M 5 SC Tencuieli Simple

Investeşte în oameni !
FRG Timişoara (Fundaţia româno-germană de pregătire şi

perfecţionare profesională în domeniul construcţiilor)
Calea Aradului nr. 56, 300291, Timişoara
Tel:0256 426780, Tel/Fax:0256495774, frg@frgtim.ro, www.frgtim.ro
Proiectul: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii

angajaţilor şi a competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor, prin
metode inovative de formare profesională continuă
Nr. contract: POSDRU/80/2.3/S/55896
SUPORT DE CURS
PENTRU CURSANŢI
CALIFICAREA
LUCRĂTOR FINISOR PENTRU
CONSTRUCŢII
Cod nomenclator calificare : 7132.1.1
TENCUIELI DRIŞCUITE
MODULUL V
PENTRU UZ INTERN
FRG Timişoara
2011
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896
Intr-o lume a schimbărilor...:
...”CUNOAŞTEREA CREEAZĂ VALORI
http://www.frgtim.ro/e-qualificare
• Material editat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.3 „Acces şi participare la formare profesională
continuă”
• Titlul proiectului:
Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii angajaţilor şi a
competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor, prin metode inovative de
formare profesională continuă
• Editorul materialului:
Fundaţia româno-germană de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în domeniul
construcţiilor Timişoara
• Data publicării: Ianuarie 2011
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială

a Uniunii Europene sau a Guvernului României”
Colectivul pentru elaborarea suportului de curs
Ing. NEAMŢU ŞTEFAN Ing. BOCĂNETE MIHAIL

Ing.LAZĂR DAN IONEL Ing. GOLCEA DOINA
Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

2 Modul V - Tencuieli
1.- Organizarea locului de muncă

1.1 Listarea materialelor pentru tencuielile umede
Tipuri de materiale folosite pentru realizarea tencuielilor umede (obişnuite

drişcuite)
a.- Mortare
Dupa felul liantului şi plastifiantului folosit, mortarele pentru tencuieli pot fi:
- Mortare pe bază de var
- Mortare pe bază de argilă;
- Mortare pe bază de ipsos;
- Mortare pe bază de ciment;
- Mortare mixte: argilă şi var, ipsos şi var, ciment şi var,ciment şi argilă.
La tenciuielile speciale, în locul nisipului pentru prepararea mortarelor se
întrebuintează grişul şi praful de piatră obţinute prin măcinarea diverselor roci
(marmură, calcar, feldspat, praful de caramidă, sticlă pisată, spumă de mare, azbestul,
mica).
La stabilirea compoziţiei unui mortar de tencuială trebuie să se ţina seama de:

- Rolul stratului de tencuială;
- Regimul de umiditate în timpul exploatării;
- Natura stratului suport al tencuielii;
- Aspectul şi finisarea arhitecturală.
b.- Materiale folosite la pregatirea suprafeţelor de tencuit
În cazul în care stratul suport al tencuielii este din lemn, metal sau uneori chiar din
zidărie sau beton, tencuiala nu se poate aplica direct.
În aceste cazuri este necesară pregatirea specială a suprafeţei suport prin folosirea
unor materiale auxiliare ca : ţesatura din trestie cu sârma, plase de rabit din sârmă de
otel cu diametrul de 0.4-1.8 mm cu ochiuri hexagonale sau trapezoidale;
- sârma de otel moale neagră sau zincată de 0.5-3.0 mm grosime;
- sipci din lemn de dimensiuni 1.8 x 3.8 sau 2.8 x 4.8 cm dreptunghiulare sau
trapezoidale.
c.- Materiale auxiliare
- culori naturale sau artificiale;

- câlţi de in şi de cânepă;
Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii 3
Modul V - Tencuieli
- încetinitori de priză pentru mortare de ipsos (clei de oase, var pastă, etc.).
Dozaje pentru mortare

Tabela 1 Dozaje pentru mortare, în părţi de volume
Felul mortarului Marca Dojaje în parţi de volume
mortarului
Ipsos de Var Nisip
constructie
Ipsos-var 10 1 0.3 3
Ipsos 25 1 - 2
Pasta de ipsos 50 1 - -
Tabela 2 Utilizări recomandate pentru tipuri de mortare

Felul Marca Dozaj în parţi de Utilizare recomandată
mortarului mortarului volume
Ciment Var Nisip
Var 4 - 1 3.25 Tencuieli interioare în medii
cu umiditate sub 60 %
Var-ciment 10 1 2 8 Tencuieli exterioare pentru
pereti fără profile şi tencuieli
interioare în medii cu
umiditatea sub 60%
Var-ciment 10 1 1.5 7 Tencuieli interioare în medii
cu umiditatea peste 60%
Var-ciment 25 1 1 6.5
Ciment 50 1 0.3 4 Tencuieli exterioare
Ciment 100 1 - 3 puternic expuse (socluri,

cornişe, brâie) şi tencuieli
interioare în medii cu
umiditate mare

Tabela 3 Mărci de mortare recomandate pentru diferite suprafeţe support
Marca Compozitia in parti din greutate Tipul suportului Grosimea

tencuielii
Ciment Nisip Nisip Emulsie
0-1mm 0-3mm aracet
E 50
50 1 5 - 0.20-0.30 Beton usor sau Pana la 8 mm
greu
50 1 - 5 0.20 Beton greu sau Peste 8 mm
caramida
50 1 - 3 0.30 Beton greu sau Peste 8 mm
caramizi silico-
calcare
d.- Prepararea şi transportul mortarelor
Prepararea manuală
Atunci cand avem de efectuat cantităţi mici de tencuială, modul de preparare este
următorul:se amestecă în stare uscată nisipul cu cimentul după care se adaugă varul
pastă amestecat apa şi se continuă amestecarea până la omogenizare
Prepararea mecanizată
Se realizează cu ajutorul malaxoarelor bazate pe principiul amestecarii forţate. Ordinea
de introducere a materialelor în malaxor este urmatoarea: apa – nisip – var -ciment.
Durata de amestecare a morarului este în funcţie de caracterisicile tehince ale
utilajelor respective şi este limitată în general la circa un minut.
La prepararea mortarelor prin mijloace mecanizate trebuie să se asigure
urmatoarele conditii:
- dozarea gravimetrică sau volumetrică cât mai precisă a componenţilor
mortarului cu toleranţa de 2% pentru lianţi şi 3% pentru agregate;
- amestecarea mortarului se face până la omogenizare complectă.
- varul praf este dozat cu ajutorul dozatoarelor gravimetrice;
- nisipul se aduce la malaxor dintr-un buncăr prin intermediul dozatorului cu schip
şi apoi este ridicat în malaxor;
- apa se dozează printr-un contor dozator din echipamenul betonierei.

Modul V - Tencuieli
Transportul şi manipularea mortarelor

Mijloacele pentru transportul mortarului se aleg în funcţie de gradul de mecanizare al
şantierului, de locul de amplasare a instalaţiei de preparare, de distanţele şi nivelurile
până la care urmează a se efectua transportul.
Mijloacele de transport trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii:
- să fie etanse;
- să fie curate fără mortar vechi aderent;
- să permită fără eforturi golirea lor totală şi rapidă.
Pentru transporul mortarelor pe orizontală şi verticală se folosesc frecvent pompe de
mortar care împing mortarul până la locul de punere în lucru.
Principalele pompe folosite la transportul mortarului sunt:
- pompa monopiston cu cameră de egalizare a presiunii;
- pompa cu melc excentric;
- pompa de egalizare cu piston dublu.
1.2.- Listarea SDV – urilor ŞI utilajelor necesare pentru realizarea tencuielile
umede
- Cancioc Ladă pentru mortar
- Mistrii Lopată
- Mahala pătrată, mahala lungă Găleată
- Drişcă Sapă de var
- Drişcă profilată Bidinea
- Drişte – dreptar Ciocan
- Drişcă de oţel Fir cu plumb
- Drişcă de cauciuc Nivelă cu bulă de aer
- Dreptare din lemn Cleşte
- Dreptare metalice Martor de inventar
- Repere metalice de inventar Maşină de tencuit
- Maşină de drişcuit

SCULE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TENCUIELI
Scule pentru executarea lucrărilor de tencuieli
a.- Cancioc b.- Mistrie c.- Mahala pătrată d.- Mahala lungă e.- Drişcă f.- Drişcă profilată
g.- Drişcă dreptar h.- Drişcă de oţel i.- Dreptare din lemn j.- Dreptare metalice

Modul V - Tencuieli
1.3.- .- Principii care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă
a.- Respectarea Normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă specifice

lucrărilor de tencuieli umede.
Măsurările cu firul cu plumb şi verificarea zidurilor în vederea tencuirii trebuie

executate fără ca muncitorul să se aplece în afară spre a preveni eventuala cădere a
acestuia peste zid.
Toate sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare şi să
corespundă modului şi condiţiilor de execuţie ale lucrării respective.
Sculele trebuie să fie fixate de mânere, iar suprafeţele lor active să fie netede şi
fără aşchii.
Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite.
Tencuiala trebuie executată numai folosind o schelă rezistentă, prevăzută cu
parapete astfel încât lucrătorul să nu poată cădea de pe ea.
Muncitorii trebuie sa fie atenţi să nu le cadă obiectele şi sculele de pe schele.
Lucrările de tencuire interioară trebuie să fie execute de pe schele interioare sau
de pe podine aşezate pe capre deplasabile.
Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor mici de
tencuieli (reparaţii în locuri izolate).
Lucrările de tencuire exterioară trebuie executate de pe schele metalice, schele
suspendate sau schele mobile.
Podinele de la schelele exterioare trebuie prevăzute cu o scândură laterală pusă
pe cant pentru împiedicarea căderii obiectelor de pe acestea.
Înainte de începerea lucrului, la fiecare schimb trebuie controlată starea tuturor
schelelor, a utilajelor, a pompelor de mortar utilizate la executarea manuală sau
mecanizată a lucrărilor de tencuire.
Este interzisă utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decât cea
maximă indicată în fişele tehnice respective.
De asemenea, în mod obligatoriu, muncitorii vor purta ochelari de protecţie atunci
când execută lucrări care pot periclita ochii (dăltuiri, străpungeri, etc.)
La lucrările de tencuieli umede raman valabile şi normele generale de sănătatea
şi securitatea muncii

b. Echipament de protecţie a muncii pentru lucrări de tencuieli umede:
- Salopeta – halat;
- Manuşi de protecţie;
- Încălţaminte cu talpă din piele;
- Ochelari de protecţie;
- Cască de protecţie;
- Mască contra prafului;
- Centură de sigurantă;
- Salopete speciale pentru timp friguros;
- Caciulă pentru timp friguros;
- Manuşi de protecţie pentru timp friguros;
c.- Indicatoare de avertizare

Modul V - Tencuieli
d.- Principiile organizării ergonomice a locului de muncă

Ergonomia – adaptarea muncii la om şi a omului la meseria sa
Pentru aplicarea principiilor ergonomiei se impune cunoaşterea următoarelor
aspecte
a.- Consumul de energie în organismul uman şi sursele care-l provoacă
b.- Organizarea ergonomică a locului de muncă, conceperea sculelor, aparatelor,
utilajelor
c.- Factorii de ambianţă
d.- Organizarea timpului liber pentru necesităţi fireşti
Nu există în societate o pierdere care să egaleze pe cea care se datorează mişcărilor
inutile, prost dirijate, ineficiente.
Studiul mişcărilor şi al gesturilor în care acestea sunt incluse creează elemente
favorabile pentru creşterea capacităţii productive a muncitorilor.
Principalele direcţii şi preocupări specifice ale ergonomiei în organizarea
activităţii sunt:
a. Omul – consumul energetic în activitatea productivă executată
- Capacitatea de muncă
- Oboseala
- Economia de mişcări
Reguli de bază pentru economisirea mişcărilor sunt :
- mişcările mâinilor şi ale braţelor să fie simetrice, simultane, continue
- mişcările să fie cât se poate de rare, scurte, uşoare
- succesiunea mişcărilor să fie logică
- uneltele şi materialele să fie depozitate permanent în aceiaşi poziţie
b.- Concepţia de organizare a locului de muncă
- zonele normale şi maxime de lucru ale omului pe locul de muncă
- dimensiunea locului de muncă
- economia de mişcări
- aprovizionarea locului de muncă
c.- Factorii de ambianţă. Mediul industrial şi influenţa sa asupra omului
- Fizic – microclimatul industrial
o Iluminatul şi cromatica – temperatură, umiditate, puritatea aerului, curenţi
de aer / influenţa cromaticii asupra productivităţii muncii
o Acustica – zgomot, vibraţii, - influenţa asupra productivităţii şi sănătăţii
- Social

o Activităţi în schimburi de lucru

o Relaţii interpersonale (între membrii grupului / grupurilor de angajaţi)
o Condiţii igienico-sanitare
o Protecţia contra incendiilor, ssm, mediu.
Organizarea locului de muncă
Locul de muncă – zona (spaţiul) aprovizionat cu tot ceea ce este necesar pentru
realizarea unei sarcini sau exercitarea unei funcţiuni de către un executant individual
sau un colectiv.
Organizarea raţională a locului de muncă este dată de unele elemente care determină
nivelul eficienţei activităţii locului de muncă.
Aceste elemente sunt :
- mijloacele de muncă : utilaje, SDV-uri,
- obiectele muncii : materiale, materii prime, semifabricate, etc.
- forţa de muncă : executanţii
Locul de muncă este organizat raţional atunci când se asigură executanţilor
condiţii pentru o productivitate ridicată cu consumuri de resurse reduse, fără
mişcări inutile, cu cheltuieli minime
Pentru organizarea corectă a muncii, construcţia se împarte în plan orizontal în
sectoare de lucru, iar în plan vertical în niveluri de lucru
Porţiune de construcţie în curs de execuţie, în cadrul căreia se execută în cursul unei
perioade de timp determinate, unul sau mai multe procese de muncă, se numeşte
sector de lucru.
În fiecare sector de lucru există mai multe fronturi de lucru
Frontul de lucru pentru procesul de producţie este spaţiul din cadrul şantierului pe care
sunt create condiţii constructive, tehnologice şi de securitate a muncii în vederea
realizării lui. Acesta reprezintă spaţiul pe care se desfăşoară sau se poate desfăşura
lucrările de realizare a procesului considerat.
Nivelul de lucru este o parte dintr-o construcţie măsurată în înălţime pe care un proces
se poate executa fără a fi necesară schimbarea condiţiilor de lucru
Organizarea raţională a locurilor de muncă presupune desfăşurarea activităţilor în
zonele componente : zona de lucru, zona de depozitare a materialelor, şi zona de
circulaţie pentru aprovizionarea cu materiale
Zona de lucru – în care muncitorii îşi desfăşoară activitatea productivă trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii :
Modul V - Tencuieli
- Să asigure câmp vizual suficient

- Să asigure libertate în mişcări
- Să ofere o poziţie comodă
- Să permită luarea tuturor măsurilor de protecţia muncii
Zona de depozitare – este rezervată depozitării materialelor, sculelor, aparatelor de
măsură şi control, şi trebuie să fie amplasată astfel încât să pună la dispoziţie
executanţilor cele necesare , cu depunerea unui efort minim, în deplină securitate
împotriva accidentelor de muncă, şi cu posibilitatea evitării de deplasări şi transporturi
inutile.
Zona de circulaţie – este rezervată aprovizionării locului de muncă şi trebuie să se afle
la marginea zonei de depozitare, opusă zonei de lucru, pentru a evita încrucişarea
fluxului de lucru cu cel de aprovizionare
Figura 1.- Schema de organizare a locului de muncă la lucrări de zidărie

2.- Tehnologia de execuţie a tencuielilor umede

Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaţa brută a unor elemente de
construcţie având rol decorativ, igienic, de protecţie şi izolator.
2.1.- Clasificarea tencuielilor:
a.- După poziţia lor în construcţie:
- Tencuieli exterioare – au rol, estetic, izolator, de protecţia pereţilor şi protejarea

clădirii. Grosimea totală a stratului de tencuială trebuie să fie de circa 2 cm.
- Tencuieli interioare – au rol igienic, estetic, izolator – preia vaporii de apă atunci
când în interior umiditatea este ridicată iar apoi o cedează mediului interior când
umiditatea scade. Trebuie să aibe suprafaţa netedă ( să nu se depună praful) iar
grosimea tencuielii de 1 la 1,5 cm.
b.- După natura suprafeţei pe care se aplică, denumită şi supfaţă suport:
- Tencuieli pe suprafeţe din caramidă;

- Tencuieli pe suprafeţe din beton, BCA;
- Tencuieli pe suprafeţe din beton armat sau piatră;
- Tencuieli pe rabiţ;
- Tencuieli pe şipci;
- Tencuieli pe şipci cu trestie;
c.- După modul de execuţie, tencuielile pot fi:
- Tencuieli umede, obţinute prin aplicarea manuală sau mecanică a materialului în

stare plastică direct pe suprafaţa suport.
- Tencuieli uscate, obţinute prin aplicarea pe suprafaţa peretelui prin diferite
metode de fixare a unor plăci de gipscarton
d.- După liantul întrebuinţat la prepararea mortarului:
- Tencuieli pe bază de var;

- Tencuieli pe bază de argilă;
- Tencuieli pe bază de ipsos;
- Tencuieli pe bază de ciment
e.- După modul de prelucrare a feţei văzute:
- Tencuieli brute;
- Tencuieli drişcuite;
- Tencuieli sclivisite;
- Tencuieli stropite;
Modul V - Tencuieli
- Tencuieli cu praf de piatră;

- Tencuieli în imitaţie de piatră (piatra artificială sau similipiatră);
- Tenciueli de terasit, granulit, dolomit;
- Tencuieli în calcio-vechio.
2.2.- Alcatuirea tencuielilor umede
Grosimea stratului de tencuială :

Grosimea medie a tencuielilor variază în funcţie de natura suprafeţei care se
tencuieşte şi de abaterile de la planeitatea acestei suprafeţe astfel:
- Pe suprafeţele de beton, grosimea stratului de tencuielă variază intre 10-15 mm;
- Pe suprafeţele de caramidă grosimea stratului de tencuială poate fi între 20-25
mm;
- Pe suprafeţele din lemn, trestie sau rabit poate fin între 25-35 mm.
Tencuiala se realizează în general prin aplicarea succesivă a trei straturi de material
a.- Stratul de amorsaj sau şpritul
- Se aplică pe suprafaţa suport pregatită şi umezită în prealabil şi are grosimea de

aproximativ 3 mm.
- Se realizează din mortar obişnuit şi are rolul de a mări aderenţa dintre tencuiala
obişnuită şi suprafaţa suport.
- În cazul suprafeţelor rabiţate, stratul de amorsaj poartă numele de şmir.
b.- Stratul de grund
- Este stratul de bază al tencuielii şi se aplică pe spriţul proaspăt întărit în una sau
două reprize, fiecare repriză fiind formată dintr-un strat subţire şi uniform.
- Grosimea stratului de grund este de 10-15 mm la tencuieli pe caramidă, piatră şi
beton şi circa 20 mm la cele pe rabiţ sau şipci.
Stratul de grund ( tras cu dreptarul ) se lasă nedrişcuit pentru a prezenta o suprafaţă
aspră în vederea unei bune aderenţe cu ultimul strat al tencuielii, stratul vizibi ( al feţei
văzute.)
c.- Stratul vizibil (tinciul)
- Se aplică pe grundul întărit şi umezit în prealabil.

Mortarul pentru tinci se prepară cu nisip fin, având marimea granulelor pana la 1 mm.
După aplicare şi după uşoara întarire, acesta se netezeste sau se drişcuieşte prin
umezirea suprafeţei în mod uniform. Pentru tencuielile decorative, stratul vizibil se

prepară cu agregate speciale, grosimea lui variind în funcţie de modul de prelucrare a

feţei vazute.
2.3.- Tehnologia de execuţie a tencuielilor obişnuite umede
1.- Pregatirea construcţiei în vederea executării tencuielilor umede
Înainte de începerea lucrărilor de tencuieli trebuie terminate toate lucrările care ar putea
împiedica executarea tencuielilor sau cele care, prin lipsa lor sau executarea lor
ulterioară ar putea să le deterioreze.
Astfel, pentru începerea tencuielilor înterioare trebuie terminate urmatoarele lucrari:
- Zidaria pereţilor desparţitori precum şi eventualele spargeri facute pentru lucrările
de instalaţii;
- Instalaţiile electrice, de apă, de încălzire şi cele care sunt prevazute să rămână
îngropate sub tencuială, iar instalaţiile de apă si de încălzire să fie probate;
- Montarea rabiţului la tavane, arce, bolti;
- Montarea tâmplăriei şi protejarea ei.
Înainte de executarea lucrărilor de tencuieli se verifică dacă stratul suport îndeplineşte
toate condiţiile : să fie plan şi vertical, să aibe suprafaţa curată şi rezistentă, suprafaţa
să fie suficient de aspră pentru a favoriza aderenţa mortarului, suficient de poroasă şi
absorbantă.
2.- Trasarea suprafeţelor
Cuprinde două operaţii: punctarea şi executarea stâlpişorilor.

Punctarea constă în aplicarea pe suprafaţa de tencuit a unui numar de martori
realizaţi din mortar astfel că faţa acestor martori să corespundă cu faţa grundului care
urmează să se aplice.
Între martori se execută stalpişori care servesc pentru nivelarea grundului.
3. Aplicarea şpriţului
Şpriţul trebuie să fie continuu şi se obţine prin alegerea consistenţei mai fluide a
mortarului de şpriţ (11-12cm cu conul etalon).
Pereţii din zidarie de cărămidă se stropesc cu apă şi se amorsează prin stropire
cu un mortar fluid care va avea aceeaşi compoziţie cu a mortarului pentru stratul de
grund.
La suprafeţele din beton şi de zidarie din piatră, pentru şpriţ se foloseşte laptele
de ciment cu apă, uneori cu un mic adaos de nisip. Stratul de şpriţ se aplică atât manual
cât şi mecanizat.
Modul V - Tencuieli
La suprafeţele de rabiţ în locul şpriţului se aplica un strat suport pentru grund

care se numeste şmir. Este alcatuit din mortar de var cu ipsos sau de var cu ciment
după cum este şi mortarul grundului şi are o consistenţă mai vârtoasă decât a grundului
(5 – 6 cm con etalon). Şmirul se aplică apasându-l cu dosul mistriei pe plasa de rabiţ
astfel încât să intre bine în ochiurile plasei.
- Suprafaţa şmirului trebuie să rămână cât mai aspră pentru ca să asigure o bună
legătură cu grundul.
FAZE DE LUCRU PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR
Fixarea şipcilor pentru tencuieli

(stâlpişori demontabili)
Pe suprafaţa ce urmează a fi tencuită se

fixează vertical cu ajutorul bolobocului
stâlpişorii.
Aceştia au grosimea stratului de tencuială
care trebuie aplicată
Grosime şablon = grosime strat tencuială
Aplicarea stratului de mortar (grund)
Se aruncă mortar pe suprafaţa dintre

stâlpişori. Cu dreptarul de nivelare se
repartizează uniform şi se îndepărtează
surplusul de mortar.
Mortarul se aruncă pe perete cu mistria.
Nivelarea mortarului se face de jos în sus
cu mişcări în formă de zigzag cu ajutorul
dreptarului sau mahalalei.
Îndepărtarea stâlpişorilor
Stâlpişorii se îndepărtează cu atenţie de
tencuiala uscată, prin împingere verticală
sau orizontală (nu se smulg de pe perete).
Spaţiile rămase se umplu cu acelaşi tip de
mortar

Netezirea suprafeţei cu drişca

Mortarul, umezit continuu se freacă cu
drişca făcând mişcări circulare. Se freacă
întotdeauna de sus în jos. Nu trebuie să se
apese puternic, este preferabil să se frece
de mai multe ori şi cu mişcări circulare mai
rapide.
A nu se freca mult timp.
4. Aplicarea grundului
Grundul se aplică numai după ce şpriţul s-a întărit, dar nu mai devreme de 24 de
ore de la aplicarea acestuia în cazul suprafeţelor de beton şi o oră în cazul suprafeţelor
de cărămidă.
Aplicarea lui se face manual, într-una sau două reprize prin aruncarea
mortaraului pe suprafaţa de tencuit direct cu canciocul sau mistria.
Mortarul se întinde între stâlpişori în fâşii orizontale începând de jos în sus într-un
strat cât mai uniform şi de grosimea stâlpişorilor apoi se nivelează cu ajutorul
dreptarului ţinându-l în poziţie orizontală şi sprijinit pe 2 stâlpişori prin mişcări orizonale
de du-te – vino şi deplasându-l treptat de jos în sus.
Este necesar ca înainte de nivelarea cu dreptarul stâlpişorii să fie curăţaţi cu
mistria de mortarul căzut pe ei.
Pentru ca să nu se piardă mortarul în timpul nivelării, se asează lipită de perete o
scândură lată de pe care mortarul căzut se strânge cu mistria şi se aruncă fie pe perete
pentru completarea golurilor rămase, fie în targa de mortar.
5. Aplicarea stratului vizibil
Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple şi are ca scop sa dea forma şi
aspectul definitiv tencuielii. Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare.
Mortarul stratului vizibil, denumit tinci se prepară cu nisip cu granule până la 1
mm diametru, iar consistenţa lui este de 9 -11cm cu conul etalon.
Înainte de aplicare, mortarul se trece printr-o sită cu ochiul de 1,5mm.
Tinciul se aplică cu canciocul sau cu mistria pe porţiuni reduse, după uscarea
grundului şi se întinde cu drisca într-un strat uniform şi cât mai subţire căutând să se
obţină o suprafaţă cât mai regulată.

Modul V - Tencuieli
După zvântarea acestuia se procedează la netezirea lui cu drisca de lemn,

stropindu-l cu apă, cu ajutorul bidinelei şi frecându-l cu mişcări circulare până la
obţinerea unei suprafeţe netede şi uniforme.
Scafele rotunde se netezesc cu dreptarul şi apoi cu drişca specială profilată.
Racordarea tavanului cu pereţii se poate face fie cu muchie dreaptă sau
semirotundă(scafă).
Tencuielile la şpaleţi şi glafurile golurilor se vor executa odată cu tencuirea
pereţilor şi în acelaşi mod.
EXECUTAREA TENCUIELILOR
Trasarea şi executarea grundului la pereţi

a.- Trasarea suprafeţelor folosind fâşii verticale
b.- Trasarea şi nivelarea grundului folosind fâşii orizontale
c.- Reper metalic de inventar
d.- Netezirea grundului de tencuială în cazul folosirii dreptarului profilat şi al
reperelor metalice; 1.- dreptar profilat; 2.- reper metalic

3.- Defecte la executarea tencuielilor şi remedierea lor

a.- Abaterile admisibile la verificarea tencuielilor executate :
Defecte Abateri admise / neadmise
Umflături Nu se admit
Umflături Nu se admit
Neregularităţi ale suprafeţelor Maxim două neregularităţi în orice
direcţie
Abateri de la verticale La tencuieli interioare 1 mm/m
La tencuieli exterioare max.
2mm/m
Abateri faţă de orizontală Maximum 1 mm/m
Pe suprafeţele tencuite pot apărea diferite defecte, cum ar fi :
1.- Coşcoviri
2.- Crăpături
3.- Pete
4.- Împuşcături
Aceste defecte se datorează mai multor cauze, dintre care cele mai des întâlnite
sunt :
1.- Pregătirea necorespunzătoare a suprafeţelor tencuite.
2.- Calitatea necorespunzătoare a materialelort folosite la prepararea mortarelor
3.- Executarea greşită a lucrărilor de tencuieli
4.- Greşeli la executarea altor lucrări
5.- Întreţinerea sau exploatarea necorespunzătoare a construcţiei
b.- Repararea defectelor
Defectele de tencuieli se repară numai după stabilirea şi înlăturarea cauzelor care
le-au provocat şi anume :
1.- Deteriorarea tencuielii provocată de tasarea inegală a terenului de fundare se repară
după terminarea tasării.
2.- Tencuielile avariate prin trepidaţii produse de executarea unor lucrări pe planşeul
respectiv se repară după termionarea acestor lucrări
3.- Tencuielile avariate de îmbibarea cu apă se repară după înlăturarea defectelor din
instalaţie care au provocat îmbibarea cu apă şi după uscarea stratului suport.

Modul V - Tencuieli
Fişă de lucru ( fişă de evaluare )

Succesiunea operaţiilor de executare a tencuieli umede drişcuite
Nr Denumirea Utilaj şi SDV-uri Materiale Condiţii tehnice de Condiţii de
crt operaţiei execuţie calitate
Se va acorda o
Ciocan zidar, deosebită atenţie la
1 Curăţirea şi razuitor, cleşte, Apă planeitatea relativă a
stropirea cu apă perie de sârmă, stratului suport
mătură, bidinea îndepartarea prafului şi
umezirea uniformă a
peretelui
2 Trasarea Metru, fir cu plumb, Ipsos, Se va urmării prin
tencuielilor ciocan zidar, mortar, trasare respectarea
obişnuite cancioc, şpaclu, cuie, grosimii stratului de
mistrie cherestea tencuială
3 Ladă, site, lopată, Se va avea în vedere
Pregatirea sapă de mortar, Var, prepararea mortarului Se va
materialelor(şpri galeată, cancioc, ciment, folosind lianţi şi urmării
t, grund, tinci) mistrie nisip, apă agregate de calitate şi executare
dozajul corespunzător al a tuturor
acestora fazelor şi
Ladă scule, Se urmăreşte alegerea operaţiilor
dreptare, cancioc, şi folosirea SDV-urilor în vederea
4 Pregatirea mistrie, ciocan, fir Cherestea de calitate cu obţinerii
SDV-urilor cu plumb, nivelă cu , cuie respectarea procesului unui
bulă de aer, sapă, tehnologic şi a normelor suprafeţe
galeată, sfoară de securitate şi sănătate conform
a muncii standardel
5 Aplicarea Cancioc, galeţi, Ciment, Se va aplica şpriţul or de
şpritului pe dispozitive, mistrie nisip, apă uniform cu un dozaj calitate
suprafeţe din corespunzător
zidarie şi beton
6 Aplicarea Se va urmării aplicarea
grundului între Mistrie, cancioc, uniformă a grundului în
repere sapă pentru Mortar de una sau două etape.
(stalpişori) mortar, grund
inclusiv
amestecarea
periodică a
mortarului în
targă
7 Nivelarea Dreptar, mistrie, Nivelarea atentă a
stratului de cancioc, mahala grundului cu dreptarul şi
grund completarea
neregularităţilor
8 Aplicarea Ladă, galeată, Se va urmării aplicarea
tinciului şi cancioc,mistrie, Mortar de uniformă a tinciului şi
netezirea mahală,dreptar tinci întinderea acestuia cu
mahalaua
9 Stropirea cu Galeată, cancioc, Apă şi Se va urmării asigurarea
apa şi dişcuirea mistrie, bidinea, Mortar de planeitatii prin finisarea
suprafeţei driscă, tinci uniformă cu drişca
Fişa nr.2

SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR DE EXECUTARE A TENCUIELILOR DRIŞCUITE

Modul V - Tencuieli
Imaginea 1
Imaginea 2

Imaginea 3

Modul V - Tencuieli
Imaginea 4

Imaginea 5

Modul V - Tencuieli
MORTARUL
Liantul poate fi varul sau cimentul ;

I.Compoziţie: determină lucrabilitatea mortarului proaspat si
Componentii mortarelor au confera liantului intarit proprietati mecanice.
un rol diferit si influenţează
prin natura,calitatea si
cantitatea lor proprietatile
mortarelor,le determina
domeniile de utilizare şi
Nisipul cu rol de umplutura,contribuie la
astfel trebuie sa satisfacă
reducerea contracţiei la uscare a liantului întarit ;este preferabil
anumite
cel cuartos;trebuie să aibă o anumită granulozitate şi să
condiţii.Componenţii
corespundă la anumite condiţii de calitate în ceea ce priveşte
principali ai mortarelor
conţinutul de argilă,substanţe humice, săruri, mică, cărbune etc.
sunt :lianţii,apa şi
agregatele.
Apa de amestecare asigură hidratarea liantului şi conferă

lucrabilitatea mortarului proaspăt ; nu trebuie să conţină
substanţe organice nocive.
II.Preparare: Manual
Cuprinde2 etape:
 Amestecarea uscată
a componentelor
 Adăugarea întregii
cantităţi de apă Mecanizat ;condiţii:
-dozarea gravimetricş a componentelor solide ale mortarului
, cu toleranţe de + 2% sau -2% pentru lianţi şi + 3% sau 3%
pentru agregate;
-amestecarea ingrijită a mortarului până la omogenizarea
completă.
Imaginea 6
1
Fişa tehnologică pentru executarea tencuielilor drişcuite, va cuprinde:
 operaţii şi faze de lucru;

 măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului;
 materiale şi SDV-uri;
 controlul calităţii lucrărilor
Operaţii şi faze de lucru

PREGATIREA
SUPRAFETEI
I. Punctarea
TRASAREA
SUPRAFETEI
II. Executarea stâlpişorilor
(sau fixarea reperelor)
APLICAREA SPRITULUI
APLICAREA
GRUNDULUI
NIVELAREA
GRUNDULUI
APLICAREA TINCIULUI
FINISAREA STRATULUI
VIZIBIL
Imaginea 7

M 5 SC Tencuieli Simple

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M 5 SC Tencuieli Simple

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni !

FRG Timişoara (Fundaţia româno-germană de pregătire şi

Proiectul: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Intr-o lume a schimbărilor...:

...”CUNOAŞTEREA CREEAZĂ VALORI

• Material editat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

• Data publicării: Ianuarie 2011

“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială

Colectivul pentru elaborarea suportului de curs

Ing. NEAMŢU ŞTEFAN Ing. BOCĂNETE MIHAIL

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

1.- Organizarea locului de muncă

Tipuri de materiale folosite pentru realizarea tencuielilor umede (obişnuite

La stabilirea compoziţiei unui mortar de tencuială trebuie să se ţina seama de:

- culori naturale sau artificiale;

Dozaje pentru mortare

Tabela 2 Utilizări recomandate pentru tipuri de mortare

Ciment 100 1 - 3 puternic expuse (socluri,

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

Tabela 3 Mărci de mortare recomandate pentru diferite suprafeţe support

Marca Compozitia in parti din greutate Tipul suportului Grosimea

d.- Prepararea şi transportul mortarelor

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii 5

Transportul şi manipularea mortarelor

- Cancioc Ladă pentru mortar

- Mahala pătrată, mahala lungă Găleată

- Drişcă Sapă de var

- Drişcă profilată Bidinea

- Drişte – dreptar Ciocan

- Drişcă de oţel Fir cu plumb

- Drişcă de cauciuc Nivelă cu bulă de aer

- Dreptare din lemn Cleşte

- Dreptare metalice Martor de inventar

- Repere metalice de inventar Maşină de tencuit

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

SCULE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TENCUIELI

Scule pentru executarea lucrărilor de tencuieli

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii 7

1.3.- .- Principii care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă

a.- Respectarea Normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă specifice

Măsurările cu firul cu plumb şi verificarea zidurilor în vederea tencuirii trebuie

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

b. Echipament de protecţie a muncii pentru lucrări de tencuieli umede:

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii 9

d.- Principiile organizării ergonomice a locului de muncă

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

o Activităţi în schimburi de lucru

- Să asigure câmp vizual suficient

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii

2.- Tehnologia de execuţie a tencuielilor umede

a.- După poziţia lor în construcţie:

- Tencuieli exterioare – au rol, estetic, izolator, de protecţia pereţilor şi protejarea

- Tencuieli pe suprafeţe din caramidă;

- Tencuieli umede, obţinute prin aplicarea manuală sau mecanică a materialului în

- Tencuieli pe bază de var;

- Tencuieli cu praf de piatră;

2.2.- Alcatuirea tencuielilor umede

Grosimea stratului de tencuială :

- Se aplică pe suprafaţa suport pregatită şi umezită în prealabil şi are grosimea de

- Se aplică pe grundul întărit şi umezit în prealabil.

Suport curs - Calificarea : Lucrător Finisor pentru Construcţii