUL DE
MUNCĂ
I .9. INSTRUIREA LUCRĂTORILOR, ORGANIZAREA ŞI PERIODICITATEA
INSTRUIRII ÎN CADRUL S.C. IAŞISTING GRUP S.R.L.
I .10. DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
I .11. REPARTIZAREA SARCINII DE MUNCĂ ÎN CADRUL S.C. IAŞISTING
GRUP S.R.L.
I .12. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ ŞI A ACTIVITĂŢILOR

CAPITOLUL II
NOŢIUNI SPECIFICE PENTRU ACTIVITĂŢI TEHNICO-ADMINISTRATIVE

I I .1. MĂSURI DE ELECTROSECURITATE

I I .2. MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
I I .3. MĂSURI DE SECURITATE PRIVIND MANIPULAREA MANUALĂ A
MASELOR
I I .4. MĂSURI DE SECURITATE PENTRU TRANSPORT RUTIER
I I .5. MĂSURI DE SECURITATE PRIVIND CIRCULAŢIA PIETONILOR
I I .6. MĂSURI DE SECURITATE PRIVIND PRELUCRAREA AUTOMATĂ A
DATELOR

BIBLIOGRAFIE

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN

MUNCĂ PENTRU ACTIVITĂŢI TEHNICO-ADMINISTRATIVE

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE

1
I .1. Conţinut
Art .1 Prezentele instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă pentru activităţi
tehnico-administrative cuprind cerinţele necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în
muncă a personalului care desfăşoară activitatea în cadrul
I . 2. Scop
Art .2 Scopul prezentelor instrucţiuni este eliminarea sau diminuarea pericolelor de
accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existente în cadrul activităţilor tehnico-adminis-
trative desfăşurate pe teritoriul

I . 3. Domenii de aplicare
Art .3 Prevederile prezentelor instrucţiuni au caracter particular şi se aplică tuturor
persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activităţi în locuri de muncă situate pe teritoriul
şi care utilizează echipamente specifice pentru activităţi de tehnico-administrative.

I . 4. Referinţe /Acte normative

Art .4 La întocmirea prezentelor instrucţiuni au fost utilizate prevederi din cărţile
tehnice ale echipamentelor din dotare, precum şi instrucţiuni proprii anexe activităţilor
tehnico-administrative.
Art .5 Prezentele instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile:
- Lg. 319/2006 – Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă
- HOTĂRÂRII nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă;
- NORME METODOLOGICE din 11 octombrie 2006 de aplicare a prevederilor Legii secu-
rităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
- HOTĂRÂRII nr. 1028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
- HOTĂRÂRII nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
în muncă pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul
de muncă;
- HOTĂRÂRII nr. 1146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
în muncă pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
- HOTĂRÂRII nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.

I .5. Definiţii şi termeni

a) Accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
b) Boală profesională - afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de
muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în
procesul de muncă.
c) Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu
un protector.
d) Echipamente de muncă (EM): în contextul prezentei instrucţiuni proprii, prin
echipamente de muncă se înţeleg orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul
de muncă;
e) Utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de
muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea,
modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;

2
f) Zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în
care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea
sa;
g) Lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;
h) Operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de
muncă.
i) Instrucţiuni proprii de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în
domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile
desfăşurate în cadrul unităţii.
j) Mediu de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care,
unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
k) Persoană juridică: în contextul prezentei instrucţiuni proprii, prin conducerea persoanei
juridice se înţelege conducerea agentului economic care organizează, conduce, verifică
activitatea economică şi răspunde de aplicarea prevederilor normelor de protecţie a muncii.
l) Securitatea muncii: situaţie, stare caracterizată prin nivelul de risc mai mic sau egal cu
riscul acceptabil în sistemele de muncă.

I .6. Revizuirea instrucţiunilor

Art .6 Prezentele instrucţiuni se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte
ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică, survenite la nivel
naţional, la nivelul societăţii., sau la nivelul proceselor de muncă/locurilor de muncă.

I .7. Responsabilităţi
Art .7 Angajatorul – potrivit Legii nr. 319/2006 - trebuie să asigure condiţii pentru
ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului
de muncă şi postului său;
Art .8 Lucrătorii – potrivit Legii nr. 319/2006 – trebuie să îşi însuşească şi să
respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de
aplicare a acestora;

I .8. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locul de muncă

Art .9 La locurile de muncă din cadrul în care se desfăşoară activităţi tehnico-ad-
ministrative vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, instalaţiile
şi procedeele de lucru, au calificarea şi autorizarea necesară şi au fost instruite din punctul de
vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă;
Art .10 La efectuarea activităţilor tehnico-administrative vor fi repartizaţi lucrători
care au corespuns controlului medical obligatoriu, conform reglementărilor Ministerului
Sănătăţii;
Art .11 În funcţie de specificul activităţii, interzice lucrul în cadrul acestei activităţi
al persoanelor care prezintă diverse afecţiuni, constatate la controlul medical şi care constituie
contraindicaţii pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de protecţie;
Art .12 La repartizarea în muncă a tinerilor, a femeilor şi a persoanelor cu diverse
infirmităţi vor fi respectate reglementările în vigoare, privind angajarea acestor categorii de
personal;
Art .13 Femeile gravide nu vor fi repartizate la locuri de muncă care impun poziţii
vicioase de lucru (poziţie ghemuită, în genunchi, ortostatism permanent etc. ), vibraţii sau
temperaturi extreme (căldură excesivă, frig);
Art .14 Dacă sarcina survine în perioada unei activităţi cu nivel ridicat de risc
(pierderea sarcinii), conducerea persoanei juridice sau fizice va lua măsuri în vederea
asigurării unui loc de muncă corespunzător.

3
 Art .15 Repartizarea sarcinii de muncă se va face conform cerinţelor legale de
Securitate si Sanatate in Munca.

I .9. Instruirea lucrătorilor, organizarea şi periodicitatea.

Art .16 Oganizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează conform instrucţiunilor proprii de securitate şi
sănătate în muncă şi legislaţiei în vigoare;
Art .17 Persoanele juridice sau fizice au obligaţia de a elabora, prin efort propriu sau
în colaborare cu instituţii specializate, instrucţiuni proprii de securitate şi sănătăte în muncă,
în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, instrucţiuni ce vor fi supervizate de specialişti
în domeniu. Aceste instrucţiuni vor fi afişate la loc vizibil;
Art .18 În cadrul procesului de instruire în domeniul sănătăţii muncii a salariaţilor
care desfăşoară activităţi tehnico-administrative, se vor trimite toate informaţiile necesare,
referitoare la:
 riscurile la care sunt expuşi;
 părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcţie de specificul activităţii;
 dispozitivele de protecţie existente;
 mijloacele de protecţie şi autoprotecţie;
 modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
 sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare;
 semnificaţia marcajelor diferitelor încărcături, colete etc., conform standardelor;
Art .19 Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de specificul activităţii
desfăşurate, cu avizul medicului de medicină a muncii sau cu competenţă de medicină a
muncii, prin instrucţiuni proprii.
Art .20 Periodicitatea instruirii
FUNCŢIE PERIOADA
Personal tehnico-administrativ la 3 luni

I .10. Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art .21 Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în
funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate, se vor face conform listei interne de
acordare a echipamentului individual de protecţie, aprobată de conducerea unităţii în baza
Hotărârii de Guvern 1048/2006.
Art .22 În zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice în mediul de
muncă, îmbrăcămintea şi încălţămintea vor fi antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei
sintetice, generatoare de sarcini electrice sau a încălţămintei cu accesorii metalice. De
asemenea, lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie fără buzunare,
manşete sau cute în care s-ar putea acumula pulberi generatoare de incendii sau explozii;
Art .23 Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare,
denocivizare, reparare şi întreţinere a echipamentului individual de protecţie;

I .11. Repartizarea sarcinii de muncă în cadrul La repartizarea sarcinii de muncă

conducătorul locului de muncă va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile
de securitate a muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va verifica starea echipamentului
de protecţie şi a echipamentului de lucru care va fi folosit de lucrători la lucrarea respectivă;

I . 12. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Art .24 Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de
curăţenie, libere de orice obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru e se evita expunerea
lucrătorilor la accidente. Căile de acces vor fi nivelate, podite sau pavate, şi amenajate în

4
vederea scurgerii apei. Iarna, căile de acces vor fi curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale
antiderapante (nisip, sare, rumeguş etc.);
Art .25 În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural,
artificial sau mixt) conform prevederilor H.G. NR.1091/2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
Art .26 Se va prevedea un iluminat (grup electrogen, baterie de acumulatori etc.) cu
alimentare dublă de la surse diferite de sursa iluminatului general de lucru. Tipul de
construcţie al corpurilor de iluminat se va alege în funcţie cu caracteristicile mediului în care
acestea vor fi utilizate (umiditate mare, pericol de explozie, de incendiu etc.);
Art .27 În cazul în care, în spaţiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea
0
de 25 C, se va asigura o viteză de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent de
intensitatea efortului fizic;

CAP. II NOŢIUNI SPECIFICE PENTRU ACTIVITĂŢI TEHNICO-

ADMINISTRATIVE
I I .1. MĂSURI DE ELECTROSECURITATE
Art .1 . Echipamentele de muncă şi utilajele acţionate electric vor fi protejate prin
carcase, apărători, astfel încît elementele aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse de
către utilizatori.
Art .2 . Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva
deteriorărilor mecanice, termice, chimice ori de altă natură;
Art .3 . Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc. la
echipamentele aflate sub tensiune și lucrul la echipamentele de muncă acţionate electric, cu
mâinile umede sau murdare de grăsime;;
Art .4 . Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se
vor efectua numai după întreruperea alimentării cu energie electrică şi numai de către
electricienii de întreţinere, instruiţi corespunzător şi autorizaţi. În zona de lucru, vor fi
montate, la loc vizibil, tăbliţe avertizoare de interdicţie;
Art .5 . Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă sau indirectă se vor lua
măsuri tehnice şi organizatorice corespunzătoare.
Art .6 . Înainte de utilizarea echipamentelor de muncă electrice sau acţionate electric
salariaţii sunt obligaţi să verifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se află normal
sub tensiune şi starea legăturii la centura de împământare;
Art .7 . La echipamentele tehnice şi utilajele acţionate electric vor fi verificate zilnic
inainte de inceperea lucrului legătura la conductorul de nul de protecţie.
Art .8 . Echipamentele tehnice de birou acţionate electric (calculatoare, imprimante,
echipamente de copiat tip xerox) vor fi prevăzute cu legătura de protecţie la priza de pământ.
Art .9 . După terminarea lucrului echipamentele electrice de birou vor fi scoase de
sub tensiune.
Art .10 . Se interzice exploatarea instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor electrice
în condiţii în care se generează curenţi de suprasarcină, datorită unor consumatori care
depăşesc puterea nominală a circuitelor.

Se interzice, în principal:
Art .11. Înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie şi a întreruptoarelor automate cu
altele necalibrate, racordarea unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor,
încărcarea instalaţiei electrice peste sarcina admisă, nerealizarea unor contacte electrice per-
fecte, sigure în timp şi uşor de verificat:
Art .12. Neasigurarea aceluiaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor la legăturile
electrice;

5
 Art .13. Nepregătirea suprafeţelor de contact ale conductorilor înainte de execuţia
legăturilor electrice prin mijloace adecvate;
Art .14. Nelegarea corespunzătoare a conductoarelor la aparate, echipamente, maşini,
elemente metalice etc. Legarea corectă se face prin strângere mecanică cu şuruburi, în cazul
conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm² şi direct sau prin intermediul papu-
cilor sau a clemelor speciale în cazul conductoarelor cu secţiuni egale sau mai mari de 16
mm2 ;
Art .15. Lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării
parţiale a unei instalaţii;
Art .16. Folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice,
fără ştecher, direct în prize;
Art .17. Utilizarea receptorilor de energie electrică ( radiatoare, reşouri, fiare de călcat,
ciocane de lipit etc.) fără luarea măsurilor de izolare faţă de materialele şi elementele com-
bustibile din spaţiul sau încăperea respectivă;
Art .18. Folosirea la corpurile de iluminat, a filtrelor de lumină (abajururilor) improvi-
zate, din carton, hârtie sau alte materiale combustibile;
Art .19. Aşezarea pe motoarele electrice, a unor materiale combustibile (cârpe, hârtii,
folii de mase plastice, lemne etc);
Art .20. Utilizarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice neomologate sau în alte locuri
decât cele stabilite prin instrucţiuni sau agremente tehnice;
Art .21. Folosirea în stare defectă, uzată şi/sau cu improvizaţii, a instalaţiei electrice
şi/sau a receptorilor electrici;
Art .22. Suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare,
dacă aceasta nu este prevăzută din fabricaţie;
Art .23. Agăţarea de, sau introducerea în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor,
canalelor sau a tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel;
Art .24. Efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii de către persoanal necal-
ificat şi neautorizat;
Art .25. Aparatele electrice portative (mobile) se folosesc numai cu stecher şi conduc-
toare corespunzător izolate şi în bună stare de funcţionare, iar pe timpul cât sunt sub tensiune
se va asigura supravegherea lor.
Art .26. La terminarea programului de lucru, instalaţia electrică va fi scoasă de sub
tensiune cu excepţia iluminatului de siguranţă şi a instalaţiei de alimentare a receptoarelor
cu rol de siguranţă la foc, semnalizare şi alarmare.
Art .27. La toate tipurile de tablouri electrice, legăturile trebuie realizate conform re-
glementărilor, iar în apropierea tablourilor se interzice păstrarea materialelor şi a substanţelor
combustibile, precum şi blocarea accesului la acestea. Se va păstra curăţenia, iar la tablou-
rile capsulate, garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse (fixate). Se interzice
legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat, a motoarelor electrice
sau a altor consumatori de energie electrică.
Art .28. Tablourile electrice de distribuţie vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar
la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate conform normelor în vigoare.
Art .29. Se interzice înlocuirea siguranţelor fuzibile arse cu fir de liţă, staniol sau cu
alte materiale cu rezistenţă electrică necalibrată.
Art .30. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumato-
ri decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă.
Art .31. Periodic, pe baza unui grafic aprobat, se realizează revizia instalaţiilor elec-
trice de iluminat, de forţă sau de curenţi slabi tablouri de distribuţie, siguranţe, starea conduc-
toarelor, a dozelor, prizelor, întreruptoarelor, corpurilor de iluminat, conexiunilor, rezistenţei
ohmice şi legătura la pământ.

6
I I .2. MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
Art .32 În încăperile cu pericol de incendiu şi explozii sunt interzise: fumatul,
intrarea cu foc deschis. În acest scop pe uşa de la intrare se vor monta plăcuţe avertizoare;
Art .33 Se interzice salariaţilor accesul cu flacără deschisă în spaţiile de lucru unde
există pericolul producerii incendiilor şi exploziilor. Vor fi afişate, în locuri vizibile, tăbliţe
avertizoare pentru interzicerea fumatului în spaţiile de lucru cu pericol de incendii şi explozii;
Art .34 Pentru efectuarea unor intervenţii în spaţiile de lucru cu pericol de incendiu
sau explozie, salariaţii vor utiliza scule antiscântei;
Art .35 Efectuarea unor operaţii care necesită utilizarea focului deschis va fi posibilă
numai după obţinerea „PERMISULUI DE LUCRU CU FOC”;
Art .36 În spaţiile prevăzute, instalaţia de ventilare va fi construită în aşa fel încât să
poată fi acţionată, atât din interiorul, cât şi din exteriorul încăperii;
Art .37 Instalaţiile de ventilare care deservesc încăperi în care se depozitează sau se
manipulează materiale care, în stare gazoasă sau de vapori, formează cu aerul amestecuri
explozive, vor fi dotate cu dispozitive pentru împiedicarea transmiterii flăcărilor prin
elementele instalaţiilor de ventilare (conducte, canale, camere de condiţionare etc.);
Art .38 Vor fi amenajate spaţii de evacuare a personalului, în caz de incendiu,
conform prevederilor Instructiunilor generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
Art .39 Spaţiile de evacuare vor fi menţinute în stare de curăţenie şi vor fi
semnalizate corespunzător. Se va prevedea un iluminat de siguranţă de evacuare care va
asigura o iluminare de cel puţin 0,3 1x la nivelul pardoselii;

I I .3. MĂSURI PRIVIND MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR

Art .40 . Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor
se înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi
salariaţi, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei
mase care, din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică
riscuri de accidentare sau îmbolnavire profesională.
Art .41 . Conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie să ia măsuri organizatorice
corespunzătoare sau să folosească mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a
evita manipularea şi transportul prin purtare a maselor de către salariaţi.
Art .42 . În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin
purtare a maselor, conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie să organizeze locurile de
muncă astfel încât la manipularea şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de
accidentare sau îmbolnavire profesională.
Art .43 . Pentru a evita aparitia afectiunilor dorsolombare, poziţia cel mai puţin
periculoasă a corpului este cea în picioare, pentru că astfel discurile şi ligamentele sunt solicitate în
mod egal.
Art .44 . Repetarea de prea multe ori sau pe perioade lungi de timp (o poziţie ortostatică),
a unor pozitii dificile de manipulare poate fi periculoasă pentru sănătate, în special pentru zona
dorsolombară a coloanei vertebrale. Lucrul în această poziţie determină contractarea părţii din
faţă a discului intervertebral şi dilatarea părţii din spate (mai subţire) a discului, putând conduce
la vătămarea lui.
Art .45 . Înlăturaţi activităţile care presupun aplecare, deoarece acestea implică
expunerea la riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională, ca urmare a întinderii
ligamentelor posterioare.
Art .46 . Evitaţi executărea muncii prin răsucirea şi aplecarea simultană a corpului, acest
lucru reprezentând un risc pentru discuri şi ligamente. Mişcările incorect făcute pot provoca
vătămarea discului, ca urmare a contractării simultane a discului în faţă şi în lateral, precum şi a
dilatării părţilor opuse. Un pericol pentru discurile intervertebrale în timpul executării muncii în

7
 acest fel constă în contractarea părţilor posterioare, precum şi în solicitarea, în cadrul acestui
proces, a articulaţiilor din spatele discurilor.
Art .47 . Mărirea distanţei dintre corp şi sarcina manipulată determină creşterea
presiunii asupra discului intervertebral.
Art .48 . Executarea sarcinii de muncă în poziţia ghemuit, pentru o perioadă mai lungă de
timp, fără un echipament de protecţie adecvat, implică o suprasolicitare a articulaţiilor, muşchilor
şi pieptului. Ridicarea din poziţia în genunchi/ghemuit prin sprijinire pe muşchii femurali trebuie
să o facem prin îndoirea genunchiilor la un unghi mai mic de 90°.
Art .49 . Greutatea prea mare a unei mase care depăşeşte capacitatea umană poate
reprezenta un risc grav pentru sănătate. Este necesară diminuarea greutăţilor, prin divizarea
masei/ încărcăturii în mai multe părţi şi prin utilizarea de echipamente mecanice pentru a uşura
povara.
Art .50 . Instabilitatea sarcinii poate provoca răsucirea corpului lucrătorului sau aplecarea
(într-o parte), determinand brusc nevoia lucrătorului de a-şi schimba poziţia corpului sau de a se
mişca pentru a-şi păstra echilibrul.
Art .51 . Evitaţi expunerea corpului la vătămări mai ales atunci când distanţa dintre
sarcina de ridicat şi trunchiul operatorului este mare. Evitarea expunerii corpului la vătămări mai
ales atunci când distanţa dintre sarcina de ridicat şi trunchiul operatorului este mare.
Art .52 . Deplasarea masei/încărcăturii pe o suprafaţă denivelată, precum şi pe una
alunecoasă poate determina riscul de accidentare.
Art .53 . O metodă de bază pentru prevenirea efectelor negative în activitatea de manipulare
a maselor este prevederea unor pauze adecvate la locul de muncă.
Art .54 . Situaţia optimă este când lucrătorul îşi poate stabili singur ritmul de lucru şi
poate lua pauză atunci când se simte obosit. Atunci când se determină mărimea pauzelor de lucru,
trebuie avute în vedere următoarele:
■ se recomandă prevederea unor pauze de lucru suplimentare, dacă există un factor de încordare de o
intensitate ce depăşeşte media;
■ cu cât activitatea este mai solicitantă şi mai stresantă, cu atât mai devreme ar trebui prevăzută prima
pauză;
■ un ritm intens de lucru trebuie prevăzut cu pauze mai dese.

I I .4. MĂSURI DE SECURITATE PENTRU TRANSPORT RUTIER

II.4.1 CONDIȚII TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCA
AUTOVEHICULELE
Art .55 . Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a
evita defecţiunile şi accidentele, autovehiculele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
tehnice:
a) dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
b) volanul să nu aibă joc mai mare de 15°;
c) piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţie,
lipsă splinturi etc.);
d) puntea faţă precum şi puntea (punţile) spate să nu prezinte deformări sau alte
defecţiuni la elementele de fixare de cadrul autovehiculului;
e) elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale, perne de aer, amortizoare etc.) să nu
prezinte defecţiuni;
f) rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile
tehnice de funcţionare ale acestora;
g) sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri,
fiind interzise orice fel de improvizaţii;
h) carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a se evita orice
scurgere de combustibil;

8
 i) rezervorul de carburant să fie prevazut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se
deschide în timpul mersului, iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale
rezervorului să nu prezinte fisuri;
j) instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare; sunt interzise legăturile
improvizate, cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie
etc. care pot provoca scurt-circuite;
k) bateria acumulatoare să fie în bună stare, bine fixată, acoperită şi amplasată în aşa fel
încât bacurile să nu se spargă în timpul mersului;
l) releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de
exterior (capac etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;
m) sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare;
n) compresorul de aer să fie în bună stare de funcţionare, astfel încât să asigure presiunea
şi debitul corespunzător de aer, potrivit tipului anvelopei şi autovehiculului;
o) anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce
indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea să fie cea prescrisă
de fabricant. Nu se vor folosi anvelope a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste
limita prevazută de normele tehnice. Este interzisă folosirea anvelopelor reşapate pe
axa din faţă.
p) jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a
tociturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piuliţele respective.
r) ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare, fără fisuri sau garnituri defecte şi
va fi prevazută cu amorizor de zgomot (toba de eşapament).
s) parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. Se
interzice înlocuirea geamurilor cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de
constructor, cu alte materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi
prevăzut cu ştergătoare în perfectă stare de funcţionare.
Art .56 . Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule,
persoanele fizice care deţin autovehicule trebuie:
a) să asigure şi să controleze efectuarea lucrărilor de intretinere a autovehiculelor in
conformitate cu prescriptiile din Cartea tehnica a autovehiculului respectiv;
b) sa organizeze baza tehnico-materiala necesara efectuarii in bune conditii a lucrarilor
de intretinere zilnica a parcului de autovehicule pe care le detin;
c) sa asigure conditii corespunzatoare de lucru;
d) sa supravegheze operatiile de intretinere zilnica a autovehiculelor si a remorcilor
urmarind executarea lor in conditii bune de catre conducatorii auto;
e) sa asigure luarea masurilor de prevenire si de combatere a incendiilor la autovehicule
si statiile de alimentare din incinta;
f) sa verifice prin sondaj starea tehnica la plecarea si inapoierea din cursa cat si pe traseu
a autovehiculelor, precum si a remorcilor si semiremorcilor;
g) sa organizeze actiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee si sa asigure
asistenta tehnica a autovehiculelor care circula in tranzit.
Art .57 . Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare tehnica si
estetica necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau
concentratiile maxime admise ale noxelor in gazele de ardere.
Art .58 . Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale
autovehiculelor, sa verifice inainte de plecarea in cursa urmatoarele:
a) instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor
arse (esapate), instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si franare
care trebuie sa fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii;
b) sa nu aiba atasate rezervoare suplimentare de combustibil, in afara celor montate de catre
uzina constructoare;

9
c) existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare;
d) usile sa fie in buna stare de functionare;
e) sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul corespunde din punct de
vedere tehnic.

II.4.2 PARCAREA
Art .59 . Este interzisa parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj si
din incinta unitatilor sau subunitatilor, precum si sub liniile electrice aeriene.
Art .60 . Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau imprastieri de
substante grase, lichide etc. vor fi curatate si apoi presarate cu materiale aderente (nisip,
cenusa, zgura etc.).
Art .61 . La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii
auto vor lua urmatoarele masuri:
 vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre acestea si
constructii;
 vor opri motorul;
 vor frana autovehiculul;
 vor scoate cheile din contact;
 vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabinei;
 vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a mijlocului de transport, actionand
intrerupatorul general (daca este cazul).
Art .62 . Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune.
Art .63 . La locul de parcare sunt interzise:
 efectuarea probelor de franare in mers. Acestea se vor efectua la standurile de incercare a
eficientei sistemului de franare sau in zone special aenajate;
 alimentarea cu combustibili sau lubrifianti;
 aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere etc.;
 parcarea autovehiculelor incarcate cu materiale explozive sau usor inflamabile, cu
rezervoare de benzina fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau neetanse.
Art .64 . Iesirea autovehiculelor din parcare si din incintele agentilor economici in
drumurile publice se va face cu fata. In cazul cand nu este posibil, iesirea pe drumurile
publice se efectueaza numai prin pilotare.

II.4.3 CIRCULATIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE

Art .65 . La plecarea in cursa, conducatorul auto are urmatoarele obligatii:
 inainte de plecarea in cursa, sa verifice starea tehnica a autovehiculului;
 pornirea motorului sa o faca fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu
mijloace auxiliare de pornire (instalatia electrica pentru pornirea motoarelor pe timp
friguros);
 sa nu foloseasca focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
 pe teren alunecos, se va asigura stabilitatea picioarelor prin asezarea unui start de nisip
sau alt material antiderapant;
 in cazul cand avansul la aprindere este marit acesta se va reduce;
 cand autovehiculele se afla pe rampa de revizie, conducatorii auto vor utiliza podete
mobile pentru evitarea caderii in canal;
 sa porneasca si sa manevreze autovehiculul numai dupa ce va constata ca nu se gasesc
persoane sub masina si in imediata ei apropiere.
Art .66 . Se interzice manevrarea autovehiculului in spatii lipsite de vizibilitate. In
aceste cazuri, precum si in spatii inguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijata de o
persoana de la sol.

10
 Art .67 . In timpul manevrarii autovehiculului se interzice urcarea sau coborarea
conducatorului auto sau a altor persoane in sau din autovehicule.
Art .68 . In timpul efectuarii cursei conducatorii auto au urmatoarele obligatii:
 sa respecte viteza de circulatie stabilita prin “Regulamentul privind circulatia pe drumurile
publice” si sa o adapteze la conditiile create de starea drumurilor pe care circula;
 sa respecte itinerariul si mersul programat al cursei stabilite;
 sa opreasca autovehiculul in parcurs dupa minim 200 km si sa verifice starea pneurilor,
directia, butoanele de fixare a jantelor s.a. De asemenea, sa opreasca autovehiculul in
cazul aparitiei unor zgomote anormale si ori de cate ori considera ca este necesar sa se
efectueze controlul tehnic in parcurs;
 sa verifice in mers eficacitatea sistemului de franare, luand toate masurile necesare pentru
a nu provoca evenimente rutiere;
 sa coboare pantele cu motorul in functiune si angrenat in trepte de viteze corespunzatoare.
Art .69 . Dupa trecerea autovehiculuilui prin vaduri sau dupa spalarea lui (cand
franele nu mai functioneaza normal), conducatorul auto va verifica functionarea franelor
mergand pe o anumita distanta cu viteza redusa, actionand usor franele pana cand acestea se
incalzesc si apa se evapora.
Art .70 . Daca autovehiculul patineaza, pentru a se mari aderenta cauciucurilor fata
de sol, se admite sa se puna sub roti:
 nisip, pietris etc. (in cazul unei zapezi batatorite);
 scanduri (in cazul unui teren mocirlos sau cu zapada afanata);
 piatra sparta, vreascuri (in cazul unui teren alunecos, dar tare).

II. 4.4 CIRCULATIA PE TIMP NEFAVORABIL

Art .71 . Pe timp de ceata, autovehiculele vor circula cu viteza redusa pana la limita
evitarii oricarui pericol. De asemenea, pe timp de ceata, in mers si in stationare,
autovehiculele de orice fel vor fi iluminate si in timpul zilei, iar conducatorii acestora sunt
obligati sa dea semnale sonore si sa raspunda prin aceleasi semnale la avertizarile altor
autovehicule ce se apropie.
Art .72 . Regulile de circulatie stabilite pentru timp de ceata sunt obligatorii si in caz
de ploaie torentiala, de ninsoare abundenta, de viscol sau in alte conditii atmosferice care
determina reducerea vizibilitatii.
Art .73 . Cand se circula pe un drum acoperit cu zapada, conducatorii
autovehiculelor sunt obligati ca, la intalnirea cu autovehcule ce vin din sens opus, sa reduca
viteza pana la limita evitarii oricarui pericol.
Art .74 . In apropierea autovehiculelor destinate deszapezirii drumurilor,
conducatorii auto care vin din directia opusa sunt obligati sa opreasca pe partea dreapta,
pentru a se face loc acestora.

II. 4.5. RODAJUL IN PARCURS

Art .75 . Rodajul autovehiculelor in parcurs se va efectua numai pe traseele stabilite
si mentionate in foaia de parcurs.

II. 5 MĂSURI DE SECURITATE PRIVIND CIRCULAŢIA PIETONILOR

Art .76 . Orice persoană, indiferent de vârsta, sex sau profesie, care se deplasează
pe jos, pe un drum public este PIETON. Pietonii constituie cea mai numeroasă categorie de
participanţi la traficul rutier.
Art .77 . Prin ,,Drum public” înţelegem orice cale de comunicaţie terestră destinată
traficului rutier, dacă este deschisă circulaţiei publice. Drumul public din afara localităţilor
se mai numeşte şi şosea sau autostradă, iar cel din interiorul localităţilor: stradă, bulevard,

11
 magistrală. Din drumul public fac parte şi podurile, pasajele denivelate, viaductele,
tunelurile, trotuarele şi locurile de parcare.
Art .78 . Strada are următoarele parţi componente: partea carosabilă – (suprafaţa
cuprinsă între trotuare şi este destinată prioritar circulaţiei vehiculelor, fiind marcată cu benzi
de circulaţie), bordurile şi trotuarul. Şoseaua are următoarele parţi componente: parte
carosabilă (suprafaţa cuprinsă între acostamente şi destinată cu prioritate circulaţiei
vehiculelor, marcată de regulă cu benzi de circulaţie), acostament (fâşii laterale ale unor
şosele), şanţul (ce foloseşte la scurgerea apelor), poteca.
Art .79 . Pentru stoparea accidentelor în rândul pietonilor şi îndeosebi în cel al
copiilor, dar şi pentru îmbunătăţirea climatului de siguranţă pe drumurile publice element
esenţial în timpul deplasării este CUNOAŞTEREA ŞI RESPECTAREA REGULILOR DE
CIRCULATIE.

II. 5.1 CIRCULAŢIA PE TROTUARE

Art .80 . Trotuarul este componentă a drumului public situat de o parte şi alta a
străzilor, bulevardelor şi magistralelor şi este rezervat ,,prioritar” circulaţiei pietonilor. De aici
decurge şi obligaţia pietonilor, în timpul deplasării, să folosească numai trotuarele sau pistele
special amenajate.
Art .81 . Pentru a se asigura pietonilor siguranţa deplină şi o deplasare nestânjenită
este interzisă crearea de obstacole sau restricţii pentru circulaţia pietonilor prin executarea de
lucrări sau depozitare de materiale, ori lăsarea unor obiecte pe trotuar, fără acordul poliţiei.
Art .82 . Conform normelor de comportare civilizată pietonilor li se recomandă:
 - evitarea deplasării pe trotuare în alergare;
 - evitarea staţionării, cu alţi colegi, în mijlocul trotuarului şi retragerea într-un loc unde să
nu fie incomodată deplasarea celorlalţi pietoni;
 - deplasarea să se facă, pe partea dreaptă a trotuarului în direcţia de mers. Copiii mici
însoţiţi de maturi trebuie ţinuţi de mână, iar deplasarea şi poziţionarea lor să se facă în
partea dinspre clădiri sau garduri, opusă marginii drumului.
 - aşteptarea mijloacelor de transport în comun să se facă stând numai pe trotuar sau acos -
tament şi nu pe carosabil.

II. 5.2 CIRCULAŢIA PE PARTEA CAROSABILĂ

Art .83 . Nu rare ori sunt situaţii când pietonii, din varii motive, folosesc în
deplasările lor drumurile publice situate în afara oraşelor sau satelor. Şoseaua nu este
prevăzută de cele mai multe ori cu trotuare. Pentru ca totuşi, circulaţia pietonilor să se
desfăşoare în siguranţă trebuie respectate unele reguli, care să ocrotească pietonii. Se
recomandă:
- folosirea, atunci când există, a potecilor sau a drumurilor laterale ce mărginesc drumul public;
- când, totuşi, trebuie să circule pe carosabil, deoarece lipsesc trotuarele, potecile şi
acostamentul, pietonii sunt obligaţi să circule numai PE PARTEA STÂNGĂ a drumului, în
sensul de mers şi cât mai aproape de marginea acestuia, deoarece îi ajută să observe cu
uşurinţă orice autovehicul, care vine din faţă;
- deplasarea se va face, pe cât posibil, pe un singur şir;
- deplasarea pe partea stângă a şoselei nu-i scuteşte pe pietoni de obligaţia de a privi din când
în când şi înapoi pentru a observa traficul, mai ales când şoseaua are pe mijloc linia
discontinuă, care permite circulaţia autovehiculelor care execută depaşirea să intre şi pe banda
pe care circulă pietonii;
- dacă deplasarea se va face în grup se va căuta, pe cât posibil, să se meargă tot în sir, însă cu
semnalizare în faţă şi în spate cu fanioane;

12
- se interzice staţionarea pietonilor pe carosabil şi în special staţionarea în curbe sau în locuri
lipsite de vizibilitate, datorită faptului ca şoferii nu au posibilitatea să observe din timp
prezenţa pietonilor.
Pietonii pot folosi toată lăţimea drumului public numai în zonele rezidenţiale, semnalizate în
acest sens, dar să nu împiedice în mod nejustificat circulaţia autorizată a autovehiculelor
specializate.

II. 5.3 CIRCULAŢIA PE TIMP DE NOAPTE

Art .84 . Pentru pietoni se fac următoarele recomandări:
- să nu staţioneze pe partea carosabilă;
- să nu traverseze fără o temeinică asigurare sau prin locuri nepermise;
- să fie îmbrăcaţi în culori deschise sau să aibă accesorii vestimentare din material
reflectorizant;
- să folosească în timpul deplasării lanterne sau felinare aprinse;

II. 5.4 TRAVERSAREA DRUMURILOR PUBLICE

Art .85 . Traversarea unei şosele, străzi sau bulevard este deosebit de primejdioasă
pentru cei ce nu cunosc si nu respectă regulile de circulaţie.
Art .86 . Traversările se fac întotdeauna prin locuri semnalizate.
Art .87 . Deplasarea se face numai pe:
- marcajul pietonal (zebra);
- la indicatorul rutier ,,Trecere pentru pietoni”;
- pe lumina verde a semaforului –
- la semnalul agentului de circulaţie, cu semnificaţia ,,LIBER”.
Art .88 . La intersecţiile fără marcaj (zebră), indicator rutier sau semafor, traversarea
se face pe la colţul acestora, cu o prealabila asigurare din ambele părţi (stânga – dreapta),
lăsând să treacă vehiculele care se aproprie în acel moment.

II .5.5 LOCURI SPECIAL SEMNALIZATE

Art .89 . Indicatorul folosit pentru marcarea unor astfel de locuri este ,,Trecere
pentru pietoni”, ce permite pietonilor să traverseze, după ce se asigură, dar care în acelaşi
timp obligă conducătorii vehiculelor să reducă viteza şi să acorde prioritate;
Art .90 . Marcajele pentru trecerea pietonilor (zebra) sunt executate cu vopsea albă,
aplicată pe carosabil, ce obligă pietonii să traverseze numai pe lăţimea acestor marcaje. Orice
traversare în afara acestor marcaje este la fel de periculoasă ca şi aceea care se face în locuri
unde nu există indicatoare şi marcaje;

Art .91 . Se interzice pietonilor:

- să circule pe autostrăzi;
- să circule pe carosabil, dacă există amenajări speciale pentru ei;
- să traverseze drumul public în alte locuri decât în cele permise, ori prin locuri permise
fără să se asigure;
- să prelungească timpul de traversare, să întârzie sau să se oprească fără motiv;
- să se angajeze în traversare atunci când se aproprie maşina salvării, a pompierilor, a
poliţiei (cu atenţionare acustică sau luminoasă) sau coloana oficială;
- să traverseze drumul public prin spatele sau prin faţa unui autovehicul sau tramvai, care
staţionează;
- să traverseze, strecurându-se printre autovehicule parcate în aproprierea bordurii sau
trotuarului;

13
 - să traverseze prin locuri cu insuficientă vizibilitate (curbă, vârfuri de pantă sau în condiţii
climaterice nefavorabile);
- să traverseze peste calea ferată, când semnalul luminos sau poziţia barierei sau
semibarierei interzice trecerea;
- traverseze în locuri unde sunt instalate dispozitive de protecţie a pietonilor, prin
escaladarea acestora;
- să traverseze prin spaţiul interior al intersecţiilor;
- să circule sau să traverseze pe sectorul de drum semnalizat cu indicatorul rutier ,,Accesul
interzis pietonilor”.
Art .92 . Toate aceste prevederii legale, referitoare la circulaţia pietonală, trebuie
înţelese în ansamblul lor, ca o temă de apărare a vieţii şi sănătăţii pietonilor, dar şi ca o
componentă a marelui front al educaţiei.

II. 6. MĂSURI PRIVIND PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR

Art .93. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere
utilizatorilor confort si libertate de miscare si sa diminueze in masura maxim posibila
riscurile de natura vizuala, mentala si posturala.
Art .94. Operatorii de la echipamentele de calcul vor fi incadrati si repartizati la posturile
de lucru numai dupa examenul medical oftalmologic. Daca la acest controlul se constata ca nu
pot fi utilizati ochelari de corectie obisnuiti, lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie
speciale, adecvate sarcinii de munca.
Art .95. Lucratorii vor fi instruiti in mod deosebit asupra necesitatii amenajarii
ergonomice a locului de munca si asupra pozitiilor corecte de lucru.
Art .96. Conducerea societatii va organiza activitatile de prelucrare automata a datelor
astfel incit activitatea zilnica in fata ecranului sa alterneze cu alte activitati. Daca acest lucru nu
este posibil, se vor acorda pauze suplimentare fata de cele obisnuite, care vor fi incluse in timpul
de lucru.
Art .97. Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu se considera ca pauza in
activitatea lucratorilor.
Art .98. Daca utilizatorii se deplaseaza de la un punct de lucru la altul, este indicat sa se
prevada elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a usura miscarea.
Art .99. Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabila si pentru a evita reflexiile si
efectul de orbire, utilizatorul trebuie sa poata sa incline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul,
oricare ar fi inaltimea ochilor deasupra planului de lucru.
Art .100. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela
cu sursele de lumina (naturala si artificiala).
Art .101. Posturile de munca la videoterminale vor fi amplasate intre sirurile de corpuri
de iluminat din incaperea de lucru, la distanta fata de ferestre.
Art .102. Se va evita amplasarea videoterminalelor in incaperi cu suprafete vitrate de
mari dimensiuni. Daca acest lucru nu este posibil, se vor reduce zonele cu luminanta ridicata
(prin amplasarea de pereti mobili, storuri cu lamele orizonti ferestre etc.). Suprafetele vitrate
nu trebuie sa fie situate in fata sau in spatele operatorului.
Art .103. Daca videoterminalele sunt amplasate in incaperi in care se desfasoara si alte
activitati, in apropierea ferestrelor vor fi pozitionate posturile de lucru ce nu necesita activitate la
ecran.
Art .104. La amenajarea posturilor de munca in incapere se va asigura:
a) accesul usor si rapid al utilizatorilor la locul lor de munca;
b) accesul usor si rapid al personalului de intretinere la partile echipamentului, la
pozitiile cablurilor si la aparatele electrice;
c) un spatiu de lucru adecvat nevoilor de spatiu personal.

14
 Art .105. Conductorii electrici si cablurile trebuie:
a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
b) sa aiba o lungime suficienta in functie de nevoile reale si previzibile ale
utilizatorilor;
c) sa corespunda domeniului de reglare a planurilor de lucru,
Art .106. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de
calcul trebuie sa fie protejate la curenti de scurtcircuit, sigurante fuzibile, sigurante automate
sau intreruptoare automate.
Art .107. Circuitele de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de calcul trebuie
sa fie separate de cele care alimenteaza alte instalatii.
Art .108. Se interzice operatorilor la echipamentele de calcul:
a) sa intervina la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri
stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte nstalatii auxiliare specifice;
b) sa indeparteze dispozitivele de protectie a echipamentelor de calcul in timpul
functionarii aceslora:
c) efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentului de calcul, cu
exceptia celor prevazute in cartea tehnica a acestuia.
Art .109. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara
legatura la pamant.
Art .110. In cazul unui inceput de incendiu in sala calculatoarelor se va actiona cu
stingatorul cu dioxid de carbon.
Art .111. Reluarea lucrului in zonele de actiune a dioxidului de carbon se va face numai
dupa ventilarea spatiilor respective cu instalatia de climatizare in functiune, in circuit deschis un
timp stabilit in functie de capacitatea ventilatoarelor si volumul incaperilor, dar nu mai putin
de o ora.
Art .112. Scaunul trebuie sa fie stabil, sa-i permita utilizatorului libertatea de miscare si
o pozitie confortabila. Inaltimea scaunuiui trebuie sa poata fi reglabila. Mecanismeie de
reglare trebuie sa poata fi actionate cu usurinta si sa nu permita o modificare involuntara a
inaltimii scaunului.
a) daca inaltimea scaunului nu poate fi reglata pentru a se adapta unor utilizatori de
talie mica, se va prevedea un reazem pentru picioare.
b) scaunul trebuie sa aiba mecanism de basculare. care sa permita o basculare de
cateva grade spre inainte a suprafetei de sedere si adapta pozitiei de lucru inclinata (bascularea
scaunuiui trebuie sa functioneze independent cu inclinarea spataruiui).
c) miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice inaltimea
marginii anterioare a scaunuiui.
d) spatarul scaunuiui trebuie sa fie reglabil atat ca inaltime. ca si inclinare.
e) spatarul trebuie sa sprijine zona lombara. umerii si partea superioara a toracelui; el
trebuie sa fie convex in regiunea lombara si plat sau concav mai sus. - se va evita
curbarea excesiva a spatarelor.
f) unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa functioneze
simultan cu unghiul spataruiui, determinand o basculare pozitiva atunci cand spatarul este
inclinat, dar nu excesiva, care sa deranjeze asezarea sau ridicarca de pe scaun.

Art .113. Daca este necesar, locul de munca va fi prevazut cu reazem pentru picioare.
pozitionat pe sol, stabil, cu suprafata antiderapanta. care sa permita libertatea de miscare
(latime > 450 mm si adancime > 350 mm), iar inclinarea suprafetei de sprijin trebuie sa fie
reglabila intre 0° -15°.

15
 Art .114. Utilizatorii echipamentelor de calcul trebuie sa cunoasca modul de reglare a
echipamentului si mobilierului de lucru. Se vor regla:
a) luminanta ecranului. contrastul intre caractere si fond, pozitionarea ecranului
(inaltime, orientare, inclinare):
b) inaltimea si inclinarea suportului pentru documente: inaltimea mesei de lucru
(daca este reglabila);
c) inaltimea suprafetei de sedere a scaunului;
d) inclinarea si inaltimea spataruiui scaunului.

Art .115. Inainte de inceperea oricarei reparatii se vor verifica sculele, dispozitivele de
lucru si mijloacele individuale de protectie.
Art .116. Se interzice curatarea echipamentelor in timpul functionarii lor.
Art .117. Iluminatul incaperilor de lucru trebuie sa asigure niveluri de iluminare si un
contrast adecvat intre ecran si mediu, evitandu-se posibilele reflexii si straluciri pe ecran sau pe
alte elemente ale postului de munca.
Art .118. Echipamentul apartinand postului de lucru nu va produce o caldura excesiva,
care sa provoace disconfortul lucratorilor.
Art .119. Instalatiile de ventilare nu trebuie sa antreneze prin functionarea lor o
crestere semnificativa (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste incaperi.
Art .120. Emisiile de ozon (O3) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri
neglijabile din punct de vedere al sanatatii si securitatii lucratorilor.

Art .121. Incaperile in care se amplaseaza aparatura de copiere tip XEROX trebuie sa fie
prevazute cu instalatie de ventilare mecanica. Daca acest lucru nu este posibil, se va asigura
ventilarea naturala, iar operatorul va fi instruit asupra necesitatii aerisirii frecvente, pentru
eliminarea emisiilor de ozon si neutralizarea ionizarii excesive a aerului.

Art .122. Se interzice alimentarea cu toner, scoaterea hartiei, ca si executarea oricarui alt
tip de interventie, in timpul functionarii aparatului.
Art .123. La orice defectiune, aparatul va fi oprit. Se interzice efectuarea oricarei
interventii de catre operator, daca nu are calificarea si instruirea necesarea.
Art .124. Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri impune angajaţilor
respectarea următoarelor cerinţe şi reguli generale :
- Să manipuleze cu atenţie şi răbdare bibliorafturi şi dosare care pot avea şine, ace, agrafe
tăioase şi ruginite,
- Să nu deschidă brusc uşa unui birou deoarece pot lovi grav un coleg,
- Să nu citească documente în timp ce coboară sau urcă scările, se va merge încet, unul
după altul, în şir simplu, se va sprijini de mâna curentă, acordându-se prioritate celor
care urcă, bătrânilor, femeilor, un se merge distrat sărind două sau trei trepte deodată,
vor fi îndepărtate tóate obiectele care ar putea provoca alunecarea;
- Fiecare lucrător trebuie să cunoască şi să aplice nórmele de securitate şi sănătate a
muncii în biroul în care îşi desfăşoară activitatea,
- Lucrătorii sunt obligaţi să semnaleze orice accident ori incident de muncă, precum şi
toate pericolele deosebite de producere a unui accident,
- Când trebuie luat un obiect de la înălţime, se va folosi o scară sigură, este interzis să se
recurgă la improvizaţii: scaune, cutii, sertare, aşezate unele peste altele, deoarece se
pot răsturna,
- Defecţiunile din pardoseli, mochetă, linoleum (ruptura sau denivelări) se vor semnala

16
 şi repara imediat,
- Fumatul este interzis în toate încăperile , cu excepţia locurilor special amenajate şi
semnalizate pentru fumat.

UTILIZAREA MOBILIERULUI DIN BIROURI

Art .125. Înainte de folosirea unui scaun, trebuie constatată starea lui, după care se
potriveşte într-o poziţie stabilă, evitându-se aşezarea pe marginea lui.
Art .126. Înainte de îndepărtarea unui scaun de birou, trebuie să se asigure că nu există
pericolul de a se răsturna sau lovi altă persoană.
Art .127. Pentru evitarea împiedicărilor, sertarele birourilor, fişetelor sau ale dulapurilor
trebuie ţinute închis.
Art .128. Pentru a se evita prinderea degetelor, trebuie apucate bine mânerele atunci când
se închid sertarele birourilor.
Art .129. Este interzisă deschiderea în acelaşi timp a mai multor sertare din partea de sus a
dulapurilor, deoarece pot aluneca şi prin cădere pot provoca accidente.
Art .130. Trebuie semnalată personalului de deservire orice defecţiune apărută în bună
funcţionare a pieselor de mobilier, cum ar fi : muchii crăpate, părţi lipsă la scaune ori dulapuri, etc.
Art .131. Când se transportă pachete în limita maselor admise, se va privi înainte, iar
acestea trebuie să împiedice vizibilitatea.
Art .132. Materialele depozitate în birouri vor fi astfel dispuse încât să nu împiedice:
- Distribuţia normală a luminii naturale sau artificiale la locul de muncă,
- Exploatarea corectă a echipamentelor de calcul,
- Folosirea nestânjenită a căilor de acces, a trecerilor sau a zonelor de trafic,
- Funcţionarea şi deservirea în bune condiţii a echipamentelor pentru stingerea
incendiilor, a tablourilor electrice, prizelor de curent şi a altor instalaţii specifice.
Art .133. Strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fondul ecranului trebuie să
poată fi uşor de reglat de către operator şi uşor de adaptat condiţiilor ambiante.
Art .134. Tastatura trebuie să fie mată, înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să
permită lucrătorului găsirea unei poziţii de lucru confortabile, cares ă evite oboseala braţelor.
Art .135. Biroul sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, să
aibă dimensiuni suficiente şi să permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii,
documentelor şi echipamentului auxiliar.
Art .136. Masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, să
aibă dimensiuni suficiente şi să permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii,
documentelor şi echipamentului auxiliar.
Art .137. Scanului de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertatea de
mişcare şi o poziţie confortabilă.
Art .138. Scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală.
Art .139. Spaţiul de desfăşurare a activităţii trebuie să fie suficient ca să permită
lucrătorului să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcarea.
Art .140. Iluminatul trebuie să asigure condiţii satisfăcătoare şi un contrast
corespunzător între ecran şi mediul înconjurător.
Art .141. Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilităţi
de reglare pentru a atenua lumina naturală la postul de lucru;
Art .142. Trebuie să se ţină seama de zgomotul emis de echipament, în special pentru a
se evita distragerea atenţiei sau perturbarea comunicării verbale ;

17
 Art .143. Echipamentele care aparţin postului de lucru nu trebuie să creeze disconfort
lucrătorilor prin producerea de căldură în exces;
Art .144. Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le
cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară;
Art .145. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către
personal autorizat în acest scop;
Art .146. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină
la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, instalaţii de climatizare sau la
orice alte instalaţii auxiliare specifice;
Art .147. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta:
a) punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe
panoul unităţii centrale;
b) punerea sub tensiune a echipamentelor perifericre prin acţionarea butoanelor
corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în documentaţia tehnică
a calculatorului;
Art .148. Punerea în funcţiune a unui echipament după revizie sau reparaţii se va face
numai după ce personalul autorizat să efectueze aceste intervenţii confirmă în scris că
echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare;
Art .149. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentului de
calcul;
Art .150. Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru
a seputea intervenii imediat ce se produce o defecţiune;
Art .151. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se
constată o defecţiune a acestuia;
Art .152. Dacă în timpul funcţionării echipamentul de calcul se aud zgomote deosebite,
acesta se va opri şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere din cadrul
biroului IT ;
Art .153. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fără
legătură la pământ;
Art .154. La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care
pot conduc la incendii;
Art .155. În încăperile dotate cu imprimante de mare viteză se vor amplasa stingătoare
de incendiu încărcate cu dioxid de carbon sau praf şi dioxid de carbon;
Art .156. Se interzice fumatul în incăperile cu calculatoare şi un volum mare de
documente. Fumatul este permis numai în locurile special amenajate;
Art .157. Se interzice consumul alimentelor şi băuturilor pe masa suport a
calculatorului sau deasupra tastaturii ;
Art .158. Este interzisă utilizarea calculatoarelor în următoarele situaţii :
a) conectarea la curent electric prin ştechere sau prize care prezintă defecţiuni sau
crăpături,şuruburi lipsă sau slab inşurubate;
b) conectarea mai multor aparate la aceeaşi priză pentru evitarea supraîncărcării şi
supraîncălzirii peste puterea maximă pe care o suportă priza;
c) punerea în funcţiune fără carcasă de protecţie şi întrerupătorul care să permită operatorului
deconectarea separată a echipamentelor periferice în caz de necesitate ;
d) prezenţa defecţiunilor sau improvizaţiilor la instalaţiile electrice de alimentare cu energie
electrică, la tastatura, imprimantă, mouse, unitate centrală, etc.

UTILIZAREA MONITORULUI
Art .159. Înainte de conectarea cablului de alimentare electrică la priză, asiguraţi-vă că
tensiunea acesteia corespunde cu cea folosită de monitor.
Art .160. Nu introduceţi obiecte metalice în orificiile monitorului. Există riscul unei

18
electrocutări.
Art .161. Pentru evitarea electrocutării, nu atingeţi niciodată interiorul monitorului.
Numai un tehnician calificat şi instruit în prealabil poate deschide carcasa monitorului.
Art .162. Nu folosiţi niciodată monitorul dacă are cablul de alimentare deteriorat şi nu
agăţaţi obiecte de orice fel de acesta. Cablul se va ţine departe de zonele circulate de
persoane, eliminând astfel riscul unei împiedicări.
Art .163. Nu scoateţi monitorul din priză smulgând cablul. Ţineţi întotdeauna de
ştecăr.
Art .164. Evitaţi supraîncălzirea monitorului, menţinând orificiile de aerisire ale
acestuia neacoperite. De asemenea nu îl montaţi sub acţiunea directă a razelor soarelui şi
menţineţi-l departe de sursele de căldură.
Art .165. Folosiţi monitorul într-un loc fără umezeală şi praf. Acesta se poate curăţa cu
o cârpă umedă, numai dacă a fost în prealabil deconectat de la reţeaua de alimentare cu
energie electrică.
Art .166. Dacă vărsaţi din greşeală lichide pe acesta, deconectaţi-l imediat de la
reţeaua de alimentare cu energie electrică şi contactaţi un distribuitor autorizat.
Art .167. Monitorul se va instala numai pe suprafeţe solide şi în apropierea unei prize
uşor accesibile.
Art .168. Dacă nu funcţionează normal (dacă se percepe zgomote sau mirosuri
neobişnuite), deconectaţi-l imediat şi contactaţi un distribuitor autorizat.
Art .169. Deconectaţi monitorul înainte de efectuarea oricărei operaţii de întreţinere şi
atunci când nu îl folosiţi pentru mai mult timp.
Art .170. Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite, cu un format clar, de
mărime suficientă şi cu un spaţiu corespunzător între caractere şi între linii.
Art .171. Înălţimea minimă a caracterului trebuie să subîntindă un arc de 16'.
Art .172. Ecranul nu trebuie să prezinte reflexii care să provoace disconfort
utilizatorului. Este de preferat ca ele să fie tratate din fabricaţie împotriva reflexiilor.
Art .173. Ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat uşor şi liber pentru a putea fi
adaptat nevoilor utilizatorilor.
Art .174. Ecranul trebuie să fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40°
(unghi măsurat în raport cu perpendiculara la suprafaţa ecranului într-un plan oarecare).
Art .175. Se va prevedea posibilitatea poziţionării ecranului încât acele zone ale sale
care trebuie privite în mod continuu să poată fi văzute sub un unghi al liniei de vedere cuprins
între orizontală şi 60° sub orizontală.

UTILIZAREA COPIATORULUI
Art .176. Copiatorul trebuie aşezat pe o suprafaţă plană, stabilă, fără vibraţii, suficient
de robustă pentru greutatea acestuia, într-o zonă lipsită de praf şi la o distanţă suficient de
mare faţă de pereţi şi de alte echipamente, pentru a-i asigura o ventilare corespunzătoare.
Art .177. În timpul exploatării, copiatorul generează ozon. Totuşi, cantitatea de ozon
generează corpul uman. Chiar şi aşa, la utilizarea prelungită a copiatorului într-o încăpere slab
ventilată sau în cazul executării unei mari cantităţi de printuri, este necesar să ventilaţi
încăperea pentru ca mediul de lucru să nu conţină gazul ozon în exces.
Art .178. Pentru buna funcţionare a copiatorului, se recomandă instalarea acestuia
departe de lumina directă a soarelui, în încăperi cu umiditate între 20 şi 80 % şi neafectate de
modificări extreme de temperatură.
Art .179. Nu instalaţi copiatorul lângă dispozitive care conţin magneţi sau generează
câmp magnetic, cum sunt difuzoarele.
Art .180. Este interzisă poziţionarea şi utilizarea copiatorului în aer liber, lângă
recipienţi cu alcool, diluanţi de vopsea sau alte substanţe inflamabile. Contactul dintre o
substanţă inflamabilă şi părţile electrice din interiorul copiatorului poate provoca un

19
incemndiu sau şoc electric.
Art .181. Conectaţi şi utilizaţi copiatorul numai de la tipul de sursă de alimentare
indicat pe eticheta acestuia. Nu utilizaţi decât cordonul de alimentare livrat cu copiatorul.
Art .182. Nu scăpaţi agrafe de birou, capse sau alte obiecte metalice în interiorul
aparatului. De asemenea nu vărsaţi apă, substanţe lichide sau inflamabile în aparat. Dacă
aceste articole intră în contact cu părţile supuse la tensiuni înalte din interiorul aparatului,
există pericol de incendiu sau şoc electric. Dacă aceste articole cad sau se varsă în aparat,
decuplaţi cordonul de alimentare imediat, cu mâinile uscate. Apoi contactaţi reprezentanţa
service.
Art .183. Nu folosiţi spray-uri foarte inflamabile în apropierea aparatului. În cazul
contactului dintre gazul unui astfel de spraz şi componentele electrice din aparat există pericol
de incendiu.
Art .184. Închideţi cu grijă alimentatorul automat de documente sau capacul platoului
din sticlă pentru a nu vă prinde mâna. Astfel există pericolul să vă răniţi.
Art .185. Nu apăsaţi tare pe capacul platoului din sticlă când îl folosiţi la scanarea unor
cărţi sau dosare groase. Acest lucru poate determina spargerea platoului din sticlă şi vă puteţi
răni.
Art .186. Nu supuneţi copiatorul unor şocuri sau vibraţii fizice puternice.
Art .187. Nu blocaţi şi nu acoperiţi cu diverse obiecte orificiul de ventilare sau orice
deschideri ale copiatorului, deoarece lipsa ventilaţiei poate provoca un incendiu.
Art .188. Păstraţi copiatorul curat. Acumularea prafului poate îl poate împiedica să
funcţioneze corespunzător.
Art .189. Deconectaţi copiatorul de la sursa de alimentare în următoarele condiţii:
- când cordonul sau fişa de alimentare este deteriorată şua uzată;
- dacă s-a vărsat lichid peste copiator ;
- dacă copiatorul nu funcţionează normal după ce aţi urmat indicaţiile din ghidurile care
îl însoţesc.
- reglaţi numai acele comenzi pentru care există indicaţii în respectivele ghiduri
deoarece reglarea incorectă a altor comenzi poate provoca daune şi va necesita deseori
o lucrare mai mare a tehnicianului autorizat pentru a restabili copiatorul la
funcţionarea normală;
- dacă copiatorul a căzut sau a fost avariat;
- dacă indică o modificare clară a funcţionării, prezentând necesitatea reparaţiei.
Art .190. În cazul mutării copiatorului într-un alt amplasament acesta se va decupla în
prealabil de la alimentarea cu energie electrică.
Art .191. Este interzisă manevrarea copiatorului ţinându-l de elementele ataşate.
Art .192. Copiatorul şi cartuşul emit un flux magnetic de nivel redus. Dacă folosiţi un
stimulator cardiac şi aveţi probleme, îndepărtaţi-vă de aparat şi de cartuş şi consultaţi medicul.
Art .193. Nu deterioraţi şi nu modificaţi cordonul şi fişa de alimentare. De asemenea,
nu puneţi obiecte grele pe cordonul de alimentare, nu trageţi de el şi nu îl îndoiţi foarte tare.
Astfel de acţiuni pot produce avarii electrice, putând să conducă la incendii sau şoc electric.
Art .194. Nu puneţi mâinile ude pe fişa de alimentare deoarece se poate produce şoc
electric.
Art .195. În timpul furtunilor cu descărcări electrice, se recomandă scoaterea
cordonului de alimentare din fişa de alimentare. Astfel există pericolul deteriorării aparatului,
de producere a incendiilor sau şoc electric.
Art .196. Dacă se adună praf în jurul fişei cordonului de alimentare când este conectat
la priza de alimentare, deconectaţi aparatul şi ştergeţi fişa cu o cârpă curată şi uscată.
Art .197. Nu conectaţi aparatul în circuit cu alte aparate cum ar fi aerul condiţionat sau
televizorul. Acestea generează perturbaţii electrice şi pot interfera cu funcţionarea
copiatorului.

20
 Art .198. Sunt interzise improvizaţiile de natură electrică (cabluri prelungitoare
deteriorate, înnădite) demontarea şi modificarea copiatorului. În interiorul său se află
componente upuse la temperaturi şi tensiuni înalte care pot provoca incendii sau şoc electric.
Art .199. Sunt interzise intervenţiile salariaţilor pentru reparaţii; reparaţiile se vor
efectua numai de personal specializat.
Art .200. Respectaţi toate avertismentele şi instrucţiunile de pe copiator.
Art .201. La curăţarea interiorului copiatorului sau a platoului din sticlă, se va
deconecta mai întâi cordonul de alimentare. Folosiţi o cârpă moale pentru a nu zgâria
componentele.
Art .202. Nu folosiţi niciodată lichide volatile cum ar fi dizolvant, benzen, acetonă sau
alt agent chimic pentru a curăţa interiorul aparatului; aceste substanţe pot deteriora
componentele aparatului. Nu folosiţi hârtie igienică, şerveţele de hârtie sau materiale similare
pentru curăţare; acestea se pot lipi de elementele componente sau pot genera sarcini statice.
Art .203. Curăţarea exteriorului: ştergeţi exteriorul aparatului cu o cârpă curată, moale,
fără scame, umezită cu apă sau cu soluţie de detergent de vase.
Art .204. Zona de scanare se va curăţi cu o cârpă curată, moale, fără scame, umezită cu
apă, apoi cu o cârpă curată, moale, uscată şi fără scame.
Art .205. Atenţie ! Pulberea de toner este inflamabilă.
Art .206. Este interzisă depozitarea cartuşelor sau a hârtiei de copiat în locuri expuse la
foc deschis deoarece acestea se pot aprinde, producând arsuri sau incendii.

UTILIZAREA DISTRUGATORULUI DE DOCUMENTE

Art .207. Nu introduceţi niciodată mâna, degetele sau obiecte străine în fanta destinată
introducerii hârtiei. Există pericolul de rănire.
Art .208. Nu vă aprobaţi de fanta destinată introducerii documentelor dacă aveţi părul
lung, haine largi, cravate, eşarfe, brăţări, coliere etc.
Art .209. Nu introduceţi pentru a fi distruse, obiecte care au tendinţa de a agăţa,
deoarece există pericolul de rănire prin atragere mâinii în interiorul aparatului.
Art .210. Se va deconecta aparatul de la reţea în următoarele situaţii:
- înainte de a muta aparatul în alt loc;
- înainte de a face operaţii de curăţenie prin spălare;
- înainte de a face intervenţii pentru repararea aparatului; repararea aparatului se va
efectua numai de către personal autorizat;
Art .211. Aparatul este destinat exclusiv pentru distrugerea documentelor din hartie. Se
interzice folosirea distrugatorului de documente pentru alte materiale decât hârtia.
Mecanismul de tăiere este realizat astfel încât să poată rezista tăierii agrafelor, capselor.
Art .212. Nu se va utiliza aparatul pentru distrugerea unor materiale cum ar fi : saci de
plastic de orice fel, folii de material plastic, role de adeziv, obiecte din lemn.
Art .213. În cazul funcţionării normale a aparatului, nivelul sonor emis de acesta este
de 60dB (A), ceea ce nu afectează desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de birou din
vecinătate. Dacă apar anumite defecţiuni, nivelul sonor emis de aparat poate să crească şi se
recomandă repararea acestuia de către personal autorizat.
Art .214. Pentru distrugerea documentelor nu se vor introduce simultan mai mult de 8
foi de hârtie (de dimensiune A4 şi având grosimea corespunzătoare unei greutăţi de 70 g/m²).
Art .215. Instalarea aparatului se face în aşa fel încât priza de curent să fie uşor
accesibilă.
Art .216. Verificaţi starea tehnică a cordonului de legătură şi a prizelor. Este interzis a
poziţiona cordonul de legătură neprotejat la nivelul căilor de acces.
Art .217. Funcţionarea normală a aparatului este posibilă numai în poziţie verticală.
Nu înclinaţi aparatul şi nu faceţi intervenţii în timpul funcţionării acestuia.
Art .218. Se recomandă ca spaţiul din jurul aparatului (minim 70 cm) să fie liber de

21
alte obiecte sau materiale.
Art .219. Este ca spaţiul din jurul aparatului (minim 70 cm) să fie liber de alte obiecte
sau materiale.
Art .220. Este interzis a curăţa aparatul cu substanţe inflamabile sau cu solvenţi
organici, diluanţi etc.

UTILIZAREA IMPRIMANTEI
Art .221. Posturile de munca trebuie concepute si amenajate astfel incat sa permita
unor persoane diferite sa realizeze o gama diversa de sarcini de munca, intr-un mod
confortabil si eficace, la nivelul de performante cerut.
Art .222. Ecranul, suportul de documente si tatatura trebuie amplasate la distante
aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respective 600 ± 150 mm.
Art .223. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie
paralela cu sursele de lumina (naturala si artificiala).
Art .224. Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre.
Art .225. In cazul in care videoterminalele sunt amplasate in incaperi in care se
desfasoara si alte activitati, in apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu
necesita activitate la ecran.
Art .226. Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate, la locul de munca
trebuie:
a) sa se reduca la minimum vibratiile inerente sau transmise;
b) sa se elimine posibilitatea bascularii planului de lucru;
c) sa fie posibila reglarea inaltimii mesei fara risc de coborare brusca si deci, de ranire;
d) sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.
Art .227. Amenajarea posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat
sa se asigure:
a) accesul usor si rapid al utilizatorilor la locul de munca;
b) accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echipamentului, la
pozitiile cablurilor si la prizele electrice, fara intreruperea activitatii in desfasurare sau
cu o intrerupere minima;
c) un spatiu de lucru care sa raspunda nevoilor de spatiu personal, de comunicare intre
indivizi si de intimidate.
Art .228. Curatarea exteriorului imprimantei:
■ Asigurati-va ca ati oprit si deconectat imprimanta din priza electrica.
■ Folositi detergenti neutrii. Curatarea cu lichide volatile cum ar fi diluantul sau benzenul va
deteriora suprafata masinii.
■ Nu folositi materiale pentru curatare care contin amoniu.

BIBLIOGRAFIE:

- NSSM PENTRU PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR;

- NSSM PENTRU TRANSPORT RUTIER;
- NSSM PENTRU MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE ŞI CU
MIJLOACE NEMECANIZATE ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR;
- HG 1028/2006 – CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU
ECRAN DE VIZUALIZARE ;
- HG 971/2006 - CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI/SAU SANATATE
LA LOCUL DE MUNCA ;
- HG 1091/2006 - CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA PENTRU LOCUL DE MUNCA.
22
23