Riscuri

~J-------_.
Bolile legate de profesie în
activitatea de birou
Activitatile de Ce sunt bolile profesionale? -diminuarea concentratiilor noxelor
birou, lucrul Conform definitiei date de Organizatia existente la locurile de munca (ven-
îndelungat într-o Mondiala a Sanatatii - OMS, "bolile tilatie generala, fonoabsorbtie);
profesionale constituie afectiuni ale -Împiedicarea actiunii riscului asupra
pozitie sezânda, lucratorilor sau diminuarea acestei
caror agenti etiologici specifici sunt
lipsa miscarii, prezenti la locul de munca, asociati cu actiuni prin reducerea efortului fizic, a
stresul reprezinta anumite procese industriale sau cu suprasolicitarilor fizice si neuropsi-
factori favorizati exercitarea unor profesiuni". hice, reducerea duratei zilei de
ai afectiunilor În România, prin boala profesionala se munca, folosirea echipamentului indi-
musculo-schele- Întelege afectiunea ce se produce ca vidual de protectie etc.;
tice. Importanta urmare a exercitarii unei meserii sau - efectuarea corecta a instruirii si infor-
prevenirii aparitiei profesii, cauzata de factori nocivi (fizici, marii lucratorilor În domeniul secu-
acestor afectiuni chimici sau biologici), caracteristici lo- ritatii si sanatatii În munca.
este determinanta cului de munca, precum si de supraso- În paralel, se vor desfasura masurile
licitarea diferitelor organe sau sisteme secundare de prevenire a bolilor profe-
pen tru realizarea ale organismului În procesul de munca. sionale. Aceste masuri au ca scop
obiectivelor de Bolile legate de profesiune nu se diagnosticarea precoce a Îmbolnavirilor
profit ale organi- declara. Acestea se dispensarizeaza profesionale.
zatiilor. Din acest medical si se comunica angajatorilor Supravegherea medicala a lucratorului
motiv, în cadrul sub forma rapoartelor medicale neno- se realizeaza de catre medicul de me-
acestei lucrari se minalizate privind sanatatea lucrato- dicina muncii prin examinarile medicale
propune rilor, În vederea luarii masurilor tehnico- la angajare, controlul medical periodic
organizatorice de normalizare a con- si de adaptare În munca, prin exame-
focalizarea asupra
ditiilor de munca. nele c1inice generale si de specialitate,
efectelor determi-
Pentru ca o afectiune a organismului sa examinarile paraclinice si de laborator
nate de activitatile fie calificata ca boala profesionala tre- (determinarea indicatorilor de expunere
îndelungate la buie sa fie Îndeplinite urmatoarele si de efect biologic).
birou, desfasurate conditii:
fara respectarea .sa decurga din exercitarea unei
cerintelor de meserii sau profesii;
sanatate si securi- • sa fie provocata de factori nocivi fizici,
tate, ori a celor de chimici, biologici, caracteristici locului
de munca sau de suprasolicitari;
ergonomie la locul • actiunea factorilor nocivi asupra
de munca.
organismului sa fie de lunga durata.
În vederea prevenirii Îmbolnaviriior pro-
fesionale, se recomanda o serie de
masuri primare, respectiv masuri tehni-
co-organizatorice, si anume:
-eliminarea factorilor de risc din pro-
cesul tehnologic prin Înlocuirea sub-
stantelor nocive sau a tehnologiilor
nocive cu altele mai putin nocive sau
inofensive;
- izolarea aparaturii generatoare de
noxe (automatizare, cabine speciale,
termoizolare);
-Împiedicarea patrunderii noxei În
atmosfera locurilor de munca (erme-
tizare, procedee umede pentru pul-
beri, ventilatie locala);

Obiectiv nr. 1 / 2014


În urma supravegherii medicale, medi-
cul de medicina muncii face reco-
mandarile necesare pentru prevenirea
dezvoltarii În continuare a afectiunii
profesionale, care includ masuri medi-
cale sau tehnico-organizatorice care
vizeaza lucratorul în cauza, elaborarea
de rapoarte si recomandari catre anga-
jator în vederea diminuarii sau eliminarii
factorilor de risc, semnalarea cazului
de boala profesionala catre autoritati.
Declararea bolilor profesionale este în
sarcina directiilor de sanatate publica.
Bolile profesionale cu cele
mai mari incidente În
România
De la praful inhalat la statul pe scaun,
multi factori care ne Înconjoara la locul
de munca pot duce În timp la aparitia
unor afectiuni, de multe ori cu efect
definitiv. În România, media anuala a
Îmbolnavirilor profesionale se situeaza
În jurul a 1.118 cazuri.
Bolile profesionale survenite la nivelul
cailor respiratorii reprezinta 42% din
totalul Îmbolnavirilor la locul de munca
si se afla în topul bolilor profesionale.
Categoria afectiunilor respiratorii inte-
greaza boli precum silicoza si silico-
tuberculoza, bronsita cronica si azbes-
toza. Dintre acestea, ponderea cea mai
mare este atribuita silicozei si silico-
tuberculozei, care contabilizeaza 28,5%
din totalul Îmbolnavirilor.
Riscuri
Statisticile efectuate În anul 2010 arata
ca bolile profesionale care afecteaza
tractul respirator se situeaza pe primul
loc În clasamentele autoritatilor.
Pericolul necunoscut de la
birou: statul pe scaun
Oamenii nu au fost creati pentru a fi
sedentari si timp de mii de ani stramosii
nostri au supravietuit În pozitie ortosta-
ti ca si mai putin În pozitie sezânda, pe
scaun, canapea sau fotoliu. Fie ca aler-
gau la vânatoare sau munceau în agri-
cultura, pâna la aparitia tehnologiei,
stramosii nostri erau mai sanatosi, pen-
tru ca nu exista statul pe scaun.
Trebuie sa excludem, bineînteles, di-
versele boli infectioase pentru care nu
existau leacuri.
Ce s-a Întâmplat odata cu aparitia tele-
vizorului, a calculatoarelor si a joburilor
de birou?
Simplu, oamenii au ajuns sa stea pe
scaun În medie 9,3 ore pe zi, chiar mai
mult decât dorm (7,7 ore). Tinând cont
ca organismul uman nu a fost conceput
pentru a sta atâta timp jos, sedentaris-
mul a devenit o adevarata maladie si
afecteaza În prezent milioane de
oameni.
Studiile arata ca statul pe scaun creste
riscul unei persoane de a deceda, cu
pâna la 40%, În cazul a peste 6 ore
petrecute pe scaun, comparativ cu
persoanele care stau mai putin de 3 ore
zilnic.
Sedentarismul si statul pe scaun la
birou afecteaza organismul uman,
acesta având tendinta de a acumula În
greutate. Este dovedit faptul ca per-
soanele supraponderale stau În medie
cu 2,5 ore pe zi mai mult decât indivizii
slabi.
Între 1980 si 2000, oamenii au stat jos
cu 8% mai mult. Rezultatul a fost o
dublare a numarului de persoane su-
praponderale. Din pacate, relatia aceas-
ta se dovedeste a nu fi direct propor-
tionala, ci exponentiala.
Cum se distruge corpul când stam pe
scaun?
Imediat cum ne asezam pe canapea
sau pe scaun, activitatea electrica În
muschii de la picioare se opreste, rata
de ardere a caloriilor scade la 1
cal/minut, enzimele care lucreaza pen-
tru arderea grasimilor scad cu 90%.
Dupa numai 2 ore de stat jos, coles-
Obiectiv nr. 1 / 2014
Riscuri
terolul bun din sânge scade cu 20%, iar
dupa 24 de ore eficienta insulinei
coboara cu 24%, ceea ce creste impli-
cit riscul de diabet.
Din pacate, persoanele care au locuri
de munca ce implica statul pe scaun
sunt de doua ori mai predispuse sa
dezvolte boli cardiovasculare.
Statul la birou Întreaga zi de lucru
Sedentarismul distruge sanatatea.
Durerile de spate reprezinta cea mai
mica problema ce poate aparea.
Organismul este amenintat de boli
musculare si ale oaselor, obezitate,
diabet, cancer, boli cronice si altele,
chiar daca se practica sport cu regula-
ritate.
Pozitia incomoda
Daca postul de lucru presupune lucrul
Îndelungat la birou, trebuie adoptata o
pozitie cât mai comoda. În caz contrar
apare riscul de aparitie a unor boli
cronice, pe termen lung - cum ar fi artri-
ta si bursita.
Cresterea riscului de accident
Masurile de prevenire si protectie sunt
esentiale pentru ca lucratorii sa nu fie
afectati de pericolele la care sunt sau
pot fi expusi atunci când Îsi Îndeplinesc
sarcinile de munca. Riscul de acci-
dentare datorat obezitatii si/sau bolilor
cardiovasculate a crescut foarte mult.
Reuniuni motivationale
Pentru a-i motiva pe angajati si pentru
, Obiectiv nr. 1 /2014
a-i constientiza cu pnvlre la riscurile
pentru sanatatea lor, unii manageri
organizeaza instruiri, reuniuni tematice
sau exercitii În cadrul unor team build-
ing-uri. Cercetatorii arata Însa ca atun-
ci când Îi obligi pe oameni sa se simta
optimisti În privinta unui anumit lucru,
de care nu sunt siguri, le accentuezi, de
fapt, starea de nefericire; În final, se vor
simti deprimati.
Calitatea proasta a aerului din cladire
EPA ÎI numeste "Sindromul Cladirii
Bolnave". Aerul din interiorul unei
cladiri este de 100 de ori mai murdar
decât cel din exterior, lucratorii fiind
expusi la actiunea unor gaze si chimi-
cale periculoase. De asemenea, pot
exista agenti poluanti În aparatele de
aer conditionat, particule toxice, bac-
terii periculoase. Întretinerea cladirilor
si mentinerea lor la un nivel optim de
functionare reprezinta o obligatie care
adesea este neglijata de cei În cauza.
Expunerea Îndelungata la imprimante si
fotocopiatoare
Fotocopiatoarele reprezinta o sursa
periculoasa de Îmbolnavire, daca fil-
trele nu sunt schimbate În mod perio-
dic; chiar si cantitati le mici pot provoca
dureri În piept si iritatie. Imprimantele
cu laser sunt la fel de riscante, putând
fi generatoare de particulele de toner,
care pot intra În plamâni si În sânge;
acestea pot provoca boli ale plamânilor
si alte afectiuni respiratorii.
Lucrul la laptop tinut pe picioare
Dincolo de faptul ca ar putea fi afectata
pielea, din cauza caldurii degajate de
laptop, barbatii ar putea fi afectati, În
special functia reproductiva.
Lucrul peste 10 ore pe zi
Cercetatorii europeni arata ca acei
oameni care lucreaza peste zece ore
pe zi prezinta un risc cu 60% mai mare
de aparitie a unor boli cardiovasculare
multiple, inclusiv atacuri de inima si
angina.
Privitul În ecranul computerului
Chiar daca ecranele calculatoarelor nu
produc radiatii, faptul ca se sta cu ochii
atintiti În monitoare poate provoca
probleme ale vederii (multe din efecte
sunt temporare). Mai mult, pot aparea
dureri de cap si migrene.

Expunerea la prea multa lumina
Iluminarea excesiva provoaca dureri de
cap. Corpul uman considera ca ilumi-
natul excesiv reprezinta, de fapt, o
zona de Întuneric total, care dezorien-
teaza ceasul biologic. Problemele de
sanatate pot include: oboseala cronica,
stres, tensiune si riscul aparitiei can-
cerului.
Plictiseala la birou
Plictiseala poate scurta viata, spun
cercetatorii. Cei care se simt plictisiti
prezinta un risc de expunere la boli
cronice. Plictiseala, neatentia, rutina la
birou reprezinta factori determinanti ai
unor accidente de munca.
Tastaturile murdare
Tastaturile sunt adevarate pepiniere de
bacterii, daca nu se curata. Cercetatorii
spun ca acestea contin de cinci ori mai
multi microbi decât o baie; printre ele,
se numara si e.Coli - asociata cu ali-
mentele otravite - alaturi de stafilococi.
Microbii din zonele des circulate
Tastatura computerului nu e singura
forma de microbi. Partile comune, spre
exemplu usa si mânerele, butoanele lif-
tului si ale imprimantei, simplele
strângeri de mâna, toate pot transmite
bacterii. Microbii sunt peste tot si une-
ori pot determina alergii, afectiuni ale
pielii etc.
Tastarea la calculator În exces
Când se lucreaza foarte mult la calcula-
tor, poate aparea sindromul tunelului
carpian (CTS), care se manifesta prin
durerea bratelor, a Încheieturilor. CTS
poate produce efecte nedorite perma-
nente asupra lucratorului care lucreaza
În exces la calculator (afecteaza nervii
si muschii).
Termene de lucrari prea strânse
Daca termenele de predare a unor
lucrari, rapoarte etc. sunt foarte strânse
poate aparea stresul determinat de
imposibilitatea adaptarii organismului
la un ritm si regim de lucru prelungit,
fara a i se furniza energia necesara (prin
apa, alimente etc.).
De asemenea, capacitatea de a Învata!
memora poate fi afectata. Acest stres
pe termen scurt este la fel de nociv ca
stresul mani'estat timp de câteva
saptamâni sa luni.
Riscuri
Mentinerea mouse-ului În punct fix
Daca lucratorul mentine timp Îndelun-
gat mouse-ul În acelasi punct sau efec-
tuând aceleasi miscari repetitive pot
aparea riscuri pentru sanatatea lui.
Factorii favorizanti aparitiei unor afec-
tiuni sunt tendoanele mentinute Întinse
mult timp, alaturi de miscari repetitive
(c1ick) si o pozitie incomoda (mâna
Întinsa pentru a ajunge la mouse).
Utilizarea excesiva a smartphone
Persoanele folosesc telefonia mobila si
facilitatile oferite de aceasta, În mod
frecvent, pentru a tasta si trimite
mesaje fiind oarecum "dependenti"de
trimiterea/primirea de SMS sunt
expuse unei "oboseli musculare"
(Blackberry Thumb), o afectiune grava.
Efectele pot fi serioase, iar durerea se
poate extinde rapid.
Mâncarea nesanatoasa la locul de
munca
Cei mai multi angajati consuma ali-
mente nesanatoase la locul de munca.
Unele din acestea contin cantitati mari
de calorii, care Îngrasa. Astfel, apare
riscul bolilor cornice de inima.
Concluzii
Ce putem face Însa daca trebuie sa
lucram În pozitie sezânda cel putin 8
ore pe zi?
• Statisticile arata ca peste 80% dintre
lucratori sunt În aceasta situatie
(lucreaza la calculator, la ghiseu etc.).
• Din nefericire, este greu ca lucratorii
sa Îsi schimbe locul de munca! pos-
tul de lucru cu unul la care sa nu fie
nevoiti sa stea timp Îndelungat În
pozitie sezânda.
• Medicii recomanda pauzele dese,
miscarea, ridicatul În picioare, efec-
tuarea de exercitii simple (Întinderi,
usoare rotiri de cap/brate etc.).
• De asemenea, este foarte importanta
pozitia pe scaun si, surprinzator,
pozitia corecta pe scaun nu este la
90 grade, ci la 135 grade, Întrucât o
astfel de postura tensioneaza mai
putin coloana.
• Alimentatia sanatoasa.
• Masaj terapeutic.
• Sport.
Constantin Bujor,
Inspector Sef, 1.T.M. Bucuresti
8tela Popescu,
Inspector de munca, 1.T.M. Bucuresti
Obiectiv nr. 1 /2014