C 3-76 - Normativ Pentru Executarea Lucrarilor de Zugraveli Si Vopsitorii (Inlocuieste C 3-61, C 66-70, C 96-70, C 124-72 Si C 143-72) (Are Anexe)

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII Page 1 of 45
NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
Indicativ C 3-76
Înlocuieşte: C 3/61, C 66-70, C 96-70, C 124-72 şi C 143-72
Completare cu caietul VII "Prepararea şi aplicarea pastei Gipac"

Completat cu "InstrucŃiuni tehnice pentru utilizarea vopselelor Dasirom, Veparom Vepatim şi a vopselelor strop”
CAIETUL I: PrescripŃii generale
CAIETUL II: Zugrăveli cu lapte de var
CAIET III: Zugrăveli în culori de apă, zugrăveli în relief, finisarea ornamentelor de ipsos
CAIET IV: Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidă, polilac, imitaŃie lovituri de ciocan, bronz aluminiu, pe bază de derivaŃi
celulozici, bituminoase, şelac, ceruire
CAIETUL V: Vopsitorii Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief
CAIETUL VI: Vopsitorii cu vopsele pe bază de acetat de polivinil, nuanŃate pe şantier
CAIETUL VII: Prepararea şi aplicarea pastei GIPAC
CAIETUL VIII. Vopsitorii permeabile la vapori, pentru azbociment presat
CAIETUL IX: Prepararea centralizată a pastelor de finisaj şi aplicarea lor pe suprafeŃe netede de beton şi B.C.A.
INSTRUCłIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A VOPSELELOR EMULSIONATE ˝DASIROM˝ V-8415, ˝VEPAROM˝ V-8430,

˝VEPATIM˝ V-8630 ŞI A VOPSELELOR STROP DECORATIVE V-8411
CAIETUL I: PRESCRIPłII GENERALE
1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul normativ este compus din ˝caiete˝, fiecare cuprinzând prescripŃii pentru executarea soluŃiilor de zugrăveli şi
vopsitorii asemănătoare din punct de vedere al materialului specific întrebuinŃat sau al alcătuirii structurii de finisaj.
1.2. ConŃinutul caietelor este următorul:
Caietul I – PrescripŃii generale, comune tuturor sistemelor de zugrăveli şi vopsitorii.
Caietul II – Zugrăveli cu lapte de var.
Caietul III – Zugrăveli în culori de apă, zugrăveli în relief, finisarea ornamentelor de ipsos.
Caietul IV – Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidal, polilac, imitaŃie de lovituri de ciocan, bronz-aluminiu, pe bază de derivaŃi
celulozici, bituminoase, şelac, ceruire.
Caietul V – Vopsitorii cu vopsea Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief.
Caietul VI – Vopsitorii cu vopsele pe bază de acetat de polivinil, nuanŃate pe şantier.
1.3. Normativul de faŃă stabileşte condiŃiile şi modul de executare, condiŃiile tehnice de calitate şi modul de verificare a
acestora, pentru lucrările de zugrăveli şi vopsitorii de tipurile indicate la pct. 1.2.
1.4. Nu sunt cuprinse în normativ vopsitoriile ignifuge, (cu excepŃia celor pe bază de var), cele anticorosive cu vopsele
epoxidice, clor-cauciuc, copolimeri vinilici.
mk:@MSITStore:H:\zugravel.chm::/c3-76.htm 28.09.2010
De asemenea nu sunt cuprinse în normativ lucrările de zugrăveli şi vopsitorii ornamentale (aurire, ornamentarea ştucaturilor,
imitaŃie de diferite esenŃe de lemn, sgrafite, al fresco).
1.5. Prezentul normativ se aplică la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii care se execută atât la clădiri de locuit şi social-
culturale cât şi la construcŃii industriale şi agrozootehnice care nu sunt supuse acŃiunii agresive a agenŃilor chimici.
În cazul când vopsitoria trebuie să joace şi rolul de barieră de vapori, se va Ńine seama de prevederile din ˝Normativ pentru
proiectarea, executarea şi recepŃionarea barierelor contra vaporilor˝, indicativ C.180-70.
1.6. Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii cuprinse în normativ se execută pe suprafeŃe de lemn, PFL, PAL, metal, glet de var,
glet de ipsos, glet de nisip-aracet, glet de ipsos-aracet (Gipac), tencuieli cu mortar de var sau cu mortar de ciment, drişcuite;
de asemenea se pot executa zugrăveli şi vopsitorii direct pe faŃa văzută a elementelor de beton (prefabricat sau turnat
monolit), elemente care rezultă din decofrare cu faŃa plan şi netedă.
1.7. La lucrări de restaurări şi reparaŃii de clădiri monumentale şi la monumente istorice, proiectantul va putea prevedea
condiŃii şi detalii tehnologice necesare pentru asigurarea aspectului corespunzător, în funcŃie de specificul clădirii.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor şi normelor
interne specifice în caietele respective.
[top]
3. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI

VOPSITORIILOR
3.1. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaŃiile de tencuieli, glet, placaje, instalaŃii sanitare,
electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
De asemenea vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv lustruirea.
3.2. În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se vor executa înaintea aplicării
îmbrăcămintei pardoselii. La executarea zugrăvelilor se vor lua măsuri pentru protejarea stratului suport al îmbrăcămintei,
pentru a-l feri de umiditate şi de murdărie, care poate compromite aderenŃa îmbrăcămintei, în special în cazul aplicării
acesteia prin lipirea cu adezivi. În cazul pardoselilor cu strat suport din plăci fibrolemnoase poroase bitumate, zugrăvelile se
vor executa înainte de montarea stratului suport.
3.3. Tâmplăria din lemn şi cea metalică trebuie să fie montate definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie
montate corect şi buna lor funcŃionare să fie verificată, cu excepŃia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea
tâmplăriei.
3.4. La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de
finisarea îmbrăcăminŃilor de pardoseli (raşchetare, curăŃire, lustruire), luându-se măsuri de protejare contra murdăririi
îmbrăcămintei pardoselilor.
3.5. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faŃadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările de la
faŃada construcŃiei ca: jghiaburi, burlane, streşini, cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaŃii electrice sau de gaze etc.
precum şi trotuarele.
[top]
4. PREGĂTIREA SUPRAFEłELOR
Pregătirea suprafeŃelor de beton sau tencuială drişcuită
4.1. În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeŃele trebuie să fie drişcuite cât mai fin, astfel ca urmele de drişcă să fie cât
mai puŃin vizibile; toate reparaŃiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.
4.2. În cazul suprafeŃelor tencuite sau de beton plane şi netede (de exemplu: panouri mari), toŃi porii rămaşi de la turnare sau
găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul pereŃilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment-
var, după ce în prealabil bavurile şi dungile ieşinde în reief au fost îndepărtate, astfel ca să rezulte suprafeŃe netede. De
asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sârmă.
SuprafaŃa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiŃiile de planitate şi netezire prevăzute în
˝Normativ pentru executarea construcŃiilor din panouri mari˝ P 42-71.
SuprafaŃa se va curăŃa bine de praf, pentru a se asigura aderenŃa stratului de finisaj pe suprafaŃa suport.
4.3. În cazul suprafeŃelor de zidărie netencuită, care urmează să fie zugrăvite direct, se vor curăŃa cu atenŃie stropii şi
resturile de mortar, şi se vor completa rosturile care prezintă goluri în mortar.
Pregătirea suprafeŃelor gletuite
4.4. SuprafeŃele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede, fără
desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puŃin 14 zile.
4.5. Toate fisurile neregularităŃile etc., se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpacluiesc cu pastă de aceeaşi
compoziŃie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părŃi ipsos şi o parte
apă (în volume). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin amestecare rapidă
(în intervalul de maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în cantităŃi care să poată fi folosite înainte de
sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute).
Pentru şpacluirea suprafeŃelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporŃie de 1 parte ipsos şi 1 parte lapte de
var (în volume). CompoziŃia se va prepara în cantităŃi care să poată fi folosite în cel mult 20 minute de la preparare.
CompoziŃiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) şi aracet sunt indicate în Caietul V.
4.6. După uscarea porŃiunilor reparate, suprafaŃa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit (în cazul pereŃilor începând de la partea
superioară spre partea inferioară) după care se curăŃă de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate.
4.7. În cazul când pe suprafaŃa gletului se aplică vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloză sau alte vopsele care formează
după uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie să fie de maximum 8%.
Pregătirea suprafeŃelor din lemn, PFL, PAL
4.8. Tâmplăria verificată de către tâmplar în privinŃa bunei execuŃii şi funcŃionări, şi reparată în ceea ce priveşte degradările
survenite în timpul transportului sau montajului, este luată în primire de vopsitor.
Vopsitorul verifică şi corectează suprafeŃele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate, prelingerile de răşină
sau alte murdării curăŃate etc.
4.9. Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 15%. Verificarea umidităŃii se
poate face cu aparatul electric tip ˝Hygromette˝.
4.10. Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaŃie, vor fi grunduite cu grund anticorosiv
şi vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email.
Pregătirea suprafeŃelor metalice
4.11. SuprafeŃele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, grăsimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheaŃă,
zăpadă etc.
Rugina se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oŃel, răzuitoare, dălŃi, piatră abrazivă sau prin sablare sau
ardere cu flacără; în cazuri speciale se vor folosi băi de spălare şi decapare acidă, în instalaŃii industriale sau paste
decapante.
Petele de grăsimi se şterg cu tampoane muiate în solvenŃi (white-spirit, terebentină, benzină uşoară). Se interzice folosirea
petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea metalului.
4.12. Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticorosiv corespunzător vopselei care se aplică.
Pregătirea suprafeŃelor cu un finisaj
4.13. Zugrăvelile vechi se vor răzui cu şpaclu, pereŃii şi tavanele se vor spăla cu apă şi săpun şi după uscare se vor pregăti
pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.
4.14. Vopsitoriile vechi se vor curăŃa prin ardere cu lampa de benzină, după care vor fi îndepărtate cu şpaclul înainte de
răcirea lor. Îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante. Pasta se întinde cu un tampon, se lasă să
se înmoaie pelicula câteva minute, după care se curăŃă cu şpaclul.
Dacă gletul de vopsea este prea crăpat sau s-a cojit odată cu scoaterea cu şpaclul a vopselei, gletul se ca reface complet.
După aceasta, pregătirea pentru vopsire se face ca pentru un glet nou.
4.15. Vopsitoriile vechi degradate, de pe tâmplăria metalică sau de lemn, se curăŃă în mod similar ca de pe suprafeŃele
gletuite.
După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeŃelor se va face la fel ca în cazul unor finisaje noi.
[top]
5. CONDIłII DE EXECUłIE
5.1. Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuŃie şi prevederile din prezentul normativ.
5.2. Lucrările de finisare a pereŃilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de cel
puŃin +5° C, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puŃin +15° C, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.
Acest regim se va menŃine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puŃin încă 8 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii
sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.
5.3. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaŃă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiŃii de
temperatură care să permită uscarea suprafeŃei); de asemenea, se va evita lucrul la faŃade în orele de însorire maximă sau
vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea peliculelor.
5.4. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeŃele suport au atins umiditatea de
regim (suprafeŃele de beton sau zidărie tencuită 3% şi suprafeŃele gletuite 8%). Aceasta se obŃine în condiŃii obişnuite
(umiditate relativă a aerului de 60% şi temperatură +18...20° C), după cca. 30 de zile de la executarea mortarelor şi după
circa 2 săptămâni de la executarea gletului.
Umiditatea se verifică cu aparatul electric tip ˝Hygromette˝ (bazat pe principiul variaŃiei rezistivităŃii electrice a materialelor
funcŃie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar (aparatul cu carbid tip C.M.).
În cazul când pe şantier nu se găsesc aparatele indicate, se poate verifica dacă stratul suport de mortar sau beton s-a uscat
suficient prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porŃiune mică (cca. 2x5 cm) din suprafaŃa
suport o soluŃie de fenolftaleină în alcool, în concentraŃie de 1%; dacă porŃiunea respectivă se colorează în violet sau roz
intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
5.5. DiferenŃa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeŃele care se vopsesc nu trebuie să fie mai mare de 6° C,
pentru a se evita condensarea vaporilor.
5.6. La executarea finisajelor prevăzute în prezentul normativ, se va Ńine seama de indicaŃiile date la fiecare caiet, în ceea ce
priveşte compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj şi stratul suport pe care se aplică, precum şi compatibilitatea
dintre diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul.
5.7. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi folosite numai pentru verificarea şi
confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi
normele interne de fabricaŃie.
[top]
6. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂłII MUNCII ŞI PCI
6.1. La executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor avea în vedere prevederile din:
- Norme republicane de protecŃie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul SănătăŃii cu ordinele 34/1975 şi nr.
60/1975;
- Norme de protecŃia muncii (construcŃii-montaj), aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 7 N/1970, cap. XVII. B;
- Norme PCI în vigoare.
6.2. Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenŃi inflamabili vor fi instruiŃi zilnic. De asemenea, vor fi instruiŃi şi
muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă.
6.3. În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate stingătoare de incendiu, în
număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil.
6.4. În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puŃin 10 m, trebuie să fie puse afişe uşor de citit
de la distanŃă, cu inscripŃiile:
FUMATUL STRICT INTERZIS
NU VĂ APROPIAłI CU FOC DESCHIS
NU SUDAłI
NU ÎMPUŞCAłI CU PISTOLUL PENTRU BOLłURI
6.5. În cazul lucrului în spaŃii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în clădirea respectivă este strict
interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare din nivele clădirii.
În cazul imposibilităŃii asigurării ventilaŃiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială (cu precădere în spaŃii
închise).
6.6. La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic şi
închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale, având scris pe uşă:
PERICOL DE INCENDIU
NU FUMAłI
NU INTRAłI CU FOC DESCHIS
6.7. La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenŃi inflamabili, acestea trebuie să fie acoperite, iar
muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis şi nu vor fuma.
6.8. Muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu toluen sau alŃi solvenŃi inflamabili, le transvazează din
butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecŃie şi să efectueze aceste operaŃii în locuri ferite de surse de foc.
6.9. Pentru muncitorii care lucrează la înălŃime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor
etc.
6.10. La folosirea instalaŃiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de măsură şi control necesare funcŃionării
acestora în condiŃii de securitate.
6.11. În cursul lucrărilor de vopsitorie interioară cu mijloace mecanizate şi în cazul utilizării lacurilor şi vopselelor cu uscare
rapidă care conŃin solvenŃi toxici, muncitorii vor purta măşti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecŃie (în cazul
cînd se poată o semimască).
[top]
7. CONDIłII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR
7.1. Controlul în timpul execuŃiei se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi de
către beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezentul normativ.
7.2. Pe parcursul executării lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru):
a) îndeplinirea condiŃiilor de calitate a suprafeŃelor suport, conform pct. 4; în cazuri de importanŃă deosebită consemnându-se
acestea în procese-verbale de lucrări ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaŃie respective;
c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziŃiilor de şantier;
d) corectitudinea execuŃiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecărui caiet.
7.3. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziŃii de şantier pentru remediere sau refacere.
7.4. RecepŃia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
Zugrăveli
7.5. Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică următoarele:
a) corespondenŃa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi dispoziŃiile ulterioare, spre a constata
concordanŃa lucrărilor executate cu prevederile acestora;
b) aspectul suprafeŃelor zugrăvite în culori de apă precum şi a celor în calcio-vecchio; ele trebuie să aibă un ton de culoare
uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinele; urmele de
bidinea sunt admise numai dacă sunt vizibile până la o distanŃă de cel mult 1 m de la suprafaŃa zugrăvită; nu se admit
corecturi sau retuşuri locale care distonează cu tonul general, chiar la distanŃe mai mici de 1 m; pe suprafeŃele finisate prin
stropire trebuie ca stropii să fie repartizaŃi uniform, exceptând cazul când prin condiŃiile speciale ale lucrării s-a prescris o
repartizare neuniformă;
c) uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rolă, burete sau pânză de sac; nu sunt admise pete sau
sărituri şi nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; în cazul execuŃiei desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la
legătura a două fâşii vecine, dar pe o lăŃime de cel mult
1 mm.
7.6. AderenŃa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală aderentă
nu trebuie să se ia pe palmă.
7.7. Rectilinitatea liniaturilor de separaŃie se verifică cu ochiul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele trebuie să
fie fără înnădiri şi de o lăŃime uniformă pe toată lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult două niveluri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
Vopsitorii
7.8. Înainte de începerea verificării calităŃii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe bază
de polimeri s-a format pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai multe puncte.
7.9. Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a) suprafeŃele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaŃa acelaşi ton de culoare şi
acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite; vopseaua de orice fel trebuie să fie
aplicată până la ˝perfect curat˝ adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de
bucăŃi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerări de pigmenŃi, neregularităŃi
cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte
de aplicare etc.;
b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeŃelor de lemn sau
metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri, drucăre, cremoane, olivere
etc.) să nu fie pătate de vopsea;
c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeŃele de tâmplărie vopsite;
d) pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeŃelor de tâmplărie înaintea vopsirii (curăŃirea, şlefuirea, chituirea rosturilor
etc.) se vor face verificări prin sondaje în diverse puncte, înlăturându-se cu grijă vopseaua până la stratul suport;
e) se va examina vizual dacă Ńevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în culorile
prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă, fără pete, urme de pensule, crăpături sau alte defecte; cu aceeaşi
atenŃie se va controla dacă pregătirea feŃelor laterale şi spatele acestor piese şi aparate sunt vopsite pe toate elementele,
fără locuri neacoperite, umflături etc; pentru verificarea suprafeŃelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi
oglindă; se va controla prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe suprafeŃele corect pregătite în prealabil şi dacă este
executată conform proiectului (curăŃirea de rugină sau mortar, aplicarea succesivă a straturilor prevăzute în proiect);
f) bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de aceeaşi lăŃime pe toată lungimea, să nu prezinte curburi sau frânturi pe
acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanŃă mai mare de 1m;
g) separaŃiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăveala pereŃilor şi tavanelor trebuie să
fie distincte, fără suprapuneri, ondulaŃii etc.; verificarea rectilinităŃii liniilor de separaŃie se va face cu un dreptar de lungime
cât mai mare; la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de două devieri izolate şi care să nu
se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
7.10. Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifică în acelaşi mod ca la celelalte lucrări de
vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol.
[top]
8. ÎNTREłINERE
8.1. Zugrăvelile cu lapte de var şi humă, calcio-vecchio nepatinat şi patinat cu ceară, se întreŃin prin curăŃarea de praf cu
perii cu coadă lungă, cu fire de păr sau sintetice.
8.2. Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, suprafeŃele finisate cu calcio-vecchio patinat cu vopsele de ulei, precum şi
toate vopsitoriile care formează pelicule bariere de vapori se spală cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar
se adaugă şi săpun sau detergenŃi, după care se revine şi se şterge cu o cârpă curată uscată. În cazul în care spălarea nu
este necesară suprafaŃa se poate şterge direct cu o cârpă uscată flanelată.
Este interzisă spălarea unei vopsitorii cu vechime mai mică de

14 zile.
8.3. SuprafeŃele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea decorativă în relief se pot spăla cu o cârpă muiată în apă şi
stoarsă.
Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativă în relief nu se vor spăla înainte de 30 de zile de la realizarea lor.
[top]
9. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE ŞANTIER
9.1. Varul gros în bulgări şi huma livrate în vrac se tansportă în vagoane închise.
Ipsosul livrat în saci de hârtie se transportă în vagoane închise.
Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face în depozite închise sau acoperite şi ferite de umezeală.
9.2. Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii, produse de MICh livrate în bidoane de tablă, cu capacitatea de 0,250; 0,500;
1; 5; 10; 15;
25 litri sau butoaie de PVC cu saci de polietilenă la interior cu capacitate de 50 kg; vor fi depozitate separat pe loturi, în locuri
uscate şi ferite de îngheŃ.
9.3. Depozitele trebuie să satisfacă condiŃiile de securitate împotriva incendiilor. Se recomandă ca temperatura la locul de
depozitare să fie cuprinsă între +7° C şi + 20° .
9.4. În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdărirea
produselor.
[top]
CAIETUL II: ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR
1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare şi executare a zugrăvelilor cu lapte de var.
1.2. Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplică la exteriorul şi interiorul construcŃiilor pe suprafeŃe tencuite, pe zidări
aparente, pe glet de var, pe beton, la construcŃii de locuinŃe şi social-culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivităŃii
agenŃilor chimici) agrozootehnice şi lucrări de organizare de şantier; pe suprafeŃe de lemn, ca dezinfectant sau pentru
ignifugări.
1.3. Zugrăvelile cu lapte de var, colorate, se aplică la exterior sau interior, la fel ca la pct. 1.2.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var trebuie să fie rezistente la lumină şi la acŃiunea mediului în care
se vor găsi suprafeŃele respective în timpul exploatării. CompoziŃiile trebuie să aibă o astfel de consistenŃă, încât acoperirea
suprafeŃelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de
asemenea trebuie să aibă pigmenŃii bine fixaŃi. Pentru aceasta, în compoziŃii se vor introduce uleiuri.
2.2. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor trebuie să corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi
norme interne ale unităŃilor producătoare:
- Ulei de in sicativat, STAS 16-70;
- Ulei tehnic de in, STAS 18-70;
- Ulei tehnic de rapiŃă, STAS 2078-70;
- Ulei tehnic de floarea-soarelui, STAS 2710-70;
- Var pentru construcŃii, STAS 146-70;
- Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790-73;
- Oxizi, pigmenŃi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante, standardele din sectorul L ˝Industria chimică˝
subgrupa ˝L 17˝;
- Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581-61;
- Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 4593-68.
[top]
3. PRESCRIPłII DE EXECUłIE
Prepararea compoziŃiilor de zugrăveli cu lapte de var
3.1. Laptele de var folosit la zugrăveli se prepară din var pastă gata stins, prin diluarea pastei de var cu apă în proporŃie de 1
parte var la 1,5 părŃi apă (în volume) şi amestecare până la perfecta omogenizare. În caz că nu există pe şantier var gata
preparat, laptele de var se poate prepara din bulgări (2...2,5 părŃi apă la 1 parte var bulgări – în volume). Nu se va face
prepararea în recipiente (butoaie, găleŃi) dn tablă neagră, deoarece ruginesc şi schimbă culoarea laptelui de var.
Varul pastă poate fi folosit la zugrăveli după 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var i se adaugă, amestecând continuu, până la omogenizare, grăsimi (ulei de in, de rapiŃă sau de floarea
soarelui), în proporŃie de 1...2% (în volume). Se poate folosi şi seu topit tehnic, în aceeaşi proporŃie, care însă se va încălzi
până la topire şi se va amesteca numai în cazul preparării laptelui de var bulgări şi anume înainte de răcirea amestecului.
3.2. În cazul unor zugrăveli colorate se adaugă pigmenŃi în praf, până la nuanŃa dorită. Laptele de var strecurat se amestecă
cu colorantul muiat în apă cu 24 de ore înainte de strecurare. Este necesar ca, compoziŃiile colorate să se prepare în cantităŃi
suficiente pentru zugrăvirea cel puŃin a unei încăperi (la interior) sau a unei faŃade (la exterior), pentru a se evita variaŃiile de
nuanŃă în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.
3.3. Înainte de întrebuinŃare, compoziŃia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2), cu Ńesătură din sârmă de alamă,
pentru reŃinerea atât a impurităŃilor cât şi a particulelor de var nestins sau de pigment.
3.4. La locul de muncă, compoziŃia de zugrăveală se transportă şi se păstrează în găleŃi de tablă zincată.
Aplicarea zugrăvelii
3.5. Spoielile (preparate din lapte de var, fără pigmenŃi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var se execută în două-trei straturi. Primul
strat are rol de grund (constituind stratul de legătură între suprafaŃa pregătită şi zugrăveală); el creează o suprafaŃă uniformă
cu porozitate, putere de absorbŃie şi culoare.
Aplicarea primului strat se va face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2...4 ore; în caz contrar,
ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrăveală.
3.6. La zugrăvirea pereŃilor se delimitează de la început suprafeŃele care trebuie să fie zugrăvite diferit, prin trasarea unor linii
subŃiri între suprafeŃele respective (de exemplu între tavan şi pereŃi). Trasarea liniilor se va face conform caietului III.
Zona imediat învecinată liniei de demarcaŃie se zugrăveşte cu o pensulă.
3.7. Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat

(pct. 3.12...3.15). Pentru a asigura o mai bună aderenŃă de suport, primul strat de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua.
Se admite şi aplicarea manuală cu bidineaua a tuturor straturilor zugrăvelii numai pe suprafeŃe mici.
3.8. În cazul zugrăvirii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direcŃii perpendiculare; la plafoane
ultima netezire se va face pe direcŃia luminii (spre fereastră) iar la pereŃi în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita
depunerile la fundul vasului.
3.9. Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent.
3.10. Zugrăvirea manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând zugrăvirea părŃii superioare a
peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală partea inferioară a peretelui, pentru a se evita apariŃia de
dungi la locul de îmbinare.
3.11. În cazul unor încăperi în care se execută lambriuri în vopsea de ulei (băi, bucătării, spălătorii, săli de clase etc.), se
zugrăveşte mai întâi partea superioară a peretelui împreună cu tavanul, iar apoi se execută lambriul în ulei. Limita de
demarcaŃie se trage cu culoare de apă, aşa cum s-a indicat mai sus.
3.12. La aplicarea mecanizată prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:
- cu acŃiune discontinuă, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziŃia de zugrăveală este necesară
întreruperea lucrului;
- cu acŃiune continuă, la care compoziŃia de zugrăveală este absorbită de pompa aparatului printr-un furtun dintr-un vas
(recipient) alimentat continuu.
3.13. Aparatul cu acŃiune discontinuă folosit curent este aparatul tip ˝Calimax˝ (lista de scule, dispozitive, utilaje este dată în
Anexă).
Înainte de aplicarea compoziŃiei de zugrăveală se execută următoarele operaŃii pregătitoare;
- se umple rezervorul cu compoziŃia de zugrăveală, aşezându-se pe gura rezervorului o sită pentru strecurarea ei;
- se ridică presiunea în rezervor prin pompare manuală, până la 3...5 atmosfere;
- se deschide robinetul şi se reglează jetul;
- se verifică manometrul şi legătura furtunului la rezervorul şi la tija duzei.
3.14. Ca aparat de pulverizat cu acŃiune continuă se poate folosi aparatul electric de zugrăvit (AEZ-1), cu compoziŃia de
zugrăveală, strecurată în prealabil, se alimentează continuu cu recipient (găleată) separat pe măsura consumului, de unde
este absorbită prin furtun în rezervorul de presiune şi respinsă prin furtunul de refulare în pulverizator.
Înainte de aplicarea compoziŃiei de zugrăveală se execută următoarele operaŃii pregătitoare:
- se prepară compoziŃia de zugrăveală cu o astfel de consistenŃă încât să se asigure posibilitatea de a fi pulverizată şi se

strecoară prin sită;
- se umple recipientul de alimentare continuă şi se introduce furtunul de absorbŃie în acest recipient;
- se acŃionează pompa cu membrană până la presiunea de 5...6 at. şi se deschide robinetul pulverizatorului;
- se verifică buna funcŃionare a aparatului (manometrul, legătura furtunului de absorbŃie cu aparatul, legătura furtunului de
refulare cu duza şi cu pulverizatorul, starea de funcŃionare a pompei şi a pulverizatorului etc.);
- se reglează jetul.
La aparatul electric de zugrăvit, înainte de punerea în funcŃiune se va face legătura acestuia cu pământul.
3.15. Pentru executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizat se procedează în felul următor:
- se ridică presiunea în pompă până la cea de lucru (conf. pct. 3.13 şi 3.14), se deschide robinetul de la pulverizator şi se
începe stropitul;
- jetul sub care compoziŃia de zugrăveală iese din duza pulverizatorului trebuie să fie cu stropii fini şi în unghi drept faŃă de
suprafaŃa care se finisează, iar duza să se afle la o distanŃă de suprafaŃă de 0,75...
1,00 m, astfel încât compoziŃia care se pulverizează să nu cadă pe jos şi să nu ricoşeze;
- pentru o aplicare uniformă a compoziŃiei de zugrăveală, se execută cu duza pulverizatorului mişcări în spirală;
- fiecare strat se aplică numai după uscarea celui precedent.
3.16. După terminarea lucrului se va spăla aparatul atât în interior cât şi în exterior precum şi furtunul şi pulverizatorul, prin
introducerea unei cantităŃi de apă în interiorul aparatului, creându-se din nou presiune.
3.17. La zugrăvirea faŃadelor, pentru a se împiedica uscarea bruscă şi cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe
soare puternic; aplicarea se va face în primele ore ale dimineŃii sau după amiază (în lunile de vară. În cazul când este
necesar să se lucreze pe timp însorit, suprafaŃa se va uda cu apă în prealabil.
[top]
CAIET III: ZUGRĂVELI ÎN CULORI DE APĂ, ZUGRĂVELI ÎN RELIEF, FINISAREA

ORNAMENTELOR DE IPSOS
1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare şi executare a zugrăvelilor în culori de apă, a zugrăvelilor
în relief şi la finisarea ornamentelor de ipsos.
1.2. Zugrăvelile în culori de apă, preparate cu humă sau caolină, se aplică la interiorul construcŃiilor, în încăperi cu umiditate
relativă a aerului sub 60%, pe suprafeŃe gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la clădiri de locuit şi social-culturale,
construcŃii industriale (unde nu sunt supuse agresivităŃii agenŃilor chimici), agrozootehnice, precum şi la lucrări provizorii.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Amestecurile preparate cu culori de apă trebuie să reziste la lumină şi la acŃiunea mediului în care se vor găsi
suprafeŃele respective în timpul exploatării. CompoziŃiile trebuie să aibă o astfel de consistenŃă, încât acoperirea suprafeŃelor
să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea,
trebuie să aibă pigmenŃii bine fixaŃi. Pentru aceasta, în compoziŃiile de zugrăvit se va introduce un adaos preparat din clei de
oase sau de piele.
2.2. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor în culori de apă trebuie să corespundă prevederilor din următoarele
standarde de stat şi norme interne ale unităŃilor producătoare:
- Ipsos de construcŃii şi ipsos de modelat, STAS 545-66;
- Caolin spălat de Aghireş, STAS 232-73;
- Humă, condiŃiile tehnice prevăzute în normele interne ale carierei producătoare;
- Caolin spălat de Harghita, STAS 4888-68;
- Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790-73;
- Clei de oase, STAS 88-73;
- Clei de piele, Stas 89-69;
- Gelatină tehnică, STAS 2540-73;
- Cretă măcinată de Murflatar-Dobrogea, STAS 2706-71;
- Oxizi, pigmenŃi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante, standardele din sectorul ˝L. Industria chimică˝,
subgrupa ˝L 17˝;
- Praf de bronz alb şi galben;
- Praf de măstase ˝Micalux˝, N.I. 4589-60 a UCECOM;
- Pânză pentru şlefuire uscată, STAS 1582-61;
- Corpuri abrazive cu liant ceramic şi mineral, STAS 4593-68.
[top]
Zugrăveli în culori de humă.

Prepararea compoziŃiei de zugrăvit
3.1. La prepararea compoziŃiei de zugrăvit se vor folosi: humă muiată în apă, pigmenŃi şi soluŃie de clei.
3.2. Înmuierea humei cu apă se face în proporŃie de 2 litri de apă la 1 kg humă bulgări frământaŃi mărunt. Cantitatea de apă
poate varia în funcŃie de calitatea humei.
Se toarnă întâi apă, atât cât să acopere bulgării de humă; restul de apă se adaugă după înmuierea acestora.
Pentru înmuiere, bulgării se vor lăsa în apă timp de 5...24 ore, după care amestecul se va omogeniza bine cu o lopată.
3.3. PigmenŃii vor fi înmuiaŃi în apă cu 24 de ore înainte de prepararea compoziŃiei.
3.4. SoluŃia de clei se va prepara din clei şi apă în proporŃie de 1 kg de clei la 5 litri apă. PlăcuŃele de clei sparte în bucăŃi sau
cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 de ore. După aceea amestecul se fierbe, introducând vazul cu clei în alt vas cu
apă care fierbe.
Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul vasului cu apă.
3.5. Prepararea compoziŃiei de zugrăveală se va face astfel:
Se toarnă în amestecul de humă cu apă soluŃia de clei, în proporŃie de 100 g soluŃie clei la 1 litru de humă cu apă; după
aceea se adaugă pigmenŃii înmuiaŃi în apă, până a obŃinerea nuanŃei cerute de proiectant.
Este necesar ca, compoziŃiile colorate să se prepare în cantităŃi suficiente pentru zugrăvirea cel puŃin a unei încăperi (la
interior) sau a unei faŃade (la exterior) pentru a se evita variaŃiile de nuanŃe, în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.
Întreaga compoziŃie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
3.6. Concomitent se va prepara şi o soluŃie de săpun cu apă, în proporŃie de 1 kg săpun la circa 16 litri de apă caldă,
amestecând până la dizolvarea completă a săpunului. Se adaugă apoi restul de apă caldă, se omogenizează şi se strecoară
prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
Aplicarea zugrăvelii
3.7. Se aplică un prim strat de săpun, preparat ca la punctul 3.6., după care se face repararea defectelor mărunte la tavan şi
pereŃi, cu pastă de ipsos. După uscarea şi şlefuirea reparaŃiilor se aplică un strat de săpun pe porŃiunile reparate, după care
se va aplica compoziŃia de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga suprafaŃă.
Atât săpunul cât şi primul strat de zugrăveală, se aplică cu bidineaua.
Ultimele două straturi de zugrăveală se aplică mecanizat cu aparate de pulverizat, conform prevederilor din caietul II, cap. 3,
sau în cazuri speciale, pe suprafeŃe mici, tot cu bidineaua.
3.9. Toate celelalte indicaŃii tehnologice privind aplicarea manuală sau mecanică a zugrăvelii (modul de aplicare a stratului
pe pereŃi, uneltele necesare etc.) sunt indicate la zugrăvelile cu lapte de var (Caietul II).
Zugrăveli în culori de apă cu caolină
3.10. Se întrebuinŃează de obicei fără pigmenŃi, pentru obŃinerea unei compoziŃii de zugrăveală de culoare albă pentru
zugrăvirea tavanelor. Mai rar, se întrebuinŃează împreună cu diverşi pigmenŃi, la compoziŃiile de zugrăvit pereŃii, în locul
humei.
3.11. Prepararea se face în mod similar ca la zugrăvelile cu humă şi clei, în aceleaşi proporŃii, huma fiind înlocuită cu caolină.
3.12. Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafeŃe gletuite; tehnologia de aplicare este aceeaşi ca la zugrăvelile cu humă şi
clei.
Zugrăveli cu desene, liniaturi şi stropite
3.13. Zugrăvelile cu desene, liniaturile şi zugrăvelile stropite, se vor executa pe suprafeŃe zugrăvite în prealabil într-o singură
culoare, care constituie fondul. Zugrăveala simplă de fond se execută în conformitate cu prevederile de la pct. 3.1...3.9 de
mai sus.
Prepararea compoziŃiei
3.14. CompoziŃia se prepară din soluŃie de clei cu adaos de apă şi pigmenŃi minerali.
SoluŃia de clei preparată în conformitate cu prevederile de la pct. 3.3 se diluează cu apă în proporŃie de 100 g soluŃie de clei
la 1 litru apă. În locul soluŃiei de clei se poate folosi lapte animal în aceeaşi proporŃie.
PigmenŃii se adaugă până la obŃinerea nuanŃei cerută de proiectant.
3.15. Desenele rezultate cu compoziŃiile preparate ca mai sus pot fi completate cu un desen în culoare de bronz (galben sau
alb).
CompoziŃia în cloare de bron se prepară din:
bronz 100 g
amidon 100 g
gelatină 50 g
apă 500...600 ml
Prepararea se face dizolvând amidonul în puŃină apă caldă şi amestecând până la desfacerea cocoloaşelor; după aceea se
adaugă apă până se obŃine o soluŃie de consistenŃa laptelui (circa 400...500 ml), gelatina se dizolvă în restul de 100...200 ml
apă caldă şi se amestecă până la omogenizare completă.
În vasul cu amidon se toarnă gelatina, după care se toarnă bronzul, amestecând continuu.
În timpul lucrulu, vasul cu compoziŃia se Ńine în alt vas cu apă fierbinte, răcirea şi întărirea trebuind să se facă pe suprafeŃe
ce se finisează.
Executarea desenului cu rola
3.16. CompoziŃia de zugrăveală se aplică pe cilindrul rolei confecŃionat din burete, cu ajutorul unei pensule.
Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos.
Se va avea grijă ca benzile cu desen obŃinute să fie perfect verticale şi să nu apară zone de suprapunere a desenului sau
zone neacoperite între benzile cu desen.
Executarea desenului cu pânză de sac, de in sau cu piele de căprioară
3.17. Pânza de sac, de in sau de piele de căprioară, se înmoaie în prealabil în vasul cu compoziŃia de zugrăvit şi se stoarce
uşor, răsucindu-se ca să formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se obŃine un desen neregulat,
indicat în special pentru lambriuri.
Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori.
Executarea desenului cu şabloane
3.18. Pentru folosirea şabloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizontală a partea superioară a peretului şi
altele verticale la colŃurile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu o sfoară trecută prin praf de pigmenŃi.
Centrarea şabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tăiată în colŃurile lor.
Şabloanele sunt confecŃionate din carton presat, protejat cu un strat de ulei de in şi, după uscarea acestuia, vopsit cu două
straturi de vopsea de ulei de culoare închisă.
3.19. Modul de lucru cu şablonul este următorul:
- se aplică şablonul pe perete;
- se aplică culoarea cu ajutorul unei bidinele cu părul fin şi scurt, lungime 2...3 cm (specială pentru lucrări cu şablon), peste
locurile tăiate ale şablonului, prin mişcări circulare ale bidinelei.
3.20. Culorile folosite vor fi culori de apă, cu o consistenŃă mărită.
3.21. Desenele compuse din câteva culori se realizează cu şabloane diferite, cu desene corespunzătoare fiecărei culori.
3.22. Şabloanele pot fi folosite şi la realizarea vopsitoriilor în ulei, bidineaua în acest caz fiind înlocuită cu o pensulă cu părul
moale.
3.23. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea ori încadrarea
lucrărilor decorative.
Liniile simple sau grupurile de linii trebuie să corespundă, în ceea ce priveşte dimensiunile şi coloritul detaliului, desenului de
zugrăveală.
3.24. PoziŃia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subŃiri, bine răsucită, trasă prin praf de cretă sau pigment (care nu
pătează suprafaŃa); trasarea se va face pe semne marcate în prealabil.
3.25. Liniatura se realizează cu pensule speciale de diferite grosimi (pensule linior). Tragerea liniilor se face prin sprijinirea şi
deplasarea pensulei pe un dreptar subŃire şi elastic (din lemn sau material plastic).
3.26. Liniile care despart două suprafeŃe vopsite în ulei se execută tot în ulei. Liniile ce despart o suprafaŃă acoperită cu
culoare de apă de una vopsită în ulei, se execută în culoare de apă.
3.27. În cazul când detaliul desenului de zugrăveală prevede despărŃirea tavanelor de pereŃi printr-o baghetă de lemn,
aceasta se va monta cu Ńinte bătute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuială din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi
vopsite sau lăcuite în prealabil.
Executarea zugrăvelilor stropite
3.28. Zugrăvelile stropite se execută cu culori de apă, pe suprafeŃe pe care s-a aplicat în prealabil o culoare de fond.
Pentru zugrăvirea în mai multe culori stropite, operaŃiile se execută succesiv, stropirea unei culori făcându-se după ce s-a
uscat culoarea precedentă. Prin stropirea a 3...4 culori, se pot realiza imitaŃii de mozaic, granit etc.
3.29. Aplicarea zugrăvelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu părul scurt (6 cm) sau cu un dispozitiv special
(indicat la pct. 3.32). Nu se vor folosi bidinele cu părul lung deoarece zugrăveala va rezulta neuniformă, cu pete.
Pentru a se evita pătarea suprafeŃei, se va stoarce bidineaua de surplusul de compoziŃie.
Stropirea se execută prin lovirea uşoară a bidinelei de mână sau de o riglă, păstrându-se acelaşi sens de aplicare, astfel ca
să se obŃină o acoperire cât mai uniformă a suprafeŃei ce se zugrăveşte.
PorŃiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie, panouri sau rigle de protecŃie.
3.30. Stropirea se poate executa şi cu praf de mătase.
Prepararea compoziŃiei se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebire că în loc de 100 g praf de bronz se pune
50 g praf de mătase.
Zugrăveli în relief
3.31. Calcio-vecchio cu bob mărunt se aplică în general pe pereŃi gletuiŃi; se mai poate aplica şi pe pereŃi tencuiŃi şi drişcuiŃi
fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplică pe perete un grund din soluŃie de clei preparată ca la pct. 3.4.
3.32. Calcio-vecchio cu bob mărunt se obŃine prin stropirea pe perete a unei paste cu următoarea compoziŃiei (cantităŃile
sunt date pentru 1 m2 de suprafaŃa executată):
ipsos 1,000 kg
humă 0,500 kg
clei de oase 0,100 kg
apă 1,000 litru
CantităŃile pot prezenta mici variaŃii (± 5%), în funcŃie de calitatea materialelor, a suprafeŃelor suport, a uneltelor cu care se
face aplicarea şi a îndemânării lucrătorilor.
Huma se pisează şi se pune într-un vas cu apă; după ce s-a dizolvat complet, se amestecă bine şi se strecoară. Se adaugă
cleiul, continuându-se amestecarea; apoi se adaugă ipsosul, până la consistenŃa necesară.
SoluŃia de humă şi clei se poate prepara în cantităŃi necesare pentru executarea de lucrări pe durată mai mare (1...2 zile);
adaosul de ipsos se va face numai pentru cantităŃi ce se pot consuma în 30...60 minute de la preparare.
3.33. Aplicarea pastei se face cu ajutorul unei bidinele din păr de porc, care se loveşte cu mâna, fie cu o bidinea din paie de
orez şi a unei bucăŃi de tablă îndoită în formă de ˝S˝; o margine a tablei este Ńinută cu o mână iar de cealaltă margine se bate
părul bidinelei.
Stropirea pastei de calcio se poate face şi cu ajutorul unui dispozitiv de stropit compus dintr-o cutie de metal în interiorul
căreia se roteşte o perie cilindrică acŃionată de la exterior cu o manivelă. În cutie se toarnă compoziŃia de zugrăveală, care
prin rotirea periei şi lovirea acesteia de o plăcuŃă rigidă montată deasupra ei, împrăştie stropii uniform pe pereŃi.
Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mai rari, după care se aplică încă 2-3 straturi până se uniformizează
întreaga suprafaŃă.
3.34. Colorarea pereŃilor pe care s-a aplicat calcio-vecchio mărunt se face în general prin aplicarea pe deasupra a unei
zugrăveli colorate, cu ajutorul pompei de zugrăvit.
În cazul când se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuanŃează pentru fiecare strat în parte
înainte de aplicare; calcio-vecchio mărunt nu se patinează.
3.35. Calcio-vecchio cu relief mare se aplică pe pereŃi negletuiŃi, tencuiŃi şi drişcuiŃi fin.
3.36. Pe tencuială se aplică un grund dintr-o soluŃie de clei, preparată după cum s-a indicat la pct. 3.4 sau un grund de ulei.
După aplicarea şi uscarea grundului se aplică pasta de ipsos cu o pensulă lată.
Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care are aplicat pe el un desen în
relief, cu un tufăr de cauciuc sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafaŃa peretului şi prin smulgerea
pensulei de pe suprafaŃă.
3.37. Pasta se prepară în mod similar ca la calcio-vecchio cu bob mărunt, în care se adaugă 0,020 kg/m2 ulei de in.
3.38. După uscarea pastei se aplică o zugrăveală de apă, care după uscare poate rămâne nepatinată sau poate fi patinată
cu o vopsea de ulei, pentru obŃinerea unor efecte estetice superioare.
OperaŃia de patinare constă în aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio-vecchio a unei culori mai deschise sau mai închise
decât culoarea de fond din adâncituri.
Patinarea se poate face şi cu ceară colorată; aceasta se prepară din ceară de albine diluată cu benzină în proporŃie de 1,5 g
ceară la 8 litri benzină, la care se adaugă colorant până la nuanŃa cerută. SoluŃia de ceară în benzină preparată cu cantităŃile
de mai sus este suficientă pentru patinarea a 10m2 de suprafaŃă.
ColoranŃii folosiŃi vor fi coloranŃi speciali solubili în grăsimi; coloranŃii se prepară prin amestecare în prealabil cu puŃin ulei.
Aplicarea stratului de ceară se face cu o cârpă moale, curată şi uscată.
În lipsa coloranŃilor speciali pentru ceară, suprafaŃa se poate patina cu o cârpă muiată într-o culoare de apă, cu adaos de
clei, după uscarea căreia se lustruieşte cu ceară necolorată.
Finisarea onamentelor de ipsos
3.39. Finisarea ornamentelor se poate face cu zugrăveli în culori de apă sau cu vopsele de ulei.
3.40. Pentru finisarea cu zugrăveli în culori de apă se repară defectele, ştirbiturile şi fisurile suprafeŃei, cu pastă de ipsos;
porŃiunile reparate se şlefuiesc după uscare şi se şterg de praf.
3.41. SuprafaŃa se grunduieşte cu un strat de săpun, după care se aplică zugrăveala în culori de apă şi se patinează părŃile
profilate, conform procedeelor descrise la pct. 3.38.
3.42. Finisarea cu vopsele de ulei a ornamentelor cuprinde următoarele operaŃii: şlefuirea suprafeŃei şi ştergerea prafului,
grunduirea cu ulei de in fiert (uscare 24 de ore), aplicarea unui strat de vopsea albă (uscare 24 ore), chituirea cu chit de ulei
a fisurilor şi a zgârieturilor mărunte (uscare 24 ore), şlefuirea şi curăŃirea prafului rezultat de la şlefuire, aplicarea unei
vopsele mate în nuanŃa cerută (uscare 24 ore), aplicarea unui strat de lac colorat – lazur – sau a unui lac transparent incolor.
PărŃile ieşinde ale ornamentului se şterg după aproximativ 1-2 ore de la lăcuire şi înainte de uscarea lacului cu o cârpă
uscată şi curată, rămânând cu o nuanŃă mai deschisă decât părŃile adâncite. În cazul în care nu se aplică lazur sau lac, după
uscarea vopselei se poate aplica o vopsea deschisă pe părŃile reliefate ale ornamentului.
Culorile şi jocurile de nuanŃe trebuie indicate în prealabil de proiectant.
[top]
CAIET IV: VOPSITORII CU VOPSELE DE ULEI, ALCHIDAL, POLILAC, IMITAłIE LOVITURI DE

CIOCAN, BRONZ ALUMINIU, PE BAZĂ DE DERIVAłI CELULOZICI, BITUMINOASE, ŞELAC,
CERUIRE
1.1. Prevederile prezentului caiet stabilesc condiŃiile şi modul de executare a lucrărilor de vopsitorii de următoarele tipuri:
a) vopsitorii cu vopsele de ulei;
b) vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice;
c) vopsitorii cu email polilac;
d) vopsitorii cu email imitaŃie lovituri de ciocan;
e) vopsitorii cu emailuri bronz aluminiu;
f) vopsitorii cu emailuri pe bază de derivaŃi celulozici;
g) vopsitorii cu vopsele bituminoase;
h) patinare cu şelac;
i) patinare cu ceară.
1.2. Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de alchidal, email polilac se aplică:
a) la interior;
- pe suprafeŃe gletuite cu glet de ipsos, ipsos-aracet nisip fin-aracet sau din dolomită-aracet (la băi, bucătării, grupuri
sanitare, saloane, culoare de spitale, şcoli, magazine alimentare etc.);
- pe suprafeŃele de lemn, PFL, PAL, (la tâmplărie, lambriuri, pereŃi despărŃitori etc.);
- pe suprafeŃe metalice (tâmplărie, parapete, radiatoare etc.).
b) la exterior;
- pe suprafeŃe de lemn (tâmplărie, sageacuri etc.);
- pe suprafeŃe metalice (tâmplărie, parapete, alte elemente de construcŃii metalice similare).
1.3. Vopsitoriile cu email imitaŃie lovituri de ciocan sau cu email bronz aluminiu se aplică la exterior şi la interior, pe elemente
de construcŃii metalice, tâmplărie, stâlpi etc.; de asemenea, se poate aplica (în cazuri mai rare) la interior şi pe suprafeŃe
gletuite cu glet de ipsos sau pe suprafeŃe de lemn.
1.4. Vopsitoriile cu vopsele pe bază de derivaŃi celulozici (emailuri şi lacuri nitrocelulozice) se aplică la interior şi exterior pe
suprafeŃe de metal, lemn, tencuieli gletuite cu glet de ipsos. Se utilizează numai la lucrări cu destinaŃii sepciale şi acolo unde
se cer suprafeŃe cu luciu puternic (la construcŃii social-culturale).
1.5. Vopsitoriile cu vopsele bituminoase se aplică la interior şi exterior:
- pe suprafeŃe metalice supuse umezelii (conducte industriale aeriene, Ńevi de scurgere în subsoluri, cazan de calorifer,
rezervoare pentru alimentarea caloriferelor cu păcură etc.);
- pe suprafeŃe tencuite, ca pelicule cu mare rezistenŃă la apă (la construcŃii industriale, în încăperi cu umiditate relativă a
aerului ridicată: uscătorii de diverse materiale, hale de derulare a placajelor din buşteni etc.).
1.6. Vopsitoriile cu scopul de patinare sau lustruire cu şelac sau cu ceară se aplică în mediu interior pe suprafeŃe de lemn,
PFL sau PAL.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Materialle utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie să corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi
norme interne ale unităŃilor producătoare:
a) Materiale pentru vopsitorii pe bază de ulei:
- Benzină de extracŃie, STAS 45-75;
- Diluant 104 pentru produse pe bază de ulei, STAS 3124-75;
- Grund pentru astupat porii, STAS 5192-75;
- Chituri pe bază de ulei, STAS 6592-75;
- Vopsele, lacuri şi emailuri pe bază de ulei, NI 90-61 şi anexe;
- Grund anticoroziv pe bază de minimum de plumb 351-6, NI 90-61;
- Diluant pentru chit de cuŃit pe bază de ulei D 001-3, conform caietului de sarcini Policolor-Bucureşti.
b) Materiale pentru vopsitorii pe bază de alchidal;
- White-spirit rafinat, STAS 44-67;
- Grund pentru astupat porii, STAS 5192-75;
- Grunduri colorate mate, NI 1703-68;
- Chit de stropit alchidal C 895-4, NI 1703-67;
- Emailuri alchidice, NI 1703-68;
- Lacuri incolore alchidice, NI 1703-68 şi anume:
L 005-20 pentru finisarea tâmplăriei de lemn mai rezistent în mediu marin);

L 005-5 pentru finisarea tâmplăriei metalice;
L 005-32 pentru finisarea tâmplăriei din metale uşoare;
L 005-1 pentru finisarea tâmplăriei în mediu exterior (pe lemn şi metale);
- Diluant pentru produse pe bază de răşini alchidice STAS 3123-74.
c) Materiale pentru vopsitorii pe bază de polilac:
- Email polilac simbol 5044, caiet de sarcini Policolor 46;
- Grund G 005-2, STAS 5192 sau grund pe bază de minium de plumb, simbol G 351-6, NI 90-61;
- Chit pe bază de ulei, STAS 6592-75;
- White-spirit, STAS 44-67;
- Hârtie de şlefuit, STAS 1581-61;
- Feruginol, NI 1708-61;
d) Materiale pentru vopsitorii cu: email imitaŃie lovituri de ciocan, email bronz aluminiu şi vopsele bituminoase:
- Emailuri imitaŃie lovituri de ciocan cu uscare la aer, NI 1703-68 şi anume:
E 815-500 pentru metal, cu soluŃie de întărire L 005-501;

E 815-520 pentru lemn şi ipsos, cu soluŃie de întărire L 005-521;
- Email bronz aluminiu E 815-1, NI 1703-68;
- Diluant pentru produse pe bază de răşini alchidice, STAS 3123-74;
- Lacuri pe bază de bitum, STAS 3474-67;
e) Materiale pentru vopsitorii pe bază de derivaŃi celulozici:
- DiluanŃi pentru produse pe bază de derivaŃi celulozici, STAS 3122-74;
- Lacuri pe bază de nitroceluloză, STAS 3421-75;
- Chituri, grunduri, lacuri, emailuri pe bază de derivaŃi celulozici, NI 306-61. Grundurile nitrocelulozice sunt destinate
industriei metalurgice; în construcŃii se aplică vopsele de nitroceluloză pe grunduri de ulei sau alchidal.
f) Materiale pentru vopsitorii patinate (lustruire) cu şelac şi cu ceară;
- Ceară de albine, STAS 3064-74;
- Ceară pentru parchet Întrep. Victoria, NI 1564-66;
- Benzină de extracŃie, STAS 45-75;
- Alcool tehnic. MIA – NI 614-61;
g) Materiale auxiliare pentru vopsitorii:
- Pânză pentru şlefuire uscată, STAS 1582-61;
- Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 4593-68;
- Lichid de lustruit; STAS 5190-75;
- Decapant D 002-10, NI 1708-61;
- Apă de lustruit Novolin Super D 002-31, NI 2062-62.
[top]
Vopsitorii cu vopsele de ulei
3.1. Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeŃe de lemn sau metal după terminarea lucrărilor pregătitoare
(Caietul I).
3.2. Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbibare incolor.
Tâmplăria de lemn şi metalică se furnizează pe şantier gata grunduită cu grundul de îmbinare şi respectiv grund anticorosiv.
În cazul unor elemente de lemn sau metal, care au fost confecŃionate pe şantier, acestea se vor grundui pe şantier, cu
grundurile indicate la pct. 2, în funcŃie de natura vopsitoriei ce se execută.
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legătură mai bună a vopsitoriei ulterioare cu
suprafaŃa suport.
3.3. După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea de praf după uscare; apoi
în cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau două şpacluri complete ale suprafeŃelor, urmate de şlefuiri
după uscare şi ştergerea prafului rezultat.
3.4. Plăcile din aşchii de lemn (PAL) vor fi chituite şi şpacluite până la completa lor netezire. Plăcile fibrolemnoase (PFL)
dure vor fi în prealabil şlefuite, pentru a transforma suprafaŃa lor într-un suport absorbant, aderent, după care vor fi grunduite,
şpacluite şi vopsite. În cazul când se finisează cu lacuri transparente suprafeŃele nu vor fi şpacluite, ci numai şlefuite,
grunduite şi lăcuite.
3.5. Chituirea şi şpacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu şpaclu (chit de cuŃit).
Materialul pentru şpacluit se prepară din chit de cuŃit, prin diluare cu un diluant special D 001-3, sau cu ulei, sau cu vopsea la
culoare.
Diluantul special se adaugă la chit până la obŃinerea consistenŃei de lucru necesară pentru şpacluire.
3.6. Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânză de şlefuit sau cu piatră de şlefuit, cu granulaŃii din ce în ce mai mici,
pentru diferitele straturi, în funcŃie de rugozitatea suprafeŃei suport şi de calitatea cerută.
3.7. În general se vor aplica 1...2 straturi de şpacluială în grosime de 0,2...0,5 mm; la lucrări de calitate superioară se vor
executa 3 şpacluri.
3.8. Aplicarea vopselei se face de obicei în două – trei straturi, în funcŃie de calitatea cerută. În cazul finisării transparente se
aplică un strat grund şi 1-2 straturi lac de ulei. Înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin site fine (900 ochiuri/cm2) şi se
potriveşte la consistenŃa necesară de lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzător cu natura vopselei respective (pct.
2); amstecul se face cu 5...10% diluant.
Vopseaua se va aplica într-un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai subŃiri de vopsea şi va fi întinsă până la
obŃinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomandă ca tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în poziŃie orizontală, în
condiŃiile arătate la pct. 3.3.
Straturile de vopsea succesive se întind pe direcŃii perpendiculare, unul faŃă de celălalt.
Ultimul strat de vopsea se întinde de preferinŃă astfel:
- de sus în jos pe pereŃi;
- în lungul fibrelor pe elemente de lemn;
- pe linia de cea mai mare pantă (de la coamă spre streaşină, pe acoperişuri).
După aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeşte cu pensule speciale cu părul moale; după uscare, suprafaŃa
se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit HS 80.
După aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi, după cum se indică de către
proiectant.
În cazul că este necesar, după fiecare strat de vopsea (cu excepŃia ultimului) se execută şlefuiri sau eventual şi chituri-şlefuiri
intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. După fiecare şlefuire se şterge bine praful de pe suprafaŃă, cu pensule moi
sau cârpe care nu lasă scame.
Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, după uscarea
acestuia.
3.9. Încaperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsită de praf şi bine aerisită, însă fără curenŃi puternici de aer.
3.10. În cazul încăperilor în care se produc vapori de apă (băi, bucătării, spălătorii etc.), se recomandă ca suprafeŃele vopsite
să nu se tufuiască, acestea trebuind să rămână netede pentru o mai bună întreŃinere.
3.11. Radiatoarele, după grunduire cu grund anticorosiv, se vopsesc în două-trei straturi cu vopsele speciale pentru
radiatoare (rezistente la căldură).
Pentru vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o formă specială cu coadă lungă, pentru a pătrunde între elementele
radiatorului.
3.12. Vopsirea învelitorilor de tablă neagră se face mai întâi prin grunduirea şi chituirea cu un grund şi chit anticorosiv, după
care se aplică unu-două straturi de vopsea specială pentru învelitori.
3.13. Foile de uşi, cercevelele ferestrelor şi alte elemente detaşabile, pot fi vopsite şi înainte de montarea lor, cu condiŃia ca
efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea elementelor vopsite să se facă într-o încăpere lipsită de praf şi
curent.
3.14. În cazul în care la terminarea lucrului, în vase rămâne vopsea neconsumată, se toarnă peste aceasta puŃin solvent,
pentru a se împiedica formarea unor pojghiŃe tari până la începerea lucrărilor de vopsire.
3.15. În cazul în care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate, se vor folosi vopsele destinate acestui scop,
fără a face diluarea pe şantier.
3.16. La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua măsuri ca toate lucrările de pregătire a suprafeŃelor să fie
executate cu deosebită grijă.
3.17. Vopsirea se execută cu compoziŃii speciale gata preparate pentru vopsirea mecanizată, sau cu compoziŃii obişnuite de
ulei preparate pentru vopsirea manuală, care se diluează înainte de întrebuinŃare până la consistenŃa necesară stropirii (sub
forma unei pulberi fine şi uniforme).
Diluarea se face adăugând diluant în proporŃie de 10...15% din cantitatea vopselei. Înainte de încărcarea rezervorului
pistolului de vopsit, vopseaua se strecoară prin site de mătase (900 ochiuri/cm2).
3.18. Vopsirea se excută cu o instalaŃie de pulverizat fabricată la Întrep. 6 Martie Timişoara compusă din: compresor de aer,
rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol de pulverizat.
Presiunea de lucru va fi cuprinsă între 3-5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de vopsea de 1 litru ataşat
deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat pentru cantităŃi mai mari de vopsea.
Lista de scule, dispozitive şi utilaje este dată în anexă.
3.19. Vopsirea se execută Ńinându-se pistolul la o astfel de distanŃă de la perete, încât jetul de vopsea să acopere o
suprafaŃă cât mai mare posibil, iar ceaŃa formată de stropi să fie cât mai mică; distanŃa optimă de la pistol la perete este de
15...20 cm; pistolul se va Ńine cu jetul perpendicular pe suprafaŃa de vopsit şi se va purta în sens spiralat; după fiecare
umplere a rezervorului, dacă este necesar, se reglează deschiderea duzei pulverizatorului şi presiunea aerului.
Vopsirea propriu-zisă se execută după terminarea grunduirii, chiturii şi şlefuirii suprafeŃei, ca şi în cazul vopsitoriilor executate
manual; chitul folosit va fi chit de stropit special pentru aplicarea cu pistolul.
3.20. Succesiunea operaŃiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare între straturi, numărul straturilor, păstrarea
materialelor la locul de lucru, întreŃinerea sculelor sunt cele indicate la vopsirea manuală. În plus, se va avea grijă ca, la orice
întrerupere a lucrului şi la terminarea lucrului, pistolul să fie bine curăŃat cu solvent (benzină sau White-spirit), atât la interior
prin pulverizarea unei mici cantităŃi de solvent, cât şi la exterior.
3.21. SuprafeŃele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran separator (carton, placaj, tablă etc.).
Vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice
3.22. Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente se execută atât manual cât şi mecanizat.
Modul de lucru este acelaşi ca şi în cazul vopsitoriilor cu vopsea de ulei, folosindu-se însă produsele alchidice indicate la pct.
2
3.23. Succesiunea straturilor este următoarea:
a) Pe suprafeŃe de lemn sau din glet de ipsos;
Finisarea cu email:
grund de îmbibare;
chit de cuŃit (chit de stropit);
grund mat colorat;
email (1-2 straturi).
Finisarea cu lac:
grund de îmbibare;
lac diluat cu unul din diluanŃii indicaŃi la pct. 2, în proporŃie de 10...15%;
lac (1-2 straturi).
b) Pe suprafeŃe metalice se aplică aceleaşi straturi ca la finisarea cu email pe suprafeŃele de lemn sau din glet de ipsos,
grundul de îmbibare fiind înlocuit cu un grund anticoroziv.
3.24. La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesită operaŃia de netezire cu pensule fine sau
operaŃia de tufuire ca la vopsirea de ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se întinde superficial şi de a
uniformiza ultimele urme de pensulă.
3.25. În vederea aplicării, emailuri se va dilua în aşa fel, încât să nu fie prea subŃire şi să curgă din pensulă şi nici prea gros
ca să reŃină pensula la întindere. Se va folosi diluant D 0050-11 gata preparat şi numai în lipsa acestuia white-spirit sau
terebentină.
3.26. La terminarea lucrului se vor închide bine capacele bidoanelor pentru a se evita formarea de pojghiŃe la suprafaŃă.
Deoarece vopselele pe bază de alchidal încleiază puternic părul pensulelor, acestea se vor curăŃa de 2-3 ori pe zi cu unul din
diluanŃii indicaŃi la pct. 2 precum şi la încetarea lucrului. În nici un caz nu se vor lăsa pensulele sau vasele de lucru să se
usuce murdare de email sau lac alchidal.
Vopsitorii cu email polilac
3.27. Aplicarea polilacului se face manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul cu aer comprimat, în mod similar ca la
aplicarea vopsitoriei de ulei.
3.28. După terminarea operaŃiilor de pregătire a suprafeŃelor şi ştergerea prafului rezultat în urma pregătirii suprafeŃelor, se
aplică un prim strat de Polilac sau de vopsea de ulei colorată la fel cu emailul Polilac ce se va aplica ulterior.
După 24 ore se aplică al doilea strat de Polilac. La aplicarea manuală, al doilea strat se va aplica pe direcŃie perpendiculară
faŃă de primul. Ultimul strat trebuie să fie aplicat pe pereŃi gletuiŃi de sus în jos, iar pe suprafeŃe de lemn, de-a lungul fibrelor.
Emailul se poate aplica în strat subŃire, cca. 100 g/m2 pentru un strat, fără a micşora calitatea finisajului.
3.29. Emailul Polilac, fiind preparat pe bază de răşini alchidice, se va dilua cu white-spirit, atât la aplicarea manuală cât şi la
aplicarea mecanizată. Procentul maxim de solvent admis este acelaşi ca la vopsitoria pe bază de alchidal.
Vopsitorii cu email imitaŃie lovituri de ciocan şi bronz aluminiu
3.30. Vopsitoriile imitaŃie lovituri de ciocan se obŃin cu emailuri speciale pe bază de alchidal, cu anumite adaosuri, care după
uscarea peliculei dau aspectul unui metal lovit cu ciocanul; se aplică pe suprafeŃe metalice şi mai rar pe suprafeŃe de lemn
sau glet de ipsos. Se vor folosi numai emailuri cu uscare la aer.
3.31. Emailurile, indicate la capitolul 2 pentru vopsitorii imitaŃie lovituri de ciocan, se prepară, pentru aplicare, în felul următor:
- Se amestecă emailurile indicate (pentru lemn, glet de ipsos sau metal) cu soluŃiile de întărire respective, în proporŃie de 5%
(5 g întăritor la 100 g email);
- Amestecul se aplică în maximum o oră de la preparare; din această cauză, se va prepara o cantitate de email necesară
pentru o folosire de maximum o oră.
3.32. Pentru obŃinerea aspectului dorit, nu se vor aplica straturi groase, în special pe suprafeŃele verticale, deoarece se
obŃine un aspect necorespunzător prin prelingerea vopselei. Straturile se pot aplica manual sau mecanizat.
Timpul de uscare la suprafaŃa peliculei este de o oră; timpul de uscare totală este de 24 de ore.
3.33. Emailul bronz aluminiu se aplică în două straturi pe suprafeŃe metalice, grunduite anticoroziv în prealabil. Se obŃine o
peliculă cu aspect de aluminiu.
Vopsitorii cu vopsea pe bază de derivaŃi celulozici
3.34. Se verifică dacă suprafaŃa a fost pregătită în prealabil conform prevederilor din caietul I.
3.35. Pe suprafeŃele de lemn sau tencuială gletuită se aplică întâi un grund de îmbibare pe bază de ulei sau alchidal, iar pe
suprafeŃele metalice un grund anticorosiv de ulei sau alchidal.
3.36. Pe suprafeŃele grunduite se aplică un chit, care se şlefuieşte după uscare; după primul strat de chit de şpaclu se aplică
un şpriŃ-chit, care se şlefuiesc cu hârtie de şlefuit fină (HS 180...220) după uscare. Apoi se aplică 2...6 straturi de email (în
funcŃie de calitatea cerută). Ultimele straturi de email se pot şlefui după uscare cu pastă şi lichid de şlefuit pe bază de
nitroceluloză. După şlefuire, se şterge suprafaŃa cu un tampon de vată sau pâslă.
3.37. Aplicarea emailurilor se face mecanizat prin stropire cu instalaŃii de vopsire cu aer comprimat.
3.38. Timpul de uscare pentru un strat de chit este de 24 de ore.
Timpul de uscare a unui strat de email este de o oră.
În cazul când stratul de email se lustruieşte cu pastă de lustruit sau apă de lustruit, acesta se lasă să se usuce 24 ore.
Vopsitorii cu vopsele bituminoase (asfalt-lac)
3.39. Se aplică pe tencuieli şi metale în două-trei straturi cu pensula. În cazul suprafeŃelor metalice, asfalt-lacul se aplică pe
un grund anticoroziv pe bază de minium.
Timpul de uscare a fiecărui strat este de 24 de ore.
3.40. În lipsa asfalt-lacului se poate utiliza o soluŃie de bitum în white-spirit în proporŃie de 1 : 1.
Patinare cu şelac şi ceruire
3.41. SuprafeŃele din lemn, PFL sau PAL (tâmplărie, pereŃi despărŃitori sau lambriuri la pereŃi), în clădiri social-culturale şi de
locuit, în încăperi cu umiditatea relativă a aerului de max. 60% pot fi finisate prin aplicarea unui strat de lustruire cu şelac sau
ceară.
3.42. Lustruirea cu şelac sau cu ceară se va aplica pe suprafeŃele pregătite în prealabil.
Deoarece lustruirea cu şelac sau cu ceară lasă vizibil fibrajul lemnului, pregătirea suprafeŃelor se va face numai prin şlefuire
şi chituire locală, fără a mai şpaclui (cazul finisării lemnului cu pelicule opace de vopsea); şlefuirea şi chituirea locală se va
face conform pct. 3.4...3.6.
3.43. Lustruirea cu şelac constituie un finisaj cu aspect semilucios, care se aplică pe suport, fără o grunduire prealabilă,
pentru a evita închiderea culorii specifice esenŃei de lemn. Constituie un finisaj scump.
Lustruirea cu ceară, nu formează o peliculă continuă, constituind numai o patinare, cu aspect lucios, mai ieftină decât cea cu
şelac.
3.44. Finisarea cu şelac se face prin aplicarea a 3-5 straturi succesive de şelac cu ajutorul unui tampon confecŃionat dintr-o
cârpă moale şi curată. SoluŃia de şelac se prepară din 200 g fulgi de şelac la 1 kg alcool tehnic.
Tamponul se va purta în sens spiralat alternativ pe verticală şi orizontală. La diferitele straturi succesive se vor efectua
alternat mişcări în spirală şi rectilinii paralele; se va evita apăsarea puternică a tamponului pentru a nu se produce prelingeri.
3.45. Finisarea cu ceară se face în acelaşi mod ca la pct. 3.44 folosind ceară emulsionată sau ceară dizolvată în petrosin
(250...300 g petrosin la 1 kg ceară).
[top]
CAIETUL V: VOPSITORII VINAROM ŞI CU VOPSEA DECORATIVĂ ÎN RELIEF
1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare, alcătuire şi executare a vopsitoriilor cu vopsea Vinarom şi
cu vopsea decorativă în relief, aplicate direct pe suprafaŃa de finisat sau peste un strat de glet de netezire, aplicat la rândul
lui pe suprafaŃa peretelui ce se finisează.
1.2. Aceste vopsele nu se pot folosi la vopsirea suprafeŃelor metalice şi nici pe suprafeŃe exterioare din lemn.
1.3. Vopsitoriile din prezentul caiet se aplică la construcŃii de locuinŃe, social-culturale, industriale, agrozootehnice şi lucrări
de organizare de şantier, în mediu exterior sau în mediu interior, în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60%, iar în
încăperi cu umiditate relativă a aerului de peste 60%, de la lambriuri în sus şi pe tavane, în următoarele moduri de alcătuire a
finisajelor;
În mediu exterior
a) Vopsea Vinarom pe:
- zidărie de cărămidă, tencuită cu tencuieli obişnuite (ciment, var, nisip);
- panouri prefabricate de beton, turnate în poziŃie orizontală cu faŃa drişcuită;
- panouri prefabricate de beton sau beton turnat în cofraje verticale a căror suprafaŃă a fost gletuită cu glet de netezire din
nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP 25.
b) Vopsea decorativă în relief (simbol 8203), colorată, pe:
- panouri prefabricate de beton, turnate în poziŃie orizontală cu faŃa drişcuită, având suprafaŃa vopsită cu vopsea Vinarom în
două straturi;
- panouri prefabricate de beton sau turnat în cofraje verticale, a căror suprafaŃă a fost gletuită cu glet de netezire din nisip fin
(dolomită) + Aracet DP 25 şi vopsită cu Vinarom într-un strat.
În mediu interior
a) Vopsea Vinarom pe:
- zidărie de cărămidă tencuită cu tencuieli obişnuite, având faŃa gletuită cu glet de ipsos sau cu glet din ipsos şi Aracet DP 25
(glet – Gipac);
- beton având suprafaŃa gletuită cu glet din nisip (dolomită) şi Aracet DP 25 (Gipac);
- beton sau zidărie de cărămidă tencuită, având suprafaŃa gletuită cu glet Gipac în două straturi, primul netezit iar al doilea
sub formă de stropi;
- suprafeŃe de lemn, PAL, PFL;
b) Vopsea şi glet cu produsul 8208 pe:
- beton, având suprafaŃa gletuită cu produsul 8208-I, necolorat şi vopsitorie cu produsul 8208-II, colorat, aplicat fie la
consistenŃa de livrare sub formă de strop, fie diluat cu apă sub formă de vopsitorie, în două straturi;
- idem pct. a, însă pe zidărie de cărămidă tencuiată.
1.4. PereŃii din beton turnaŃi în cofraje verticale, la care feŃele au alveole, se vor finisa cu vopsea Vinarom numai pe un strat
intermediar de glet de netezire.
1.5. Vopseaua decorativă în relief (simbol 8203) se va aplica numai în mediu exterior, fiind neindicată la interior datorită
rugozităŃii şi conŃinutului de polimeri corespunzător rezistenŃei la intemperiile din mediul exterior.
1.6. Vopsitoria cu produsul 8208 se va folosi numai la interior, datorită conŃinutului scăzut de polimeri (faŃă de vopseaua
decorativă în relief).
1.7. Vopsitoria cu Vinarom aplicată pe glet de netezire reprezintă un finisaj superior vopsitoriei cu Vinarom aplicată direct pe
tencuială sau pe beton greu, prin aceea că se obŃine o suprafaŃă plană cu rezistenŃă mult mai bună la murdărie, datorată
prafului din atmosferă, şi are o durabilitate mai mare în timp, fiind protejată de acŃiunea alcalinităŃii din beton.
1.8. Gletul de netezire realizat cu nisip fin sau cu dolomită şi Aracet DP 25 constituie un finisaj neted, etanş şi cu bună
aderenŃă de suport; se poate utiliza atât la interior cât şi la exterior.
1.9. Gletul de netezire realizat cu ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac) constituie un finisaj neted, cu o bună aderenŃă de suport,
fiind indicat pentru finisaje interioare.
1.10. Finisajul cu vopsea decorativă în relief, simbol 8203, prin realizarea unei suprafeŃe în relief, maschează lipsa de
planitate a peretului, însă având o tendinŃă mărită de fixare a prafului, se recomandă să se evite folosirea lui în zonele din
apropierea fabricilor care degajă fum şi praf, a termocentralelor şi a liniilor de cale ferată neelectrificată.
1.11. Finisajul cu vopsea decorativă în relief peste 1-2 straturi de vopsea Vinarom se poate folosi la lucrări speciale, aplicând
culori diferite la stratul de Vinarom şi la strop.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Materiale principale:
- vopsea Vinarom, pe bază de poliacetat de vinil în dispersie, STAS 7359-73;
- vopsea decorativă în relief simbol 8203, NII 4741-71;
- vopsea 8208 I, necolorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr. 103;
- vopsea 8208 II, colorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr. 103.
2.2. Materiale auxiliare:
- apă, STAS 790-73;
- Aracet DP 25 şi DP 50, STAS 7058-73;
- nisip cuarŃos de Văleni şi Crivineni pentru fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS 3844-73;
- făină de cuarŃ pentru turnătorie, STAS 6737-75;
- dolomită, STAS 6284-60;
- grund pentru vopsele în dispersie apoasă simbol V 108-211, NI 4138-1968;
- ciment Pz 400, STAS 1500-67;
- ipsos de construcŃii şi ipsos de modelat, STAS 545-66;
- hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581-61.
[top]
Succesiunea straturilor
3.1. Finisajul suprafeŃelor de beton cu vopsea Vinarom se realizează în următoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211, sau grund de Aracet DN 25;
- chit de nisip cu aracet, pentru chituirea alveolelor rămase de la turnare;
- glet de netezire din nisip fin cuarŃos 0-0,2 mm sau făină de cuarŃ, sau dolomită, cu Aracet DP 25 (sau glet GIPAC);
- vopea Vinarom diluată, aplicată în două straturi.
3.2. Finisajul cu vopsea decorativă în relief pe beton se realizează în următoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211 sau grund de aracet DP 25;
- chit de nisip fin cuarŃos cu Aracet DP 25 pentru chituirea alveolelor;
- glet de netezire din nisip fin cuarŃos 0-0,2 mm, cu Aracet DP 25 (cu sau fără acest strat);
- vopsea decorativă în relief aplicată în două straturi.
De asemenea, se poate aplica pe beton aceeaşi alcătuire de finisaj, în care primul strat de vopsea decorativă se înlocuieşte
cu două straturi de vopsea Vinarom diluată.
3.3. Finisajul cu vopsea Vinarom a suprafeŃelor de zidărie tencuită sau a suprafeŃelor de beton cu faŃa drişcuită din turnare,
se realizează în următoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211 sau grund de Aracet DP 25;
- glet de netezire din nisip fin cuarŃos 0-0,2 mm, cu Aracet DP 25 sau glet GIPAC (cu sau fără acest strat);
- vopsea Vinarom diluată aplicată în două straturi.
3.4. Finisajul cu vopsea Vinarom pe suprafeŃele de lemn, PAL, PFL se realizează în următoarea ordine:
- grund de îmbibare din ulei de in incolor (sau înlocuitori, conform caiet II pct. 2.2); pe tâmplărie acest grund poate fi aplicat
din fabrică sau pe şantier; pe elemente ca pereŃi despărŃitori, parapete etc. se va aplica pe şantier;
- grund de vopsea Vinarom sau grund V 108-211 sau grund de Aracet DP 25;
- vopsea Vinarom diluată în două straturi.
3.5. Finisajul cu produsele 8208 se realizează în următoarea ordine, în 3 variante:
Varianta I:
- gletuire cu produsul 8208 I, necolorat;
- gletuire cu produsul 8208 II, colorat (la consistenŃa de livrare);
Varianta II
- gletuire cu produsul 8208 I, în două straturi;
- vopsea cu produsul 8208 II, colorat (diluat până la consistenŃa de aplicare), în două straturi;
Varianta III:
- gletuire cu produsul 8208 I;
- vopsire cu produsul 8208 II, colorat (diluat) într-un strat;
- strop cu produsul 8208 II, colorat (la consistenŃa de livrare).
Executarea straturilor de finisaj cu vopsea Vinarom pe beton
3.6. În prelabil se va face, verificarea şi rectificarea eventuală a suprafeŃei de finisat.
SuprafaŃa se curăŃă, înlăturându-se părŃile proeminente cu şpaclul şi eventual cu dalta şi ciocanul, apoi se înlătură părŃile
neaderente prin periere cu peria de paie.
În cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu un mortar de ciment-nisip 0-1 mm
(dozaj 1:3 în volume).
De la executarea reparaŃiilor cu mortar de ciment şi până la aplicarea vopsitoriei propriu-zise se vor lăsa 7 zile pentru uscare.
În cazul alveolelor de la turnare sau al adânciturilor, repararea se face folosind un mortar de ciment cu adaos de Aracet în
proporŃie de 3:1:0,5 (nisip:ciment:Aracet).
Ca liant se va folosi de preferinŃă Aracet DP 25 care este obligatoriu în perioada rece, iar în perioada caldă (peste 20° C) se
poate înlocui şi cu Aracet D 50.
Granulozitatea nisipului se alege în funcŃie de adâncimea reparaŃiei astfel:
- adâncimea 0,5-10 mm nisip cuarŃos 0,2 mm
- adâncimea peste 10 mm nisip cuarŃos 0-3 mm
Mortarul se prepară în găleată prin amestecarea manuală în cantităŃi corespunzătoare unei perioade de lucru de maximum 3
ore.
Mortarul se aplică cu şpaclu şi se netezeşte astfel încât să nu mai prezinte denivelări faŃă de suprafaŃa înconjurătoare.
Fiecare strat al mortarului de reparaŃii cu adaus de aracet, trebuie să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului
următor sau al vopsitoriei propriu-zise.
După terminarea reparaŃiilor, suprafaŃa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să prezinte abateri de la planitate
mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m, conform normativelor P 42-
71 şi C 140-71.
3.7. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea Vinarom sau Aracet DP 25
(strecurate prin sita de 900 ochiuri/cm2) şi un volum egal de apă şi se omogenizează.
Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura
de +15° C şi de o oră la temperatura de +25° C sau mai mare.
3.8. Executarea stratului de glet de netezire se face pe şantier iar în cazul panourilor prefabricate se poate face şi la fabrică.
După executarea reparaŃiilor locale şi grunduire, se aplică un glet de netezire cu următoarea compoziŃie: 3:1:0,5 (în volume)
nisip cuarŃos sub 0,2 mm; Aracet DP 25 : apă. Nisipul cuarŃos se poate înlocui cu dolomită sau făină de cuarŃ.
În cazul aplicării cu pistolul, volumul de apă se poate mări până la de 4 ori (respectiv 2 volume).
Gletul se prepară prin amestecarea manuală, în cantităŃi pentru cca. 8 ore de lucru.
Gletul de dolomită se poate aplica manual sau mecanizat, pe când cel de nisip fin sau făină de cuarŃ numai prin aplicarea
mecanizată, prin stropire cu pistolul şi netezire cu şpaclul de cauciuc sau fierul de glet.
Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaŃia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu.
Gletul strecurat prin sita de 100 ochiuri/cm2 se introduce în recipientul aparatului, pe o înălŃime de cca. 0,7 din aceea a
recipientului.
După închiderea capacului recipientului, etanşat cu garnitură de cauciuc cu ajutorul unor cleme rabatabile, se omogenizează
materialul prin învârtirea agitatorului şi se porneşte compresorul reglând presiunea la
6 atmosfere (la ieşirea din compresor). Se reglează apoi reductorul de presiune de pe capacul vasului de presiune care
conŃine materialul), astfel ca manometrul montat pe capac să arate o presiune de 3-5 atmosfere. La pistol se reglează cu
reductorul respectiv o presiune de 4-5 atmosfere citită pe manometrul aferent. Stropirea suprafeŃei se face, după verificarea
prealabilă a jetului, începând din extremitatea stângă de sus. Pistolul se poartă în sens spiralat sau în serpentină, în rânduri
paralele, astfel ca să se acopere uniform suprafaŃa. Stropirea se întrerupe la fiecare 1-2 m2 şi se netezeşte cu şpaclul de
cauciuc sau cu fierul de glet. Pe suprafeŃele învecinate: tâmplărie, placaj ceramic etc. se aplică plăci PFL sau carton pentru a
evita stropirea cu jetul de la pistol. La terminarea sau întreruperea lucrului, înainte de a deschide capacul recipientului, se
închide ventilul şi se elimină toată suprapresiunea prin deschiderea supapei de siguranŃă de pe capac. În caz contrar, se pot
produce accidente. În cazul întreruperilor de lucru, pistolul se scufundă într-o găleată cu apă, pentru a nu se usca vopseaua
din duză. La terminarea zilei de lucru se încarcă vasul de presiune cu apă şi prin stropiri repetate se spală toată instalaŃi la
interior şi exterior.
3.9. Pentru aplicarea manuală a gletului de nisip fin şi Aracet se va folosi fierul de glet cu lamă de oŃel flexibilă de 0,4-0,5 mm
grosime. Aplicarea se face pe suprafeŃe succesive de cca. 1 m2, prin întinderea şi îndesarea materialului pe stratul suport în
grosime de 1 mm (corespunzător consumului de 1200-1400 g/m2). Stratul de glet se lasă să se usuce minimum 16 ore
înainte de vopsire.
3.10. Executarea gletului de netezire cu pastă de ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac) se face după aplicarea şi uscarea grundului
şi chitului, în mod similar cu la aplicarea gletului de nisip fin (pct. 3.6 şi 3.7).
Prepararea pastei se face cu următoarea compoziŃie: ipsos : Aracet DP 25 : întârzietor de priză (clei de oase) + plastifiant
(Disan) : apă, în proporŃie volumetrică 6:1:0,25:2-4 (până la consistenŃa de lucru). Amestecul de întârzietor de priză şi
plastifiant se face în proporŃie de 19:1. SoluŃia de clei se prepară ca la pct. 3.4. Caietul III, iar soluŃia Disan se prepară în apă
în concentraŃie 20%. Gletul se aplică manual sau mecanizat în mod similar ca la gletul de nisip fin şi Aracet cu instalaŃia de
aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu descrisă la pct. 3.6-3.9.
3.11. După executarea gletului se aplică vopseaua Vinarom.
Vopsitoria cu Vinarom se realizează pe şantier, aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în proporŃie de 4:1
(volumetric).
Vopseaua se poate aplica manual sau mecanizat.
Înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş,
pentru a împiedica formarea de pojghiŃe şi evacuarea apei din emulsie. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine
omogenizată în prealabil.
Executarea manuală a vopsitoriei se realizează cu aparatul de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu, fabricat de
Întreprinderea 6 Martie Timişoara, cu duza de O 1 mm, alimentat din vasul de presiune de 50 l, folosind tehnologia arătată la
pct. 3.8.
Executarea finisajului cu vopsea decorativă în relief
3.12. Aplicarea vopselei decorative în relief se face mecanizat prin stropire cu pistolul instalaŃiei de aplicat tencuiala stropită
şi masă de şpaclu, după tehnologia arătată la pct. 3.8.
Vopseaua decorativă în relief poate fi diluată, pentru aplicare, cu apă, până la o cantitate de maximum 5%.
Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe zidărie tencuită sau pe beton cu faŃa drişcuită
3.13. Pe aceste suprafeŃe vopsitoria cu Vinarom se execută la 30 de zile de la terminarea tencuielii sau turnarea betonului.
Succesiunea straturilor este cea indicată la pct. 3.3. Tehnologia de lucru pentru aplicarea grundului, gletului şi vopselei este
cea indicată la pct. 3.7-3.9 şi 3.11.
Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe suprafeŃe de lemn, PAL, PFL
3.14. Pe aceste suprafeŃe, vopsitoria cu Vinarom se execută în succesiunea straturilor indicată la pct. 3.4. Grundul de
îmbinare şi grundul Vinarom se alocă manual cu pensula (după ce în prealabil pe elemente din FL s-a înlăturat luciul prin
şlefuire cu hârtie de şlefuit). Stratul de vopsea Vinarom se aplică manual sau mecanizat conf. tehnologiei de la pct. 3.11.
Executarea finisajului cu produsul 8208
3.15. Executarea stratului 1 şi 2 de finisaj cu produsul 8208 L se face prin aplicarea mecanizată cu maşina de proiectat pasta
cu pompă elicoidală. Agregatul constă dintr-o pompă cu şnec îmbrăcată în cauciuc neoprenic, care preia materialul dintr-un
rezervor de deasupra şi îl împinge prin furtun la tija de stropire. Capacitatea rezervorului este de cca. 150 l, iar pentru
alimentare uşoară rezervorul este prevăzut cu un dispozitiv de golire a sacilor cu vopsea 8208.
După ce se introduce materialul în rezervor şi apa de completare, se omogenizează cu amestecătorul pneumatic. Pentru
punerea aparatului în funcŃiune se porneşte compresorul. În momentul când acesta atinge presiunea de 8 atm. se cuplează
aparatul şi se reglează debitele la tija de stropire pentru obŃinerea unui raport optim de material/aer. FuncŃionarea pompei se
întrerupe automat în momentul când maneta de la tija de stropire nu este presată. În modul acesta operatorul care
proiectează materialul poate dirija de la locul de lucru oprirea sau pornirea pompei. Se aplică materialul la toate încăperile
unui etaj.
Imediat după aplicarea materialului, în primele camere se începe operaŃia de netezire şi îndepărtare a excesului de material.
În continuare se execută operaŃiile de corectare în urma şpacluitorilor. Aceasta constă din aranjarea racordărilor la tocurile
uşilor şi ferestrelor, precum şi între tavan şi pereŃi.
Excesul de material acumulat în colŃuri se netezeşte cu o pensulă udă cu apă şi cu şpaclul de 20 cm.
Gletuitorii lucrează cu şpaclul de 100 cm, netezind întâi tavanul şi după aceea pereŃii.
Pentru porŃiuni de perete mai mici de 1 m se foloseşte şpaclul de 60 cm şi 20 cm.
Excesul de material luat de şpaclu se refoloseşte prin introducere în vasul de alimentare al pompei.
La îndepărtarea excesului de material de pe tavane, la primul strat şpaclul se va deplasa în direcŃie paralelă cu peretele
exterior al încăperii, iar al doilea strat pe o direcŃie perpendiculară pe prima.
ConsistenŃa materialului aplicat trebuie să fie de 12 cm la conul etalon, care se obŃine prin adaus de apă, dacă consistenŃa a
devenit mai mare prin adausul de material recuperat de pe pereŃi.
3.16. Executarea stratului de finisaj cu produsul 8208 II se poate face la consistenŃa de livrare (12 cm pe conul etalon) sub
formă de glet sau sub formă de strop. În cazul aplicării sub formă glet se procedează ca la pct. 3.15. În cazul aplicării sub
formă de strop se reduce proporŃia de aer pentru a se ajunge la o stropire discontinuă a materialului.
În cazul când straturile 1 şi 2 se realizează cu produsul 8208 I, stratul final se realizează cu produsul 8208 II diluat cu apă,
până la o consistenŃă corespunzătoare aplicării cu pensula sau bidineaua.
Acest strat se mai poate aplica mecanizat cu pistolul pulverizator de vopsit, alimentat din vasul de presiune al instalaŃiei de
aplicat tencuiala stropită şi mase de şpaclu. Cu acest aparat se poate realiza şi aplicarea produsului 8208 II, sub formă de
strop.
Executarea manuală a finisajului 8208
3.17. Pentru realizarea manuală a gletului se va folosi drişca metalică cu lamă de oŃel flexibilă de 0,4...0,5 mm grosime.
Aplicarea se face pe suprafeŃe succesive de circa 1 m2 descriind cu drişca o serpentină orizontală, mişcarea care se repetă
la fiecare zonă ce se finisează. Modul de lucru pentru netezire este cel descris la pct. 3.15.
Executarea manuală a vopsitoriei propriu-zise se realizează cu bidineaua sau cu pensula lată.
[top]
CAIETUL VI: VOPSITORII CU VOPSELE PE BAZĂ DE ACETAT DE POLIVINIL, NUANłATE PE

ŞANTIER
1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la finisarea pereŃilor tencuiŃi sau a pereŃilor de beton, cu vopsele din dispersie de
acetat de polivinil, nuanŃate pe şantier prin amestecare de vopsea albă (simbol 8208), cu paste colorate (simbol 8200), care
pot înlocui vopselele Vinarom, din dispersie de acetat de polivinil nuanŃate din fabrică.
Vopselele nuanŃate pe şantier, sunt destinate a se aplica în mediu exterior, putând însă fi folosite şi la interior.
Prin posibilitatea nuanŃării pe şantier se poate obŃine exact nuanŃa dorită, în special în cazul unor lucrări de reparaŃii.
[top]
2. MATERIALE
Materiale principale:
- Vopsea albă simbol 8208, conform caietului de sarcini nr. 2 elaborat de Centrul de Cercetări pentru Proiectări Anticorosive
de Lacuri şi Vopsele – CCPALV;
- Paste concentrate de nuanŃare simbol 8200, conform caietului de sarcini nr.1, elaborat de CCPALV.
Se produc următoarele tipuri de paste concentrate de nuanŃare: roşu nr. 25; roşu nr. 252; portocaliu nr. 35; galben nr. 45;
galben nr. 48; galben nr. 482; galben nr. 49; verde nr. 54; verde nr. 54/1 albastru nr. 65; albastru nr. 652; ocru nr.71; negru
nr. 90.
Materiale auxiliare:
- Apă; STAS 790-1973;
- Aracet DP 25 şi D 50, STAS 70-58-73;
- Nisip cuarŃos de Văleni şi Crivineni pentru fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS 3844-73;
- Făină de cuarŃ pentru turnătorie, STAS 6737-75;
- Ciment Pz 400, STAS 1500-67;
- Dolomită; STAS 6284-60.
[top]
3.1. Finisajul cu vopsele nuanŃate pe şantier se realizează pe suprafeŃe tencuite astfel:
- grund de vopsea nuanŃată diluată cu apă în proporŃie 1:2 (în volume);
- vopsea nuanŃată diluată cu apă în proporŃie 1:1 (în volume);
- vopsea nuanŃată la consistenŃa de livrare din fabrică.
Finisajul cu vopsele nuanŃate pe şantier aplicate pe suprafeŃe de beton se realizează în următoarea alcătuire:
- grund de Aracet DP 25 diluat cu apă în proporŃie 1:1 (volumetric);
- glet de nisip (Dolomită) şi Aracet DP 25;
- vopsea nuanŃată pe şantier diluată cu apă în proporŃie 4:1 (volumetric).
În funcŃie de nuanŃa dorită, în cazul vopselelor nuanŃate pe şantier se amestecă 0...10 părŃi (în volume) de pastă simbol 8200
de culoare dorită la 100 părŃi de vopsea de culoare albă (simbol 8202).
Executarea straturilor
3.2. Pregătirea stratului suport, înainte de executarea vopsitoriei, se recomandă a se face în cazul panourilor prefabricate din
beton greu.
SuprafaŃa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiŃiile de planitate şi netezire prevăzute în:
˝Normativului pentru executarea construcŃiilor din panouri mari˝, P42-71. Pe şantier se va face o revizuirea şi rectificare a
suprafeŃelor, conform Caietului V, pct. 3.6.
3.3. După terminarea rectificărilor suprafaŃa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să prezinte abateri de la
planitate mai mare de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m.
3.4. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de Aracet DP 25 (strecurat prin sita 900
ochiuri/cm2) şi un volum de apă şi se omogenizează.
Grundul se aplică cu bidineaua sau cu pensula lată.
Timpul de uscare este de mininum 2 ore la temperatura de +15° C şi de o oră la temperatura de +25° C sau mai mare.
3.5. Aplicarea gletului de netezire se execută pe şantier, iar în cazul panourilor prefabricate se recomandă să se facă la
fabrică.
Pentru suprafeŃele de beton care urmează să fie finisate cu vopsea nuanŃată pe şantier se aplică un strat de glet de netezire
cu următoarea compoziŃie: nisip fin de Văleni sub 0,2 mm (sau Dolomită sau făină de cuarŃ): Aracet DP 25 şi apă, în
proporŃie volumetrică 3:1:0,5. În cazul aplicării cu pistolul, cantitatea de apă se poate mări până la de 4 ori (respectiv două
volume).
Gletul se prepară prin amestecare manuală în cantităŃi pentru circa 8 ore de lucru.
Gletul de Dolomită se poate aplica manual sau mecanizat, pe când cel cu nisip fin sau făină de cuarŃ numai prin aplicare
mecanizată, prin stropire cu pistolul şi netezire cu şpaclu de cauciuc.
3.6. Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaŃia de aplicat tencuiala stropită şi masă de şpaclu.
Aplicarea manuală se face cu drişca metalică cu lamă de oŃel flexibilă de 0,4...0,5 mm grosime.
Aplicarea gletului se face pe suprafeŃe succesive de circa 1 m2, până la completarea unui rând vertical şi după aceea se
continuă cu rândurile următoare, până la acoperirea întregului perete.
Gletul se aplică în grosime de 1 mm. Stratul de glet se lasă să se usuce 16 ore înainte de aplicarea grundului pentru vopsire.
Tehnologia de lucru pentru aplicarea mecanizată şi manuală a gletului este similară cu cea indicată în Caietul V.
3.7. Aplicarea straturilor de vopsea se poate face manual sau mecanizat, cu excepŃia grundului de la pct. 3.4 care se aplică
obligatoriu manual. Înainte de executarea vopsitoriei se pregăteşte amestecul de vopsea simbol 8202 şi pastă simbol 8200,
de culoarea indicată în proiect şi se strecoară prin sita de 900 ochiuri/cm2. Orientativ se recomandă concentraŃiile de 0...10
părŃi pastă simbol 8200 la 100 părŃi vopsea simbol 8202, care se aplică pe porŃiuni mici din suprafaŃa de vopsit; după
uscarea probelor martor de nuanŃă, se va alege proporŃia cu care se va executa întreaga suprafaŃă. După alegerea nuanŃei
dorite, se pregăteşte cu proporŃia respectivă o cantitate mai mare (un butoi), din care se ia după aceea şi se prepară diluŃiile
pentru diferitele straturi aşa cum s-a arătat la pct. 3.1.
Executarea manuală a vopsitoriei se realizează cu bidineaua sau cu pensula lată.
Executarea mecanizată a vopsitoriei se realizează cu instalaŃia de aplicat vopsele compusă din compresor şi pistol de stropit
sau cu instalaŃia de aplicat tencuieli stropite şi masă de şpaclu cu duză de O 1 mm folosind tehnologia arătată în caietul 5.
Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea atât în cazul aplicării manuale cât şi în cazul aplicării mecanizate
este de o oră în lunile calde iulie-august; în perioadele reci se va prelungi timpul până la 3 ore, la temperatura minimă de
aplicare de 15° C.
În cazul vopsitoriilor nuanŃate pe şantier aplicate mecanizat, la terminarea lucrului se va avea grijă să se scurgă restul de
vopsea din vas, să se înlocuiască cu apă şi să se proiecteze prin pistol până la spălarea completă de vopsea din instalaŃie.
Atât la aplicarea manuală cât şi la cea mecanizată, la terminarea lucrului sau la orice întrerupere mai mare de o oră, se vor
spăla sculele şi utilajele folosite.
ANEXA
SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE
1. Pentru executare manuală a lucrărilor
Site fine (900 ochiuri/cm2)

GăleŃi din tablă zincată
Vase portative de inventar pentru Ńinut materialele la locul de lucru (din tablă zincată de capacitate 0,5...3 litri)
Pensule de diferite mărimi din păr de porc, late şi rotunde, de liniat, tufăr din păr de veveriŃă sau bursuc pentru netezit
Perii din păr de porc sau fire sintetice, cu coadă lungă, pentru şters praful după şlefuire
Bidinele rotunde sau dreptunghiulare
Lampă de benzină
Perii de sârmă
Răzătoare pentru rugină
Daltă
Şpaclu metalic
Şpaclu de cauciuc
Cleşte de cuie
Ciocan
Cancioc
Drişcă de lemn şi metalică
Aparat cu perie cilindrică şi manivelă pentru calcio-vecchio
Metru de buzunar
Scară dublă
Riglă de lemn, flexibilă şi uşoară, pentru liniatură
Schele demontabile, metalice sau de lemn
Schelă nacelă
Capre de lemn pentru vopsirea elementelor de tâmplărie detaşabile
Sfoară (10 m)
Butoaie de 100 kg din tablă zincată sau din lemn
2. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor
Pentru vopsirea mecanizată mai sunt necesare, în afară de sculele şi dispozitivele enumerate la pct. 1, următoarele:
Aparat de zugrăvit tip Calimax

Aparat de zugrăvit electric tip AEZ-1 sau AEZ-2
InstalaŃie de aplicat mecanizat vopsele de ulei, alchidal, polilac, nitroceluloză, compusă din compresor şi pistol
pulverizator produs de Întrep. ˝6 Martie Timişoara˝
Aparat electromagnetic pentru vopsit (fără compresor) producător UCECOM, coop. Electrobobinajul – Bucureşti
Aparat de aplicat tencuieli, stropite şi mase de şpaclu cu transport pneumatic al materialului, producător Întrep. ˝6
Martie˝ - Timişoara
Aparat de aplicat tencuieli stropite şi mase de şpaclu cu pompă elicoidală pentru transportul materialului, producător
Întrep. ˝6 artie˝ - Timişoara
Lista de utilaje este exemplificativă, nu limitativă, putând fi folosite şi alte tipuri de funcŃiuni identice.
[top]
CAIETUL VII: PREPARAREA ŞI APLICAREA PASTEI GIPAC
1.1. Prin prezentul caiet se stabilesc modul de preparare a pastei GIPAC şi tehnologia de aplicarea ei pe betonul proaspăt în
fabrici de prefabricate, pe linia tehnologică de formare a panourilor mari de beton, cât şi aplicarea pe suprafeŃe netede de
beton şi beton celular autoclavizat pe şantier.
1.2. Pasta GIPAC înlocuieşte mortarele pentru executarea tencuielilor tradiŃionale cu straturi multiple, la finisarea
suprafeŃelor netede de beton celular autoclavizat din interiorul construcŃiilor civile şi industriale.
1.3. În încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 65%, pasta GIPAC se aplică pe pereŃi şi tavane, constituind stratul suport
pentru zugrăveli şi tapete sau ca finisaj definitiv sub formă de strop, cu pasta colorată în masă.
În încăperi cu umiditate relativă a aerului peste 65%, pasta GIPAC aplicată pe pereŃi şi tavane constituie stratul suport pentru
zugrăveli cu humă, vopsea de ulei sau vinarom.
1.4. Pasta GIPAC face obiectul invenŃiei unui colectiv din INCERC, brevetată cu dosar OSIM nr. 777/1969.
[top]
2. MATERIALE, SCULE ŞI DISPOZITIVE
2.1. La prepararea pastei GIPAC se vor folosi următoarele materiale:
- ipsos de construcŃii, conform STAS 545/1-75;
- Aracet D50 sau DP25, conform STAS 7058-73;
- clei de oase, conform STAS 88-78;
- plastifiant DISAN, conform STAS 8625-70, produs de Fabrica de Celuloză şi Hîrtie – Zărneşti;
- apă, conform STAS 790-73.
2.2. La prepararea şi aplicarea pastei GIPAC se vor utiliza sculele şi dispozitivele prevăzute în anexa la normativ, la care se
adaugă următoarele:
- mistrie;
- fier de glet cu lamă de grosime 0,5 mm şi de 0,60 m lungime;
- tărgi de lemn căptuşite cu tablă zincată pentru preparat pasta;
- sapă cu ochiuri pentru amestecat pasta;
- sită cu ochiuri O 1 mm pentru strecurat pasta;
- butoaie din material plastic de 50 l.
2.3. Consumul de materiale, manoperă şi utilaj pe m2 de suprafaŃă finisată se dă orientativ în anexa 1.
[top]
3. PREPARAREA PASTEI GIPAC
3.1. Pasta GIPAC se va prepara după următoarea reŃetă, exprimată în părŃi de volum:
1 parte întârzietor de priză plus plastifiant;

4 părŃi Aracet D50 sau DP25;
23-24 părŃi ipsos de construcŃii;
apă, până la obŃinerea consistenŃei de lucru a pastei.
3.2. Amestecul de întârzietor de priză plus plastifiant se realizează din o parte plastifiant Disan şi 19 părŃi întârzietor de priză.
3.3. Întârzietorul de priză sub formă de soluŃie se va prepara din clei de oase granular. Cantitatea de clei respectivă
amestecată cu apă în proporŃie 1:4 părŃi, în greutate, se va lăsa să se înmoaie timp de 24 ore, apoi vasul în care s-a dizolvat
cleiul se va pune în alt vas cu apă care se află deasupra unei surse de căldură. Se va amesteca conŃinutul şi eventual se va
mai adăuga apă, până la obŃinerea unei soluŃii cu densitate de 1,051, la temperatura de +24° C.
3.4. SoluŃia de întârzietor de priză plus plastifiant, realizată conform pct. 3.2., se va adăuga în butoiul de Aracet în proporŃie
de o parte soluŃie la patru părŃi Aracet şi se va amesteca puternic.
3.5. În cazul când amestecul nu se va utiliza imediat, pentru o bună conservare, se va adăuga şi 0,04 părŃi cristale de fenol
la o parte soluŃie de întârzietor de priză plus plastifiant.
3.6. Amestecul de soluŃie de plastifiant plus întârzietor de priză şi Aracet constituie componenta lichidă a pastei GIPAC, care
se va prepara în laboratorul de trust sau întreprindere şi se va livra şantierelor la bidon.
Pe şantier sau în fabrică de prefabricate se va adăuga ipsosul respectiv şi apă până la obŃinerea consistenŃei de lucru.
3.7. Depozitarea componentei lichide a pastei GIPAC se va face în butoaie de polietilenă, în încăperi închise, la temperatură
de peste +5° C.
3.8. Pasta GIPAC se va prepara pe şantier manual, într-o targă foarte curată; la fabrică se va prepara într-un malaxor de
mică capacitate, aşezat pe linia tehnologică de realizare a panourilor mari.
3.9. În cazul când pasta GIPAC se aplică colorată în masă, cantitatea corespunzătoare de oxid se va adăuga componentei
lichide la prepararea acesteia.
3.10. Cantiatea de pastă ce se va prepara odată va fi corespunzătoare acoperirii unui front de lucru ce se poate realiza în
maximum 6 ore, timp în care pasta îşi păstrează consistenŃa de lucru.
3.11. Înainte de aplicare, pasta bine omogenizată se va trece printr-o sită cu ochiuri de O 1 mm.
[top]
4. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL PROASPĂT ÎN FABRICI DE PREFABRICATE
4.1. Aplicarea din fabrică pe panouri mari prefabricate a pastei GIPAC se poate realiza în tehnologia de formare a panourilor
cu faŃa interioară la suprafaŃa cofrajului.
4.2. FaŃa exterioră a panourilor, ce se află la fundul cofrajului, se finisează de obicei cu betoane aparente decorative
realizate prin pozarea pe fundul cofrajului a unui strat de pietriş sau piatră spartă, prin pozarea pe fundul cofrajului a
covorului de marmoroc, sau plăci ceramice, plăci de sticlă colorată etc. peste care se toarnă un strat de mortar, apoi betonul
respectiv.
4.3. După turnarea ultimului strat de beton de consistenŃă vârtoasă şi drişcuirea fină a suprafeŃei, se va aplica cu canciocul
pe suprafaŃa betonului pasta GIPAC de consistenŃă fluidă şi se va întinde cu fierul de glet în strat foarte subŃire.
Imediat ce se va aplica cel de al doilea strat, având grijă să se insiste cu fierul de glet cu suprafaŃa realizată să fie perfect
netedă.
Pasta GIPAC nu se va aplica până la marginea cofrajului, lăsându-se o bandă de circa 10 cm, ce urmează a se finisa pe
şantier, după terminarea operaŃiei de montaj.
4.4. Panourile pentru pereŃi despărŃitori se vor finisa pe o faŃă pe betonul proaspăt, iar pe cealaltă faŃă pe betonul întărit după
tehnologia de la cap. 5. Finisarea pe betonul întărit se va face după decofrare, în fabrică sau pe şantier, odată cu finisarea
benzilor ce mărginesc rostul de îmbinare între elementele prefabricate.
4.5. După finisarea panoului de beton proaspăt în fabrică, se va acoperi cofrajul cu capacul respectiv şi se va începe
tratamentul termic pentru întărirea betonului.
4.6. Înainte de depozitare, panourile finisate vor fi prerecepŃionate intern sub aspectul calităŃii execuŃiei finisajului.
Eventualele porŃiuni degradate vor fi refăcute.
4.7. Panourile nu se vor depozita la exterior sau interior în locuri cu o temperatură mai mică de +5° C, decât după o perioadă
de minimum 5 zile de la confecŃionarea lor.
4.9. În cazul când panourile se depozitează în aer liber, faŃa interioară, finisată cu pastă GIPAC, se va proteja împotriva
intemperiilor cu folii de polietilenă.
4.10. Transportul panourilor finisate trebuie efectuat cu mijloace de transport (trailere) special amenajate, prevăzute cu
suspensii, roŃi cu pneuri şi rastele cu dispozitive care să împiedice balansul panourilor şi să asigure protejarea panourilor cu
manşoane de pâslă sau de cauciuc în punctele de sprijin.
[top]
5. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL ÎNTĂRIT PE ŞANTIER
5.1. Aplicarea pastei GIPAC la şantier se va face pe suprafeŃe netede de beton întărit din panouri mari prefabricate,
diafragme de beton turnat în cofraje metalice, pereŃi de beton realizaŃi cu cofraje glisante şi pereŃi despărŃitori din fâşii de
beton celular autoclavizat.
5.2. Finisarea pereŃilor şi tavanelor va începe după ce au fost executate următoarele lucrări:
- închiderea rosturilor dintre elementele prefabricate, cu mortar de ciment;
- repararea cu mortar de ciment a porŃiunilor de beton degradate, astfel încât să se obŃină o suprafaŃă netedă, cu abateri de
la planitate sub 5 mm, măsurat sub dreptarul de 1,5 m lungime;
- închiderea şanŃurilor din beton rezultate de la montarea instalaŃiilor;
- raderea bavurilor de mortar rezultate de la lucrările de închiderea rosturilor, repararea porŃiunilor degradate etc.
- montarea tâmplăriei şi a geamurilor;
- turnarea şapei pentru montarea pardoselilor;
- asigurarea unei temperaturi în încăperi unde se vor executa lucrări de finisaj cu pasta GIPAC de peste +5° C.
5.3. Înainte de aplicarea propriu-zisă a pastei de finisaj se vor executa următoarele operaŃiuni:
- frecarea cu peria de paie sau de sârmă a suprafeŃei de beton pentru înlăturarea prafului de ciment şi urmelor de mortar
rezultate de la reparaŃii;
- aplicarea cu bidineaua sau cu pistolul pulverizator a unei amorse de Aracet: apă, în proporŃie de 1:4.
5.4. Pasta GIPAC se va aplica într-un singur strat când pe suprafaŃa respectivă se aplică ulterior tapete, acest strat fiind
necesar pentru astuparea alveolelor existente în beton, cât şi pentru obŃinerea unei suprafeŃe perfect plane.
În cazul când pasta GIPAC constituie şi finisajul definitiv se va aplica al doilea strat colorat în masă. Când pasta GIPAC
urmează a fi finisată cu humă, Vinarom sau vopsea de ulei, aceasta se va aplica în două straturi succesive. Grosimea totală
a pastei nu va depăşi 1 mm.
5.5. Dacă pe suprafaŃa betonului există goluri cu adâncimi de peste 5 mm, acoperirea lor se va face în straturi succesive ce
nu vor depăşi grosimea de 2 mm. Acest lucru este valabil şi pentru pereŃii realizaŃi din fâşii b.c.a., care prezintă abateri de la
planitate mai mari de 5 mm.
5.6. În funcŃie de amploarea lucrărilor, aplicarea pastei GIPAC se va face manual, cu fierul de glet, sau mecanizat, cu
aparatul de aplicat tencuială stropită, dotat cu pistol pulverizator cu duze de diferite mărimi.
5.7. Primul strat de pastă se va aplica după 1...2 ore de la executarea amorsei, (pct. 6.3) şi se va netezi cu fierul de glet, care
va fi mânuit cu putere pentru închiderea alveolelor existente în beton şi a unor eventale denivelări. SuprafeŃele fără denivelări
şi alveole pot rămâne neacoperite complet cu pastă, în urma aplicării primului strat.
5.8. În cazul când pasta se aplică în două straturi, nu este necesară revenirea cu fierul de glet peste suprafaŃa acoperită
pentru eliminarea urmelor uşoare lăsate de fierul de glet, urme ce dispar la aplicarea celui de al doila strat.
5.9. Stratul al doilea de pastă, având consistenŃa mai fluidă, se va aplica după ce primul strat de pastă s-a zvântat (nu este
absolut necesară uscarea lui).
Aplicarea celui de al doilea strat de pastă se poate face:
- cu fierul de glet în strat foarte subŃire (0,1...0,2 mm), revenind cu fierul de glet pe suprafaŃa acoperită, ca să nu rămână
urme;
- cu pistolul pulverizator al aparatului de aplicat tencuieli stropite, finisajul rezultat fiind sub formă de strop, cu pastă colorată
în masă sau peste care se aplică zugrăveli cu humă. Ca strat suport pentru vopsitorii, pasta aplicată cu pistolul pulverizator
se netezeşte cu fierul de glet.
[top]
6. CONTROLUL ŞI RECEPłIA LUCRĂRILOR
6.1. Controlul în timpul execuŃiei se va face de către executant prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi de
către beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezentele instrucŃiuni tehnice.
6.2. Pe parcursul executării lucrărilor de aplicare a pastei GIPAC, se va verifica în mod special:
- îndeplinirea condiŃiilor de calitate a pregătirii suprafeŃelor suport, consemnându-se aceasta în procese-verbale de lucrări
ascunse;
- calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaŃie respective;
- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziŃiilor de şantier;
- corectitudinea execuŃiei lucrărilor în conformitate cu cele înscrise în prezentele instrucŃiuni tehnice.
6.3. SuprafaŃa finisată cu pastă GIPAC nu trebuie să prezinte desprinderi, cute, băşici, scurgeri, crăpături sau fisuri, urme de
la fierul de glet etc.
6.4. Se va controla rezistenŃa stratului de pastă, care trebuie să fie aderent la suprafaŃa suport; la ciocănirea uşoară cu un
ciocan de lemn, în mai multe puncte, trebuie să rezulte un sunet plin.
6.6. RecepŃia lucrărilor se va face numai după uscarea completă a straturilor de pastă.
ANEXA 1
CONSUMUL ORIENTATIV DE MATERIALE, MANOPERĂ ŞI UTILAJ PE m2 DE SUPRAFAłĂ

FINISATĂ
a) Finisarea manuală cu pastă GIPAC aplicată într-un strat
1. Materiale
Aracet D50 sau DP25 0,06 kg/m2
Ipsos de construcŃii 0,38 kg/m2
Plastifiant Disan 0,008 kg/m2
Întârzietor de priză 0,0162 kg/m2
(clei de oase)
Apă 0,001 m3/m2
2. Manoperă
Ipsosar categ.6 ..0,25 ore/m2
Ipsosar categ.3 ...0,10 ore/m2
b) Finisarea manuală cu pastă GIPAC aplicată în două straturi
1. Materiale
Întârzietor de priză 0,0323 kg/m2
(clei de oase)
Apă 0,001 kg/m2
2. Manoperă
Ipsosar categ.6 ..0,25 ore/m2
c) Finisarea mecanizată cu pastă GIPAC aplicată în două straturi
1. Materiale
Apă 0,001 m3/m2
2. Manoperă
Zugrav categ.6 ...0,10 ore/m2
Zugrav categ.4 ...0,13 ore/m2
3. Utilaje
InstalaŃia de aplicat tencuială stropită, masă de

şpaclu şi glet prod. Întrep. ˝6 Martie – Timişoara˝ 0,028 ore/m2
d) Finisarea în fabrică a panourilor mari prefabricate cu pasta GIPAC aplicată în două straturi pe betonul proaspăt
1. Materiale
SoluŃie de întârzietor de priză plastifiant 0,026 kg/m2
Apă 0,003 m3/m2
2. Manoperă
[top]
CAIETUL VIII: VOPSITORII PERMEABILE LA VAPORI, PENTRU AZBOCIMENT PRESAT
1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la protecŃia şi finisarea azbocimentului presat (sub formă de plăci plane, ca de
exemplu panourile de azbopan, sau sub formă de plăci ondulate), cu vopsele acrilice rezistente la alcaliile azbocimentului şi
permeabile la vapori.
Vopsele rezistente la alcalii şi permeabile la vapori sunt destinate a se aplica în mediul exterior, putând fi folosite şi la
interior.
[top]
2. MATERIALE
2.1. Materiale principale:
- Vopsea gri deschis 8352 (se utilizează ca grund)
- Vopsea albă 8352 (se poate utiliza şi ca grund)
- Vopsea roşu oxid 8352-2
- Vopsea roşu oxid 8352-6
- Vopsea verde 8352-2
- Vopsea verde 8352-6
- Vopsea galbenă 8352-6
- Vopsea albastră 8352-2
- Vopsea galben-deschis 8352
- Vopsea galben mijlociu 8352
- Vopsea albastră 8352
- Vopsea verde 8353
- Vopsea Vinarom conform STAS 7359-73
2.2. Materiale auxiliare:
- Apă, conform STAS 790-73
[top]
3.1. Finisajul cu vopsele rezistente la alcalii, pe suprafeŃe de azbociment presat, se poate realiza în următoarele alcătuiri:
- grund: grund vinil acrilic 8352 sau grund acrilic alb 8352 (pentru vopseaua albă), în două straturi, diluŃie cu apă, 4 : 1 în
volume;
- vopsea acrilică, simbol 8352 sau 8353, în două straturi, diluŃie cu apă 4 : 1, în volume, sau vopsea Vinarom, în două
straturi, diluŃie cu apă 4 : 1, în volume.
Aceste alcătuiri de vopsitorii pot fi aplicate pe azbociment atât la exterior cât şi la interior, cu menŃiunea ca în cazul
încăperilor cu umiditate peste 65%, la exterior să se folosească grundul acrilic cu vopseaua acrilică.
Executarea straturilor
3.2. Plăcile de azbociment trebuie să fie montate cu faŃa plană de la presare spre exterior. În cazul când unele plăci apar cu
feŃe neregulate la exterior, se va aplica un strat de grund suplimentar faŃă de alcătuirea indicată la pct. 3.1.
3.3 Pentru prepararea grundului se introduc, în vasul de pregătire, 4 volume de vopsea gri simbol 8352 sau vopsea albă
simbol 8352 (structurată prin sita de 900 ochiuri pe cm2), un volum de apă şi se omogenizează.
Grundul se aplică cu bidineaua sau cu pensula lată.
Timpul de uscare între straturi este de minimum 2 ore la temperatura de +15° C şi de 1 oră la temperatura de 25° C sau mai
mare.
3.4. Pentru prepararea straturilor de vopsea se introduce, în vasul de pregătire, 4 volume de vopsea (strecurată prin sita de
900 ochiuri pe cm2), un volum de apă şi se omogenizează.
Vopseaua se poate aplica manual, cu bidineaua sau cu pensula lată, sau mecanizat.
Executarea mecanizată a vopsitoriei se realizează cu instalaŃia de aplicat vopsele, compusă din compresor şi pistol de stropit
sau cu instalaŃia de aplicat tencuieli stropite şi masă de şpaclu, folosind tehnologia arătată în caietul V.
Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea şi între stratul de grund şi vopsea, atât în cazul aplicării manuale cât
şi în cazul aplicării mecanizate, este de 1 oră în perioadele calde (peste +20° C); în perioadele reci (la temperatura minimă
de aplicare de +15° C), se va prelungi timpul până la 3 ore.
Atât la aplicarea manuală cât şi la cea mecanizată, la terminarea lucrului sau la orice întrerupere mai mare de 1 oră, se vor
spăla cu apă sculele şi utilajele folosite.
[top]
CAIETUL IX: PREPARAREA CENTRALIZATĂ A PASTELOR DE FINISAJ ŞI APLICAREA LOR PE

SUPRAFEłE NETEDE DE BETON ŞI B.C.A.
1.1. Prezentele prescripŃii tehnice stabilesc modul de preparare a pastelor de finisaj pentru interior şi exterior, în staŃii
centralizate de întreprindere precum şi tehnologia de aplicare a lor pe şantier.
1.2. Pastele respective se aplică pe suprafeŃele netede de beton ale diafragmelor de beton realizate pe şantier în cofraje
plane, pe pereŃii realizaŃi din fâşii de b.c.a., precum şi a panourilor mari prefabricate, în cazul când acestea nu sunt finisate
din fabrică.
1.3. Pastele de exterior constituie finisajul definitiv. Pasta de interior poate rămâne ca atare atunci când este colorată în
masă sau serveşte ca strat suport pentru zugrăveli, tapete etc.
[top]
2. MATERIALE, SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE
2.1. La prepararea pastelor de finisaj se vor utiliza următoarele materiale:
- nisip fin Ø 0-0,5 mm folosit la fabricarea teracotei, conform STAS 1667-76;
-nisip fin Ø 0-1 mm, conform STAS 1667-76
- praf de cretă, conform STAS 2706-79;
- filer de calcar, conform STAS 539-79;
- var hidratat, conform STAS 9201-78;
- Aracet D 50, conform STAS 7058-80;
- carboximetilceluloza, conform NID 4702-71;
- Romsil, conform Caiet de sarcini elaborat de Combinatul Chimic Rm. Vâlcea.
- apă, conform STAS 790-73;
- praf marmură O 0-1 mm, rezultat ca deşeu la tăierea marmurei;
- emulsie acrilică sau Aracet D50, conform STAS 7058-80;
- ciment alb, conform STAS 7055-71.
2.2. StaŃia de preparare cuprinde următoarele utilaje şi dispozitive legate tehnologic conform schemei din Anexă:
- cale de rulare;
- vagonet pentru containerul de primire a materialelor uscate (1);
- betonieră cu amestecare forŃată şi schip (2);
- buncăr intermediar;
- ciur oscilant din tablă de oŃel cu găuri O 3 mm, acŃionat de un microvibrator, prevăzut pe unul din pereŃi cu o trapă de
curăŃare;
- buncăr-pâlnie (5);
- pompă de mortar (6);
- instalaŃie cu trolii pentru ridicarea emulsiei (7);
- bidoane de plastic cu capacitate de 50 l;
- saci de polietilenă.
2.3. La aplicarea pastelor de finisaj se vor utiliza sculele şi dispozitivele prevăzute în anexa la normativ.
[top]
3. PREPARAREA PASTELOR DE FINISAJ
3.1. Pastele de finisaj se prepară într-o staŃie centralizată de întreprindere, organizată conform schemei tehnologice din
Anexă, amplasată într-o construcŃie care să-i asigure protecŃia la intemperii şi obŃinerea unei temperaturi interioare care să
nu scadă sub +5°C.
3.2. ConstrucŃia în care se amplasează staŃia de preparare centralizată trebuie să dispună de spaŃii pentru depozitarea
materialelor necesare cât şi pentru depozitarea bidoanelor cu pastele preparate.
3.3. Prepararea pastelor de finisaj se va desfăşura după următoarea tehnologie:
- materialele componentei uscate a pastei, dozate conform reŃetelor respective, se toarnă în containerul de pe vagonetul aflat
pe calea de rulare şi se transportă la staŃie;
- se răstoarnă materialele în schipul betonierei şi se malaxează în betonieră timp de 5 minute pentru omogenizare;
- se introduce în betonieră apa şi emulsia respectivă, ridicată prin intermediul unui troliu până la gura betonierei;
- se amestecă în betonieră componenta uscată cu componenta lichidă prin malaxare timp de 20 de minute;
- se lasă să cadă pasta din betonieră în buncărul prevăzut cu o trapă de închidere;
- prin manevrarea trapei buncărului, se dă drumul treptat pastei pe ciurul oscilant având fundul de tablă de oŃel cu găuri de
diametrul O 3 mm, acŃionat de un microvibrator montat pe unul din pereŃi;
- prin intermediul buncărului-pâlnie pasta cade în pompe de mortar prevăzută cu un furtun de minimum 15 cm diametru;
- cu ajutorul furtunului, pasta este dirijată în sacii de plastic din interiorul bidoanelor; se leagă sacii etanş şi se înşurubează
capacele; bidoanele se umplu cu pastă la jumătate de capacitate, pentru a se putea manipula cu uşurinŃă; bidoanele vor
purta etichete cu reŃeta şi data fabricaŃiei;
- bidoanele de plastic se depozitează sau se transportă direct pe şantier pentru aplicare.
3.4. Durata maximă de păstrare a pastelor astfel preparate este de 3 luni la temperatura cuprinsă între +5...+20°C.
3.5. Pentru asigurarea unui flux continuu, prepararea amestecului următor va începe imediat după golirea betonierei.
3.6. Pastele de finisaj interior şi exterior se pot prepara alternativ, în aceeaşi staŃie sau se pot crea două linii tehnologice de
preparare.
3.7. Pentru folosirea la maximum a utilajelor, staŃia va funcŃiona în trei schimburi.
ReŃetele de preparare a pastelor de finisaj exprimate în procente de greutate
3.8. Pentru pasta folosită la finisajul interior se va utiliza următoarea reŃetă:
- nisip O 0-5 mm 40%
- praf calcar (filer sau praf de cretă) 30%
- var hidratat 10%
- Aracet D 50 3%
- carboximetilceluloză . 2% din cantitatea de var
- Romsil 1% din greutatea amestecului uscat
- apă 17%
3.9. Pentru pasta folosită la finisajul exterior se va utiliza următoarea reŃetă la prepararea centralizată:
- nisip O 0-1 mm 21,7%
- praf marmură sau piatră O 0-1 mm 12,0%
- granule marmură O 2 mm 12%
- var hidratat 12%
- emulsie acrilică sau Aracet D 50 4,6%
- carboxilmetilceluloză 0,1% din cantitatea de ciment
- apă 16,0%
Pe şantier, înainte de folosire, se adaugă în bidoanele cu pastă pentru finisajul exterior:
- ciment alb 21,7% sub formă de pastă (2:1 ciment : apă).
Amestecarea se face cu o lopăŃică de lemn până la complecta omogenizare.
3.10. Pasta de finisaj interior se poate colora în masă la preparare folosind oxizi obişnuiŃi. Cantitatea de oxid utilizată nu va
depăşi 1/80 din greutatea amestecului uscat.
[top]
4. APLICAREA PASTELOR DE FINISAJ
4.1. Pastele de finisaj se aplică mecanizat, pe suprafeŃe netede de beton şi b.c.a., cu instalaŃia pentru executat tencuieli
stropite şi masă de şpaclu, produsă de Întreprinderea ˝6 Martie-Timişoara”.
Tehnologia de aplicare a pastei de interior
4.2. Finisarea pereŃilor şi tavanelor va începe după ce au fost executate următoarele lucrări:
- închiderea rosturilor între elementele prefabricate, cu mortar de ciment;
- repararea cu mortar de ciment a porŃiunilor degradate, astfel încât să se obŃină o suprafaŃă netedă cu abateri de la planitate
sub 0,5 mm, măsurată sub dreptarul de 1,5 m lungime;
- închiderea şanŃurilor din beton rezultate de la montarea instalaŃiilor;
- raderea bavurilor de mortar rezultate de la lucrările de închidere a rosturilor, repararea porŃiunilor degradate etc.;
- montarea tâmplăriei şi a geamurilor;
- turnarea şapei pentru pardoseli;
- asigurarea unei temperaturi, în încăperile unde se vor executa lucrări de finisaj, de peste +5°C.
4.3. Înainte de aplicarea pastei se vor executa următoarele operaŃiuni:
- înlăturarea prafului de ciment şi a altor impurităŃi de pe suprafaŃa de beton prin frecare cu peria de sârmă şi suflare cu
pistolul pulverizator cu aer sub presiune;
- aplicarea cu pistolul a unei amorse de Aracet: apă în proporŃie de 1 : 3.
4.4. Primul strat de pastă se aplică după zvântarea amorsei, sub formă de strop, cu pistolul pulverizator. Pe porŃiunile unde
betonul prezintă alveole din vibrare, este necesar a se interveni cu fierul de glet, pentru umplerea acestora. La panourile ce
prezintă suprafeŃe întinse cu alveole, întreaga suprafaŃă se va netezi imediat după aplicarea mecanizată a pastei.
4.5. Al doilea strat se aplică după ce primul strat s-a zvântat. DistanŃa de lucru cu pistolul se reglează funcŃie de mărimea
stropului ce se doreşte a se obŃine.
4.6. În cazul când pasta de finisaj vine de la staŃia de preparare colorată în masă, al doilea strat constituie finisajul definitiv.
Dacă nu s-au adăugat oxizi coloraŃi, peste ultimul strat sub formă de strop, se pot executa zugrăveli în culori de apă sau
peste ultimul strat netezit, tapete.
4.7. La executarea finisajelor pe tavane, ambele straturi de pastă se aplică cu pistolul şi se netezesc cu fierul de glet.
4.8. În încăperile cu umiditate relativă a aerului peste 65% (băi şi bucătării), se finisează cu pasta respectivă numai
suprafeŃele de la lambriu în sus, suprafeŃele care se vopsesc cu vopsea de ulei urmând a fi finisate cu pastă GIPAC.
4.9. FormaŃia optimă de lucru se compune din doi muncitori calificaŃi care se alternează la lucru cu pistolul. În timp ce un
muncitor aplică pasta, celălalt o netezeşte cu fierul de glet pe porŃiunile cu alveole, la tavane sau pe toată suprafaŃa.
4.10. Aplicarea pastei se începe din partea superioară a peretelui, executând cu pistolul o mişcare de rotaŃie, pentru a se
obŃine un strop uniform şi a aplica pe suprafaŃă cantităŃi aproximativ egale de material.
4.11. Grosimea fiecărui strat nu trebuie să depăşească 1 mm, astfel încât finisajul rezultat să fie până la 2 mm grosime.
4.12. Presiunea de lucru a aparatului va fi fixată la 6 atmosfere.
Tehnologia de aplicare a pastei de exterior
4.13. Finisarea faŃadelor va începe după ce s-au executat următoarele lucrări:
- matarea rosturilor dintre panouri;
- curăŃirea de praf a suprafeŃelor ce urmează a fi finisate prin frecare cu peria de sârmă şi suflare cu pistolul cu aer sub
presiune;
- aplicarea cu pistolul a unei amorse din Aracet diluat cu apă, în proporŃie de 1 : 4 (Aracet : apă).
4.14. Lucrările de finisaj se execută de pe o schelă autoridicătoare, pe care se instalează aparatul, bidoanele cu material şi
cantitatea necesară de ciment şi apă.
4.15. Aplicarea pastei se începe de la partea superioară a clădirii, pe tronsoane corespunzătoare lungimii schelei.
4.16. În momentul când s-a terminat aplicarea primului strat de pastă pe tronsonul respectiv, se poate începe la partea
superioară aplicarea stratului următor.
4.17. Grosimea fiecărui strat fiind în jur de 1,5 mm, finisajul rezultă în grosime totală de circa 3 mm. Mărimea stropului se
reglează după distanŃa de aplicare şi deschiderea duzei folosită la pistol.
4.18. Finisajul exterior se va executa complet mecanizat. Nu este necesară netezirea cu fierul de glet.
4.19. Echipa de lucru va fi compusă din doi muncitori calificaŃi care execută alternativ operaŃiile de finisare şi anume: în timp
ce unul din ei lucrează cu pistolul, celălalt prepară pasta de ciment, o amestecă în bidonul cu compoziŃia preparată în staŃie
şi se ocupă cu alimentarea cu material a aparatului.
4.20. Presiunea de lucru a aparatului este de 7 atmosfere.
4.21. Peste pasta de finisaj nu este necesar a se mai executa zugrăveli, culoarea finisajului fiind dată de praful şi granulele
de marmură colorată natural.
[top]
5. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂłII MUNCII ŞI PCI
În afară de prevederile din caietul I cap. 6 al prezentului normativ, se vor lua în plus următoarele măsuri:
la prepararea pastelor în staŃia centralizată, muncitorii vor purta măşti care să oprească praful de var hidratat să
pătrundă în plămâni;
la execuŃia lucrărilor de finisaj pe şantier sunt obligatorii mănuşile de cauciuc.
[top]
În afară de prevederile din caietul I cap. 7 se va urmări în plus:
marcarea pe bidoane a datei la care s-a preparat pasta şi reŃeta;

etanşeitatea sacilor de plastic şi închiderea corectă a bidoanelor;
depozitarea pastelor preparate în locuri ferite de călduri excesive sau temperaturi sub +5°C;
umplerea bidoanelor la jumătate din capacitate lor pentru a putea fi manipulate uşor şi a avea loc suficient pentru
amestecarea cu pastă de ciment pe şantier (în cazul pastei de exterior).
STAłIE PENTRU PREPARAREA PASTELOR DE FINISAJ
[top]
INSTRUCłIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A VOPSELELOR EMULSIONATE ˝DASIROM˝ V-8415,

˝VEPAROM˝ V-8430, ˝VEPATIM˝ V-8630 ŞI A VOPSELELOR STROP DECORATIVE V-8411
1. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE
1.1. Prevederile prezentelor instrucŃiuni tehnice se referă la modul de preparare, alcătuire şi executare a vopsitoriilor cu
vopsele Dasirom V-8415, Veparom V-8430, Vepatim V-8630 şi a vopselelor strop decorative V-8411, aplicate direct pe
suprafaŃa de finisat sau peste un strat de glet de netezire, aplicat la rândul lui pe suprafaŃa peretului ce se finisează.
1.2. Vopsitoriile din prezentele instrucŃiuni tehnice se aplică la construcŃii de locuinŃe, social-culturale, industriale,
agrozootehnice, în mediu interior sau în exterior, în următoarele moduri de alcătuire a finisajelor:
În mediu exterior
a) Vopsea ˝Dasirom˝ V-8415 şi vopsea ˝Veparom V-8430, pe:
- zidărie de cărămidă, tencuită cu tencuieli obişnuite (ciment, var, nisip).
- elemente din beton armat sau beton precomprimat cu faŃa drişcuită;
- panouri prefabricate de beton, a căror suprafaŃă a fost gletuită cu glet de netezire din nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP
25.
- elemente din BCA tencuite sau gletuite (cu glet de netezire din nisip fin sau dolomită şi Aracet DP 25).
b) Vopsea strop decorativă V-8411, în culorile 1,9-20, 35-40 din cartela de culori CCPALV, pe panouri prefabricate de beton
sau beton turnat în cofraje pe şantier, având suprafaŃa grunduită cu amorsă de Aracet DP 50 : apă ( 1: 1).
- pentru efecte speciale se pot aplica 1-2 straturi de Vinarom, Veparom V-8430 sau Dasirom V-8415, peste amorsa de
Aracet DP 50 : apă (1 : 1), în culoare contrast cu stropul decorativ V-8411.
În mediu interior
a) Vopsea Dasirom V-8415, Veparom V-8430, Vepatim V-8411 pe:
- zidărie de cărămidă tencuită cu tencuieli obişnuite, cu faŃa gletuită cu glet de ipsos şi Aracet DP 25 (glet – Gipac);
- beton sau elemente din BCA având suprafaŃa gletuită cu glet din nisip fin (dolomită) şi Aracet DP 25 sau glet din ipsos şi
Aracet DP 25 (Gipac);
- suprafeŃe de lemn, PAL, PFL.
b) Vopsea strop decorativă V-8411 pe amorsă de Aracet DP 50 : apă, (1 : 1) se poate de cărămidă tencuită ca mai sus, dar
numai în încăperi cu lambriul executat din alte materiale, de la lambriu în sus (datorită rugozităŃii materialului).
[top]
2. MATERIALE
2.1. Materiale principale
- Vopsea emulsionată ˝DASIROM˝ seria 8415 STR. 12.831-88, pe bază de copolimer acrilo-stirenic, Romacril-DAS, care se
livrează într-o paletă de 48 de nuanŃe, conform cartelei de culori CCPALV.
- Vopsea emulsionată ˝VEPAROM˝ seria 8430, STR 12.832-88 pe bază de copolimer acrilo-stirenic, Romacril DAS-50, care
se livrează într-o paletă de 30 nuanŃe, conform cartelei de culori CCPALV.
- Vopsea emulsionată ˝VEPATIM˝ seria 8630, C.S. 67/26.I.1988, pe bază de copolimer vinil-maleic, Romacril DVM, care se
livrează într-o paletă de 24 nuanŃe conform cartelei de culori CCPALV, precum şi în alte nuanŃe la cererea beneficiarului.
- Vopsea strop decorativă, seria V-8411, STR 12035-86, pe bază de emulsie stiren-maleică, Romacril D-SAM-35, care se
livrează într-o paletă de 40 nuanŃe conform cartelei de culori CCPALV.
2.2. Materiale auxiliare
- apă STAS 790-84;
- nisip cuarŃos 0-1 mm, STAS 3844-76;
- ciment PA 35 STAS 545/1-80;
- Aracet DP 25 şi DP 50 STAS 7058-80;
- ipsos pentru construcŃii STAS 545/1-80;
- hârtie pentru şlefuire uscată STAS 1581/2-83.
[top]
3.1. În prealabil se va face verificarea şi rectificarea eventuală a suprafeŃei de finisat.
SuprafeŃele se curăŃă, îndepărtându-se părŃile proeminente cu şpaclul şi eventual dalta şi ciocanul, apoi se înlătură părŃile
neaderente prin periere cu peria de paie.
În cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu mortar de ciment cu adaos de Aracet în
proporŃie 3 : ! : 0,5 (nisip : ciment : aracet).
Ca liant se va folosi de preferinŃă Aracet DP 25 care este obligatoriu în perioada rece, iar în perioada caldă (peste 20°C) se
poate înlocui şi cu Aracet D 50.
Granulozitatea nisipului se alege în funcŃie de adâncimea reparaŃiei astfel:
adâncimea 0,5 – 10 mm – nisip cuarŃos 0,2 mm;

adâncimea peste 10 mm, nisip cuarŃos de la 0-3 mm.
Mortarul se prepară în găleată prin amestecare manuală în cantităŃi corespunzătoare unei perioade de lucru de max. 3 ore.
Mortarul se aplică cu şpaclul şi se netezeşte astfel încât să nu mai prezinte denivelări faŃă de suprafaŃa înconjurătoare.
Fiecare strat al mortarului de reparaŃie cu adaos de Aracet trebuie să se usuce minim 16 ore înainte de aplicarea stratului
următor al vopsitoriei propriu-zise.
După terminarea reparaŃiilor, suprafaŃa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să prezinte abateri de la planeitate
mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m conform Normativului C 140-
86.
După uscarea porŃiunilor reparate, suprafaŃa se şlefuieşte cu o hârtie de şlefuit, începând de la partea superioară a pereŃilor
spre partea inferioară, după care se curăŃă de praf cu perii sau cu bidinele curate şi uscate.
3.2. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire, un volum de vopsea Dasirom V-8415, Veparom V-8430
Vepatim V-8630 sau Aract DP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri/cm2) şi un volum egal de apă şi se omogenizează.
Grundul se aplică numai manual, cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este de minim 2 ore la temperatura de
+15°C şi de 1 oră la temperatura de +25°C sau mai mare.
3.3. În cazul vopselelor Dasirom V-8415, Veparom V-8430 sau Vepatim V-8630, peste grundul realizat din vopseaua
respectivă diluată cu apă 1 : 1, se aplică 2 straturi din aceeaşi vopsea în consistenŃa de livrare.
3.4. Vopseaua strop decorativă V-8411, se aplică prin stropire direct peste amorsa de Aracet DP 50 : apă (1 : 1). Pentru
efecte decorative speciale, vopseaua strop decorativă se poate aplica peste 1-2 straturi de Vinarom, Dasirom V-8415, sau
Veparom V-8430, aplicând culori diferite la stratul de vopsea şi la strop.
3.5. La zugrăvelile vechi, pereŃii se vor spăla cu apă şi săpun, se vor răzui cu şpaclul şi după uscare se vor pregăti pentru
zugrăvite ca în cazul unei zugrăveli noi.
[top]
4. CONDIłII DE EXECUłIE
4.1. Lucrările de vopsitorie se vor începe numai la temperatură a aerului în mediul ambiant de cel puŃin +15°C.
La interior, acest regim se va menŃine în tot timpul executării lucrărilor şi timp de 5 zile după executarea lor.
4.2. La exterior se va evita lucrul în orele cu vânt puternic pentru a evita pierderile de vopsea şi stropirea neuniformă a
suprafeŃei.
4.3. Aplicarea vopselei se poate efectua şi pe ceaŃă şi la interval de minim 3 ore de la încetarea ploii.
4.4. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi folosite numai după verificarea şi
confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi
normele de fabricaŃie.
4.5. Se afişează vizibil anunŃuri în zona unde se aplică mecanizat vopseaua, pentru a preveni stropirea şi se va feri cu
stricteŃe vopsirea altor elemente de construcŃie.
[top]
5. EXECUTAREA VOPSITORIEI
5.1. Vopseaua strop decorativă V 8411 se aplică peste grundul de Aracet DP 50 : apă, (1 : 1) mecanizat prin stropire, cu
instalaŃia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu fabricată de întreprinderea ˝6 Martie˝ Timişoara.
Vopseaua se introduce în recipientul de 50 l al aparatului, până la circa 0,7 din înălŃimea recipientului. După închiderea
capacului recipientului, etanşat cu garnituri de cauciuc şi strâns cu ajutorul clemelor rabatabile, se omogenizează materialul
prin învârtirea agitatorului şi se porneşte compresorul reglându-se presiunea la 8 ± 0,5 atm. (la ieşirea din compresor).
Apoi se reglează reductorul de presiune al aparatului, pentru ca manometrul montat pe capacul vasului de presiune (care
conŃine materialele) să arate o presiune de 3-5 atm.
Stropirea suprafeŃei se face după verificarea prealabilă a jetului, începând din extremitatea stângă de sus. Pistolul se poartă
în sens spiralat sau în serpentină în rânduri paralele astfel ca să acopere uniform suprafaŃa.
Pe suprafeŃele învecinate: tâmplărie, placaj, ceramic, etc., se aplică plăci PFL sau carton, pentru a evita stropirea cu jetul de
la pistol.
La terminarea sau întreruperea lucrului, înainte de a deschide capacul recipientului, se închide ventilul şi se elimină toată
suprapresiunea prin deschiderea supapei de siguranŃă de pe capac. În caz contrar, se pot produce accidente. În cazul
întreruperilor de lucru, pistolul se scufundă într-o găleată cu apă, pentru a nu se usca vopseaua din duză. Pentru stropire se
indică a se folosi duze cu O 5 ± 0,5 mm. La terminarea zilei de lucru se încarcă vasul de presiune cu apă, şi prin stropiri
repetate se spală toată instalaŃia la interior şi exterior.
5.2. Vopselele Dasirom V-8415, Veperom V-8430 şi Vepatim V-8630, se aplică după uscarea gletului, manual sau
mecanizat.
1 strat de Vopsea Dasirom V-8415, Veparom V-8430 sau Vepatim V-8630, diluat 1 : 1 (în volum) cu apă (grund) se
aplică manual, cu bidineaua sau cu pensula lată.
2 straturi din acelaşi tip de vopsea Dasirom V-8415, Veparom V-8430 sau Vepatim V-8630, cu consistenŃa de livrare.
Cele două straturi de vopsea se pot aplica manual cu bidineaua, cu pensula lată sau cu rola şi mecanizat, folosind InstalaŃia
de vopsit ˝6 Martie˝ Timişoara (duză 0,64 – 0,79 mm).
[top]
6.1. Controlul în timpul execuŃiei se face de către executant prin organele sale de control tehnic de calitate precum şi de
către beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezentele instrucŃiuni.
6.2. Pe parcursul execuŃiei lucrărilor de vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru):
a) îndeplinirea condiŃiilor de calitate a suprafeŃelor suport, conform cap. 3, consemnându-se acestea în procesele-verbale de
lucrări ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaŃie respective;
c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziŃiilor de şantier;
d) corectitudinea execuŃiei.
6.4. RecepŃia lucrărilor de vopsitorii, se va face numai după uscarea lor completă.
[top]
7. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂłII MUNCII ŞI P.C.I.
7.1. La executarea lucrărilor de vopsitorie se vor avea în vedere prevederile din:
- Norme republicane de protecŃia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul SănătăŃii cu ordinele 34/75 şi nr. 60/75.
- Norme de protecŃia muncii în activitatea de construcŃii-montaj, aprobate de M.C.Ind., cu ordinul nr. 1233/D/1980.
- Norme P.C.I. în vigoare.
7.2. Pentru muncitorii care lucrează la înălŃime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor
etc.
7.3. La folosirea instalaŃiilor mecanice sub presiune, se vor prevedea aparate de măsură şi control necesare funcŃionării
acestora în condiŃii de securitate.
7.4. Vopselele emulsionate Dasirom V-8415, Veparom V-8430 Vepatim V-8630 şi vopselele strop decorative V-8411 nu sunt
toxice sau inflamabile, apa fiind utilizată ca solvent.
[top]
8. AMBALAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE ŞANTIER
8.1. Vopselele emulsionate Dasirom V-8415, Veparom V-8430, Vepatim V-8630 şi vopselele strop decorative V-8411 se
livrează în vase nemetalice închise ermetic sau metalice prevăzute cu saci de polietilenă pentru a se evita evaporarea apei
şi impurificarea produselor.
8.2. Depozitarea acestor vopsele se face în încăperi închise, uscate, la temperaturi cuprinse între 5-40° C evitându-se
îngheŃul care poate duce la deprecierea completă a produsului.
8.3. Transportul se face în vehicule acoperite ferind produsul de acŃiunea directă a razelor de soare şi de îngheŃ.
8.4. În condiŃiile de ambalare, transport şi depozitare de mai sus, vopselele emulsionate Dasirom V-8415, Veparom V-8430,
Vepatim V-8630 şi vopselele strop decorative V-8411, au un termen de garanŃie de 6 luni de la data fabricării. În acest
interval de timp vopselele nu trebuie să-şi schimbe esenŃial caracteristicile. Se admite o creştere a vâscozităŃii, lucru care se
poate remedia prin diluare cu apă.
[top]
9. SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE
1. Pentru executarea manuală a lucrărilor:
site fine (900 ochiuri/cm2);

găleŃi din tablă zincată sau polietilenă;
pensule de diferite mărimi late şi rotunde;
perii din păr de porc sau fire sintetice, cu coadă lungă, pentru şters praful după şlefuire;
bidinele rotunde sau dreptunghiulare;
perii de sârmă;
daltă;
şpaclu metalic;
ciocan;
cancioc;
scară dublă;
butoaie de 100 kg din tablă zincată sau nemetalice pentru pregătirea amorsei.
2. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor.
Pentru vopsirea mecanizată mai sunt necesare, în afară de sculele şi dispozitivele enumerate la punctul 1, următoarele:
aparat de aplicat tencuieli stropite şi mase de şpaclu de la întreprinderea ˝6 Martie˝ Timişoara;

compresor;
aparat de pulverizat lacuri şi vopsele EM 65 (Coop. ELECTROMETALICA Ploieşti);
InstalaŃie de vopsit de la ˝6 MARTIE˝ - Timişoara.
[top]

C 3-76 - Normativ Pentru Executarea Lucrarilor de Zugraveli Si Vopsitorii (Inlocuieste C 3-61, C 66-70, C 96-70, C 124-72 Si C 143-72) (Are Anexe)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 3-76 - Normativ Pentru Executarea Lucrarilor de Zugraveli Si Vopsitorii (Inlocuieste C 3-61, C 66-70, C 96-70, C 124-72 Si C 143-72) (Are Anexe)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII Page 1 of 45

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

Completare cu caietul VII "Prepararea şi aplicarea pastei Gipac"

CAIETUL I: PrescripŃii generale

CAIETUL II: Zugrăveli cu lapte de var

CAIETUL V: Vopsitorii Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief

CAIETUL VI: Vopsitorii cu vopsele pe bază de acetat de polivinil, nuanŃate pe şantier

CAIETUL VII: Prepararea şi aplicarea pastei GIPAC

CAIETUL VIII. Vopsitorii permeabile la vapori, pentru azbociment presat

INSTRUCłIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A VOPSELELOR EMULSIONATE ˝DASIROM˝ V-8415, ˝VEPAROM˝ V-8430,

CAIETUL I: PRESCRIPłII GENERALE

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.2. ConŃinutul caietelor este următorul:

Caietul I – PrescripŃii generale, comune tuturor sistemelor de zugrăveli şi vopsitorii.

Caietul II – Zugrăveli cu lapte de var.

Caietul V – Vopsitorii cu vopsea Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief.

Caietul VI – Vopsitorii cu vopsele pe bază de acetat de polivinil, nuanŃate pe şantier.

3. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI

Pregătirea suprafeŃelor de beton sau tencuială drişcuită

Pregătirea suprafeŃelor gletuite

Pregătirea suprafeŃelor din lemn, PFL, PAL

Pregătirea suprafeŃelor metalice

Pregătirea suprafeŃelor cu un finisaj

6. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂłII MUNCII ŞI PCI

- Norme PCI în vigoare.

FUMATUL STRICT INTERZIS

NU VĂ APROPIAłI CU FOC DESCHIS

NU ÎMPUŞCAłI CU PISTOLUL PENTRU BOLłURI

NU INTRAłI CU FOC DESCHIS

7. CONDIłII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR

c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziŃiilor de şantier;

d) corectitudinea execuŃiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecărui caiet.

7.5. Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică următoarele:

c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeŃele de tâmplărie vopsite;

se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.

Este interzisă spălarea unei vopsitorii cu vechime mai mică de

9. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE ŞANTIER

Ipsosul livrat în saci de hârtie se transportă în vagoane închise.

CAIETUL II: ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

- Ulei de in sicativat, STAS 16-70;

- Ulei tehnic de in, STAS 18-70;

- Ulei tehnic de rapiŃă, STAS 2078-70;

- Ulei tehnic de floarea-soarelui, STAS 2710-70;

- Var pentru construcŃii, STAS 146-70;

- Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790-73;

- Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581-61;

- Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 4593-68.

Prepararea compoziŃiilor de zugrăveli cu lapte de var

Varul pastă poate fi folosit la zugrăveli după 3-5 zile de la preparare.

Zona imediat învecinată liniei de demarcaŃie se zugrăveşte cu o pensulă.

3.7. Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat

3.9. Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent.

3.12. La aplicarea mecanizată prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:

Înainte de aplicarea compoziŃiei de zugrăveală se execută următoarele operaŃii pregătitoare;

- se ridică presiunea în rezervor prin pompare manuală, până la 3...5 atmosfere;

- se deschide robinetul şi se reglează jetul;

- se verifică manometrul şi legătura furtunului la rezervorul şi la tija duzei.

Înainte de aplicarea compoziŃiei de zugrăveală se execută următoarele operaŃii pregătitoare:

- se prepară compoziŃia de zugrăveală cu o astfel de consistenŃă încât să se asigure posibilitatea de a fi pulverizată şi se

- se umple recipientul de alimentare continuă şi se introduce furtunul de absorbŃie în acest recipient;

3.15. Pentru executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizat se procedează în felul următor:

- fiecare strat se aplică numai după uscarea celui precedent.