DR.

GRIG STOMATOLOGIE

Aprobat,
Administrator
Grigoriciuc Andrei-Iulian

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

ÎN MUNCĂ PENTRU ACTIVITĂȚI DE BIROU
( întocmite în conformitate cu prevederile art. 6 alin.(1) din Legea nr.319/2006 –
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă ( publicată în MO nr. 646/26.07.2006 ) şi
ale art. 14 alin.(1) din Norma metodologicădin 11.10.2006 de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 ( publicatăîn
MO nr. 882/30.10.2006)

CAPITOLUL I PREVEDERI GENERALE

Preambul
art 1. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă stabilesc reglementări cu
aplicabilitate restrânsă la nivelul emitentului acesteia, cuprinzând prevederi minimal
obligatorii în vederea desfăşurării activităţii pentru care au fost întocmite, în condiţii de
securitate a muncii şi au rolul de a detalia şi particulariza prevederile legislaţiei în
vigoare la condiţiile concrete în care se desfăşoară procesul de muncă. Respectarea
conţinutului acestor prevederi nu absolvă unitatea de răspunderea pentru prevederea şi
asigurarea oricăror altor măsuri de securitate şi sănătate în muncă, adecvate condiţiilor
concrete de desfăşurare a activităţii la care acestea se referă.
art 2. Structura instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă are la bază
abordarea sistemică a aspectelor de securitate şi sănătate în muncă prevăzută de
legislaţia în vigoare, conform căreia procesul de muncă este tratat ca un sistem complex
structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
a. Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă;
b. Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea
scopului procesului de muncă;
c. Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi obiectelor muncii (materii prime,
materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă;
d. Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi
psihologice, în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de
muncă.
art 3. Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul
instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă, vizând global desfăşurarea
activităţii pentru care a fost emisă, în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, se
realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii muncii la
nivelul fiecărui element component al sistemului (executant - sarcina de muncă -
 mijloace de producţie - mediul de muncă), propriu proceselor de muncă din cadrul
activităţii care face obiectul prezentelor reglementări.
art 4. În acest context, instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă au fost
elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă pentru această activitate, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi
stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, instrucţiunea proprie
să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al
procesului de muncă.
art 5. Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare
categorie de lucrare, prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare
modului de acţiune al executantului în procesul de lucru.
art 6. Pe lângă prevederile specifice de securitate şi sănătate în muncă, instrucţiunile
proprii cuprind şi un capitol cu Prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă
utilizate.

Conţinut, scop
art 7. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă, cuprind măsuri de
prevenire a accidentelor de muncă şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale specifice acestei
activităţi, în vederea completării şi/sau aplicării reglementărilor de securitate şi sănătate
în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţii şi ale unităţii, precum şi ale
locurilor de muncă/posturilor de lucru.
art 8. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea şi/sau
diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element
component al acestuia (executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de
muncă).

3.Domeniu de aplicare
art 9. Măsurile prevăzute în prezentele instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în
muncă sunt aplicabile în cadrul entităţii care a emis-o.

4.Documente de referinţă
art 10. La baza întocmirii prezentelor instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în
muncă au stat următoarele acte normative şi/sau reglementări legale în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă:
a. Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă cu completarile
ulterioare
b. HOTĂRÂRE nr. 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
c. HOTĂRÂRE nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
d. HOTĂRÂRE nr. 1028/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
e. HOTĂRÂRE nr. 1048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la
locul de muncă
 f. HOTĂRÂRE nr. 1051/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de afecţiuni dorsolombare
g. HOTĂRÂRE nr. 1091/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă
h. HOTĂRÂRE nr. 1146/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

5.Revizuirea normelor
art 11. Prezentele instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă se vor revizui
periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de
natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, al unităţilor sau proceselor de
muncă.
art 12. Pentru procesele tehnologice noi şi/sau pentru utilajele – din ţară sau importate
– pentru care prezentele instrucţiuni proprii nu conţin prevederi specifice, emitentul
este obligat la completarea acestora.

6.Definiţii şi termeni
( terminologie de securitate şi sănătate în muncă )
În înţelesul prezentelor instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă, termenii
şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie:
art 13. Lucrator
Persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii
in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti
la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
art 14. Angajator
Orice persoanã fizicã sau juridicã care este titulara raportului de muncã cu
angajatul şi în beneficiul cãreia este prestatã munca de cãtre angajat şi care
poartã responsabilitatea unitãţii.
art 15. Prevenire
Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele
procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale.
art 16. Securitate si sanatate in munca
Ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai
bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii
fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul
de munca.
art 17. Accident de munca
Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,
care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces.
art 18. Boala profesionala
Afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii,
cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
 munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, in procesul de munca.
art 19. Echipament de munca
Orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca.
art 20. Echipament individual de protectie
Orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja
impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.
art 21. Echipament individual de lucru
Orice echipament utilizat în procesul muncii pentru protejarea îmbrãcãmintei
personale împotriva uzurii şi murdãririi excesive.
art 22. Loc de munca
Locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii
si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care
lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.
art 23. Instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Mãsurã organizatoricã de ssm reprezentând forma legiferatã de instruire în
domeniu la nivelul angajatorilor, având ca scop asigurarea dobândirii de cãtre
angajaţi a cunoştinţelor de securitate a muncii.
art 24. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii
Colecţie de prevederi de securitate şi sănătate în muncă elaborate de angajator, a
cãror sferã de aplicare şi obligativitate este limitatã la unitatea emitentã şi care
detaliazã şi particularizeazã toate reglementãrile din domeniul SSM la condiţiile
concrete ale activitãţii desfãşurate de cãtre aceasta.
art 25. Echipament cu ecran de vizualizare
Ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare
folosit.
art 26. Post de lucru
Ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu
tastatură, sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte
interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă
şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun,
masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător.
art 27. Manipularea manuală a maselor
Orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi
lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor
ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare.
art 28. Prim ajutor
Totalitate a acţiunilor întreprinse imediat dupã producerea unui accident,
inclusiv de muncã, pânã la momentul intervenţiei cadrelor medicale de
specialitate, cu scopul de a împiedica periclitarea vindecãrii bolnavului, fie prin
apariţia unor complicaţii ce îngreuneazã actul therapeutic ulterior, fie printr-o
 evoluţie nefavorabilã urmatã de instalarea unor infirmitãţi definitive sau de
deces.
art 29. Risc de accidentare şi îmbolnãvire profesionalã
Combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectãri a
sãnãtãţii într-o situaţie periculoasã.
art 30. Sarcinã de muncã
Totalitate a acţiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul
mijloacelor de producţie pentru a realiza scopul sistemului de muncã.
art 31. Îndatoriri de serviciu
Sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă, regulamentul
intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile
scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor
ierarhici ai acestuia;
art 32. Semnalizare de securitate şi/sau sãnãtate
Semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi
furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la
locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o
comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz.
art 33. Zone cu risc ridicat şi specific
Acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate
riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate.

7.Responsabilităţi
ADMINISTRATOR FIRMĂ
art 34. In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, administratorului îi revin
urmatoarele responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
a) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice
corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii şi activităţii de alimentaţie
publică;
b) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator activităţii desfasurate;
c) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor
prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale
in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria
competenta sau prin servicii externe;
d) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor,
cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
e) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la
care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si
de protectie necesare;
f) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si
 sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior
angajarii;
g) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
h) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de
control si al cercetarii evenimentelor;
i) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
j) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
k) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv,
in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar
periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
l) să colaboreze cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile externe de
prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de
prevenire şi protecţie;
m)să colaboreze cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor
angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc
de muncă;
n) să propună sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii atribuţiilor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

LUCRĂTORUL DESEMNAT
art 35. În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, lucrătorului desmnat pentru
a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie îi revin urmatoarele responsabilităţi în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
a. să cunoască normele de sanatate si securitate in munca referitoare la lucrările pe care le
conduce, precum şi normele generale şi să aplice măsurile corespunzătoare de prevenire
a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
b. să efectueze instructajul la locul de muncă şi instructajul periodic tuturor salariaţilor din
subordine
c. să verifice periodic modul în care aceştia şi-au însuşit regulile ce au constituit obiectul
instructajului de ssm;
d. să nu încredinţeze nici o sarcină de serviciu salariaţilor repartizaţi înainte de a fi instruiţi
şi de a li se întocmi fişe de instructaj pe linie de sanatate si securitate in munca;
e. să urmărească pe salariaţii din subordine în ceea ce priveşte aplicarea metodelor
nepericuloase de lucru şi respectarea normelor de sanatate si securitate in munca pe tot
parcursul procesului de producţie;
f. să verifice dacă salariaţii au asupra lor echipamentul de lucru sau de protecţie şi dacă îl
utilizează în mod corespunzător;
g. să nu admită la lucru salariaţii care se află în stare de ebrietate, oboseală sau boală;
h. să urmărească comportarea corectă şi disciplinată a salariaţilor, astfel încât să nu
sustragă atenţia celor din jur;
i. să nu permită începerea lucrului dacă nu s-au luat toate măsurile de sanatate si securitate
in munca;
j. să ia măsuri pentru asigurarea igienei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, implicit
decongestionarea căilor de acces;
k. să nu admită utilizarea unor echipamente tehnice defecte şi să vegheze ca salariaţii să
nu-şi pericliteze integritatea corporală executând lucrări pentru care nu au fost instruiţi;
l. să controleze, respectiv să nu admită, pornirea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor care nu
au legătura la priza de pamânt;
m. să nu admită şi să nu folosească lucrători temporari, pentru activităţi de scurtă durată,
fără a le efectua instructajul de sanatate si securitate in munca, corespunzător activităţii
ce urmează a fi executată;
n. să cunoască măsurile de prim-ajutor şi să le aplice imediat în caz de accident;
o. să anunţe imediat şeful ierarhic, în cazul producerii unui accident de muncă sau
îmbolnăvire profesională;
p. să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în zona în care îşi defaşoară
activitatea,
q. să ia orice măsuri pentru prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale.
r. să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare
în domeniul ssm.

LUCRĂTORII
art 36. Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu
pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului,
astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat
propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale
in timpul procesului de munca.
art 37. In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la articolul anterior,
lucratorii au urmatoarele obligatii:
a.sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b. sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa
utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c.sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor,
aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste
dispozitive;
d. sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de
munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de
protectie;
e.sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;
f. sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este
necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de
catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si
securitatii lucratorilor;
g. sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii
desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si
 conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in
domeniul sau de activitate;
h. sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i. sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

8.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

art 38. Toate procesele de muncă vor fi conduse şi supravegheate de persoane care
posedă pregătire tehnică corespunzătoare şi care au fost desemnate în acest scop.
art 39. Toate operaţiile se vor executa numai de către personal calificat şi instruit
special pentru operaţia respectivă, cu respectarea instrucţiunilor tehnice, de securitate şi
sănătate în muncă şi a situaţiilor de urgenţă.
art 40. Examenul medical la angajarea în muncã, controlul medical periodic şi
examenul medical la reluarea activitãţii reprezintã supravegherea activã a sãnãtãţii
angajaţilor în relaţie cu cerinţele locului de muncã şi, în mod particular, cu factorii
nocivi profesionali.
art 41. Examinarea şi avizarea medicală sunt obligatorii atât la angajare cât şi periodic.
art 42. Examenul medical se va realiza periodic si ori de cate ori lucratorii acuză
simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.

9.Instruirea personalului
art 43. Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.
art 44. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul
întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru. Perioada în
care se desfăşoară această instruire este considerată timp de muncă.
art 45. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3
faze:
a. instruirea introductiv-generală;
b. instruirea la locul de muncă;
c. instruirea periodică.
art 46. Instruirea introductiv-generală precum şi instruirea la locul de muncă se face
individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.
art 47. Durata instruirii introductiv – generală precum şi a instruirii la locul de muncă va fi de
4 ore.
art 48. Intervalul dintre două instruiri periodice va stabilit prin decizie de administratorul
firmei.

CAPITOLUL II PREVEDERI COMUNE

1.Dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru

art 49. Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
art 50. Echipamentul individual de protecţie trebuie sã fie utilizate atunci când riscurile
nu pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivã sau prin
mãsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
art 51. Echipamentul individual de protecţie se acordã gratuit angajaţilor de cãtre
angajator.
art 52. Personalului detaşat, elevilor sau studenţilor în practicã, vizitatorilor,
personalului cu atribuţii de îndrumare şi control etc., de asemenea, li se acordã gratuit .
art 53. Toţi lucrătorii sunt obligaţi sã poarte întregul echipament individual de protecţie
pe toatã durata îndeplinirii sarcinii de muncã sau activitãţii pe care o desfãşoarã în
unitate şi sã utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care
acesta a fost atribuit şi sã se preocupe de conservarea calitãţilor de protecţie ale
acestuia.
art 54. Echipamentul individual de protecţie este destinat în principiu utilizãrii
individuale. În cazul în care, prin forţa împrejurãrilor acesta va fi utilizat de mai multe
persoane, se vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru ca diferiţilor utilizatori sã nu le fie
afectatã starea de sãnãtate sau de igienã.
art 55. Materialele igienico-sanitare se acordã obligatoriu şi gratuit angajaţilor în
scopul asigurãrii igienei şi protecţiei personale, în completarea mãsurilor generale luate
pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale.

2.Repartizarea sarcinii de muncă

art 56. Sarcinile de muncã şi activitãţile corespunzãtoare se vor organiza astfel încât
exigenţele profesionale determinate de natura şi caracteristicile sarcinilor de muncã, de
specificul mediului de muncã (inclusiv mediul psiho-social), de interacţiunea operator –
echipament de muncă şi de relaţiile interumane sã corespundã capacitãţilor fizice,
fiziologice şi psihologice ale angajaţilor asigurându-se astfel solicitãri profesionale în
limite normale, confort fizic şi psihic, condiţii de securitate şi sănătate în muncă.
art 57. La repartizarea sarcinii de muncă, conducătorul locului de muncă (şef de echipă,
maistru etc.) va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile de securitate
a muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va verifica starea echipamentului de
protecţie şi a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea
respectivă.
art 58. Exploatarea echipamentelor de muncă se va face de către personal specializat.

3.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor

art 59. În încăperile cu pericol de incendiu şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea
cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea a
două scule feroase şi folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest
scop, pe uşa de acces se vor monta plăcuţe avertizoare.
art 60. Este interzis fumatul în alte locuri decât cele stabilite prin normele tehnice PSI.
art 61. În caz de incendiu se va întrerupe imediat alimentarea cu energie electrică a
sectoarelor incendiate şi a celor ameninţate de incendiu. Se va proceda imediat la
stingerea incendiului.

4.Manipularea şi transportul prin purtare a maselor

art 62. Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor
conform definiţiei din H.G. 1051/2006, se înţelege orice tip de transport sau susţinere a
unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea,
tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau
condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecţiuni dorsolombare.
art 63. Angajatorul trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să
folosească mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita
manipularea şi transportul prin purtare a maselor de către lucrători.
art 64. În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin
purtare a maselor, trebuie să se organizeze locurile de muncă astfel încât la manipularea
şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire
profesională.
art 65. În cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate, se va
organiza locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de
siguranţă şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi se :
a. Va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în
ceea ce priveşte:
1. caracteristicile masei;
2. efortul fizic depus;e
3. caracteristicile mediului de muncă;
4. caracteristicile activităţii.
b. Va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau
reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luând în considerare:
c. Caracteristicile masei cum sunt:
1. greutatea şi dimensiunile;
2. dificultarea de apucare;
3. instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului
4. plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită
distanţă de trunchi sau cu flexie ori a trunchiului;
5. susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor,
muchiilor, în special în eventualitatea unei ciocniri.
d. Efortul fizic:
1. prea mare;
2. care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a
trunchiului;
3. care antrenează o mişcare bruscă a masei;
4. care este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie
instabilă.
e. Caracteristicilor mediului de muncă cum sunt:
1. inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală, pentru
realizarea activităţii;
2. pardoselile alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi;
3. imposibilitatea ridicării manuale la înălţime, în siguranţă;
4. manipularea maselor la mai multe niveluri;
5. instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale ;
 6. condiţiile climatice necorespunzătoare.
f. Cerinţele activităţii cum sunt:
1. efortul fizic frecvent şi prelungit;
2. insuficienţa repausului fiziologic sau de recuperare;
3. distanţele mari pentru transportat sarcini;
art 66. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se
vor repartiza numai salariaţi care corespund din punct de vedere fizic.
art 67. Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor, fără efectuarea
unor controale medicale periodice.
art 68. Angajatorul va urmări modul în care salariaţii respectă indicaţiile tehnice de
lucru privind manipularea şi transportul prin purtare.
art 69. Angajatorul va consulta lucrătorii sau reprezentanţii lor şi va permite acestora să
ia parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea manuală a maselor care
prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
art 70. Lucrătorii sau reprezentanţii lor au dreptul să prezinte propunerile lor şi să ceară
angajatorului să ia măsuri de eliminarea riscurilor pentru lucrătorii folosiţi la
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecţiuni dorsolombare.
art 71. Masele manipulate şi transportate manual, distanţele de transport manual pe
orizontală, masele transportate manual pe plan înclinat, înălţimea maximă la care sunt
ridicate masele, distanţa dintre două niveluri între care sunt efectuate transporturi
manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de
transport nemecanizate nu trebuie să depăşească valorile maxime cuprinse în
reglementările specifice.
art 72. În timpul manipulării manuale a maselor, salariatul sau salariaţii trebuie să aibă
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.
art 73. Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariaţi care vor efectua
manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice
manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care
pot genera dezechilibrări.
art 74. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzătoare.
art 75. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă
sunt fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare
în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele.
art 76. Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.
art 77. Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu
trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
art 78. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe
tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai
cu palmare.
art 79. Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu
pe orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se
iau măsuri suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri
profesionale.
art 80. Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual
al maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie.
art 81. În cazul în care condiţiile climatice (vânt, ceaţă, căldură excesivă etc.) nu permit
manipularea şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul
locului de muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea
riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
art 82. Se interzice creşterea numărului de ridicări sau coborâri pe unitate de timp.
art 83. Se interzice utilizarea salariaţilor la manipularea şi transportul manual al
maselor dacă nu au echipament individual de protecţie şi / sau de lucru corespunzător şi
în bună stare.

5.Utilizarea instalatiilor electrice

art 84. Pentru a nu constitui cauze de incendiu, instalatile electrice vor fi intretinute,
verificate si utilizate in conditiile prevazute in reglementarile tehnice de specialitate si
documentatiile producatorilor de echipamente.
art 85. Pentru a se asigura protectia utilizatorilor si siguranta in exploatare, toate
instalatiile, materialele, aparatele si echipamentele electrice folosite vor indeplini
nivelele de performanta necesare.
art 86. Se interzice exploatarea instalatiilor, echipamentelor si aparatelor electrice in
conditii in care se genereaza curenti de suprasarcina, datorita unor consumatori care
depasesc puterea nominala a circuitelor.
art 87.Se interzice inlocuirea sigurantelor, releelor de protectie si a intreruptoarelor
automate cu altele necalibrate;
art 88.Se interzice racordarea unor consumatori care depasesc puterea nominala a
circuitelor;
art 89.Se interzice ncarcarea instalatiei eletrice (conductoare, cabluri, intreruptoare,
comutatoare, prize, transformatoare etc) peste sarcina admisa;
art 90.Nerealizarea unor contacte eletrice perfecte, cu rezistenta de trecere comparabila cu
rezistenta ohmica a conductoarelor legate, sigure in timp si usor de verificat;
art 91.Se interzice neasigurarea aceluiasi nivel de izolatie ca si al conductoarelor la
legaturile electrice;
art 92.Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune care nu fac parte
din liniile de contact ce alimenteaza receptoare mobile si conductele electrice isolate
liber, pe suporturi corespunzator alcatuite si dimensionate;
art 93.Nepregatirea suprafetelor de contact ale conductoarelor inainte de executia
legaturilor eletrice prin mijloace adecvate;
art 94.Se interzice nelegarea corespunzatoare a conductoarelor la aparate, echipamente,
masini, elemente metalice etc. Legarea corecta se face prin stangere mecanica cu
suruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu 10 mm² si direct sau
prin intermediul papucilor sau a clemelor speciale in cazul conductoarelor cu sectiuni
egale sau mai mari de 16 mm². La conductoarelor care se leaga cu elemente mobile,
legaturile se prevad cu elemente elastice cu suprafata stiata;
art 95.Se interzice lasarea neizolata a capetelor conductoarelor eletrice, in cazul demontari
partiale a unei instalatii;
art 96.f Se interzice folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoarelor
eletrice, fara stecher, direct in prize;
art 97.Se interzice utilizarea prizelor, neprevazute cu dispozitiv de protectie diferentiala si
de limitare a puterii, amplasate la distanta mai mica de 1,00 m de materiale
combustibile (in depozitele si magazinele cu materiale combustibile);
art 98.Se interzice utilizarea receptorilor de energie electrica (radiatoare, resouri, fiare de
calcat, ciocane de lipit etc.) fara luarea masurilor de izolare fata de materialele si
elementele combustibile din spatiul sau incaparea respectiva;
art 99.Se interzice utilizarea lampilor mobile (portative), alimentate prin cordoane
improvizate si/sau uzate;
art 100. Se interzice folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina (abajururilor)
improvizate, din carton, hartie sau alte materiale combustibile;
art 101. Se interzice asezarea pe motoarele electrice, a unor materiale combustibile
(carpe, hartii, folii de mase plastice, lemne etc.);
art 102. Se interzice utilizarea radiatoarelor si a resourilor electrice neomologate sau in
alte locuri decat cele stabilite prin instructiuni sau agremente tehnice;
art 103. Se interzice folosirea in stare defecta, uzata si/sau cu improvizatii, a instalatiei
electrice si/sau a receptorilor electrici;
art 104. s Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de
alimentare, daca aceasta nu este prevazuta din fabricatie;
art 105. Se interzice agatarea de, sau introducerea in interiorul panourilor, niselor,
tablourilor, canalelor sau a tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel;
art 106. Se interzice adapostirea de obiecte si/sau materiale combustibile in posturile de
transformare si/sau incaperile tablourilor generale de distributie electrica;
art 107. Se interzice efectuarea lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii de catre
personal necalificat si neautorizat;
art 108. Nu este admisa folosirea instalatiilor neprotejate corespunzator in medii cu
pericol de explozie si/sau incendiu - (categoriile “A”, “B” si “C” de pericol de
incediu), precum si in salile agglomerate.
art 109. Aparatele electrice portative (mobile) se folosesc numai cu stecher si
conductoare corespunzator isolate si in buna stare de functionare, iar pe timpul cat sunt
sub tensiune se va asigura supravegherea lor.
art 110. Sursele de energie de rezerva pentru alimentarea consumatorilor cu rol de
siguranta la foc (vitali), vor fi mentinute in buna stare de functionare si verificate
periodic.
art 111. La terminarea programului de lucru, instalatia electrica va fi scoasa de sub
tensiune cu exceptia iluminatului de siguranta si a instalatiei de alimentare a
receptoarelor cu rol de siguranta de foc.
art 112. Tablourile electrice generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia,
accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu, precum si organelor de
control si verificare. Incaperea si elementele tabloului vor fi in perfecta stare de
curatenie (fara praf, scame etc.). Pe partea interioara a tabloului general de distributie se
afiseaza schema cu circuitele electrice pentru ca in caz de necessitate sa poata fi
identificata si intrerupta operativ alimentarea.
art 113. La toate tipurile de tablouri electrice, legaturile trebuie realizate conform
reglementarilor, iar in apropierea tablourilor se interzice pastrarea materialelor si a
substantelor combustibile, precum si blocarea accesului la acestea. Se va pastra
curetenia, iar la tablourile capsulate, garniturile de etansare vor fi in buna stare si bine
 stranse (fixate). Se interzice legarea directa la bornele tabloului de distributie a lampilor
de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrica.
art 114. Tablourile electrice de distributie, releele, contactoarele est. vor fi prevazute cu
carcase de protectie, iar la tablouri se vor intrebuinta numai sigurante calibrate conform
normelor in vigoare. Se interzice inlocuirea sigurantelor fuzibile arse cu fir de lita,
staniol sau cu alte materiale cu rezistenta electrica necalibrata. Clemele sigurantelor
lamelare nu se fixeaza pe lemn, carton sau alte materiale combustibile;
art 115. Se interzice supraincarcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori
decat cei pravazuti pentru instalatia respective. Se va urmari ca temperature
conductoarelor in sarcina san nu depasesca temperature admisa.
Instalatiile de protectie contra trasnetului se vor controla periodic, conform unui grafic,
urmarindu-se buna functionare a elementelor componente (dispozitive de captare,
conductoare de coborare, prize de pamant etc).

6.Pe timpul deplasarii domiciliu-loc de munca

art 116.Se interzice pietonilor:

a) sa circule pe partea carosabila a drumului public daca exista amenajari rutiere destinate
circulatiei acestora;
b) sa traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise ori prin locurile permise, în
fuga si/sau fara sa se asigure;
c) sa prelungeasca timpul de traversare a drumului public, sa întârzie ori sa se opreasca fara
motiv;
d) sa ocupe partea carosabila în scopul împiedicarii circulatiei;
e) sa se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul.

art 117. La folosirea mijloacelor de transport in comun si/sau a taxiurilor se vor respecta
urmatoarele reguli:
a)Asteptarea mijlocului de transport se va face numai pe trotuar sau pe locul de refugiu.
b)La oprirea in statie a unui alt mijloc de transport decat cel pe care-l asteptam, se va
elibera marginea trotuarului sau a locului de refugiu, dand intaietate celor care urca.
c)In statie nu se vor face deplasari rapide, nu se va alerga, nu se va impinge persoana
din fata.
d)Este interzisa urcarea sau coborarea, pana ce mijlocul de transport nu s-a oprit.
e)Este interzisa distragerea prin discutii a atentiei conducatorului mijloacelor
de transportin comun si/sau taxi.
f)In mijlocul de transport in comun se avanseaza spre usa de coborare pe masura
apropierii de statia de destinatie, iar coborarea se face cu atentie fara a-i impinge pe cei
din fata.
art 118. Pentru prevenirea accidentelor datorate alunecarii pe gheata se vor respecta
urmatoarele reguli:
a)Purtarea de incaltaminte cu calitati sporite de aderenta
b)Ocolirea portiunilor mari cu polei
c)Micsorarea lungimii pasului( va circula cu pasi marunti desi).
art 119. Urcarea si coborarea scarilor interioare sau exterioare imobilelor, se, va face cu
atentie, folosind balustradele laterale.
art 120. Este interzisa urcarea sau coborarea scarilor in alergare.

art 121. Conducatorul auto este obligat

a)să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
b)să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în
faţă, pe locul din dreapta, să utilizeze centura de siguranţă, în afara localităţilor;
c)să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de
regulă, pe uşa din dreapta);
d)să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor cât şi la
coborârea din autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a
acestuia;
e)să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea
stângă.
art 122. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu
prevederile Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
art 123. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita
evitării oricărui pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare,
autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora
sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările
altor autovehicule ce se apropie.
art 124. Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de
ploaie torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care
determină reducerea vizibilităţii.
art 125. Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor
sunt obligaţi ca, la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până
la limita evitării oricărui pericol.
art 126. In apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii
auto care vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se
face loc acestora.

7.Căi şi ieşiri de urgenţă

art 127. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă
în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
art 128. În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai
sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
art 129. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă depind de
utilizare, de echipament şi de dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul
maxim de persoane care pot fi prezente.
art 130. Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.
art 131. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu
poată fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice persoană care ar avea nevoie să le
utilizeze în caz de urgenţă.
art 132. Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia
de ieşiri de urgenţă.
 art 133. Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu
prevederile Hotărârii
art 134. Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.Această semnalizare trebuie să fie
suficient de rezistentă şi să fie plasată în locurile corespunzătoare.
art 135. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate.
art 136. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre
acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în
orice moment fără dificultate.
art 137. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat
de siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă, în cazul în care se întrerupe alimentarea
cu energie electrică.
8.Căile de circulaţie - zone periculoase
art 138. Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, trebuie să fie amplasate şi
dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi
vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie.
art 139. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern trebuie
să fie dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de
activitate.
art 140. Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie să fie
asigurate distanţele minime de securitate pentru pietoni.
art 141. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe
o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
art 142. Atunci când echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun protecţia
lucrătorilor, căile de circulaţie trebuie să fie marcate clar.
art 143. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura
activităţii, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să
fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste
zone.
art 144. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt
autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.

CAPITOLUL III PREVEDERI SPECIFICE

Circulatia pe drumurile publice

art 145. Lucrătorii trebuie sa resprecte regulile de circulație pe drumurile publice,

corespunzător categoriei de participanți la trafic (conducători auto, bicicliști, pietoni,
pasageri, etc.) conform legislației în vigoare.
art 146. Deplasarea de la domiciliu la servici și invers trebuie făcută pe traseul obișnuit,
de preferință cel mai scurt. Acest traseu este cel declarat în fișa de instruire individuală
SSM.

Microclimatul de la locul de muncă

art 147. Pe timp de vară, în birouri trebuie evitată utilizarea excesivă a sistemelor de aer
condiționat și staționarea în curentul de aer format de acestea.
art 148. Se va evita pe cât posibil deschiderea simultană a ușilor si ferestrelor pentru a
nu se forma curenți de aer supărători.
art 149. Se recomandă ca temperatură aerului în birouri să fie cuprinsă între 23-26 grade
C pe timp de vară și între 20-24 grade C pe timp de iarnă.
art 150. La locurile de muncă unde temperatura aerului depășește constant 30°C se va
asigura apă carbogazoasă salină (1 g NaCl/litru), în cantitate de 2 - 4
litri/persoană/schimb, distribuită la temperatura de 16 - 18°C.
art 151. La locurile de muncă cu temperaturi joase (sub 8°C) se va asigura ceai fierbinte
în cantitate de 0,5 - 1 litri/persoană/schimb.
art 152. Personalul care lucrează în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va
beneficia de pauze pentru refacerea capacității de termoreglare, a căror durată și
frecvență se stabilesc în funcție de intensitatea efortului și de valorile componentelor
microclimatului. În acest scop se vor asigura spații fixe sau mobile cu microclimat
corespunzător.

Prevenirea riscurilor de cădere de la același nivel

art 153. Spațiile de lucru trebuie menținute în stare de ordine și curățenie. Zonele de
circulație trebuie menținute libere.
art 154. Cablurile trebuie așezate pe sol astfel încât să nu prezinte risc de împiedicare (să
nu formeze bucle sau ridicături) și pe cât posibil, în afara zonelor de circulație. Acestea
nu trebuie să intre în contact cu picioarele scaunului sau ale lucrătorului.
art 155. Covoarele, mocheta, trebuie sa fie fixe pe sol și să nu aibă margini îndoite.
art 156. În cazul deversării accidentale de lichide pe podea, aceasta trebuie să fie
curățată imediat.
art 157. Atunci când se efectueaza curățenia la locul de muncă, se va evita pe cât posibil
deplasarea pe suprafețe umede sau cu urme de detergent (se va pune indicator “Podea
umedă”).
art 158. Este interzisă balansarea pe scaun.
art 159. Trebuie evitată deplasarea în fuga în interiorul societății.
art 160. Totdeauna trebuie să se privească în direcția de mers, iar atunci când se
transportă pachete cu brațele, aceste pachete nu trebuie să împiedice vizibilitatea.
art 161. Urcarea/coborârea scărilor se va face una câte una, utilizând balustrada mână
curentă.
art 162. Se recomandă purtarea încălțămintei comode, joasă și cu talpă aderentă la
suprafața de circulație.

Prevenirea riscurilor de cădere a unor obiecte

art 163. Dulapurile, bibliotecile trebuie încărcate astfel încât greutatea cea mai mare să
fie în parte inferioară.
art 164. Nu se depozitează obiecte grele sau voluminoase în partea superioară a
dulapurilor și bibliotecilor.
art 165. Monitorul, unitatea centrală și perifericele (imprimantă, scaner, etc.) trebuie
amplasate pe birou astfel încât să nu existe riscul răsturnării și căderii acestora prin
alunecare sau prin atingere accidentală.

Prevenirea riscurilor de tăiere/înțepare

art 166. Foarfecele, cutterul, creioanele, pixurile, capsatoare, decapsatoarele, vor fi

ținute numai în sertar, în poziție orizontală sau în suporturile de birou, cu vârful în jos.
Acestea se vor utiliza doar în scopul pentru care au fost create. Nu se vor utiliza acestea
daca prezinta semne vizibile de deteriorare.
art 167. Pentru scoaterea capselor de pe documente se vor utiliza decapsatoarele.
art 168. Utilizarea cutterului se face numai cu lama în poziție blocată, se va ține strâns în
mână și se vor exercita acțiuni de împingere de jos în sus (se va evita “tăierea spre
tine”)
art 169. În cazul în care la producerea unei tăieturi sau răniri, se va folosi trusa de prim
ajutor ori se va solicita ajutorul de specialitate.

 În cazul unei tăieturi cu un obiect ascuțit se vor face următoarele:

Spălarea rănii cu apă oxigenată din abundență (cu compresă sterilă)

Dezinfectarea acesteia (cu compresă sterilă) cu iod sau o soluție pe bază
de clorhexidină (pentru cei alergici la iod)
Aplicare pansament ce conține ioni de argint (cu efect bacteriostatic)
pentru o schimbare usoara a pansamentului
Aplicarea unei comprese sterile peste pansament
Aplicarea unei fașe hipoalergenice, autoadezivă, aerată
Fixarea compresei se va face cu tifon steril.
În cazul în care sângerarea nu se oprește (tăietura este profundă) se va
solicita ajutorul de specialitate.

Utilizarea echipamentelor de birotică

art 170. Exploatarea echipamentelor de calcul şi a instalaţiilor anexe, se va face cu

personal de specialitate, instruit şi cu obligaţia de a respecta normele de protecţia
muncii.
art 171. Este interzisa scoaterea stcherului din priza, tragandu-se de cordon;
art 172. Cordoanele electrice prelungitoare sunt periculoase putând provoca accidente
prin electrocutare, deoarece izolația poate fi deteriorată atunci când piciorul unui scaun
sau mese metalice este așezat deasupra conductorului electric;
art 173. Se va evita bararea trecerilor cu cordoane electrice;
art 174. Consumatorii electrici vor fi așezați cât mai aproape de prizele electrice;
art 175. Trebuie semnalată orice uzură sau defect care apare la cordoanele electrice.
Acestea vor putea fi reutilizate numai după ce au fost reparate sau înlocuite;
art 176. Este interzis să se atingă ori să se țină cu mâna țeava sau radiatorul caloriferului
în timp ce cu cealaltă mână se introduce ștecherul în priză;
art 177. Este interzis ca opertorii mașinilor electrice să-și depaneze singuri aparatele, in
situația când nu au calificarea corespunzătoare. Întreținerea și reglarea acestora va fi
efectuată de personal special calificat;
art 178. Orice operație de reglare, reparare, întreținere și curățare la aparatura de birou
se va efectua atunci când s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică și după ce
această aparatură a fost deconectată de la sursă;
art 179. Este interzis să se introducă conductoarele direct în priza electrică, fără să se
folosească ștecherul, aceste improvizații putând duce la accidente grave prin
electrocutare;
art 180. Aparatele de birou trebuie astfel plasate pe mesele de lucru încât să se elimine
posibilitatea alunecării lor;
art 181. Amplasarea monitorului pe birou se face cu respectarea următoarelor indicații:
- monitorul să fie amplasat față în față cu lucrătorul;
- centrul ecranului să fie la nivelul bărbiei lucrătorului;
- distanța de la ochi la ecran să fie de 40-70cm;
- să nu fie necesară aplecarea corpului înainte pentru a vedea clar informațiile de pe
ecran;
- ecranul să fie perpendicular pe direcția ferestrelor;
- ecranul să fie ușor aplecat spre spate;
- să nu existe reflexii ale surselor luminoase (naturale sau artificiale) pe ecranul
monitorului.
art 182. Amplasarea tastaturii pe birou se face cu respectarea următoarelor indicații:
- tastatura trebuie să fie poziționată aproximativ la înălțimea coatelor, ținând mâinile în
poziție relaxata pe langa corp;
- tastatura trebuie să fie pe aceeași linie cu corpul lucrătorului și cu monitorul.
art 183. Mouse-ul trebuie să fie lângă tastatură la aceeași înălțime cu tastatura.
art 184. Se recomanda pauze de 30 secunde la fiecare 20/30 minute de lucru continuu,
pentru mișcarea corpului și focalizarea privirii pe un obiect situat la depărtare (cca.6m).
art 185. Se interzice angajaţilor să lucreze la echipamente pe care nu le cunosc şi nu au
instruirea necesară;
art 186. Intervenţiile de întreţinere şi depanare a echipamentului de calcul, a instalaţiilor
anexe şi a reţelelor se va face numai de către personalul cu atribuţii în acest sens ;
art 187. La orice deranjament sau defecţiune, apărută în funcţionarea echipamentelor de
calcul cum ar fi: scurtcircuit, încălzire exagerată, degajare de fum, zgomot neobişnuit,
se va deconecta imediat echipamentul de la priza generală şi se va anunţa conducătorul
locului de muncă;
art 188. Este strict interzisă îndepărtarea sau înlăturarea oricărei apărători, mijloc de
protecţie sau dispozitiv de securitate care protejează un echipament de calcul;
art 189. Este interzisă efectuarea oricărei intervenţii de către operator, la circuitele
electrice ale echipamentului electronic;
art 190. Este interzis să se introducă conductoarele direct în prizele electrice, fără să se
folosească ştecherul. Aceste intervenţii pot duce la producerea de scurtcircuite sau chiar
la electrocutări;
art 191. Este interzisă depozitarea / aşezarea de corpuri pe componentele
echipamentului de lucru (unitatea centrală, monitor, imprimantă, scaner);
art 192. Toate tablourile electrice vor fi încuiate;
art 193. Este interzisă aşezarea de vase cu lichide pe echipamentul de calcul sau pe
anexele acestora;
art 194. Echipamentele nu vor fi conectate la prize defecte sau fără legătură la pământ;
art 195. În cazul unui început de incendiu la un calculatoar, se va acționa cu stingătorul
cu dioxid de carbon.
art 196. Reluarea lucrului în zonele de acțiune a dioxidului de carbon se va face numai
după ventilarea spațiilor respective cu instalația de climatizare în funcțiune, în circuit
deschis, un timp stabilit în funcție de capacitatea ventilatoarelor și volumul încăperilor,
dar nu mai puțin de o ora.
art 197. Se interzic așezarea și consumul lichidelor pe masa suport a calculatorului sau
deasupra tastaturii.
art 198. În timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea ochelarilor colorați.
art 199. Pentru evitarea reflexiilor se vor utiliza filtre antireflexii.
art 200. Suportul pentru documente trebuie sa fie stabil si reglabil in inal¬time si ca
distanta fata de utilizator. Marimea suportului va fi corelata cu cea a documentelor, de
preferat cu 10 mm mai mica decat a acestora.
art 201. Suprafata de lucru trebuie sa fie mata. Sunt contraindicate culorile deschise,
care pot produce un contrast excesiv de luminanta.
art 202. Mesele nereglabile vor avea o inaltime de 730 ± 10 mm, latimea minima a
mesei va il de 800 mm.
art 203. Daca echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane.
rnesele vor fi reglabile in inaltime. cu posibilitati de reglare intre < si 740 mm.
art 204. Adancimea minima a spatiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub
planul de lucru va fi de 700 mm.
art 205. Scaunul trebuie sa fie stabil, sa-i permita utilizatorului libertatea de miscare si o
pozitie confortabila. Inaltimea scaunuiui trebuie sa poata fi reglabila. Mecanismeie de
reglare trebuie sa poata fi actionate cu usurinta si sa nu permita o modificare
involuntara a inaltimii scaunului.
art 206. Daca inaltimea scaunului nu poate fi reglata pentru a se adapta unor utilizatori
de talie mica, se va prevedea un reazem pentru picioare.
art 207. Scaunul trebuie sa aiba mecanism de basculare. care sa permita o basculare de
cateva grade spre inainte a suprafetei de sedere si adapta pozitiei de lucru inclinata
(bascularea scaunuiui trebuie sa functioneze independent cu inclinarea spataruiui).
art 208. Miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice
inaltimea marginii anterioare a scaunuiui.
art 209. Spatarul scaunuiui trebuie sa fie reglabil atat ca inaltime. ca si inclinare.
spatarul trebuie sa sprijine zona lombara. umerii si partea superioara a toracelui; el
trebuie sa fie convex in regiunea lombara si plat sau concav mai sus. - se va evita
curbarea excesiva a spatarelor.
art 210. Unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa functioneze
simultan cu unghiul spataruiui, determinand o basculare pozitiva atunci cand spatarul
este inclinat, dar nu excesiva, care sa deranjeze asezarea sau ridicarca de pe scaun.
art 211. Daca este necesar, locul de munca va fi prevazut cu reazem pentru picioare.
pozitionat pe sol, stabil, cu suprafata antiderapanta. care sa permita libertatea de
miscare (latime > 450 mm si adancime > 350 mm), iar inclinarea suprafetei de sprijin
trebuie sa fie reglabila intre 0° -15°.
art 212. Utilizatorii echipamentelor de calcul trebuie sa cunoasca modul de reglare a
echipamentului si mobilierului de lucru. Se vor regla:
 luminozitatea ecranului. contrastul intre caractere si fond, pozitionarea
ecranului (inaltime, orientare, inclinare):
 inaltimea si inclinarea suportului pentru documente: inaltimea mesei de lucru
(daca este reglabila);
 Inaltimea suprafetei de sedere a scaunului;
 Inclinarea si inaltimea spataruiui scaunului.
art 213. Planul de lucru trebuie sa aiba o suprafata suficienta pentru amplasarea flexibila
a ecranului, tastaturii, documentelor si echipamentului auxiliar.
art 214. Inainte de inceperea oricarei reparatii se vor verifica sculele, dispozitivele de
lucru si mijloacele individuale de protectie.
art 215. Inainte de inceperea oricarei reparatii se vor verifica sculele, dispozitivele de
lucru si mijloacele individuale de protectie.
art 216. Se interzice curatarea echipamentelor in timpul functionarii lor.
art 217. Suprafetele ecranelor se vor curata periodic de depuneri de praf sau amprente
digitale, folosindu-se numai produsele prescrise de producatorul echipamentului.
art 218. Iluminatul incaperilor de lucru trebuie sa asigure niveluri de iluminare si un
contrast adecvat intre ecran si mediu, evitandu-se posibilele reflexii si straluciri pe
ecran sau pe alte elemente ale postului de munca.
art 219. În cazul în care se constată încălzirea anormală a cablurilor, prelungitoarelor,
ștecherelor, prizelor sau altor elemente electrice, schimbarea culorii normale a izolației
(colorare în brun), miros specific (plastic încins sau ars) se deconecteaza imediat toți
consumatorii și cablurile de alimentare respective.

Mobilierul din birouri

art 220. Inainte de folosirea unui scaun, trebuie constatata starea lui, dupa care se
potriveste intr-o pozitie stabila, evitandu-se asezarea pe marginea lui.
art 221. Inainte de indepartarea unui scaun de birou, trebuie sa se asigure ca nu exista
pericolul de a se rasturna sau lovi alta persoana.
art 222. Este interzisa urcarea pe scaunul cu ax pentru a lua un obiect de la inaltime.
Pentru aceasta se recomanda un taburet solid, un podium sau o scara corespunzatoare.
art 223. Pentru evitarea impiedicarilor, sertarele birourilor, fisetelor sau ale dulapurilor
trebuie tinute inchise.
art 224. Pentru a se evita prinderea degetelor, trebuie apucate bine manerele atunci cand
se inchid sertarele birourilor ori usile caselor de bani.
art 225. Este interzisa deschiderea in acelasi timp a mai multor sertare din partea de sus
a clasoarelor, deoarece ele pot aluneca si, prin cadere, pot provoca accidente.
art 226. Pentru a se asigura o stabilitate buna a clasorului, este necesar ca lucrurile grele
sa fie aranjate in sertarele de jos.
art 227. Trebuie semnalata peronalului de deservire orice defectiune aparuta in buna
functionarea pieselor de mobilier, cum ar fi: muchii crapate, parti lipsa la scaune ori
dulapuri etc.

Măsuri de igiena personală

art 228. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun (cel puțin 40 de secunde) sau cu o
soluție pe bază de alcool (cel puțin 20 de secunde). Acest tip de soluție se folosește doar
pe mâini vizibil curate.
art 229. Igiena respiratorie. Stranutati sau tusiti in masca si/sau acoperiți‐vă gura și nasul
cu un șervețel când strănutați sau tușiți și aruncați‐l imediat într‐un coș de gunoi cu o
pungă.
art 230. Nu vă atingeți ochii, nasul, gura cu mâinile.
art 231. Mențineți distanțarea fizică interpersonală de cel puțin 1,5 metri.
art 232. Evitați gesturile de afecțiune sau politețe care implică un contact fizic, inclusiv
să dați mâna.
art 233. Evitați să împărtășiți obiecte personale.
art 234. Evitați să împărtășiți mâncare și băuturi.
art 235. Spălati‐vă pe mâini înainte și după ce mâncaţi, beţi sau fumaţi.
art 236. Se va utiliza pentru dezinfectia mainilor produse de dezinfectie biocide din
categoria TP1 iar pentru dezinfectia suprafetelor biocide din categoria TP2 conform
Ord. 961/2016.

Utilizarea scarilor

art 237. Utilizarea instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor pentru lucrul la înălţime este
permisă numai dacă instrucţiunile de lucru si de securitate a muncii ale acestora sunt
adaptate la condiţiile concrete ale locului de muncă respectiv;
art 238. Conducătorul locului de muncă trebuie să:
 asigure alegerea şi funcţionalitatea optimă a instalaţiilor si dispozitivelor
necesare fiecărei operaţii specifice;
 verifice zilnic integritatea şi starea de funcţionare a instalaţiilor, dispozitivelor şi
sculelor;
 modul de asigurare a lucrătorilor de a nu cădea în gol în timpul lucrului
 oprească lucrul si accesul lucrătorilor în caz de orice defecţiune sau lipsă
constatată asigurând remedierea celor constatate;
art 239. Lucrătorii trebuie instruiţi si verificaţi cu privire la modul de utilizare a
instalaţiilor, dispozitivelor si sculelor în condiţiile lucrului la înălţime.

Scări

art 240. Utilizarea scărilor din lemn este permisă la o sarcină maximă de 1,5 kN şi numai
de către un singur lucrător;
 art 241. Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească
5m, dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător;
art 242. Lungimea scării trebuie să permită lucrul de pe o treaptă aflată la o distanţă
minimă de 1 m faţă de capătul superior al scării;
art 243. Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare
pentru evitarea alunecării;
art 244. Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice integritatea scării înaintea
fiecărei montări – sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid;

Se interzice:

art 245. Lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor simple sau duble;
art 246. Utilizarea scărilor prelungite prin legare provizorie;
art 247. Executarea lucrării de pe scările extensibile (aceste scări trebuie folosite numai la
urcarea-coborârea de pe stâlpi;

CAPITOLUL IV. ÎNREGISTRĂRI ŞI ANEXE

art 248. Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se

consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului
predat, a duratei şi datei instruirii.
art 249. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix, cu pastă sau cu stilou,
imediat după verificarea instruirii.
art 250. După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către
lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
art 251. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă
şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către medicul de medicina
muncii, în urma examenului medical la angajare, precum şi o copie a fişei de identificare
a factorilor de risc profesional, întocmită de către angajator, în momentul solicitării
examenului medical la angajare.
art 252. Instruirea pentru persoanele aflate în unitate cu permisiunea angajatorului sau a
lucrătorilor din unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe bază de contract de
prestări de servicii, se consemnează în fişa de instruire colectivă.
art 253. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor
pe bază de teste, rezultatul verificării urmând a fi consemnat în fişa de instruire, lucrătorii
neputând fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-
generală.
art 254. Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face
numai după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut
instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală.
art 255. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care
efectuează instruirea şi prin sondaj de către serviciul extern de prevenire şi protecţie, care
vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută
corespunzător.
 Intocmit,
Serviciul extern de prevenire si protectie