UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” TIMIŞOARA

FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA

CURS POSTUNIVERSITAR DE PERFECŢIONARE:
„EVALUATOR AL RISCURILOR PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ”

Numele şi prenumele:

TEST
de evaluare a cunoştinţelor la disciplina:
„ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR ŞI DE STATISTICĂ MATEMATICĂ
APLICATE ÎN ANALIZA RISCURILOR PROFESIONALE”

1. Considerând un accident ca rezultat direct al producerii unui eveniment A, dacă definim gravitatea acestuia prin
numărul M de victime dintr-un ansamblu de n persoane expuse, precizaţi care este expresia corectă a relaţiei
fundamentale care exprimă legătura formală dintre riscul mediu empiric E(M), probabilitatea de producere a
accidentului P(A) şi gravitatea medie E(M/A)?
a) P(A) = E(M).E(M/A)
[accidente/unitate de timp =[consecinţe/unitate de timp x [consecinţe/accidente
b) E(M) = P(A).E(M/A)
[consecinţe/unitate de timp = [accidente/unitate de timp x [consecinţe/accidente
c) E(M/A) = P(A).E(M)
[consecinţe/accidente =[accidente/unitate de timp x [consecinţe/unitate de timp

2. Conform unei statistici din S.U.A., în anul 2004 s-au înregistrat următoarele date:
- 15.000.000 accidente rutiere
- 1 accident mortal la 300 accidente rutiere produse
- o populaţie de 200.000.000 persoane
Indicaţi care sunt expresiile corecte pentru determinarea riscului mediu global şi a riscului mediu undividual
(personal)?

a) Rg = 15.106 accidente/an x 1/300 morţi/accidente = 50.000 morţi/an

Ri = 50.000/2.108 (morţi/an)/persoane = 2,5.10-4 morţi/persoane/an
b) Rg = 15.106 accidente/an x 300 accidente/morţi = 45.108 accidente2/morţi.an
Ri=45.108/2.108(accidente2/morţi.an)/persoane=22,5accidente2/persoane/morţi.an

3. Într-un sistem de muncă gravitatea medie se determină prin intermediul funcţiei densitate de probabilitate f sau
funcţiei de repartiţie F, asociate riscului, cu relaţia:
a) Gm = ∫ t F(t)dt = Σ gi F(gi)
b) Gm = ∫ t f(t)dt = Σ gi f(gi)
c) Gm = ∫ t2 F(t)dt= Σ (gi)2 F(gi)

4. Într-un sistem de muncă riscul mediu obiectiv se determină prin intermediul funcţiei de repartiţie F sau funcţiei
densitate de probabilitate f cu relaţia:
a) Rm = ∫ F(t)dt = Σ F(gi)
b) Rm = ∫ t f(t)dt = Σ gi f(gi)
c) Rm = ∫ t F(t)dt = Σ gi F(gi)
1
5. O quantilă xp asociată probabilităţii p la nedepăşire, reprezintă una din realizările variabilei aleatoare X. Dacă F
este funcţia de repartiţie la nedepăşirea variabilei aleatoare X, precizaţi care este relaţia probabilităţii de depăşire p
asociată quantilei xp?

a) p = Pr(X=xp) = f(xp)
b) p = Pr(X<xp) = F(xp)
c) p =1-Pr(X>xp) = 1-G(xp), unde G(x) reprezintă funcţia de repartiţie la depăşire a variabilei aleatoare X

6. Considerând cei doi parametrii S şi R (nivelul de risc şi nivelul de securitate) ca variabile aleatoare independente
ale căror caracteristici sunt cunoscute (legile de distribuţie, abateri tip, medii statistice), ale căror densităţi de
probabilitate sunt reprezentate în diagrama de mai jos.

Densitatea de probabilitate, g(x) Densitatea de probabilitate,

f(x)

SR

R0 S0 x

Precizaţi care este relaţia corectă, asociată condiţiei referitoare la subdimensionarea stării de securitate şi sănătate
în muncă?

a) p = Pr(S<R) = Pr(S-R<0) = Pr(S/R<1)

b) p = Pr(S>R) = Pr(S-R>0) = Pr(S/R>1)
c) p = Pr(S=R) = Pr(S-R=0) = Pr(S/R=1)

7. Considerând aprecierea riscurilor specifice din cadrul unui sistem de muncă, realizată pe baza cuantificării
răspunsurilor la întrebările din chestionare ce au fost structurate pe fişe F i de indicatori Ik, care au permis evaluarea
modului de conformare cu prevederile legislative în vigoare, rezultatele variabilelor de apreciere, atribuite de
evaluator pentru estimarea modului în care situaţiile periculoase afectează sistemul de muncă sau personalul, au
fost obţinute luând în considerare următoarele aspecte:
- valoarea de apreciere cuprinsă între 0 şi 1 ce cuantifică modalitatea de realizare a afectării în cazul
manifestării pericolelor şi a daunelor (materiale şi/sau umane) asociate din puncul de vedere al fiecărui
indicator al fişei corespunzătoare
- agregarea rezultatele obţinute din valorile aprecierilor atribuite de evaluator şi obţinerea unei matrici de valori
medii caracteristice de apreciere Xij (i=1,m şi j=1,n), unde:

Evaluatori
Fişa, Fi (indicatori, Ik) 1 2 ... n
F1(I1,I2,I3,I4) X11 X 12 ... X1n (1)
F2(I1,I2,I3,I4) X 21 X 22 ... X2n
..........................................................................................
F10(I1,I2…I10) X m1 X m2 ... X mn

2
 - presupunând că neîndeplinirea fiecărui indicator I k din fişa corespunzătoare Fi poate fi caracterizată printr-
o proprietate denumită simbolic "nivel de risc ridicat " sau "potenţial maxim de manifestare a pericolului
deosebit " să denumim "grad de satisfacţie " la îndeplinirea acestei proprietăţi, o funcţie exponenţială fuzzy de
forma: Gij=e-αi│1-Xij│ (2), unde αi reprezintă coeficientul de importanţă atribuit fiecărei fişe cu valori cuprinse în
intervalul 2 ≤ αi ≤ 5. Prin calcularea valorii gradului de satisfacţie corespunzător fiecărui termen din matricea
(1) cu ajutorul relaţiei (2), se obţine o matrice a gradelor de satisfacţie individuale, redate în tabelul de mai jos,
astfel:
G11 G12 ... G1n
G21 G22 ... G2n (3)
........................
Gm1 Gm2 ... Gmn
Fişa Valoarea medie caracteristică de apreciere Valoarea medie Valoarea
Xij αi Gij
F1 0,5 0,31
F2 0,16 0,14
F3 0,33 0,21
F4 0,5 0,31
F5 0,33 2,3 0,21
F6 0,33 0,21
F7 0,33 0,21
F8 0,16 0,14
F9 0,5 0,31
F10 0,16 0,14

- ordonând crescător şirurile de valori asociate parametrilor de risc şi securitate R i şi Si, se obţine:
R: 0,140,140,140,210,210,210,210,310,310,31
S: 0,690,690,690,790,790,790,790,860,860,86, valorile lui Si se obţin conform relaţiei formale: S + R = 1
(4)

Precizaţi care sunt valorile corecte ale parametrilor statistici corespunzători celor doi parametrii S şi R (nivelul de
securitate şi nivelul de risc) ?

a)
Parametrii statistici
Valoarea medie
Abaterea tip
Coeficientul de securitate, kSR
Coeficientul de variaţie, γSR
Marja de siguranţă, M
Nivelul de securitate (S) Nivelul de risc (R)
Smed= (1/10)Si=0,781 Rmed(1/10)Ri=0,219
 S=[(10s2-s12)/10(10-1) 1/2 =0,069  R=[(10s2-s12)/10(10-1) 1/2 =0,069
S1=Si S1=Ri
S2=(Si) 2
S2=(Ri)2
kSR = Smed/Rmed = 3,56
γSR = [( 2 S + 2 R ) 1/2 / Smed = 0,12
M = |Smed-Rmed| = 0,562

b)
Parametrii statistici Nivelul de securitate (S) Nivelul de risc (R)
Valoarea medie Smed= Si=7,81 Rmed=Ri=2,19
Abaterea tip S=[(10s2-s12)/10(10-1)1/2 =0,069 R=[(10s2-s12)/10(10-1)1/2 =0,069
S1=Si S1=Ri
S2=(Si)2 S2=(Ri)2
Coeficientul de securitate, kSR kSR = Smed/Rmed = 3,56
Coeficientul de variaţie, γSR γSR = [(2 S +2 R )1/2 / Smed = 0,012
Marja de siguranţă, M M = |Smed-Rmed| = 5,62
8. Funcţionarea unui sistem de muncă presupune existenţa celor două domenii de existenţă a stărilor de
funcţionalitate, respectiv domeniul de cunoaştere şi cel de necunoaştere. Precizaţi cărui domeniu îi sunt specifice
cele două zone (de certitudine şi de incertitudine):
3
 a) - Domeniul de cunoaştere (în care este posibilă descrierea cu o anumită precizie a tuturor stărilor sale de
funcţionare şi de avarie, precum şi a consecinţelor acestora asupra mediului înconjurător)

b) - Domeniul de necunoaştere

9. Enunţaţi principiul certitudinii practice şi explicaţi provenienţa acestuia (subiect deschis)

"Dacă probabilitatea unui eveniment oarecare E, într-o experienţă dată, este suficient de mică, atunci poţi fi
aproape sigur că dacă, experienţa este efectuată o singură dată, evenimentul E nu va avea loc"
Acest principiu decurge din legea numerelor mari care constă în aceea că, atunci când într-o experienţă numărul
de încercări creşte foarte mult (indefinit), frecvenţa de observare a unui eveniment dat luat în consideraţie ca
rezultat posibil, tinde către o limită care este egală cu probabilitatea sa.
Este clar că acest principiu nu poate fi demonstrat matematic, dar este confirmat prin experienţa cotidiană care
formalizează experienţa personală (subiectivă) cu conceptele referitoare la aprecierile a priori ale
probabilităţilor învecinate cu 0 sau 1.
Plecând de la aceste baze, aproape totalitatea deciziilor vieţii cotidiene sunt luate, şi conduc la ignorarea
evenimentelor de probabilitate învecinate cu 0 considerate a priori ca imposibile (ex. Întâlnirea Pământului cu un
meteorit mare) sau de probabilitate a priori învecinată cu 1(ex. producerea unui eveniment cotidian oarecare).

Notă: Punctajul acordat răspunsurilor corecte este redat mai jos, testul fiind considerat promovat pentru obţinerea unui scor
de minim 5,0 puncte.
1,0 punct -din oficiu
1,5 puncte -subiectul 1
2,0 punct -subiectul 2
0,5 puncte -subiectul 3
0,5 puncte -subiectul 4
0,5 puncte -subiectul 5
0,5 puncte -subiectul 6
2,5 puncte -subiectul 7
0,5 puncte -subiectul 8
0,5 puncte -subiectul 9