M 6 Si M 7 SC Placaje

Investeşte în oameni !
FRG Timişoara (Fundaţia româno-germană de pregătire şi

perfecţionare profesională în domeniul construcţiilor)
Calea Aradului nr. 56, 300291, Timişoara
Tel:0256 426780, Tel/Fax:0256495774, frg@frgtim.ro, www.frgtim.ro
Proiectul: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii

angajaţilor şi a competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor, prin
metode inovative de formare profesională continuă
Nr. contract: POSDRU/80/2.3/S/55896
SUPORT DE CURS
PENTRU CURSANŢI
CALIFICAREA
LUCRĂTOR FINISOR PENTRU
CONSTRUCŢII
Cod nomenclator calificare : 7132.1.1
PLACAJE DE FAIANŢĂ
PARDOSELI DE GRESIE
CERAMICĂ
MODULUL VI ŞI VII
PENTRU UZ INTERN
FRG Timişoara 2011
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896
Intr-o lume a schimbărilor...:
...”CUNOAŞTEREA CREEAZĂ VALORI
http://www.frgtim.ro/e-qualificare
• Material editat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.3 „Acces şi participare la formare profesională
continuă”
• Titlul proiectului:
Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii angajaţilor şi a
competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor, prin metode inovative de
formare profesională continuă
• Editorul materialului:
Fundaţia româno-germană de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în domeniul
construcţiilor Timişoara
• Data publicării: Ianuarie 2011
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială

a Uniunii Europene sau a Guvernului României”
Colectivul pentru elaborarea suportului de curs
Ing. NEAMŢU ŞTEFAN Ing. BOCĂNETE MIHAIL

Ing. LAZĂR DAN IONEL Ing. GOLCEA DOINA
Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

2 Modul VI şi VII - Placaje de faianţă, Pardoseli de gresie ceramică
MODULUL VI - LUCRĂRI DE PLACAJE
Generalităţi, clasificare
Placajele sunt elemente de finisaj care se aplică pe suprafaţa elementelor de
construcţie.
Deci,
Prin operaţia de placare se înţelege tehnologia de acoperire a pereţilor sau a altor
elemente de construcţie cu plăci din materiale naturale sau sintetice, având grosimea
între 5 şi 120 mm.
Placajele se pot clasifica după următoarele criterii :
1.- După poziţia în construcţie, placajele pot fi :
- Placaje interioare
- Placaje exterioare
2.- După natura materialului din care sunt executate plăcile pentru placare avem :
- Plăci sau dale din piatră naturală : calcar, gresie, marmură, granit, travertin,
etc.
- Plăci sau dale de piatră artificială ne arsă : plăci din beton, plăci din beton
mozaicat, mozaic, ipsos, etc.
- Plăci sau dale de piatră artificială arsă : faianţă, gresie ceramică, cărămidă
3.- Dup scopul (rolul) placajelor :
- Cu rol decorativ
- Cu rol de protecţie împotriva agenţilor şi mediului exterior (umidităţii la
interior)
- Cu rol de izolare – termice, fonice sau hidrofuge
- Cu rol de protecţie contra şocurilor mecanice
Proiectarea imaginilor de la nr.1 la nr.13

Placaje interioare şi exterioare cu plăci din diferite materiale

Modul VI şi VII - Placaje de faianţă, Pardoseli de gresie ceramică 3
1.- Organizarea locului de muncă
1.1.- Listarea materialelor necesare pentru executarea placajelor de faianţă.
a.- Plăcile pentru placaje de faianţă
Plăcile pentru placaje, sunt materiale de construcţie cu compoziţie minerală care se
folosesc la îmbrăcarea pereţilor şi pardoselilor
Plăcile de faianţă sunt produsae ceramice fine, fără impurităţi, cu spărtura poroasă şi
acoperite cu glazură. Sunt rezistente la încovoiere, la şoc termic şi la agenţi chimici
Se folosesc la placarea pereţilor interiori la : bucătării, băi, grupuri sanitare, holuri,
laboratoare, săli de operaţii, etc.
Pe faţa neglazurată, plăcile de faianţă sunt prevăzute cu striuri pentru mărirea aderenţei
la suprafaţa suport.
Pot fi albe, colorate sau cu diferite modele.
Se produc sub formă patrată sau dreptunghiulară şi pot avea muchiile drepte sau
rotunjite.
Se fabrică deasemeni brâuşori laţi sau înguşti ( 150 x 25 x 5,5 mm.), (150 x 12,5 x 5,5
mm), piese pentru scafe şi piese pentru colţ.
Plăcile de faianţă fac parte din grupa plăcilor ceramice fine
Conţinut :
- 50% argilă
- 45% cuarţ
- 5% feldspat
Proces de fabricaţie :
- Pregătirea materiilor prime
- Presarea formei crude
- Arderea – prima ardere
- Glazurarea, eventual decorarea
- Arderea – a doua ardere
Caracteristici :
- rezistenţă mecanică datorită primei arderi
- impermeabilitate, pe faţa văzută, datorită glazurii şi celei de a doua ardere
Proprietăţi :
- poroase – prin conţinutul ridicat de cuarţ
- fără rezistenţă la îngheţ-dezgheţ – absorb multă apă
- puţin rezistente la acizi şi leşii
Utilizare :

- placarea pereţilor la interior.
Plăcile de faianţă pentru placaje sunt sortate din fabrică după culorit, aspect,
dimensiuuni precum şi pe grupe de calitate.
Înainte de punere în lucru faianţorul trebuie să facă o ultimă sortare în ceiace priveşte
coloritul (nuanţele), aspectul, planietate şi ştirbiturile.
Plăcile cu mici defecte de aspect sau tonalitate se reţin pentru a fi folosite la locurile mai
puţin vizibile iar cele cu ştirbituri sunt folosite pentru locurile unde sunt necesare plăcile
tăiate, jumătăţi, sferturi, făcându-se eceonomie de plăci bune.
De reţinut !
Piesele pentru scafe sau plinte sunt piesele cu ajutorul cărora se face racordul diuntre
perete şi pardoseală.
b.- Materiale pentru fixarea plăcilor de faianţă

Fixarea plăcilor de faianţă pe pereţii interiori se poate realiza prin două procedee:
- Pe strat de mortar normal pentru care se va folosi ciment Portland şi
agregat care să aibă granulometrie continuă şi să nu conţină impurităţi.
- Pe strat de mortar adeziv pentru faianţă şi gresie pentru interior.
Mortar normal pentru fixarea plăcilor de faianţă

Dozajul mortarelor funcţie de operaţia care se execută
Nr.crt. Mortare pentru Raport de amestec :
Ciment : Nisip – în raport volumetric
1 Mortar pentru şpriţ 1 : 2 până la 1 : 3
2 Mortar pentru stratul de bază 1 : 3 până la 1 : 4
3 Mortar pentru aşezare şi pozare 1 : 4 până la 1 : 6
interior
4 Aşezare şi pozare exterior 1 : 4 până la 1 : 5
Prepararea mortarelor : se amestecă la început cimentul cu nisipul în stare uscată – 1
parte de ciment la 2 până la 6 părţi de nisip, până obţinem o omogenizare bună
Mortarul uscat se amestecă cu o cantitate corespunzătoare de apă până la obţinerea
unei consistenţe dorite
În urma amestecării mortarului uscat cu apă volumul scade cu 1/3
Deci pentru a obţine 10 l de mortar proaspăt este necesar 15 kg. de mortar uscat
Important !
Pentru o aderenţă bună a plăcilor de faianţă, mortarul trebuie să fie proaspăt.
Deci, prepară numai cantitatea necesară
Mortare adezive - Adeziv pentru lipirea plăcilor de faianţă şi gresie pentru interior.
În principiu sunt amestecuri de ciment Portland, nisip cuarţos, făină de calcar, etc.
Se livrează la saci pe care sunt inscripţionate instrucţiunile pentru preparare şi utilizare
Pasta adezivă se prepara în găleţi sau recipiente prin amestecare cu ajutorul
malaxoarelor (simple sau duble) sau prin fixarea tijelor de amestec la o bormaşină
Succesiunea operaţiilor :
- Se toarnă apa în recipient
- Se toarnă praful de mortar adeziv
- Se malaxează până la obţinerea unei paste omogene
c.- Materiale pentru amorsarea suprafeţelor de placat pentru evitarea absorbţiei apei
din materialul de fixare.
Tipul amorsei depinde de natura suprafeţelor suport : suprafeţe de beton, cărămidă,
plăci de ghips carton, suprafeţe tencuite, etc.
d.- Chituri pentru rosturi rigide şi elastice

Chitul este un ciment care se găseşte în diferite sortimente de culori care pot fi asortate
cu nuanţa de faianţă
Pentru mediile umede, mai mare de 70%, este indicată adăugarea unei soluţii de
impermiabilizare peste chitul de rosturi ( soluţia se găseşte în tuburi, este incoloră ca un
lac şi va da un plus de strălucire chitului din rost. Se poate aplica cu o pensulă mică.
1.2.- Listarea SDV – urilor şi utilajelor necesare pentru realizarea placajelor de

faianţă şi de gresie ceramică
- Ciocanul faianţorului Ciocan de zidar
- Mistrii Lopată
- Dispozitiv de trasat Găleată de plastic
- Dispozitiv de tăiat cu vârf Widia Bidinea
- Cleştele de ciobit plăci de faianţă Nivelă cu bulă de aer
- Cleştele tip papagal Furtun de nivel
- Cleştele de găurit plăci Metru pliant
- Piatra de şlefuit manuală Creion

- Dispozitiv de prins sfoara ( colţar ) Burete, lavete, perie
- Dispozitiv de rostuit cu gumă Dreptare de lemn
- Dispozitiv de prindere a dreptarului de perete Vană pentru mortar
- Dispozitiv de amestec pentru material Malaxoare pentru paste
Malaxor simplu pentru prepararea pastei adezive (mortarului adeziv)

Reprezentarea SDV-urilor şi descrierea operaţiei ce se poate executa cu ele

Reprezentarea SDV-urilor şi descrierea operaţiei ce se poate executa cu ele

1.3.- .- Principii care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă

a.- Respectarea Normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă specifice
lucrărilor de placaje de faianţă şi gresie ceramică
- Toate sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare şi să

corespundă modului şi condiţiilor de execuţie ale lucrării respective.
- Sculele trebuie să fie fixate de mânere, iar suprafeţele lor active să fie netede şi
fără aşchii.
- Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite.
- Cozile uneltelor nu au voie să prezinte fisuri
- Dălţile să fie ascuţite şi fără floare

- Sculele se vor folosi corespunzător şi se vor depozita corect.
- Nu se vor lăsa scule şi materiale împrăştiate la locul de muncăm Există pericolul
împiedicării şi căderii
- Amblajele vechi, deşeurile, bucăţile de sârmă se vor colecta şi îndepărta de pe
suprafaţa locului de muncă
- Se interzic consumul de alcool la locul de muncă, chiar şi în timpul pauzelor.

- În mod obligatoriu, muncitorii vor purta ochelari de protecţie atunci când execută
lucrări care pot periclita ochii (dăltuiri, străpungeri, tăiat faianţă sau gresie, etc.)
- La tăierea şi spargerea plăcilor se vor proteja mâinile cu mănuşi
La utilizarea adezivilor pentru fixarea plăcilor se va avea în vedere faptul că este

nociv prin inhalare şi în contact cu pielea. Iritant pentru căile respiratorii. Poate provoca
sensibilizare în contact cu pielea. Din acest motiv :
- Se va evita contactul cu pielea şi ochii, prin menţinerea nivelului prafului la
minim. În caz contrar se va utiliza echipament de protecţie al sistemului
respirator
- La manipulare se va ţine cont de efectul iritant al pulberii în prezenţa umezelii,
evitând contactul prelungit cu pielea, contaminarea ochilor, inhalarea şi ingestia.
- Se interzice depozitarea împreună cu materialele umede sau în ambalaje
deteriorate.

b. Echipament de protecţie a muncii pentru lucrări de placaje

- Salopeta – halat;
- Manuşi de protecţie;
- Încălţaminte cu talpă din piele;
- Genunchiere ;
- Ochelari de protecţie;
- Cască de protecţie;
- Mască contra prafului;
- Salopete speciale pentru timp friguros;
- Caciulă pentru timp friguros;
- Manuşi de protecţie pentru timp friguros;


d.- Principiile organizării ergonomice a locului de muncă
Ergonomia – adaptarea muncii la om şi a omului la meseria sa
Pentru aplicarea principiilor ergonomiei se impune cunoaşterea următoarelor
aspecte
a.- Consumul de energie în organismul uman şi sursele care-l provoacă
b.- Organizarea ergonomică a locului de muncă, conceperea sculelor, aparatelor,
utilajelor
c.- Factorii de ambianţă
d.- Organizarea timpului liber pentru necesităţi fireşti
Nu există în societate o pierdere care să egaleze pe cea care se datorează mişcărilor
inutile, prost dirijate, ineficiente.
Studiul mişcărilor şi al gesturilor în care acestea sunt incluse creează elemente
favorabile pentru creşterea capacităţii productive a muncitorilor.
Principalele direcţii şi preocupări specifice ale ergonomiei în organizarea
activităţii sunt:
a. Omul – consumul energetic în activitatea productivă executată
- Capacitatea de muncă
- Oboseala
- Economia de mişcări
Reguli de bază pentru economisirea mişcărilor sunt :
- mişcările mâinilor şi ale braţelor să fie simetrice, simultane, continue
- mişcările să fie cât se poate de rare, scurte, uşoare
- succesiunea mişcărilor să fie logică
- uneltele şi materialele să fie depozitate permanent în aceiaşi poziţie
b.- Concepţia de organizare a locului de muncă
- zonele normale şi maxime de lucru ale omului pe locul de muncă
- dimensiunea locului de muncă
- economia de mişcări
- aprovizionarea locului de muncă
c.- Factorii de ambianţă. Mediul industrial şi influenţa sa asupra omului

- Fizic – microclimatul industrial
o Iluminatul şi cromatica – temperatură, umiditate, puritatea aerului, curenţi
de aer / influenţa cromaticii asupra productivităţii muncii
o Acustica – zgomot, vibraţii, - influenţa asupra productivităţii şi sănătăţii

- Social
o Activităţi în schimburi de lucru
o Relaţii interpersonale (între membrii grupului / grupurilor de angajaţi)
o Condiţii igienico-sanitare
o Protecţia contra incendiilor, ssm, mediu.
Organizarea locului de muncă

Locul de muncă – zona (spaţiul) aprovizionat cu tot ceea ce este necesar pentru
realizarea unei sarcini sau exercitarea unei funcţiuni de către un executant individual
sau un colectiv.
Organizarea raţională a locului de muncă este dată de unele elemente care determină
nivelul eficienţei activităţii locului de muncă.
Aceste elemente sunt :
- mijloacele de muncă : utilaje, SDV-uri,
- obiectele muncii : materiale, materii prime, semifabricate, etc.
- forţa de muncă : executanţii
Locul de muncă este organizat raţional atunci când se asigură executanţilor

condiţii pentru o productivitate ridicată cu consumuri de resurse reduse, fără
mişcări inutile, cu cheltuieli minime
Pentru organizarea corectă a muncii, construcţia se împarte în plan orizontal în

sectoare de lucru, iar în plan vertical în niveluri de lucru
Porţiune de construcţie în curs de execuţie, în cadrul căreia se execută în cursul unei
perioade de timp determinate, unul sau mai multe procese de muncă, se numeşte
sector de lucru.
În fiecare sector de lucru există mai multe fronturi de lucru
Frontul de lucru pentru procesul de producţie este spaţiul din cadrul şantierului pe care
sunt create condiţii constructive, tehnologice şi de securitate a muncii în vederea
realizării lui. Acesta reprezintă spaţiul pe care se desfăşoară sau se poate desfăşura
lucrările de realizare a procesului considerat.
Nivelul de lucru este o parte dintr-o construcţie măsurată în înălţime pe care un proces
se poate executa fără a fi necesară schimbarea condiţiilor de lucru

Organizarea raţională a locurilor de muncă presupune desfăşurarea activităţilor în

zonele componente : zona de lucru, zona de depozitare a materialelor, şi zona de
circulaţie pentru aprovizionarea cu materiale
Zona de lucru – în care muncitorii îşi desfăşoară activitatea productivă trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii :
- Să asigure câmp vizual suficient
- Să asigure libertate în mişcări
- Să ofere o poziţie comodă
- Să permită luarea tuturor măsurilor de protecţia muncii
Zona de depozitare – este rezervată depozitării materialelor, sculelor, aparatelor de

măsură şi control, şi trebuie să fie amplasată astfel încât să pună la dispoziţie
executanţilor cele necesare , cu depunerea unui efort minim, în deplină securitate
împotriva accidentelor de muncă, şi cu posibilitatea evitării de deplasări şi transporturi
inutile.
Zona de circulaţie – este rezervată aprovizionării locului de muncă şi trebuie să se afle

la marginea zonei de depozitare, opusă zonei de lucru, pentru a evita încrucişarea
fluxului de lucru cu cel de aprovizionare

2.- Tehnologia de execuţie a placajelor de faianţă
2.1.- Etape de lucru
Verificarea stratului suport
Aplicarea plăcilor de faianţă pe pereţii interiori se execută de regulă după montarea
ferestrelor, uşilor, a profilelor de protecţie, a instalaţiilor şi mai ales după executarea
tencuielilor.
Înainte de începerea lucrărilor de faianţare se verifică dacă stratul suport (suprafaţa de
faianţare) este corespunzătoare, adică – curată şi rezistentă, fără denivelări mari, fără
umezeală excesivă, fără adaosuri dăunătoare cum ar fi resturi de mortar, de ipsos, etc.
Pregătirea suportului (suprafeţele pereţilor)
Suprafaţa pereţilor care urmează a fi placate trebuie pregătită astfel :
- se curăţă complet de resturile de tencuială şi de ipsos
- se execută o suprafaţă plană şi verticală
- se execută dacă este cazul, lucrări speciale, cum ar fi :
o aplicarea de hidroizolaţii
o executarea de termoizolaţii
o executarea de fonoizolaţii
Înainte de lipirea plăcilor de faianţă pe pereţii din zidărie fără tencuială, se aplică pe
suprafaţa suportului un strat de şpriţ din mortar de ciment
2.2.- Aplicarea plăcilor de faianţă

Procedee de placare a pereţilor cu plăci de faianţă
1.- Procedeul de lipire cu mortar
2.- Procedeul de lipire cu adeziv
1.- Procedeul de lipire a plăcilor de faianţă cu mortar

Acest procedeu are următoarele faze de lucru :
1.- Curăţirea şi tratarea stratului suport
2.- Executarea stratului de şpriţ pentru realizarea aderenţei
3.- Aşezarea dreptarului pentru asigurarea orizontalităţii rândului de pornire
4.- Prelucrarea plăcilor de faianţă
5.- Aşezarea plăcilor de faianţă
6.- Rostuirea placajului de faianţă

Succesiunea operaţiilor de montare a placajelor de faianţă

Planul de placare
Suprafaţa care urmează să fie placată trebuie să aibă un aspect simetric.
Plăcile de faianţă se aplică continuu vertical şi orizontal
Pentru asigurarea acestor cerinţe şi obţinerea unei lucrări de faianţare de bună calitate
şi estetic, trebuie elaborat un plan de plecare
Planul de placare prevede ca întotdeauna plăcile tăiate să fie mai late ca o jumătate de
placă şi să fie poziţionate în cele patru părţi laterale ale suprafeţei placate
După întocmirea planului de placare se poate calcula mult mai uşor necesarul de
materiale, şi în special a numărului de plăci de faianţă pentru placare
Planul pentru placarea unui perete
Necesarul de plăci pe m.p. funcţie de dimensiunile plăcilor
Mărimea plăcii
de faianţă cm x cm 7,5 x 15 10 x 10 10 x 20 12,5 x 25 15 x 20 15 x 30 15 x 15 20 x 20
Număr de plăci
pe m.p 85 64 50 33 34 23 44 25
În tabelul de mai sus este precizat necesarul de plăci de faianţă de diferite dimensiuni,
pentru un metru pătrat de perete

Fixarea plăcilor de faianţă prin lipire cu mortar

a.- Se pregăteşte stratul suport : curăţire, umezirea suprafeţelor absorbante, aplicarea
stratului de şpriţ
b.- Se face planul de placare, suprafaţa suport se împarte conform planului de placare,
se fixează dreptarul pentru obţinerea orizontalităţii rândului de pornire
c.- Se prepară mortarul de ciment, plăcile de faianţă se scufundă scurt timp în apă
d.- Se încarcă placa de faianţă cu mortar – circa 15 mm. grosimea stratului de mortar,
se aşează placa de faianţă pe perete conform imaginii din figura alăturată
Placa de faianţă cu rostul corespunzător se aliniază la sfoară, se ţine înclinat şi se

orientează întâi partea de jos pe perete

Se aşează apoi şi partea de sus.
Se loveşte uşor cu mânerul mistriei sau altă sculă asemănătoare.
Prin lovire mortarul se repartizează uniform în pori şi fixează bine placa de faianţă.
Grosimea stratului de mortar trebuie să fie de minim 10 mm., iar în medie de 15 mm.
Suprafeţele de placaj supuse la temperaturi în jur sau chiar sub 0 grd.C vor fi placate cu
materiale rezistente la gelivitate ( îngheţ-dezgheţ )
Grosimea rosturilor dintre plăci depind de tipul plăcilor de faianţă (gresie), de destinaţia
şi solicitările care apar asupra placajului, cât şi de tipul de rostuire.
Rosturile se vor executa cu aceiaşi grosime
Plăcile ceramice pentru pereţi şi pardoseli se montează de obicei cu rosturi de grosimea
de 2 – 3 mm.
2.- Procedeul de fixare a plăcilor de faianţă prin lipire cu adeziv (mortar adeziv)
Mortarul adeziv se aplică pe stratul suport ( perete ) uniform în grosime de circa 4 mm.,
cu ajutorul unui şpaclu dinţat
Stratul suport poate fi chiar şi din plăci de ghips carton . În acest caz încărcarea trebuie
să fie în strat mai subţire
Suprafaţa pe care se aplică adezivul nu trebuie să fie prea mare pentru a nu se usca
până la lipirea plăcilor de faianţă.
Important !
La fixarea plăcilor de faianţă folosind procedeul de lipire cu adeziv trebuie respectate
regulile de protecţia muncii specifice întrucât mortarul adeziv prezintă pericol pentru
sănătate – este nociv prin inhalare şi în contact cu pielea, este iritant pentru căile
respiratorii şi poate provoca sensibilizare în contact cu pielea.

Măsuri în caz de afectare :
Pentru ochi - Se spală ochii cu multă apă timp de 15 minute, inclusiv sub pleoape, după
care se va solicita asistenţă medicală.
Pentru piele – se va spăla zona contaminată cu apă şi săpun, după care se va aplica un
unguent sau o cremă de protecţie
Aplicarea plăcilor de faianţă

Se împarte suprafaţa peretelui conform planului de placare
Se fixează dreptarul pentru orizontalitatea primului rând de faianţă
Aşezarea plăcilor se face ţinând placa înclinată, se aşează cu partea de jos la locul
corespunzător pe adeziv (kleber), apoi se aşează şi partea de sus.
Se împinge uşor până în poziţia dorită. Se loveşte uşor cu mânerul mistriei sau o altă
sculă asemănătoare.
Se întinde sfoara iar plăcile de faianţă cu rosturile corespunzătoare se aşează pe
sfoară

Placa de faianţă se ţine înclinat şi se aşeză cu partea de jos la locul

corespunzător
1.- Tencuială 2.- Mortar adeziv 3.- Plăci de faianţă
Se recomandă, dacă este posibil să se întrebuinţeze distanţiere de rosturi ( sub formă
de cruce ) din material plastic.
Lucrări de finisare a placajelor de faianţă

Curăţarea rosturilor
Înainte de întărirea definitivă a mortarului adeziv, se curăţă cu un beţişor din lemn
rosturile de surplusul de mortar. Nu se folosesc scule metalice care pot deteriora
glazura plăcilor. Cu o perie se scot ultimele impurităţi din rosturi
Se spală apoi bine plăcile de faianţă
Rostuirea plăcilor de faianţă .
Rostuirea se face după o zi.
Materialul pentru rostuit se prepară într-o găleată folosind apă curată.

Se amestecă bine astfel încât să nu rămână bulgări (se va respecta indicaţiile de pe
ambalaj).
Cu mistria se pune mortarul de rost (chitul de rost) pe rostuitorul cu gumă. Acesta
acţionează ca un şpaclu elastic umplând complet toate rosturile suprafeţei placate.
Curăţirea suprafeţei placate.

După rostuire ( circa 15 – 20 minute ) cu un burete umed se şterg urmele de mortar de
rostuit rămase pe suprafaţa plăcilor de faianţă. Buretele se duce pe direcţia diagonalelor
plăcilor fără o apăsare prea mare.

Montarea plăcilor de faianţă în culori diferite separate printr-un brâu intermedia

MODULUL VII - PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICĂ

1.- Rolul, structura şi clasificarea pardoselilor
1.1.- Pardoseala este un element de finisaj executat la partea superioară a

planşeului sau direct pe pământ în cazul în care nu există planşeu
Pardoselile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
- să fie rezistente la uzură
- să fie durabile
- să reziste la acţiunea unor substanţe corozive
- să poată fi întreţinute uşor
- să fie estetice
- să fie economice
1.2.- Structura pardoselilor – pardoselile sunt alcătuite din :
a.- Îmbrăcămintea
- Este supusă direct tuturor acţiunilor rezultate din exploatare.
b.- Stratul suport
- Primeşte încărcările de la îmbrăcăminte şi le transmite elementului de rezistenţă
pe care este aşezată pardoseala
În unele situaţii, în alcătuirea pardoselilor mai este cuprins şi un strat de egalizare, care
are rolul de a asigura planeitatea stratului suport
Atunci când pardoseala trebuie să asigure un confort fonic ( termic ) sporit se prevede şi
un strat fonoizolant ( dală flotantă )
Stratul suport poate fi :
a.- rigid, din beton simplu sau beton armat
b.- elastic, format dintr-un strat de nisip, pietriş, piatră spartă, balast.
1.3.- Clasificarea pardoselilor
După natura materialului din care se execută stratul de uzură, pardoselile sunt:
a.- Din piatră naturală : plăci, dale, pavele, calupuri din marmură, calcar, travertin,
granit,
b.- Din piatră artificială ne arsă : beton de ciment, mortar de ciment sclivisit, mozaic
turnat, plăci de beton, plăci de mozaic, etc.
c.- Din piatră artificială arsă : gresie ceramică, plăci ceramice, cărămidă
d.- Din lemn şi materiale per bază de lemn : scânduri brute, duşumele, parchete, pavele
din lemn, plăci fibrolemnoase extradure, etc.
e.- Din pământ : natural tratat la suprafaţă, stabilizat sau din beton de argilă
f.- Din produse per bază de polimeri sintetici : covoare sau plăci din policlorură de vinil
g.- Din materiale speciale : mochete, linoleum, xilolit
h.- Din materiale bituminoase : asfalt turnat, mortar cu suspensie de bitum filerizat
2.- După capacitatea de izolare termică a stratului de uzură, pardoselile sunt :
a.- Pardoseli calde : din lemn, mochetă, covoare PVC termoizolante
b.- Pardoseli reci : marmura, betonul, mozaicul, plăci de piatră naturală, plăci de piatră
artificială, gresie
3.- După natura stratului suport, pardoselile sunt :
a.- Pardoseli executate direct pe sol
b.- Pardoseli executate per planşee
4.- Dup continuitatea suprafeţei
a.- Pardoseli continue : pardoseli turnate din beton, mozaic, asfalt, ipsos
b.- Pardoseli cu rosturi : duşumele, pardoseli din parchet, plăci, gresie
Se vor proiecta din cele 13 imagini, din anexă, selecţii, tipuri de pardoseli din
diferite materiale – Recomandăm imaginile
1.- Gresie porţelanată la exterior
2.- Pardoseli din marmură
3.- Pardoseală din gresie ceramică
4.- Pardoseală de marmură
5.- Pardoseală de ardezie
6.- Pardoseli din beton
7.- Placare cu travertin
2 - SDV-uri şi Materiale pentru pardoseli din gresie ceramică

2.1.- Materiale :
Pentru realizarea pardoselilor din gresie ceramică avem nevoie de :
Ciment, apă nisip, mortare adezive, plăci de gresie ceramică, profile de colţ/margine,
distanţieri chituri pentru rosturi, rigide sau elastice – detalii la modulul Placaje de faianţă
2.2.- SDV-uri
Pentru realizarea pardoselilor din gresie ceramică avem nevoie de: găleţi de plastic,
ladă mortar/paste, lopată, mistrie, cancioc, bidinea, dreptare, drişcă zimţată, nivelă cu
bulă de aer, fir cu plumb, furtun de nivel, ciocan cauciuc, burete, cleşte, daltă, metru,
tăietor cu vârf Widia, aparat de tăiat plăci ceramice, maşină de găurit, burghie, ciururi,
site, mătură, sfoară, malaxor pentru prepararea pastelor, etc. – detalii la modulul
Placaje de faianţă

2.3.- Plăcile de gresie ceramică fină – sunt produse compacte
a.- Compoziţie :
60 % - argilă
20 % - cuarţ
20 % feldspat
b.- Fabricaţie – faze parcurse
- pregătirea materiilor prime
- presarea formei crude
- uscarea
- glazurare, eventual decorare / neglazurare
- arderea
c.- Caracteristici
- rezistenţă mecanică datorită arderii
- cu glazură sunt impermeabile, pe faţa văzută
- fără glazură, sunt hidrofobe
d.- Utilizarea – cu prioritate pentru îmbrăcămintea pardoselilor în interior şi exterior
2.4.- Măsurile specifice de sănătate şi securitate în muncă sunt prezentate în
detaliu, la modulul Placaje de faianţă
3.- Alcătuirea pardoselilor din gresie ceramică.
3.1.- Gresia ceramică alcătuieşte stratul de uzură al unei pardoseli
a.- Structură fără strat fonoizolant b.- Structură cu strat

şi fără hidro şi fono izolaţie hidroizolator şi fonoizolator
1.- Strat de uzură, gresie ceramică 2.- Stratul suport al pardoselii 3.- Placă de beton
armat 4.- Statul de hidroizolaţie 5.- Strat fonoizolant

3.2.- Lucrări pregătitoare
Executarea pardoselilor poate începe după ce s-au terminat o serie de lucrări , care
dacă s-ar executa ulterior pardoselilor, ar provoca degradarea acestora.
Astfel :
- tencuielile şi zugrăvelile trebuie terminate ( la executarea îmbrăcămintei )
- tâmplăria trebuie să fie montată
- să fie terminate toate instalaţiile (conducte, străpungeri) care sunt situate sub
pardoseală sau trec prin ea.
De reţinut !
Trasarea liniei de vagris
Înainte de execuţia diverselor straturi ale pardoselii se trasează pe pereţii încăperilor o
linie orizontală care să permită asigurarea aceluiaşi nivel al pardoselilor în toate
încăperile
Această linie, denumită şi linie de vagris, se trasează orizontal pe pereţi la o înălţime
de 1 m. pesete nivelul îmbrăcămintei (ultimului strat al pardoselii – gresia ceramică)
Ea se trasează în fiecare încăpere , nivelul ei transmiţându-se pornind de la podestul de
intrare în clădire, la nivelul respectiv cu ajutorul furtunului de nivel, care funcţionează pe
principiul vaselor comunicante.
Faţă de această linie de vagris se poate însemna pe perete grosimea corespunzătoare
fiecărui strat component al pardoselii.
Condiţii pentru stratul suport pentru îmbrăcămintea de gresie ceramică
- Planeitate - pentru evitarea defectelor de montaj care sunt inestetice si pot
influenta comportarea in timp a acoperirii
- Duritate si rezistenta - pentru a evita fisurile sau dezlipirile, trebuie verificată
suprafaţa, zgâriind-o cu un instrument ascuţit, cât şi grosimea, mai ales pentru
şapele vechi.
- Porozitate normală - pentru pardoselile de ciment.
In mod obişnuit, cimentul este absorbant si dacă este prea poros va fi protejat cu
un strat primar de aderenta.(amorsaj)
- Absenta umidităţii
Pentru a permite aderenţa adezivului sau mortarului, trebuiesc eliminate urmele
de ipsos, clei, lac, ceară sau vopsea.
Suportul respectiv trebuie sa fie complet uscat înaintea montării. plăcilor de
gresie ceramică

4.- Tehnologia de executare a pardoselilor din gresie ceramică
Succesiunea operaţiunilor de montare a plăcilor de gresie ceramică
1.- Se întocmeşte planul de amplasare a plăcilor de gresie

Camera se împarte prin trasarea celor două axe pentru a poziţiona corect plăcile în
raport cu pereţii, unghiurile realizate de ei şi dimensiunile camerei.

2.- Montarea plăcilor pe uscat

Pentru a obţine o dispunere cât mai eficientă se pot monta plăcile pe uscat verificând
astfel poziţionarea lor faţă de pereţii camerei
3.- Prepararea mortarului

Prepararea mortarului adeziv se face amestecând apa cu praful de mnortar adeziv până
se obţine o pastă omogenă. A nu se pregăti prea multă pastă odată

4.- Aplicarea (întinderea) mortarului adeziv

Cu ajutorul unei drişte zimţate se întinde pasta (mortarul) adeziv. Drişca zimţată se ţine
puţin înclinată pentru a obţine o peliculă de aceiaşi grosime şi striată în mod uniform.
5.- a. Montarea plăcilor

Se apasă plăcile pe mortarul adeziv întins pentru a turti striurile trasate de drişca
zimţată. Mortarul trebuie să adere pe placă şi pe pardoseală.
După 48 de ore de la montaj se poate călca pe plăcile de gresie

5. Montarea plăcilor de gresie

Pentru a realiza rosturi egale se folosesc cruciuliţe din plastic
6.- Presarea plăcilor

Cu ajutorul unui ciocan de cauciuc şi a unei scânduri de lemn moale se uniformizează
nivelul plăcilor

7.- Întinderea chitului de rosturi

Chituirea rosturilor se poate începe după 48 de ore de la montarea plăcilor. Chitul, de
consistenţă moale se întinde folosind o drişcă din cauciuc cu mişcări pe diagonala
plăcilor. Se urmăreşte umplerea bine a rosturilor.
8.- Curăţarea rosturilor

Cu ajutorul unui burete se curăţă suprafaţa plăcilor de gresie şi apoi se spală. Este bine
să nu se circule pe plăci înainte de 24 de ore.

Chituirea rosturilor folosind drişca cu suport moale
Aplicaţii practice :
Exerciţiul nr.1
Un perete de formă dreptunghiulară, cu lungimea 4,20 m urmează a fi placat pe toată
lungimea, cu plăci de faianţă cu dimensiunile de 15 cm. x 15 cm. şi pe înălţimea de 150
cm.
Se cere :
1.- Să se determine suprafaţa care trebuie să fie placată cu plăci de faianţă, exprimată
în m.p.
2.- Să se determine numărul de plăci de faianţă necesare pentru placarea suprafeţei
rezultate din calcul (cu aproximaţia necesară)
Variante de calcul :
a.- Fără a fi utilizat tabelul de calcul în care se indică numărul de plăci pe m.p, pentru
anumite dimensiuni ale plăcii
b.- Folosind tabelul de mai jos, cu necesarul de plăci de faianţă cu anumite dimensiuni
pentru 1 m.p. placat.

Necesarul de plăci pe m.p. funcţie de dimensiunile plăcilor
Mărimea plăcii
de faianţă cm x cm 7,5 x 15 10 x 10 10 x 20 12,5 x 25 15 x 20 15 x 30 15 x 15 20 x 20
Număr de plăci
pe m.p 85 64 50 33 34 23 44 25
În tabelul de mai sus este precizat necesarul de plăci de faianţă de diferite dimensiuni,
pentru un metru pătrat de perete
Exerciţiul nr.2
Un perete al unei băi, cu lungimea de 3, 75 m urmează a fi placat cu plăci de faianţă de
dimensiunile de 15 x 30 cm. pe înălţime de 160 cm.şi pe toată lungimea lui.
Se cere să se calculeze :
1.- Suprafaţa care trebuie să fie placată, exprimată în m.p.
2.- Numărul de plăci necesare pentru placarea suprafeţei rezultate din calcul.
3.- Cantitatea de mortar uscat (kg) necesară pentru montarea plăcilor de faianţă, pe
suprafaţa rezultată din calcul ca necesară pentru a fi placată
Se ştie :
- pentru 1 litru de mortar proaspăt este necesar 1,5 kg. de mortar uscat, din cauză
că în urma amestecării mortarului uscat cu apa volumul scade cu 1/3
- dozajul pentru mortarul uscat poate de fi de 1 : 4 deci o parte ciment şi patru părţi
nisip.
- grosimea stratului de mortar pentru plăcile de faianţă se consideră de 15 mm.
Etape de lucru pentru punctul 3.

1.- Se calculează suprafaţa care se va placa
2.- Se determină necesarul de mortar proaspăt pentru 1 m.p.
3.- Se determină necesarul de mortar proaspăt pentru suprafaţa de placat
4.- Se determină necesarul de mortar uscat cunoscând că prin amestecare volumul
scade cu 1/3…….( se amplifică cu 1,5 )
5.- Se poate calcula necesarul de ciment şi nisip pentru dozajul impus de formator



M 6 Si M 7 SC Placaje

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M 6 Si M 7 SC Placaje

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni !

FRG Timişoara (Fundaţia româno-germană de pregătire şi

Proiectul: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii

FRG Timişoara 2011

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Intr-o lume a schimbărilor...:

...”CUNOAŞTEREA CREEAZĂ VALORI

• Material editat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

• Data publicării: Ianuarie 2011

“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială

Colectivul pentru elaborarea suportului de curs

Ing. NEAMŢU ŞTEFAN Ing. BOCĂNETE MIHAIL

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Proiectarea imaginilor de la nr.1 la nr.13

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

b.- Materiale pentru fixarea plăcilor de faianţă

Mortar normal pentru fixarea plăcilor de faianţă

d.- Chituri pentru rosturi rigide şi elastice

1.2.- Listarea SDV – urilor şi utilajelor necesare pentru realizarea placajelor de

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Reprezentarea SDV-urilor şi descrierea operaţiei ce se poate executa cu ele

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Reprezentarea SDV-urilor şi descrierea operaţiei ce se poate executa cu ele

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

1.3.- .- Principii care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă

- Toate sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare şi să

- Dălţile să fie ascuţite şi fără floare

- Se interzic consumul de alcool la locul de muncă, chiar şi în timpul pauzelor.

- La tăierea şi spargerea plăcilor se vor proteja mâinile cu mănuşi

La utilizarea adezivilor pentru fixarea plăcilor se va avea în vedere faptul că este

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

b. Echipament de protecţie a muncii pentru lucrări de placaje

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

c.- Factorii de ambianţă. Mediul industrial şi influenţa sa asupra omului

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Organizarea locului de muncă

Locul de muncă este organizat raţional atunci când se asigură executanţilor

Pentru organizarea corectă a muncii, construcţia se împarte în plan orizontal în

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Organizarea raţională a locurilor de muncă presupune desfăşurarea activităţilor în

Zona de lucru – în care muncitorii îşi desfăşoară activitatea productivă trebuie să

Zona de depozitare – este rezervată depozitării materialelor, sculelor, aparatelor de

Zona de circulaţie – este rezervată aprovizionării locului de muncă şi trebuie să se afle

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

2.2.- Aplicarea plăcilor de faianţă

1.- Procedeul de lipire a plăcilor de faianţă cu mortar

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Succesiunea operaţiilor de montare a placajelor de faianţă

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Planul pentru placarea unui perete

Necesarul de plăci pe m.p. funcţie de dimensiunile plăcilor

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Fixarea plăcilor de faianţă prin lipire cu mortar

Placa de faianţă cu rostul corespunzător se aliniază la sfoară, se ţine înclinat şi se

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Aplicarea plăcilor de faianţă

Suport de curs – Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Placa de faianţă se ţine înclinat şi se aşeză cu partea de jos la locul