ASOCIAȚIA STREETAWARE

Aprobat,
Președinte
Vieru Ana

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

ÎN MUNCĂ PENTRU ACTIVITĂȚI DE BIROU
( întocmite în conformitate cu prevederile art. 6 alin.(1) din Legea nr.319/2006 –
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă ( publicată în MO nr. 646/26.07.2006 ) şi
ale art. 14 alin.(1) din Norma metodologicădin 11.10.2006 de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 ( publicatăîn
MO nr. 882/30.10.2006)

CAPITOLUL I PREVEDERI GENERALE

Preambul
art 1. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă stabilesc reglementări cu
aplicabilitate restrânsă la nivelul emitentului acesteia, cuprinzând prevederi minimal
obligatorii în vederea desfăşurării activităţii pentru care au fost întocmite, în condiţii de
securitate a muncii şi au rolul de a detalia şi particulariza prevederile legislaţiei în
vigoare la condiţiile concrete în care se desfăşoară procesul de muncă. Respectarea
conţinutului acestor prevederi nu absolvă unitatea de răspunderea pentru prevederea şi
asigurarea oricăror altor măsuri de securitate şi sănătate în muncă, adecvate condiţiilor
concrete de desfăşurare a activităţii la care acestea se referă.
art 2. Structura instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă are la bază
abordarea sistemică a aspectelor de securitate şi sănătate în muncă prevăzută de
legislaţia în vigoare, conform căreia procesul de muncă este tratat ca un sistem complex
structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
a. Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă;
b. Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea
scopului procesului de muncă;
c. Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi obiectelor muncii (materii prime,
materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă;
d. Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi
psihologice, în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de
muncă.
art 3. Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul
instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă, vizând global desfăşurarea
activităţii pentru care a fost emisă, în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, se
realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii muncii la
nivelul fiecărui element component al sistemului (executant - sarcina de muncă -
 mijloace de producţie - mediul de muncă), propriu proceselor de muncă din cadrul
activităţii care face obiectul prezentelor reglementări.
art 4. În acest context, instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă au fost
elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă pentru această activitate, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi
stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, instrucţiunea proprie
să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al
procesului de muncă.
art 5. Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare
categorie de lucrare, prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare
modului de acţiune al executantului în procesul de lucru.
art 6. Pe lângă prevederile specifice de securitate şi sănătate în muncă, instrucţiunile
proprii cuprind şi un capitol cu Prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă
utilizate.

Conţinut, scop
art 7. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă, cuprind măsuri de
prevenire a accidentelor de muncă şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale specifice acestei
activităţi, în vederea completării şi/sau aplicării reglementărilor de securitate şi sănătate
în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţii şi ale unităţii, precum şi ale
locurilor de muncă/posturilor de lucru.
art 8. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea şi/sau
diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element
component al acestuia (executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de
muncă).

3.Domeniu de aplicare
art 9. Măsurile prevăzute în prezentele instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în
muncă sunt aplicabile în cadrul entităţii care a emis-o.

4.Documente de referinţă
art 10. La baza întocmirii prezentelor instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în
muncă au stat următoarele acte normative şi/sau reglementări legale în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă:
a. Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă cu completarile
ulterioare
b. HOTĂRÂRE nr. 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
c. HOTĂRÂRE nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
d. HOTĂRÂRE nr. 1028/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
e. HOTĂRÂRE nr. 1048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la
locul de muncă
 f. HOTĂRÂRE nr. 1051/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de afecţiuni dorsolombare
g. HOTĂRÂRE nr. 1091/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă
h. HOTĂRÂRE nr. 1146/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

5.Revizuirea normelor
art 11. Prezentele instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă se vor revizui
periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de
natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, al unităţilor sau proceselor de
muncă.
art 12. Pentru procesele tehnologice noi şi/sau pentru utilajele – din ţară sau importate
– pentru care prezentele instrucţiuni proprii nu conţin prevederi specifice, emitentul
este obligat la completarea acestora.

6.Definiţii şi termeni
( terminologie de securitate şi sănătate în muncă )
În înţelesul prezentelor instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă, termenii
şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie:
art 13. Lucrator
Persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii
in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti
la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
art 14. Angajator
Orice persoanã fizicã sau juridicã care este titulara raportului de muncã cu
angajatul şi în beneficiul cãreia este prestatã munca de cãtre angajat şi care
poartã responsabilitatea unitãţii.
art 15. Prevenire
Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele
procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale.
art 16. Securitate si sanatate in munca
Ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai
bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii
fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul
de munca.
art 17. Accident de munca
Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,
care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces.
art 18. Boala profesionala
Afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii,
cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
 munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, in procesul de munca.
art 19. Echipament de munca
Orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca.
art 20. Echipament individual de protectie
Orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja
impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.
art 21. Echipament individual de lucru
Orice echipament utilizat în procesul muncii pentru protejarea îmbrãcãmintei
personale împotriva uzurii şi murdãririi excesive.
art 22. Loc de munca
Locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii
si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care
lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.
art 23. Instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Mãsurã organizatoricã de ssm reprezentând forma legiferatã de instruire în
domeniu la nivelul angajatorilor, având ca scop asigurarea dobândirii de cãtre
angajaţi a cunoştinţelor de securitate a muncii.
art 24. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii
Colecţie de prevederi de securitate şi sănătate în muncă elaborate de angajator, a
cãror sferã de aplicare şi obligativitate este limitatã la unitatea emitentã şi care
detaliazã şi particularizeazã toate reglementãrile din domeniul SSM la condiţiile
concrete ale activitãţii desfãşurate de cãtre aceasta.
art 25. Echipament cu ecran de vizualizare
Ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare
folosit.
art 26. Post de lucru
Ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu
tastatură, sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte
interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă
şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun,
masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător.
art 27. Manipularea manuală a maselor
Orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi
lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor
ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare.
art 28. Prim ajutor
Totalitate a acţiunilor întreprinse imediat dupã producerea unui accident,
inclusiv de muncã, pânã la momentul intervenţiei cadrelor medicale de
specialitate, cu scopul de a împiedica periclitarea vindecãrii bolnavului, fie prin
apariţia unor complicaţii ce îngreuneazã actul therapeutic ulterior, fie printr-o
 evoluţie nefavorabilã urmatã de instalarea unor infirmitãţi definitive sau de
deces.
art 29. Risc de accidentare şi îmbolnãvire profesionalã
Combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectãri a
sãnãtãţii într-o situaţie periculoasã.
art 30. Sarcinã de muncã
Totalitate a acţiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul
mijloacelor de producţie pentru a realiza scopul sistemului de muncã.
art 31. Îndatoriri de serviciu
Sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă, regulamentul
intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile
scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor
ierarhici ai acestuia;
art 32. Semnalizare de securitate şi/sau sãnãtate
Semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi
furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la
locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o
comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz.
art 33. Zone cu risc ridicat şi specific
Acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate
riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate.

7.Responsabilităţi
ADMINISTRATOR FIRMĂ
art 34. In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, administratorului îi revin
urmatoarele responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
a) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice
corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii şi activităţii de alimentaţie
publică;
b) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator activităţii desfasurate;
c) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor
prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale
in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria
competenta sau prin servicii externe;
d) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor,
cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
e) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la
care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si
de protectie necesare;
f) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si
 sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior
angajarii;
g) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
h) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de
control si al cercetarii evenimentelor;
i) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
j) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
k) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv,
in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar
periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
l) să colaboreze cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile externe de
prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de
prevenire şi protecţie;
m)să colaboreze cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor
angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc
de muncă;
n) să propună sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii atribuţiilor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

LUCRĂTORUL DESEMNAT
art 35. În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, lucrătorului desmnat pentru
a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie îi revin urmatoarele responsabilităţi în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
a. să cunoască normele de sanatate si securitate in munca referitoare la lucrările pe care le
conduce, precum şi normele generale şi să aplice măsurile corespunzătoare de prevenire
a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
b. să efectueze instructajul la locul de muncă şi instructajul periodic tuturor salariaţilor din
subordine
c. să verifice periodic modul în care aceştia şi-au însuşit regulile ce au constituit obiectul
instructajului de ssm;
d. să nu încredinţeze nici o sarcină de serviciu salariaţilor repartizaţi înainte de a fi instruiţi
şi de a li se întocmi fişe de instructaj pe linie de sanatate si securitate in munca;
e. să urmărească pe salariaţii din subordine în ceea ce priveşte aplicarea metodelor
nepericuloase de lucru şi respectarea normelor de sanatate si securitate in munca pe tot
parcursul procesului de producţie;
f. să verifice dacă salariaţii au asupra lor echipamentul de lucru sau de protecţie şi dacă îl
utilizează în mod corespunzător;
g. să nu admită la lucru salariaţii care se află în stare de ebrietate, oboseală sau boală;
h. să urmărească comportarea corectă şi disciplinată a salariaţilor, astfel încât să nu
sustragă atenţia celor din jur;
i. să nu permită începerea lucrului dacă nu s-au luat toate măsurile de sanatate si securitate
in munca;
j. să ia măsuri pentru asigurarea igienei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, implicit
decongestionarea căilor de acces;
k. să nu admită utilizarea unor echipamente tehnice defecte şi să vegheze ca salariaţii să
nu-şi pericliteze integritatea corporală executând lucrări pentru care nu au fost instruiţi;
l. să controleze, respectiv să nu admită, pornirea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor care nu
au legătura la priza de pamânt;
m. să nu admită şi să nu folosească lucrători temporari, pentru activităţi de scurtă durată,
fără a le efectua instructajul de sanatate si securitate in munca, corespunzător activităţii
ce urmează a fi executată;
n. să cunoască măsurile de prim-ajutor şi să le aplice imediat în caz de accident;
o. să anunţe imediat şeful ierarhic, în cazul producerii unui accident de muncă sau
îmbolnăvire profesională;
p. să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în zona în care îşi defaşoară
activitatea,
q. să ia orice măsuri pentru prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale.
r. să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare
în domeniul ssm.

LUCRĂTORII
art 36. Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu
pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului,
astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat
propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale
in timpul procesului de munca.
art 37. In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la articolul anterior,
lucratorii au urmatoarele obligatii:
a.sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b. sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa
utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c.sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor,
aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste
dispozitive;
d. sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de
munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de
protectie;
e.sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;
f. sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este
necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de
catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si
securitatii lucratorilor;
g. sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii
desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si
 conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in
domeniul sau de activitate;
h. sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i. sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

8.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

art 38. Toate procesele de muncă vor fi conduse şi supravegheate de persoane care
posedă pregătire tehnică corespunzătoare şi care au fost desemnate în acest scop.
art 39. Toate operaţiile se vor executa numai de către personal calificat şi instruit
special pentru operaţia respectivă, cu respectarea instrucţiunilor tehnice, de securitate şi
sănătate în muncă şi a situaţiilor de urgenţă.
art 40. Examenul medical la angajarea în muncã, controlul medical periodic şi
examenul medical la reluarea activitãţii reprezintã supravegherea activã a sãnãtãţii
angajaţilor în relaţie cu cerinţele locului de muncã şi, în mod particular, cu factorii
nocivi profesionali.
art 41. Examinarea şi avizarea medicală sunt obligatorii atât la angajare cât şi periodic.
art 42. Examenul medical se va realiza periodic si ori de cate ori lucratorii acuză
simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.

9.Instruirea personalului
art 43. Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.
art 44. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul
întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru. Perioada în
care se desfăşoară această instruire este considerată timp de muncă.
art 45. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3
faze:
a. instruirea introductiv-generală;
b. instruirea la locul de muncă;
c. instruirea periodică.
art 46. Instruirea introductiv-generală precum şi instruirea la locul de muncă se face
individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.
art 47. Durata instruirii introductiv – generală precum şi a instruirii la locul de muncă va fi de
4 ore.
art 48. Intervalul dintre două instruiri periodice va stabilit prin decizie de administratorul
firmei.

CAPITOLUL II PREVEDERI COMUNE

1.Dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru

art 49. Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
art 50. Echipamentul individual de protecţie trebuie sã fie utilizate atunci când riscurile
nu pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivã sau prin
mãsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
art 51. Echipamentul individual de protecţie se acordã gratuit angajaţilor de cãtre
angajator.
art 52. Personalului detaşat, elevilor sau studenţilor în practicã, vizitatorilor,
personalului cu atribuţii de îndrumare şi control etc., de asemenea, li se acordã gratuit .
art 53. Toţi lucrătorii sunt obligaţi sã poarte întregul echipament individual de protecţie
pe toatã durata îndeplinirii sarcinii de muncã sau activitãţii pe care o desfãşoarã în
unitate şi sã utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care
acesta a fost atribuit şi sã se preocupe de conservarea calitãţilor de protecţie ale
acestuia.
art 54. Echipamentul individual de protecţie este destinat în principiu utilizãrii
individuale. În cazul în care, prin forţa împrejurãrilor acesta va fi utilizat de mai multe
persoane, se vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru ca diferiţilor utilizatori sã nu le fie
afectatã starea de sãnãtate sau de igienã.
art 55. Materialele igienico-sanitare se acordã obligatoriu şi gratuit angajaţilor în
scopul asigurãrii igienei şi protecţiei personale, în completarea mãsurilor generale luate
pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale.

2.Repartizarea sarcinii de muncă

art 56. Sarcinile de muncã şi activitãţile corespunzãtoare se vor organiza astfel încât
exigenţele profesionale determinate de natura şi caracteristicile sarcinilor de muncã, de
specificul mediului de muncã (inclusiv mediul psiho-social), de interacţiunea operator –
echipament de muncă şi de relaţiile interumane sã corespundã capacitãţilor fizice,
fiziologice şi psihologice ale angajaţilor asigurându-se astfel solicitãri profesionale în
limite normale, confort fizic şi psihic, condiţii de securitate şi sănătate în muncă.
art 57. La repartizarea sarcinii de muncă, conducătorul locului de muncă (şef de echipă,
maistru etc.) va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile de securitate
a muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va verifica starea echipamentului de
protecţie şi a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea
respectivă.
art 58. Exploatarea echipamentelor de muncă se va face de către personal specializat.

3.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor

art 59. În încăperile cu pericol de incendiu şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea
cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea a
două scule feroase şi folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest
scop, pe uşa de acces se vor monta plăcuţe avertizoare.
art 60. Este interzis fumatul în alte locuri decât cele stabilite prin normele tehnice PSI.
art 61. În caz de incendiu se va întrerupe imediat alimentarea cu energie electrică a
sectoarelor incendiate şi a celor ameninţate de incendiu. Se va proceda imediat la
stingerea incendiului.

4.Manipularea şi transportul prin purtare a maselor

art 62. Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor
conform definiţiei din H.G. 1051/2006, se înţelege orice tip de transport sau susţinere a
unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea,
tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau
condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecţiuni dorsolombare.
art 63. Angajatorul trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să
folosească mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita
manipularea şi transportul prin purtare a maselor de către lucrători.
art 64. În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin
purtare a maselor, trebuie să se organizeze locurile de muncă astfel încât la manipularea
şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire
profesională.
art 65. În cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate, se va
organiza locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de
siguranţă şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi se :
a. Va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în
ceea ce priveşte:
1. caracteristicile masei;
2. efortul fizic depus;e
3. caracteristicile mediului de muncă;
4. caracteristicile activităţii.
b. Va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau
reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luând în considerare:
c. Caracteristicile masei cum sunt:
1. greutatea şi dimensiunile;
2. dificultarea de apucare;
3. instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului
4. plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită
distanţă de trunchi sau cu flexie ori a trunchiului;
5. susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor,
muchiilor, în special în eventualitatea unei ciocniri.
d. Efortul fizic:
1. prea mare;
2. care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a
trunchiului;
3. care antrenează o mişcare bruscă a masei;
4. care este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie
instabilă.
e. Caracteristicilor mediului de muncă cum sunt:
1. inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală, pentru
realizarea activităţii;
2. pardoselile alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi;
3. imposibilitatea ridicării manuale la înălţime, în siguranţă;
4. manipularea maselor la mai multe niveluri;
5. instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale ;
 6. condiţiile climatice necorespunzătoare.
f. Cerinţele activităţii cum sunt:
1. efortul fizic frecvent şi prelungit;
2. insuficienţa repausului fiziologic sau de recuperare;
3. distanţele mari pentru transportat sarcini;
art 66. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se
vor repartiza numai salariaţi care corespund din punct de vedere fizic.
art 67. Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor, fără efectuarea
unor controale medicale periodice.
art 68. Angajatorul va urmări modul în care salariaţii respectă indicaţiile tehnice de
lucru privind manipularea şi transportul prin purtare.
art 69. Angajatorul va consulta lucrătorii sau reprezentanţii lor şi va permite acestora să
ia parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea manuală a maselor care
prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
art 70. Lucrătorii sau reprezentanţii lor au dreptul să prezinte propunerile lor şi să ceară
angajatorului să ia măsuri de eliminarea riscurilor pentru lucrătorii folosiţi la
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecţiuni dorsolombare.
art 71. Masele manipulate şi transportate manual, distanţele de transport manual pe
orizontală, masele transportate manual pe plan înclinat, înălţimea maximă la care sunt
ridicate masele, distanţa dintre două niveluri între care sunt efectuate transporturi
manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de
transport nemecanizate nu trebuie să depăşească valorile maxime cuprinse în
reglementările specifice.
art 72. În timpul manipulării manuale a maselor, salariatul sau salariaţii trebuie să aibă
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.
art 73. Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariaţi care vor efectua
manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice
manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care
pot genera dezechilibrări.
art 74. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzătoare.
art 75. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă
sunt fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare
în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele.
art 76. Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.
art 77. Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu
trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
art 78. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe
tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai
cu palmare.
art 79. Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu
pe orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se
iau măsuri suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri
profesionale.
art 80. Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual
al maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie.
art 81. În cazul în care condiţiile climatice (vânt, ceaţă, căldură excesivă etc.) nu permit
manipularea şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul
locului de muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea
riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
art 82. Se interzice creşterea numărului de ridicări sau coborâri pe unitate de timp.
art 83. Se interzice utilizarea salariaţilor la manipularea şi transportul manual al
maselor dacă nu au echipament individual de protecţie şi / sau de lucru corespunzător şi
în bună stare.

5.Utilizarea instalatiilor electrice

art 84. Pentru a nu constitui cauze de incendiu, instalatile electrice vor fi intretinute,
verificate si utilizate in conditiile prevazute in reglementarile tehnice de specialitate si
documentatiile producatorilor de echipamente.
art 85. Pentru a se asigura protectia utilizatorilor si siguranta in exploatare, toate
instalatiile, materialele, aparatele si echipamentele electrice folosite vor indeplini
nivelele de performanta necesare.
art 86. Se interzice exploatarea instalatiilor, echipamentelor si aparatelor electrice in
conditii in care se genereaza curenti de suprasarcina, datorita unor consumatori care
depasesc puterea nominala a circuitelor.
art 87.Se interzice inlocuirea sigurantelor, releelor de protectie si a intreruptoarelor
automate cu altele necalibrate;
art 88.Se interzice racordarea unor consumatori care depasesc puterea nominala a
circuitelor;
art 89.Se interzice ncarcarea instalatiei eletrice (conductoare, cabluri, intreruptoare,
comutatoare, prize, transformatoare etc) peste sarcina admisa;
art 90.Nerealizarea unor contacte eletrice perfecte, cu rezistenta de trecere comparabila cu
rezistenta ohmica a conductoarelor legate, sigure in timp si usor de verificat;
art 91.Se interzice neasigurarea aceluiasi nivel de izolatie ca si al conductoarelor la
legaturile electrice;
art 92.Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune care nu fac parte
din liniile de contact ce alimenteaza receptoare mobile si conductele electrice isolate
liber, pe suporturi corespunzator alcatuite si dimensionate;
art 93.Nepregatirea suprafetelor de contact ale conductoarelor inainte de executia
legaturilor eletrice prin mijloace adecvate;
art 94.Se interzice nelegarea corespunzatoare a conductoarelor la aparate, echipamente,
masini, elemente metalice etc. Legarea corecta se face prin stangere mecanica cu
suruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu 10 mm² si direct sau
prin intermediul papucilor sau a clemelor speciale in cazul conductoarelor cu sectiuni
egale sau mai mari de 16 mm². La conductoarelor care se leaga cu elemente mobile,
legaturile se prevad cu elemente elastice cu suprafata stiata;
art 95.Se interzice lasarea neizolata a capetelor conductoarelor eletrice, in cazul demontari
partiale a unei instalatii;
art 96.f Se interzice folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoarelor
eletrice, fara stecher, direct in prize;
art 97.Se interzice utilizarea prizelor, neprevazute cu dispozitiv de protectie diferentiala si
de limitare a puterii, amplasate la distanta mai mica de 1,00 m de materiale
combustibile (in depozitele si magazinele cu materiale combustibile);
art 98.Se interzice utilizarea receptorilor de energie electrica (radiatoare, resouri, fiare de
calcat, ciocane de lipit etc.) fara luarea masurilor de izolare fata de materialele si
elementele combustibile din spatiul sau incaparea respectiva;
art 99.Se interzice utilizarea lampilor mobile (portative), alimentate prin cordoane
improvizate si/sau uzate;
art 100. Se interzice folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina (abajururilor)
improvizate, din carton, hartie sau alte materiale combustibile;
art 101. Se interzice asezarea pe motoarele electrice, a unor materiale combustibile
(carpe, hartii, folii de mase plastice, lemne etc.);
art 102. Se interzice utilizarea radiatoarelor si a resourilor electrice neomologate sau in
alte locuri decat cele stabilite prin instructiuni sau agremente tehnice;
art 103. Se interzice folosirea in stare defecta, uzata si/sau cu improvizatii, a instalatiei
electrice si/sau a receptorilor electrici;
art 104. s Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de
alimentare, daca aceasta nu este prevazuta din fabricatie;
art 105. Se interzice agatarea de, sau introducerea in interiorul panourilor, niselor,
tablourilor, canalelor sau a tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel;
art 106. Se interzice adapostirea de obiecte si/sau materiale combustibile in posturile de
transformare si/sau incaperile tablourilor generale de distributie electrica;
art 107. Se interzice efectuarea lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii de catre
personal necalificat si neautorizat;
art 108. Nu este admisa folosirea instalatiilor neprotejate corespunzator in medii cu
pericol de explozie si/sau incendiu - (categoriile “A”, “B” si “C” de pericol de
incediu), precum si in salile agglomerate.
art 109. Aparatele electrice portative (mobile) se folosesc numai cu stecher si
conductoare corespunzator isolate si in buna stare de functionare, iar pe timpul cat sunt
sub tensiune se va asigura supravegherea lor.
art 110. Sursele de energie de rezerva pentru alimentarea consumatorilor cu rol de
siguranta la foc (vitali), vor fi mentinute in buna stare de functionare si verificate
periodic.
art 111. La terminarea programului de lucru, instalatia electrica va fi scoasa de sub
tensiune cu exceptia iluminatului de siguranta si a instalatiei de alimentare a
receptoarelor cu rol de siguranta de foc.
art 112. Tablourile electrice generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia,
accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu, precum si organelor de
control si verificare. Incaperea si elementele tabloului vor fi in perfecta stare de
curatenie (fara praf, scame etc.). Pe partea interioara a tabloului general de distributie se
afiseaza schema cu circuitele electrice pentru ca in caz de necessitate sa poata fi
identificata si intrerupta operativ alimentarea.
art 113. La toate tipurile de tablouri electrice, legaturile trebuie realizate conform
reglementarilor, iar in apropierea tablourilor se interzice pastrarea materialelor si a
substantelor combustibile, precum si blocarea accesului la acestea. Se va pastra
curetenia, iar la tablourile capsulate, garniturile de etansare vor fi in buna stare si bine
 stranse (fixate). Se interzice legarea directa la bornele tabloului de distributie a lampilor
de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrica.
art 114. Tablourile electrice de distributie, releele, contactoarele est. vor fi prevazute cu
carcase de protectie, iar la tablouri se vor intrebuinta numai sigurante calibrate conform
normelor in vigoare. Se interzice inlocuirea sigurantelor fuzibile arse cu fir de lita,
staniol sau cu alte materiale cu rezistenta electrica necalibrata. Clemele sigurantelor
lamelare nu se fixeaza pe lemn, carton sau alte materiale combustibile;
art 115. Se interzice supraincarcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori
decat cei pravazuti pentru instalatia respective. Se va urmari ca temperature
conductoarelor in sarcina san nu depasesca temperature admisa.
Instalatiile de protectie contra trasnetului se vor controla periodic, conform unui grafic,
urmarindu-se buna functionare a elementelor componente (dispozitive de captare,
conductoare de coborare, prize de pamant etc).

6.Pe timpul deplasarii domiciliu-loc de munca

art 116.Se interzice pietonilor:

a) sa circule pe partea carosabila a drumului public daca exista amenajari rutiere destinate
circulatiei acestora;
b) sa traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise ori prin locurile permise, în
fuga si/sau fara sa se asigure;
c) sa prelungeasca timpul de traversare a drumului public, sa întârzie ori sa se opreasca fara
motiv;
d) sa ocupe partea carosabila în scopul împiedicarii circulatiei;
e) sa se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul.

art 117. La folosirea mijloacelor de transport in comun si/sau a taxiurilor se vor respecta
urmatoarele reguli:
a)Asteptarea mijlocului de transport se va face numai pe trotuar sau pe locul de refugiu.
b)La oprirea in statie a unui alt mijloc de transport decat cel pe care-l asteptam, se va
elibera marginea trotuarului sau a locului de refugiu, dand intaietate celor care urca.
c)In statie nu se vor face deplasari rapide, nu se va alerga, nu se va impinge persoana
din fata.
d)Este interzisa urcarea sau coborarea, pana ce mijlocul de transport nu s-a oprit.
e)Este interzisa distragerea prin discutii a atentiei conducatorului mijloacelor
de transportin comun si/sau taxi.
f)In mijlocul de transport in comun se avanseaza spre usa de coborare pe masura
apropierii de statia de destinatie, iar coborarea se face cu atentie fara a-i impinge pe cei
din fata.
art 118. Pentru prevenirea accidentelor datorate alunecarii pe gheata se vor respecta
urmatoarele reguli:
a)Purtarea de incaltaminte cu calitati sporite de aderenta
b)Ocolirea portiunilor mari cu polei
c)Micsorarea lungimii pasului( va circula cu pasi marunti desi).
art 119. Urcarea si coborarea scarilor interioare sau exterioare imobilelor, se, va face cu
atentie, folosind balustradele laterale.
art 120. Este interzisa urcarea sau coborarea scarilor in alergare.

art 121. Conducatorul auto este obligat

a)să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
b)să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în
faţă, pe locul din dreapta, să utilizeze centura de siguranţă, în afara localităţilor;
c)să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de
regulă, pe uşa din dreapta);
d)să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor cât şi la
coborârea din autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a
acestuia;
e)să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea
stângă.
art 122. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu
prevederile Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
art 123. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita
evitării oricărui pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare,
autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora
sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările
altor autovehicule ce se apropie.
art 124. Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de
ploaie torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care
determină reducerea vizibilităţii.
art 125. Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor
sunt obligaţi ca, la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până
la limita evitării oricărui pericol.
art 126. In apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii
auto care vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se
face loc acestora.

7.Căi şi ieşiri de urgenţă

art 127. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă
în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
art 128. În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai
sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
art 129. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă depind de
utilizare, de echipament şi de dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul
maxim de persoane care pot fi prezente.
art 130. Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.
art 131. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu
poată fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice persoană care ar avea nevoie să le
utilizeze în caz de urgenţă.
art 132. Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia
de ieşiri de urgenţă.
 art 133. Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu
prevederile Hotărârii
art 134. Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.Această semnalizare trebuie să fie
suficient de rezistentă şi să fie plasată în locurile corespunzătoare.
art 135. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate.
art 136. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre
acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în
orice moment fără dificultate.
art 137. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat
de siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă, în cazul în care se întrerupe alimentarea
cu energie electrică.
8.Căile de circulaţie - zone periculoase
art 138. Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, trebuie să fie amplasate şi
dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi
vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie.
art 139. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern trebuie
să fie dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de
activitate.
art 140. Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie să fie
asigurate distanţele minime de securitate pentru pietoni.
art 141. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe
o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
art 142. Atunci când echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun protecţia
lucrătorilor, căile de circulaţie trebuie să fie marcate clar.
art 143. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura
activităţii, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să
fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste
zone.
art 144. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt
autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.

CAPITOLUL III PREVEDERI SPECIFICE

Activitatea de transport cu mijloace auto

Căi de circulaţie şi acces

art 145. Circulaţia mijloacelor de transport auto pe teritoriul care aparţine persoanei
juridice sau persoanei fizice se va face numai pe căi de circulaţie şi acces special
amenajate în acest scop
art 146. Lăţimea căilor de circulaţie în incinta unităţii se va stabili în funcţie de gabaritul
mijloacelor de transport utilizate, felul circulaţiei (într-un sens sau în ambele sensuri),
natura şi dimensiunile materialelor transportate.
 art 147. Amenajarea căilor de circulaţie din incinta unităţii se va face potrivit tipurilor de
mijloace de transport utilizate.
art 148. Pentru circulaţia mijloacelor de transport auto trebuie aplicate seletc.iv
prevederile "Regulamentului de circulaţie pe drumurile publice".
art 149. Zonele periculoase vor fi marcate prin indicatoare de securitate,
corespunzătoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin lumini de
culoare roşie.
art 150. Când este necesar, în zonele periculoase, se va organiza pilotarea mijloacelor de
transport sau se vor stabili postu ri de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
art 151. Îmbrăcămintea căilor de circulaţie şi acces trebuie întreţinută în permanenţă
astfel încât să nu prezinte denivelări care să afetc.eze securitatea circulaţiei.
art 152. Pe timp de noapte căile de circulaţie trebuie iluminate corespunzător
standardelor în vigoare.
art 153. Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate, asigurate
împotriva pericolului de alunecare şi derapare.
art 154. Distanţa liberă minimă între două mijloace de transport alăturate care se încarcă
sau se descarcă simultan va fi:
- pentru autocamioane - 1 m;
- pentru tractoare cu remorci - 1,5 m;
- pentru autostivuitoare - 2 m.
art 155. Dacă din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distanţele prescrise, se
interzice încărcarea sau descărcarea simultană.
art 156. Staţionarea mijloacelor de transport auto se va face astfel încât să asigure o
distanţă liberă de cel puţin 2,5 m până la linia de cale ferată.

Viteze de circulaţie

art 157. Vitezele maxime de circulaţie a mijloacelor de transport auto în incintă trebuie
stabilite de conducerea persoanei juridice sau persoana fizică şi astfel limitate, încât să
fie asigurată securitatea circulaţiei.
art 158. La autovehiculele cu instalaţie de frânare pneumatică sau hidraulică coborârea
pantelor se va face fără oprirea motorului şi în mod obligatoriu cu frână de motor.
art 159. Coborârea pantelor trebuie făcută cu motorul cuplat în treapta de viteză cu care
s-a urcat.

Efectuarea operaţiei de încărcare-descărcare a mijlocului de transport auto

art 160. Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare şi descărcare a mijloacelor de

transport trebuie prevăzute cu căi de acces amenajate corespunzător şi spaţii de
întoarcere cu o rază de curbură care să permită o manevrare nepericuloasă. Pe timp de
iarnă, căile de acces trebuie curăţate de zăpada şi gheaţă şi presărate cu nisip, zgură, etc.
Pe timp de noapte aceste locu r i trebuie să fie bine luminate.
art 161. Operaţiile de încărcare-descărcare trebuie executate numai sub supravegherea
permanentă a conducătorului formaţiei de lucru, instruit special în acest scop, care va
stabili procedeul de lucru, nepericulos. În lipsa conducătorului, operaţia trebuie condusă
de ajutorul acestuia.
art 162. Dacă formaţia de lucru se împarte în două sau trei echipe, fiecare din ele trebuie
condusă de către un responsabil numit dintre muncitorii cu experienţă.
art 163. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare, conducătorul formaţiei
va întocmi un plan de lucru şi de repartizare a sarcinilor pe muncitori, arătându-i
detaliat fiecăruia locul şi obligaţiile ce-i revin, verificând totodată funcţionarea corectă
a utilajelor, dispozitivelor ş i sculelor ce se vor utiliza.
art 164. În cazul executării unor operaţiuni deosebite, explicaţiile asupra modului de
lucru, trebuie însoţite de demonstrarea practică a metodelor ce urmează a fi aplicate.
art 165. Lucrările trebuie începute numai după ce conducătorul formaţiei de lucru s-a
convins că toţi lucrătorii au înteles şi şi-au însuşit obligaţiile ce le revin.
art 166. Dacă în timpul lucrului apar modificări privind condiţiile de manipulare,
conducătorul formaţiei de lucru trebuie să instruiască personalul din formaţie asupra
noilor condiţii de lucru.
art 167. Înainte de a trece la încărcarea unui mijloc de transport, conducătorul formaţiei
de lucru (ajutorul acestuia) trebuie să controleze starea lui, insistând asupra platformei
pe care se aşează sarcina, obloanelor, încuietorilor şi siguranţelor. Mijloacele de
transport necorespunzătoare nu trebuie admise la încărcare.
art 168. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare a unui mijloc de
transport, acesta trebuie asigurat contra deplasării necomandate, prin cuplarea
sistemului de frânare de ajutor pe teren orizontal şi a sistemului de frânare de ajutor şi
saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea mijlocului de transport în
timpul efectuării operaţiilor de încărcare-descărcare.
art 169. Aleger ea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiunile de încărcare-descărcare
(unelte, cărucioare) trebuie făcută de către conducătorul formaţiei de lucru, în funcţie
de felul, volumul şi greutatea materialului de natura terenului şi tipul mijlocului de
transport.
art 170. La manipulare muncitorii trebuie să se asigure că obiectele respective se pot
prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mâinile.
art 171. Înainte de a efectua operaţia de încărcare- descărcare, conducătorul formaţiei de
lucru trebuie să examineze ambalajele materialelor pentru a evita rănirea mâinilor în
cuiele ieşite, aşchii, muchii ascuţite, fier balot, etc. Nu se vor încărca materialele ale
căror ambalaje sunt deteriorate.
art 172. Materialele încărcate în mijlocul de transport trebuie să fie uniform repartizate
pe platforma acestuia şi asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau căderii în timpul
transportului. Aşezarea materialelor va fi făcută în aşa fel încât conducătorul mijlocului
de transport să aibă asigurată o bună vizibili tate.
art 173. Materialele ambalate care depăsesc înălţimea obloanelor, trebuie să fie ancorate
sau legate bine cu frânghii, lanţuri ş.a. pentru a nu cădea din autovehicul, în timpul
mersului.
art 174. Legarea încărcăturii care prezintă muchii tăioase se va face astfel încât în timpul
transportului să nu se producă deteriorarea sau desfacerea legăturilor.
art 175. Materialele în vrac nu trebuie să depăsească înălţimea obloanelor
autovehiculului şi nici capacitatea de încărcare a acestuia. În cazul când încărcătura are
o greutate specifică mică, nedepăşind capacitatea de încărcare admisă, se pot utiliza
înălţătoare de obloane.
 art 176. Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a evita împrăştierea
lor în timpul transportului.
art 177. Înainte de începere a dezlegării încărcăturii, conducătorul mijlocului de
transport trebuie să se convingă personal că nu se află persoane în zona potenţial
periculoasă.
art 178. Este interzisă folosirea mijlocului de transport care produce rateuri la operaţia
de încărcare-descărcare a materialelor inflamabile. Când este cazul, mijlocul de
transport trebuie oprit imediat şi împins la o distanţă mai mare de 50 m pentru a se evita
pericolul de incendiu. Persoanele aflate în apropiere, au obligaţia de a da ajutor pentru
îndepărta rea mijlocului de transport.

Încărcarea-descărcarea manuală

art 179. Podeţele înclinate folosite la încărcarea-descărcarea manuală trebuie să fie

prevăzute cu şipci transversale fixate la distanţa de 300- 400 mm între ele sau cu alte
mijloace care să împiedi ce alunecarea muncitorilor.
art 180. În cazul când accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampă,
muncitorii trebuie să folosească scări de acces special confecţionate, cu cârlige de
fixare pe partea superioară şi cu armături ascuţite montate pe partea inferioară în
vederea asigurării stabilităţii acestora.
art 181. Rampele de încărcare-descărcare trebuie prevăzute la cota de nivel
corespunzătoare platformei mijloacelor de transport. În cazul în care această condiţie nu
poate fi respectată, trebuie utilizate podeţe de trecere.
art 182. În cazul în care între rampă şi mijlocul de transport rămâne un spaţiu liber, de
asemenea trebuie folosite podeţe. Podeţele orizontale sau înclinate trebuie să fie
rezistente, nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi de fixare sigure,
pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi de
maximum 20%, iar lăţimea de minimum 1 m (pentru circulaţia într-un singur sens).
Podeţele orizontale sau înclinate situate la înă l ţimi mai mari de 0,5 m faţă de sol
trebuie prevăzute cu balustrade înalte de 1 m. Grosimea de rezistenţă a podeţelor
trebuie calculată în funcţie de deschiderea sa şi mărimea greutăţii care se transportă.
art 183. Pentru operaţiile de încărcare-descărcare prin rostogolire sau alunecare a
materialelor din mijloacele de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate şi calculate
corespunzător greutăţii materialelor respective. Se vor lua măsuri de frânare a deplasării
obiectelor manipulate (trolii, frânghii etc.).
art 184. La descărcarea pe plan înclinat, se interzice întreruperea lucrului până când
materialele nu sunt complet descărcate de pe acesta şi aşezate la locul de depozitare.
Este interzis a se sta în faţa materialelor manipulate pe plan înclinat.
art 185. La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport, echipa de lucru trebuie să
stea lateral la capetele obloanelor, la distanţă pentru a nu fi atinşi de oblon sau de
material în cazul unei căderi accidentale. Muncitorii desemnaţi pentru deschiderea
obloanelor trebuie să stea lateral faţă de acestea, fiind instruiţi asupra pericolelor ce pot
apare.
art 186. Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate în forme geometrice
regulate trebuie încărcate în mijloacele de transport în stive, cu rânduri întreţesute
 asigurându-se o bună stabilitate. Pentru situaţia în care se depăşeşte înălţimea
obloanelor, trebuie asigurată stabilitatea materialelor.
art 187. Aşezarea damigenelor cu coş în vehicule trebuie să se facă pe un singur nivel.
Este interzisă aşezarea pe niveluri suprapuse.
art 188. La încărcarea şi descărcarea mijloacelor de transport, muncitorii trebuie astfel
aşezaţi încât să nu se lovească între ei, cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipulează.

Efectuarea transporturilor

art 189. Este interzis transportul prin târâre a materialelor sau utilajelor, cu excepţ ia
transportului pe sanie.
art 190. Se interzice transportul cu autovehicule a obiectelor sau materialelor sprijinite
pe role.
art 191. Înainte de începerea lucrului, toate autovehiculele trebuie verificate şi din punct
de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor (starea tehnică a maşinii, instalaţia de
alimentare cu combustibil, aprinderea, carburaţia şi eşaparea, instalaţia electrică, să nu
prezinte scurgeri de ulei, existenţa stingătoarelor şi starea lor etc.) luându-se măsuri
imediate pentru remedie r ea deficienţelor constatate.
art 192. Este interzisă staţionarea autovehiculelor în apropierea focurilor deschise, a
materialelor, a lichidelor şi gazelor inflamabile.
art 193. Se interzice transportul de persoane cu mijloace destinate transportului de mater
iale. Fac excepţie mijloacele de transport prevăzute cu locuri special amenajate
conform prevederilor regulamentului de circulaţie pe drumurile publice.
art 194. Încărcătorii şi descărcătorii de materiale pe autovehicule care călătoresc în
spatele cabinei, într-un loc special amenajat sunt obligaţi:
- să nu stea pe încărcătură;
- să nu fumeze;
- să nu stea în picioare;
- să nu deplaseze încărcătura dintr-un loc în altul;
-să observe eventualele deplasări, slăbiri sau deteriorări ale legăturilor
încărcăturii sesizând imediat conducătorul mijlocului de transport în vederea luării
măsurilor corespunzătoare;
- să nu slăbească încuietorile sau să deschidă obloanele;
- să nu se aşeze pe obloane.
art 195. Este interzisă prezenţa persoanelor în caroseriile autovehiculelor, chiar în locuri
special amenajate, dacă se transportă produse care pot să-şi modifice poziţia în timpul
mersului (buşteni, material granular, butoaie, etc.).
art 196. Înainte de plecarea în cursă conducătorul autovehiculului trebuie să se convingă
că nu există pericol de accidentare a încărcătorilor şi însoţitorilor care călătoresc în
spatele cabinei.
art 197. Încărcăturile lungi ale căror dimensiuni depăşesc cu 1/3 lungimea platformei
autovehiculului trebuie transportate cu ajutorul semiremorcilor sau peridocurilor.
art 198. Dacă încărcătura depăşeşte în lungime, spatele caroseriei, peridocului, remorcii
sau semiremorcii, aceasta trebuie semnalizată conform regulamentului de circulaţie pe
drumurile publice.
 art 199. Trecerea şi staţionarea autovehiculelor în apropierea pieselor incandescente sau
a locurilor cu temperaturi ridicate se va face la o distanţă de minimum 15 m.
art 200. Se interzice trecerea autovehiculelor peste liniile de cale ferată prin alte locuri
decât pasajele special construite şi semnalizate conform regulilor în vigoare.
art 201. Se interzice oricărei persoane ca în timpul mersului să stea pe proţap, pe bara de
tracţiune, pe aripi sau în spatele scaunului de conducere a mijlocului de transport dacă
acesta nu este prevăzut din construcţie cu locuri special amenajate.
art 202. În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe mijlocul de
transport, precum şi trecerea de pe acesta pe remorci şi invers.
art 203. Gabaritul autovehiculului şi al remorcilor (cu încărcătură) va fi ales în funcţie
de caracteristicile căilor de circulaţie existente.
art 204. Transportul încărcăturilor agabaritice în incintă, trebuie reglementat prin
instrucţiuni elaborate de conducerea persoanei juridice sau persoana fizică
art 205. Pentru autovehiculele şi remorcile care se vor deplasa şi pe drumurile publice,
încărcătura nu va depăşi înălţimea de 4 m şi lăţimea de 2,75 m. În situaţii speciale când
gabaritul este depăşit, se va cere avizul organelor în drept.
art 206. Este interzisă punerea în mişcare şi conducerea de la sol a mijloacelor de
transport prevăzute cu loc pentru conducător.
art 207. Urcarea şi coborârea persoanelor trebuie să se facă numai în timpul staţionării
autovehiculului, sub supravegherea conducătorului acestuia.

Transportul mărfurilor
Măsuri generale de securitate a muncii privind mărfurile transportate

art 208. Încărcarea autovehiculelor se va face în conformitate cu indicaţiile date de

fabrica constructoare.
art 209. La manevrarea, poziţionarea şi fixarea autovehiculelor pentru încărcare -
descărcare, conducătorii auto vor respecta prevederile normelor de protecţie a muncii
specifice locurilor de muncă respective.
art 210. Conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe
platforma autovehiculelor, precum şi respectarea tonajului şi gabaritului.
art 211. Conducătorul autovehiculului care efectuează transportul va verifica la plecarea
în cursă şi în parcurs modul cum a fost legată încărcătura. Se interzice plecarea în cursă
dacă acesta constată că încărcătura nu a fost legată corespunzător.
art 212. Aşezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată
stabilitatea lor în timpul parcursului. Responsabilitatea asupra modului de aşezare şi de
ancorare a încărcăturii revine unităţii la care se face încărcarea. Conducătorul auto va
refuza efectuarea transportului dacă aceasta nu îndeplineşte condiţiile de tonaj şi/sau
gabarit. În cazul încărcăturilor formate din lăzi, butoaie, cutii sau colete, se interzice să
se lase locuri goale între acestea. La nevoie, între rânduri se vor pune chituci sau şipci
de lemn.
art 213. La transportul pieselor şi materialelor cilindrice, cu volum şi greutate mare,
acestea se vor fixa de către expeditor cu juguri care se fixează de platforma caroseriei.
Când rămân spaţii pe platforma caroseriei, se va asigura încărcătura împotriva
deplasării.
 art 214. În caroseria autocamioanelor se pot transporta împreună cu încărcătura numai
încărcătorii sau însoţitorii mărfurilor prevăzuţi în foaia de parcurs, cu obligaţia să nu
călătorească deasupra încărcăturii sau în picioare şi să nu fumeze. Pentru transportul lor
se amenajează un spaţiu prevăzut cu bancă fixată rigid de platformă, în partea din spate
a caroseriei.
art 215. Este interzis să se transporte persoane pe părţile laterale ale caroseriei, în
picioare, în caroserie, pe scări, precum şi în remorci, sau deasupra încărcăturii.
art 216. Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina autovehiculului, persoane
care se află în stare de ebrietate.
art 217. Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor in timpul mersului.
art 218. Se interzice accesul la locul de încărcare - descărcare al autovehiculelor,
persoanelor care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii.
art 219. Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcută încât conducătorul
auto să aibă vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului.
art 220. La încărcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor sau excavatoarelor, se vor
respecta următoarele măsuri:
a)încărcarea se va face dinspre părţile laterale ale autovehiculului sau
dinspre partea din spate;
b)încărcătura va fi aşezată pe platformă cât mai încet posibil pentru a se
evita şocurile, avariile sau accidentele;
c)conducătorul auto nu va permite staţionarea de persoane pe platforma
autovehiculului, în cabină şi pe scări;
d)conducătorul autovehiculului (camion, basculantă, tractor etc.) va părăsi
cabina şi se va îndepărta de zona de acţiune a macaralei sau a excavatorului; prin
excepţie, la încărcarea cu excavatorul a autovehiculelor prevăzute cu apărătoare de
cabină, se admite prezenţa în cabină a conducătorului auto.
art 221. În cazul încărcării mărfurilor care depăşesc gabaritul este interzisă prezenţa
conducătorului auto în cabină, indiferent de mijloacele de încărcare utilizate şi de
capacitatea autovehiculului.
art 222. Conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului
în timpul încărcării sau descărcării acestuia.
art 223. Mărfurile care ar putea să se împrăştie în timpul transportului trebuie să fie
ambalate şi acoperite cu prelată, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de
transporturi nu trebuie să permită scurgerea mărfii.
art 224. În funcţie de felul şi dimensiunile mărfii transportate, precum şi de lungimea
autovehiculelor în care se transportă, pentru a se efectua toate manevrele cu uşurinţă şi
fără pericol de accidentare, la locurile de încărcare - descărcare,beneficiarul
transportului trebuie să asigure spaţii corespunzătoare.

Mărfuri ambalate sau cu forme geometrice regulate

art 225. Încărcarea şi descărcarea mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate
în şi din autovehicule se vor face în trepte, începând de la partea superioară a stivei la
descărcare şi invers la încărcare.
art 226. Mărfurile încărcate pe paleţi trebuie să fie bine fixate, în vederea prevenirii
deplasării sau răsturnării.
 art 227. Paleţii trebuie aşezaţi în caroseria autovehiculului cu latura mică înspre cabina
mijlocului de transport.
art 228. Paleţii de dimensiuni mici vor fi stivuiţi în caroserie, întreţesut.

Substanţe periculoase cu regim special de transport

art 229. Obligaţiile conducătorilor mijloacelor auto care transportă substanţe periculoase
cu regim special de transport sunt prezentate în:
a)Normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi
transportarea produselor anorganice;
b)Normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi
transportul produselor organice (exclusiv petrochimice);
c)Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea şi transportul
oxigenului şi azotului;
d)Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul şi
depozitarea produselor petrochimice;
e)Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea
hidrogenului;
f)Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea
acetilenei.

Mijlocul de transport

art 230. Este interzisă achiziţionarea mijloacelor de transport auto dacă acestea nu sunt
însoţite de cartea tehnică.
art 231. Starea tehnică a autovehiculelor şi remorcilor utilizate în transportul intern
trebuie să corespundă regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
art 232. Conducerea persoanei juridice sau persoana fizică trebuie să ia măsuri pentru
efectuarea întreţinerilor, reviziilor şi reparaţiilor autovehiculelor şi remorcilor din
dotare conform prevederilor din cartea tehnică, de către persoane autor izate.
art 233. Fiecare mijloc de transport trebuie să fie inscripţionat cu numărul de ordine,
viteza maximă de circulaţie şi capacitatea maximă de transport.
art 234. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport auto cu starea tehnică
necorespunzătoare.
art 235. La începutul fiecărui schimb conducătorul mijlocului de transport trebuie să
verifice starea frânelor de la mecanismul de deplasare şi cel de ridicare, starea de uzură
a lanţurilor şi cablurilor.
art 236. Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul funcţionării
mijloacelor de transport.
art 237. Prezenţa mijlocului de transport, aflat în mod accidental în reparaţie, pe calea
internă de circulaţie, trebuie semnalizată cu mijloace de avertizare.
art 238. Dispozitivele de protecţie ale utilajelor de transport vor fi astfel fixate încât să
nu poată fi îndepărtate. În vederea efectuării unor reparaţii, îndepărtarea lor este
permisă numai după oprirea mijlocului de transport. La terminarea reparaţiei, acestea
vor fi montate la loc.
 art 239. Staţionarea mijloacelor de transport trebuie să se facă numai pe partea dreaptă a
sensului de mers. În acest caz mijloacele de transport trebuie obligatoriu asigurate prin
frânare împotriva unei deplasări necomandate. La staţionare în pantă, se pun
suplimentar şi saboţi la roţi. Remorcile mijloacelor de transport în timp ce st a ţionează
necuplate, trebuie imobilizate cu saboţi de frână.
art 240. Este interzisă dărâmarea cu mijloace de transport a stivelor de baloturi, lăzilor
sau altor materiale.
art 241. Mijloacele de transport intern cu acţionare mecanică sau electrică nu vor fi
utilizate pentru tragerea sau împingerea vagoanelor sau altor vehicule. Această
interdicţie nu se referă la vehiculele construite special pentru asemenea operaţii.
art 242. Este interzis a se impune conducătorului mijlocului de transport să plece în
cursă dacă starea tehnică a autovehiculelor sau a remorcilor este necorepunzătoare.
art 243. Pentru lucrul în mediu potenţial exploziv sau cu pericol de incendiu trebuie
utilizate mijloace de transport de construcţie antiexplozivă.
art 244. La umflarea roţilor cu jantă şi inel demontabil, trebuie folosite dispozitive de
protecţie care să elimine accidentele la această operaţie.

Conducătorul mijlocului de transport auto

art 245. Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor şi autocisternelor în incintă este

permisă numai persoanelor care posedă permis de conducere valabil pentru categoria
respectivă eliberat de organul de poliţie.
art 246. Conducerea persoanei juridice sau persoana fizică trebuie să asigure instruirea
corespunzătoare a persoanelor care vor conduce electro(moto)carele şi tractoarele care
nu se deplasează pe drumurile publice.
art 247. Este interzisă încredinţarea mijlocului de transport persoanelor străine, chiar
dacă sunt autorizate pentru conducerea acestuia, fără avizul conducătorului formaţiei de
lucru.
art 248. Conducătorul mijlocului de transport este obligat să cunoască şi să respecte
indicatoarele de circulaţie şi mijloacele de avertizare întâlnite în incintă.
art 249. Conducătorul mijlocului de transport intern cu acţionare mecanică sau electrică
este obligat să respecte instrucţiunile de utilizare prevăzute în cartea tehnică a utilajului.
art 250. Se interzice conducerea autovehiculelor de către conducătorii auto bolnavi sau
sub influenţa băuturilor alcoolice. Conducerea persoanei juridice sau persoana fizică
trebuie să verifice permanent şi să ia măsuri pentru respectarea regimului normal de
lucru al conducătorilor de autovehicule, interzicând conducerea mijloacelor de
transport, de către cei bolnavi, sau sub influenţa băuturilor alcoolice.
art 251. În caz de îmbolnăvire sau accidentare, conducătorul autovehiculului este obligat
să anunţe şeful ierarhic pentru a trimite înlocuitor.
art 252. Conducătorul mijlocului de transport este obligat să participe la supravegherea
desfăşurării operaţiilor de încărcare-descărcare în condiţii de securitate.
 art 253. În timpul funcţionării mijlocului de transport auto se interzice conducătorului
acestuia să lase maşina fără supraveghere, să stea de vorbă sau să permită altor
persoane manipularea comenzilor. Dacă este necesar să părăsească maşina, el o va opri
din funcţionare şi o va bloca prin introducerea în una din viteze sau marşarier, luând
cheile de contact şi închizând uşile cabinei cu cheia.
art 254. Pentru a preveni producerea accidentelor cauzate de apariţia unor defecţiuni,
conducătorul va opri mijlocul de transport la sesizarea unor zgomote anormale şi ori de
câte ori consideră că este necesar să efectueze un control tehnic.
art 255. Pornirea motorului cu manivela trebuie să fie executată numai de către
conducătorul autovehiculului, fiind interzisă efectuarea acestei operaţii de către alte
persoane.
art 256. Conducătorul autovehiculului va proceda la pornirea motorului şi la manevrarea
autovehiculului numai după ce s-a asigurat că nu se găsesc persoane sub maşină sau în
apropierea ei, pentru evitarea accidentării acestora.
art 257. Înainte de intrarea în hală sau în depozite, conducătorul trebuie să oprească
autovehiculul la o distanţă de minimum 5 m de intrare, să meargă pe jos în hală şi să
anunţe maistrul sau şeful de atelier, asupra manevrelor pe care el are de făcut, luând
acceptul pentru executarea acetora.
art 258. Conducătorii de autovehicule trebuie să oprească şi să acorde ajutor ori de câte
ori trec pe langă locul unui accident, pentru salvarea vieţii persoanelor accidentate şi
transportarea acestora la primul post de asistenţă medicală, sesizând imediat şeful
ierarhic.
art 259. La mersul înapoi şi la executarea unor manevre cu autovehiculele în hale de
lucru şi treceri înguste, se va merge încet şi numai pilotat de o persoană care trebuie să
se găsească în permanenţă în câmpul vizual al conducătorului.
art 260. Conducătorul autovehiculului trebuie să semnalizeze acustic manevra de mers
înapoi.
art 261. Se interzice pornirea autovehiculelor şi tractoarelor prin împingere sau
remorcare cu ajutorul cablurilor de către alte maşini, prin coborârea liberă pe pantă sau
prin alte metode improvizate.
art 262. La transporturile de noapte vor fi admişi numai conducătorii de autovehicule
care sunt apţi pentru lucru.
art 263. Se interzice dormitul în cabina autovehiculului, cu motorul în funcţiune.

Parcarea-gararea

art 264. Parcarea autovehiculelor se face în locuri destinate acestui scop. Se interzice
parcarea pe căile de acces din garaj şi de circulaţie din incintă, precum şi sub liniile
electrice aeriene.
art 265. Locurile destinate parcării autovehiculelor trebuie alese astfel încât să permită
evacuarea rapidă a acestora în caz de incendiu.
art 266. Este interzisă parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezintă scurgeri de
combustibil. Se interzice utilizarea focului deschis pentru încălzirea motoarelor
autovehiculelor sau în vederea menţinerii în stare caldă a motoarelor aflate pe platforma
de parcare.
 art 267. Autovehiculele se parchează pe platforme, grupate, în raport de tipul şi
destinaţia lor. Autocisternele destinate pentru transportul lichidelor combustibile se
parchează la marginea platformei astfel încât un eventual incendiu produs la acestea să
nu se propage la celelalte autovehicule sau la construcţiile, instalaţiile ori depozitele
vecine. Este interzisă parcarea autocisternelor în apropierea staţiilor de a limentare.
art 268. După terminarea programului conducătorul autovehiculului este obligat:
- să parcheze autovehiculul la locul stabilit;
- să asigure autovehiculul;
- să sesizeze eventualele defecţiuni ivite.
art 269. Cheile autovehiculelor garate sau parcate se vor păstra, în afara programului de
lucru, la poartă, pentru a se putea interveni în caz de necesitate.
art 270. În interiorul garajelor este interzisă depozitarea chiar şi temporară a
materialelor, lichidelor ş i gazelor combustibile.
art 271. Este interzisă folosirea focului deschis (lămpi cu benzină etc.) pentru încălzirea
motorului sau la executarea unor lucrări de sudură, lipire, etc. în interiorul garajelor.
art 272. Este interzisă folosirea benzinei şi petrolului pentru curăţirea pardoselilor,
mâinilor, îmbrăcămintei sau a pieselor în garaje.
art 273. Acumulatoarele autovehiculelor se vor încărca numai la instalaţii special
amenajate, încărcarea acumulatoarelor în garaj fiind interzisă.

Remorcarea

art 274. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face conform regulamentului

de circulaţie pe drumurile publice.
art 275. Remorcile, semiremorcile şi trailerele trebuie prevăzute cu instalaţii de iluminat
şi de semnalizare ca şi vehiculele care tractează.
art 276. Se interzice remorcarea autovehiculelor sau a remorcilor cu cabluri sau lanţuri,
folosindu-se numai bara de oţel rigidă.
art 277. Remorca t ractată va fi asigurată faţă de vehiculul trăgător cu lanţuri sau cabluri.
art 278. Pentru remorcare, autovehiculul care tractează, se va apropia cu o viteză redusă
de vehiculul care urmează a fi tractat.
art 279. Se interzice remorcarea simultană a mai mult de două remorci auto.
art 280. Pe timpul remorcării se interzice pătrunderea persoanelor între mijlocul de
transport şi remorci.
art 281. Se interzice mersul înapoi al mijlocului de transport pentru cuplare fără a fi
pilotat.

Alimentarea

art 282. Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto se va face numai în locurile

special amenajate, ziua şi numai în cazuri excepţionale noaptea, la lumina lămpilor
electrice protejate. Nu este admisă alimentarea cu combustibil în interiorul garajelor.
 art 283. La staţiile de alimentare cu combustibil, conducătorii autovehiculelor sunt
obligaţi:- să respcte distanţa de cel puţin 3 m faţă de autovehiculele care se alimentează
şi cel puţin 1 m între autovehiculele care urmează la rând;
- să oprescă funcţionarea motorului în timpul alimentării;
- să respecte regulile de ordine interioară ale staţiei de alimentare;
- să oprească imediat şi să îndepărteze autovehiculul la o distanţă de cel puţin 50 m
de staţie, dacă se produc rateuri; conducătorii celorlalte autovehicule care se găsesc în
staţia de alimentare, trebuie să dea ajutor la îndepărtarea autovehiculului;
- să nu plece de lângă autovehicul;
- să nu fumeze sau să folosească focul deschis pe teritoriul staţiei;
- să regleze motorul sau să remedieze orice defecţiune pe o rază de 50 m.
art 284. Este interzis ca însoţitorii şi persoanele aflate în cabină sau în caroseria
autovehiculului să fumeze pe teritoriul staţiei sau depozitului de carburanţi, pe timpul
alimentării.
art 285. Pentru prevenirea incendiilor, rezervoarele şi conductele de combustibil nu
trebuie să prezinte scurgeri. După alimentare, se va şterge de pe rezervor combustibilul
scurs şi se va închide bine busonul rezervorului.
art 286. Alimentarea autovehiculelor cu combustibil se va face numai menţinându-se, în
timpul alimentării, pistonul pompei de alimentare sprijinit de gura de alimentare a
rezervoarelor. Când nu există pompe speciale de alimentare, se vor folosi pâlnii cu cot
prevazute cu sită, iar transportul combustibilului la autovehicule se va face num ai în
vase închise.
art 287. Este interzisă alimentarea carburatorului cu benzină prin turnare liberă (cu
sticla, cu furtun racordat la bidoane sau alte sisteme improvizate).

Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice

art 288. La plecarea în cursă, conducătorul auto are următoarele obligaţii:

a)înainte de plecarea în cursă, să verifice starea tehnică a autovehiculului;
b)pornirea motorului să o facă fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu manivela, fie
cu mijloace auxiliare de pornire (instalaţia electrică pentru pornirea motoarelor pe timp
friguros, roboţi de pornire);
c)să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
art 289. Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. In aceste
cazuri, precum şi în spaţii înguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijată de o
persoană de la sol.
art 290. În timpul manevrării autovehiculului se interzice urcarea sau coborârea
conducătorului auto sau a altor persoane În sau din autovehicule.
art 291. În timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii:
a)să respecte viteza de circulaţie stabilită prin "Regulamentul privind circulaţia pe drumurile
publice" şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;
b)să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;
c)să oprească autovehiculul în parcurs după minim 250 km şi să verifice starea pneurilor,
direcţia, buloanele de fixare a jantelor ş.a. De asemenea, să oprească autovehiculul în cazul
apariţiei unor zgomote anormale şi ori de câte ori consideră că este necesar să se efectueze
controlul tehnic în parcurs;
d)să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru a
nu provoca evenimente rutiere;
e)să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare.
art 292. După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după spălarea lui (când frânele nu
mai funcţionează normal), conducătorul auto va verifica funcţionarea frânelor mergând
pe o anumită distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor frânele până când acestea se
încălzească şi apa se evaporă.
art 293. În cazul când la una din roţile duble ale autovehiculului se produce o pană de
cauciuc, aceasta va fi remediată sau se va înlocui cu roata de rezervă. Este interzisă
continuarea drumului cu anvelopa dezumflată sau explodată.
art 294. Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu pietre prinse între roţile duble.
art 295. Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de
sol, se admite să se pună sub roţi:
a)nisip, pietriş etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite);
b)scânduri (în cazul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată);
c)piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare).

Circulaţia pe timp nefavorabil

art 296. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita
evitării oricărui pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare,
autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora
sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările
altor autovehicule ce se apropie.
art 297. Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de
ploaie torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care
determină reducerea vizibilităţii.
art 298. Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor
sunt obligaţi ca, la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până
la limita evitării oricărui pericol.
art 299. In apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii
auto care vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se
face loc acestora.

Circulatia pe drumurile publice

art 300. Lucrătorii trebuie sa resprecte regulile de circulație pe drumurile publice,

corespunzător categoriei de participanți la trafic (conducători auto, bicicliști, pietoni,
pasageri, etc.) conform legislației în vigoare.
art 301. Deplasarea de la domiciliu la servici și invers trebuie făcută pe traseul obișnuit,
de preferință cel mai scurt. Acest traseu este cel declarat în fișa de instruire individuală
SSM.

Microclimatul de la locul de muncă

art 302. Pe timp de vară, în birouri trebuie evitată utilizarea excesivă a sistemelor de aer
condiționat și staționarea în curentul de aer format de acestea.
art 303. Se va evita pe cât posibil deschiderea simultană a ușilor si ferestrelor pentru a
nu se forma curenți de aer supărători.
art 304. Se recomandă ca temperatură aerului în birouri să fie cuprinsă între 23-26 grade
C pe timp de vară și între 20-24 grade C pe timp de iarnă.
art 305. La locurile de muncă unde temperatura aerului depășește constant 30°C se va
asigura apă carbogazoasă salină (1 g NaCl/litru), în cantitate de 2 - 4
litri/persoană/schimb, distribuită la temperatura de 16 - 18°C.
art 306. La locurile de muncă cu temperaturi joase (sub 8°C) se va asigura ceai fierbinte
în cantitate de 0,5 - 1 litri/persoană/schimb.
art 307. Personalul care lucrează în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va
beneficia de pauze pentru refacerea capacității de termoreglare, a căror durată și
frecvență se stabilesc în funcție de intensitatea efortului și de valorile componentelor
microclimatului. În acest scop se vor asigura spații fixe sau mobile cu microclimat
corespunzător.

Prevenirea riscurilor de cădere de la același nivel

art 308. Spațiile de lucru trebuie menținute în stare de ordine și curățenie. Zonele de
circulație trebuie menținute libere.
art 309. Cablurile trebuie așezate pe sol astfel încât să nu prezinte risc de împiedicare (să
nu formeze bucle sau ridicături) și pe cât posibil, în afara zonelor de circulație. Acestea
nu trebuie să intre în contact cu picioarele scaunului sau ale lucrătorului.
art 310. Covoarele, mocheta, trebuie sa fie fixe pe sol și să nu aibă margini îndoite.
art 311. În cazul deversării accidentale de lichide pe podea, aceasta trebuie să fie
curățată imediat.
art 312. Atunci când se efectueaza curățenia la locul de muncă, se va evita pe cât posibil
deplasarea pe suprafețe umede sau cu urme de detergent (se va pune indicator “Podea
umedă”).
art 313. Este interzisă balansarea pe scaun.
art 314. Trebuie evitată deplasarea în fuga în interiorul societății.
art 315. Totdeauna trebuie să se privească în direcția de mers, iar atunci când se
transportă pachete cu brațele, aceste pachete nu trebuie să împiedice vizibilitatea.
art 316. Urcarea/coborârea scărilor se va face una câte una, utilizând balustrada mână
curentă.
art 317. Se recomandă purtarea încălțămintei comode, joasă și cu talpă aderentă la
suprafața de circulație.

Prevenirea riscurilor de cădere a unor obiecte

art 318. Dulapurile, bibliotecile trebuie încărcate astfel încât greutatea cea mai mare să
fie în parte inferioară.
art 319. Nu se depozitează obiecte grele sau voluminoase în partea superioară a
dulapurilor și bibliotecilor.
art 320. Monitorul, unitatea centrală și perifericele (imprimantă, scaner, etc.) trebuie
amplasate pe birou astfel încât să nu existe riscul răsturnării și căderii acestora prin
alunecare sau prin atingere accidentală.

Prevenirea riscurilor de tăiere/înțepare

art 321. Foarfecele, cutterul, creioanele, pixurile, capsatoare, decapsatoarele, vor fi

ținute numai în sertar, în poziție orizontală sau în suporturile de birou, cu vârful în jos.
Acestea se vor utiliza doar în scopul pentru care au fost create. Nu se vor utiliza acestea
daca prezinta semne vizibile de deteriorare.
art 322. Pentru scoaterea capselor de pe documente se vor utiliza decapsatoarele.
art 323. Utilizarea cutterului se face numai cu lama în poziție blocată, se va ține strâns în
mână și se vor exercita acțiuni de împingere de jos în sus (se va evita “tăierea spre
tine”)
art 324. În cazul în care la producerea unei tăieturi sau răniri, se va folosi trusa de prim
ajutor ori se va solicita ajutorul de specialitate.

 În cazul unei tăieturi cu un obiect ascuțit se vor face următoarele:

Spălarea rănii cu apă oxigenată din abundență (cu compresă sterilă)

Dezinfectarea acesteia (cu compresă sterilă) cu iod sau o soluție pe bază
de clorhexidină (pentru cei alergici la iod)
Aplicare pansament ce conține ioni de argint (cu efect bacteriostatic)
pentru o schimbare usoara a pansamentului
Aplicarea unei comprese sterile peste pansament
Aplicarea unei fașe hipoalergenice, autoadezivă, aerată
Fixarea compresei se va face cu tifon steril.
În cazul în care sângerarea nu se oprește (tăietura este profundă) se va
solicita ajutorul de specialitate.

Utilizarea echipamentelor de birotică

art 325. Exploatarea echipamentelor de calcul şi a instalaţiilor anexe, se va face cu

personal de specialitate, instruit şi cu obligaţia de a respecta normele de protecţia
muncii.
art 326. Este interzisa scoaterea stcherului din priza, tragandu-se de cordon;
art 327. Cordoanele electrice prelungitoare sunt periculoase putând provoca accidente
prin electrocutare, deoarece izolația poate fi deteriorată atunci când piciorul unui scaun
sau mese metalice este așezat deasupra conductorului electric;
art 328. Se va evita bararea trecerilor cu cordoane electrice;
art 329. Consumatorii electrici vor fi așezați cât mai aproape de prizele electrice;
art 330. Trebuie semnalată orice uzură sau defect care apare la cordoanele electrice.
Acestea vor putea fi reutilizate numai după ce au fost reparate sau înlocuite;
art 331. Este interzis să se atingă ori să se țină cu mâna țeava sau radiatorul caloriferului
în timp ce cu cealaltă mână se introduce ștecherul în priză;
art 332. Este interzis ca opertorii mașinilor electrice să-și depaneze singuri aparatele, in
situația când nu au calificarea corespunzătoare. Întreținerea și reglarea acestora va fi
efectuată de personal special calificat;
art 333. Orice operație de reglare, reparare, întreținere și curățare la aparatura de birou
se va efectua atunci când s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică și după ce
această aparatură a fost deconectată de la sursă;
art 334. Este interzis să se introducă conductoarele direct în priza electrică, fără să se
folosească ștecherul, aceste improvizații putând duce la accidente grave prin
electrocutare;
art 335. Aparatele de birou trebuie astfel plasate pe mesele de lucru încât să se elimine
posibilitatea alunecării lor;
art 336. Amplasarea monitorului pe birou se face cu respectarea următoarelor indicații:
- monitorul să fie amplasat față în față cu lucrătorul;
- centrul ecranului să fie la nivelul bărbiei lucrătorului;
- distanța de la ochi la ecran să fie de 40-70cm;
- să nu fie necesară aplecarea corpului înainte pentru a vedea clar informațiile de pe
ecran;
- ecranul să fie perpendicular pe direcția ferestrelor;
- ecranul să fie ușor aplecat spre spate;
- să nu existe reflexii ale surselor luminoase (naturale sau artificiale) pe ecranul
monitorului.
art 337. Amplasarea tastaturii pe birou se face cu respectarea următoarelor indicații:
- tastatura trebuie să fie poziționată aproximativ la înălțimea coatelor, ținând mâinile în
poziție relaxata pe langa corp;
- tastatura trebuie să fie pe aceeași linie cu corpul lucrătorului și cu monitorul.
art 338. Mouse-ul trebuie să fie lângă tastatură la aceeași înălțime cu tastatura.
art 339. Se recomanda pauze de 30 secunde la fiecare 20/30 minute de lucru continuu,
pentru mișcarea corpului și focalizarea privirii pe un obiect situat la depărtare (cca.6m).
art 340. Se interzice angajaţilor să lucreze la echipamente pe care nu le cunosc şi nu au
instruirea necesară;
art 341. Intervenţiile de întreţinere şi depanare a echipamentului de calcul, a instalaţiilor
anexe şi a reţelelor se va face numai de către personalul cu atribuţii în acest sens ;
art 342. La orice deranjament sau defecţiune, apărută în funcţionarea echipamentelor de
calcul cum ar fi: scurtcircuit, încălzire exagerată, degajare de fum, zgomot neobişnuit,
se va deconecta imediat echipamentul de la priza generală şi se va anunţa conducătorul
locului de muncă;
art 343. Este strict interzisă îndepărtarea sau înlăturarea oricărei apărători, mijloc de
protecţie sau dispozitiv de securitate care protejează un echipament de calcul;
art 344. Este interzisă efectuarea oricărei intervenţii de către operator, la circuitele
electrice ale echipamentului electronic;
art 345. Este interzis să se introducă conductoarele direct în prizele electrice, fără să se
folosească ştecherul. Aceste intervenţii pot duce la producerea de scurtcircuite sau chiar
la electrocutări;
art 346. Este interzisă depozitarea / aşezarea de corpuri pe componentele
echipamentului de lucru (unitatea centrală, monitor, imprimantă, scaner);
art 347. Toate tablourile electrice vor fi încuiate;
art 348. Este interzisă aşezarea de vase cu lichide pe echipamentul de calcul sau pe
anexele acestora;
art 349. Echipamentele nu vor fi conectate la prize defecte sau fără legătură la pământ;
art 350. În cazul unui început de incendiu la un calculatoar, se va acționa cu stingătorul
cu dioxid de carbon.
art 351. Reluarea lucrului în zonele de acțiune a dioxidului de carbon se va face numai
după ventilarea spațiilor respective cu instalația de climatizare în funcțiune, în circuit
deschis, un timp stabilit în funcție de capacitatea ventilatoarelor și volumul încăperilor,
dar nu mai puțin de o ora.
art 352. Se interzic așezarea și consumul lichidelor pe masa suport a calculatorului sau
deasupra tastaturii.
art 353. În timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea ochelarilor colorați.
art 354. Pentru evitarea reflexiilor se vor utiliza filtre antireflexii.
art 355. Suportul pentru documente trebuie sa fie stabil si reglabil in inal¬time si ca
distanta fata de utilizator. Marimea suportului va fi corelata cu cea a documentelor, de
preferat cu 10 mm mai mica decat a acestora.
art 356. Suprafata de lucru trebuie sa fie mata. Sunt contraindicate culorile deschise,
care pot produce un contrast excesiv de luminanta.
art 357. Mesele nereglabile vor avea o inaltime de 730 ± 10 mm, latimea minima a
mesei va il de 800 mm.
art 358. Daca echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane.
rnesele vor fi reglabile in inaltime. cu posibilitati de reglare intre < si 740 mm.
art 359. Adancimea minima a spatiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub
planul de lucru va fi de 700 mm.
art 360. Scaunul trebuie sa fie stabil, sa-i permita utilizatorului libertatea de miscare si o
pozitie confortabila. Inaltimea scaunuiui trebuie sa poata fi reglabila. Mecanismeie de
reglare trebuie sa poata fi actionate cu usurinta si sa nu permita o modificare
involuntara a inaltimii scaunului.
art 361. daca inaltimea scaunului nu poate fi reglata pentru a se adapta unor utilizatori de
talie mica, se va prevedea un reazem pentru picioare.
art 362. scaunul trebuie sa aiba mecanism de basculare. care sa permita o basculare de
cateva grade spre inainte a suprafetei de sedere si adapta pozitiei de lucru inclinata
(bascularea scaunuiui trebuie sa functioneze independent cu inclinarea spataruiui).
art 363. miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice
inaltimea marginii anterioare a scaunuiui.
art 364. spatarul scaunuiui trebuie sa fie reglabil atat ca inaltime. ca si inclinare.
spatarul trebuie sa sprijine zona lombara. umerii si partea superioara a toracelui; el
trebuie sa fie convex in regiunea lombara si plat sau concav mai sus. - se va evita
curbarea excesiva a spatarelor.
art 365. unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa functioneze
simultan cu unghiul spataruiui, determinand o basculare pozitiva atunci cand spatarul
este inclinat, dar nu excesiva, care sa deranjeze asezarea sau ridicarca de pe scaun.
art 366. Daca este necesar, locul de munca va fi prevazut cu reazem pentru picioare.
pozitionat pe sol, stabil, cu suprafata antiderapanta. care sa permita libertatea de
miscare (latime > 450 mm si adancime > 350 mm), iar inclinarea suprafetei de sprijin
trebuie sa fie reglabila intre 0° -15°.
art 367. Utilizatorii echipamentelor de calcul trebuie sa cunoasca modul de reglare a
echipamentului si mobilierului de lucru. Se vor regla:
 luminozitatea ecranului. contrastul intre caractere si fond, pozitionarea
ecranului (inaltime, orientare, inclinare):
 inaltimea si inclinarea suportului pentru documente: inaltimea mesei de lucru
(daca este reglabila);
 Inaltimea suprafetei de sedere a scaunului;
 Inclinarea si inaltimea spataruiui scaunului.
art 368. Planul de lucru trebuie sa aiba o suprafata suficienta pentru amplasarea flexibila
a ecranului, tastaturii, documentelor si echipamentului auxiliar.
art 369. Inainte de inceperea oricarei reparatii se vor verifica sculele, dispozitivele de
lucru si mijloacele individuale de protectie.
art 370. Inainte de inceperea oricarei reparatii se vor verifica sculele, dispozitivele de
lucru si mijloacele individuale de protectie.
art 371. Se interzice curatarea echipamentelor in timpul functionarii lor.
art 372. Suprafetele ecranelor se vor curata periodic de depuneri de praf sau amprente
digitale, folosindu-se numai produsele prescrise de producatorul echipamentului.
art 373. Iluminatul incaperilor de lucru trebuie sa asigure niveluri de iluminare si un
contrast adecvat intre ecran si mediu, evitandu-se posibilele reflexii si straluciri pe
ecran sau pe alte elemente ale postului de munca.
art 374. În cazul în care se constată încălzirea anormală a cablurilor, prelungitoarelor,
ștecherelor, prizelor sau altor elemente electrice, schimbarea culorii normale a izolației
(colorare în brun), miros specific (plastic încins sau ars) se deconecteaza imediat toți
consumatorii și cablurile de alimentare respective.

Mobilierul din birouri

art 375. Inainte de folosirea unui scaun, trebuie constatata starea lui, dupa care se
potriveste intr-o pozitie stabila, evitandu-se asezarea pe marginea lui.
art 376. Inainte de indepartarea unui scaun de birou, trebuie sa se asigure ca nu exista
pericolul de a se rasturna sau lovi alta persoana.
art 377. Este interzisa urcarea pe scaunul cu ax pentru a lua un obiect de la inaltime.
Pentru aceasta se recomanda un taburet solid, un podium sau o scara corespunzatoare.
art 378. Pentru evitarea impiedicarilor, sertarele birourilor, fisetelor sau ale dulapurilor
trebuie tinute inchise.
art 379. Pentru a se evita prinderea degetelor, trebuie apucate bine manerele atunci cand
se inchid sertarele birourilor ori usile caselor de bani.
art 380. Este interzisa deschiderea in acelasi timp a mai multor sertare din partea de sus
a clasoarelor, deoarece ele pot aluneca si, prin cadere, pot provoca accidente.
art 381. Pentru a se asigura o stabilitate buna a clasorului, este necesar ca lucrurile grele
sa fie aranjate in sertarele de jos.
art 382. Trebuie semnalata peronalului de deservire orice defectiune aparuta in buna
functionarea pieselor de mobilier, cum ar fi: muchii crapate, parti lipsa la scaune ori
dulapuri etc.

Măsuri de igiena personală

art 383. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun (cel puțin 40 de secunde) sau cu o
soluție pe bază de alcool (cel puțin 20 de secunde). Acest tip de soluție se folosește doar
pe mâini vizibil curate.
art 384. Igiena respiratorie. Stranutati sau tusiti in masca si/sau acoperiți‐vă gura și nasul
cu un șervețel când strănutați sau tușiți și aruncați‐l imediat într‐un coș de gunoi cu o
pungă.
art 385. Nu vă atingeți ochii, nasul, gura cu mâinile.
art 386. Mențineți distanțarea fizică interpersonală de cel puțin 1,5 metri.
art 387. Evitați gesturile de afecțiune sau politețe care implică un contact fizic, inclusiv
să dați mâna.
art 388. Evitați să împărtășiți obiecte personale.
art 389. Evitați să împărtășiți mâncare și băuturi.
art 390. Spălati‐vă pe mâini înainte și după ce mâncaţi, beţi sau fumaţi.
art 391. Se va utiliza pentru dezinfectia mainilor produse de dezinfectie biocide din
categoria TP1 iar pentru dezinfectia suprafetelor biocide din categoria TP2 conform
Ord. 961/2016.

Utilizarea scarilor

art 392. Utilizarea instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor pentru lucrul la înălţime este
permisă numai dacă instrucţiunile de lucru si de securitate a muncii ale acestora sunt
adaptate la condiţiile concrete ale locului de muncă respectiv;
art 393. Conducătorul locului de muncă trebuie să:
 asigure alegerea şi funcţionalitatea optimă a instalaţiilor si dispozitivelor
necesare fiecărei operaţii specifice;
 verifice zilnic integritatea şi starea de funcţionare a instalaţiilor, dispozitivelor şi
sculelor;
 modul de asigurare a lucrătorilor de a nu cădea în gol în timpul lucrului
 oprească lucrul si accesul lucrătorilor în caz de orice defecţiune sau lipsă
constatată asigurând remedierea celor constatate;
art 394. Lucrătorii trebuie instruiţi si verificaţi cu privire la modul de utilizare a
instalaţiilor, dispozitivelor si sculelor în condiţiile lucrului la înălţime.

Scări

art 395. Utilizarea scărilor din lemn este permisă la o sarcină maximă de 1,5 kN şi numai
de către un singur lucrător;
art 396. Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească
5m, dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător;
 art 397. Lungimea scării trebuie să permită lucrul de pe o treaptă aflată la o distanţă
minimă de 1 m faţă de capătul superior al scării;
art 398. Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare
pentru evitarea alunecării;
art 399. Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice integritatea scării înaintea
fiecărei montări – sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid;

Se interzice:

art 400. Lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor simple sau duble;
art 401. Utilizarea scărilor prelungite prin legare provizorie;
art 402. Executarea lucrării de pe scările extensibile (aceste scări trebuie folosite numai la
urcarea-coborârea de pe stâlpi;

CAPITOLUL IV. ÎNREGISTRĂRI ŞI ANEXE

art 403. Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se

consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului
predat, a duratei şi datei instruirii.
art 404. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix, cu pastă sau cu stilou,
imediat după verificarea instruirii.
art 405. După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către
lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
art 406. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă
şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către medicul de medicina
muncii, în urma examenului medical la angajare, precum şi o copie a fişei de identificare
a factorilor de risc profesional, întocmită de către angajator, în momentul solicitării
examenului medical la angajare.
art 407. Instruirea pentru persoanele aflate în unitate cu permisiunea angajatorului sau a
lucrătorilor din unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe bază de contract de
prestări de servicii, se consemnează în fişa de instruire colectivă.
art 408. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor
pe bază de teste, rezultatul verificării urmând a fi consemnat în fişa de instruire, lucrătorii
neputând fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-
generală.
art 409. Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face
numai după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut
instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală.
art 410. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care
efectuează instruirea şi prin sondaj de către serviciul extern de prevenire şi protecţie, care
vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută
corespunzător.
 Intocmit,
Serviciul extern de prevenire si protectie