LICEUL TEHNOLOGIC „PETRE S.

AURELIAN” SLATINA

Str. Primăverii, nr.5, 230127, Slatina, Olt, România

www.psaurelian.ro, e-mail: cepsaurelian@ryahoo.com

Nr.înreg. /

PROIECT PENTRUOBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

- NIVEL 4 –
ACCIZE ȘI TAXE VAMALE

CALIFICAREA: Tehnician în activități de comerț

PROFESOR COORDONATOR,

Iancu Florina Iulia

 ABSOLVENT,
Budacă Alina Nicoleta Stefania

SLATINA
2023
 CUPRINS :

CAP. 1 ASPECTE PRIVIND ACCIZELE SI TAXELE

VAMALE

1.1 Accize și Taxe Vamale; Definiție ........................................... pag 2

1.2 Clasificarea Accizelor și Taxelor Vamale ............................. pag 3

1.3 Înregistrarea și plata accizelor ............................................... pag 4

1.3.1 Măsurile de politică comercială .......................................... pag 5

1.3.2 Impozite directe și indirecte ................................................ pag 6

1.3.3 Taxe vamale de export ......................................................... pag 7

CAP.2 TARIFUL VAMAL

2.1 Tariful Vamal al României ............................................................... pag

2.2 Valoarea în vamă ......................................................................................

2.3 Prezentarea TARIC – RO ..........................................................

2.4 Declarația vamală .......................................................................

2.5 Efectul unei taxe vamale .............................................................

 ARGUMENT

Am ales tema ,, Accize și Taxe Vamale “ , deoarece face parte din domeniul pregătirii
mele profesionale pentru meseria de tehnician în activitați de comert .
Tema aleasă este structurată în capitole abordate separate cu părți distincte .
În cadrul elaborării proiectului meu a trebuit să-mi extind aria de cunoștințe studiind
bibliografia recomandată de coordonator, fapt ce îmi permite o pregatire profesională mai bună .

Taxele vamale sunt cunoscute pe teritoriul României încă din antichitate . Taxele vamale
erau încasate pentru produse și călatori atât la trecerea frontieri provinciilor , cât și la intrarea în
orșe , trecerea peste poduri , pentru folosirea principalelor căi de cominicare .

Aceste taxe fac parte ca și impozite , din sistemul veniturilor bugetare , fiind sinonime
conceptual cu acestea în sensul că :
- sunt stabilite prin lege ;
- au caracter obligatoriu ;
- nu au contrapartidă directă pentru cei care le suportă;
- nu au o destinație specială , constând în fluxuri fiscale , care finanțează bugetul de stat.

Taxa vamală este trecută de importator asupra prețului de vânzare al produsului , astfel
încât ultimul care suportă taxa vamal este consumatorul .
 Prin nivelul lor , care depinde de felul mărfurilor care formează obiectul impunerii ( materii
prime , samifabricate , produse finite , produse agro-alimentare sau industriale ) , precum și de
natura relațiilor comerciale existente între țara importatoare și țara exportatoare .

…..
Concluzii

CAP.1
ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE

1.1 ACCIZE SI TAXE VAMALE

Accizele au fost introduse in tara noastra in luna noiembrie 1991, dar o reglementare
complexa aacestora s-a realizat in 1993 o data cu introducerea TVA.
Incepand cu ianuarie 2004 odata cu introducerea Codului Fiscal s-a asigurat armonizarea
principiilor de impunere cu legislatia comunitara si s-au simplificat procedurile de control,
supravegheresi autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse accizabile.
Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma
in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel
impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat.
 Taxele vamale reprezinta acele prevelevări bănești , percepute de către sta în momentul în
care bunurile respective trec granițele țării respective în vederea importului , exportului sau
tranzitului.
Accizele sunt taxe indirecte aplicabile vănzării sau utilizării unor produse precum alcoolul ,
tutunul, și produsele energetice .
Denumirea de „Taxe Vamale” trebuie considerată doar un arhaism lingvistic, datând din
acea
perioadă a relaţilor comerciale când obligaţiile financiare aveau un rol fiscal si diferenţierea
lor nu prezintă importanţă. Cel care varsă la autorităţile fiscale suma de bani corespunzătoare
nivelului taxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preţului
de vânzare a mărfurilor sau serviciilor,așa incât taxele vamale sunt suportate in final de
cumpărător.
1.2 CLASIFICAREA ACCIZELOR ȘI TAXELOR VAMALE
Taxele speciale de consumație sau accizele sunt așezate asupra unor produse care se consumă
în cantitați mari si care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru că în acest fel
impozitul să aibă in mod constant un randament fiscal cât mai ridicat.
In Romania se practica accize pe produse cum sunt:
-băuturile alcoolice,
-vinurile si produsele pe bază de vin,
-berea,-produse din tutun,
-produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fară plumb si motorină),
-cafeaua,
-apele minerale si apele gazoase cu conținut de zahăr sau de alte produse de îndulcit ,
-confectiile din blanuri naturale,
-articolele din cristal,
-bijuteriile din aur si/sau platină,
-autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate)
-parfumurile, apele de colonie si apele de toaletă,
-aparatele video de înregistrat sau de reprodus,
-camerele video,
-cuptoarele cu microunde,
-telefoanele mobile,
-aparatele pentru conditionat aerul.
 Toate taxele vamale urmăresc mai mult sau mai puţin în funcţie de nivelul concret al
acestora,
si un scop fiscal. In condiţiile existenţei unor taxe vamale multiple ca numar, ca mod de aşezare
şi fiecare având efecte diferite, pentru a elabora o politică vamală corespunzătoare intereselor
generale ale statului se impune o clasificare a lor. Mulțimea taxelor vamale poate fi ordonata
după cel puțin patru criterii :

1. După obiectul impunerii vamale :

• taxe vamale de export;
• taxe vamale de import;
• taxe vamale de tranzit (eliminate astăzi)

2. După modul de percepere :

• taxe vamale „ad valorem”;
• taxe vamale specific;
• taxe vamale mixte;

3. După modul de fixare :

• taxe vamale autonome;
• taxe vamale convenţionale (contractual);
• taxe vamale autonomo-convenţionale;

4. După scopul impunerii :

• taxe vamale protecţioniste;
• taxe vamale preferenţiale;
• taxe vamale #e retorsiune;
1.3 ÎNREGISTRAREA ȘI PLATA ACCIZELOR

Accizele sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor
produse:

 alcool și băuturi alcoolice: bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri,
produse intermediare (băutură fermentată liniștită sau spumoasă), alcool etilic
 tutun prelucrat: țigarete, țigări și țigări de foi, tutun de fumat;
  produse energetice și energie electrică: combustibil pentru motoare, combustibili pentru
încălzire, gaz natural, cărbune, cocs și lignit.

Nivelul și calculul accizelor

Nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr.
1, actualizat cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a
anului anterior celui de aplicare. Prin excepție, pentru țigarete, nivelul accizelor se aplică de la
data de 1 aprilie a fiecărui an și este cel prevăzut în anexa nr. 1.

Calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele metodologice ale Codului
Fiscal.

Scutiri de la plata accizelor:

 Scutiri generale
 Scutiri speciale
 Scutiri pentru alcool etilic și alte produse alcoolice
 Scutiri pentru tutun prelucrat
 Scutiri pentru produse energetice și energie electrică

Plata accizelor la bugetul de stat

În România, termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care se prevede în mod expres
un alt termen de plată. Plătitorii de accize au obligația de a se înregistra la autoritatea
competentă.

Excepții privind plata accizelor :

 în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a
accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc
facturarea către consumatorul final.
 în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv,
momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import;
 orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 340 alin. (4)-(7) din Codul
fiscal are obligaţia de a plăti accizele în termen de 5 zile de la data la care acestea au
devenit exigibile;
 1.3.1 MĂSURI DE POLITICĂ COMERCIALĂ

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel unional şi
naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială
include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă
(embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale,
altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.
Măsurile de politică comercială au drept scop:
-apărarea sănătăţii animalelor, protecţia animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la
animale la om, siguranţa alimentelor de origine animală şi non-animală destinate consumului
uman, salubritatea furajelor pentru animale şi protecţia mediului. Din aceste considerente
operaţiunile de import/export se efectuează în condiţiile prezentării unor documente sau
îndeplinirii unor formalităţi speciale;
-protecţia împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor
sau produselor vegetale, scop în care vegetalele şi produsele vegetale trebuie să fie însoţite la
import de un certificat fitosanitar;
-realizarea politicii statului în domeniul controlului calităţii medicamentelor şi a altor produse de
uz uman (de ex. dispozitive medicale); operaţiunile de import/export a medicamentelor şi a
dispozitivelor medicale se realizează pe baza unei autorizaţii emisă de autorităţile din domeniul
sănătăţii;
-reglementarea introducerii pe piaţă, a comercializării şi distribuirii gratuite a articolelor de
îmbrăcăminte purtată sau uzată şi a articolelor textile uzate sau purtate; în scopul protejării vieţii
şi sănătăţii populaţiei, se admite introducerea în ţară a acestor categorii de produse numai dacă se
face dovada că acestea au fost supuse operaţiunilor de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie.
-controlul respectării măsurilor de protecţie a mediului; autorităţile competente pentru protecţia
mediului conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, avize de mediu, acorduri şi
autorizaţii, in condiţiile legii, care se prezintă autorităţii vamale la depunerea declaraţiei vamale
de import sau export;
1.3.2 ÎMPOZITE DIRECTE SI INDIRECTE

Impozitele sunt impărțite în două categorii, respectiv impozite directe si indirecte. Modul prin
care putem să le distingem este felul prin care acestea ajung să fie platite către stat și cine este
mai exact contribuabilul care suportă aceste tipuri de impozite.

Impozitele directe
 Sunt acele categorii de impozite care sunt atribuite veniturilor si averilor unui contribuabil și
sunt plătite în mod direct către bugetul de stat. Această categorie are un caracter progresiv,
respectiv creste concomitent cu venituri contribuabilului.

Exemple de impozite directe

 Impozit pe profit

o 16% – aplicat la venitul net

 Impozit pe salarii

o 10% – aplicat la salariul brut

 Impozitul pe venitul agricol

 Impozit pe venit

o 3% – fara angajati

o 1% – cu minim un angajat cu norma intrega

 Impozitul pentru profesii liberale si persoane fizice autorizate

o 10% – aplicat la venitul net

Impozitele indirecte

Sunt acele categorii de impozite pe care le achită consumatorul final si sunt plătite în mod
indirect către bugetul de stat. Impozitele indirecte sunt gestionate de către o persoană impozabilă
(ex. firma) , dar aceasta se repercutează asupra unei alte persoane- contribuabilul efectiv.

Exemple de impozite indirecte:

 Taxa pe valoare adaugată

o 19% cotă standard

o 9% cotă redusă

o Scutite de TVA

 Accize
  Taxele vamale

1.3.3 Taxe vamale de export

Taxele vamale de export se intâlnesc rar, deoarece statele sunt interesate în general în
încurajarea exporturilor. Aceste taxe sunt percepute asupra produselor destinate exportului și se
plătesc de către firmele exportatoare, fiind suportate de către consumatorul final al produsului
respectiv.

In conditiile în care taxa vamală de export reprezintă o cheltuială în plus pentru

exportator, aceste taxe vamale se folosesc doar în anumite situaţii speciale:

- pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri, bumbac, etc) în

scopul prelucrarii acestora în ţară sau pentru păstrarea unor rezerve;
- pentru a limita exporturile în ramurile în care producţia indigent nu acoperă nevoile de
consum;
- atunci când preţurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaţa internă astfel
taxele vamale de export devin o pârghie de reglare a rentabilităţii obţinute de
exportatori;
- în toate situaţiile în care firmele autohtone, prin forţa lor economică pot controla
preţurile de pe piata extern.
 CAPITOLUL 2

TARIFUL VAMAL

Tariful vamal reprezintă nomenclatorul produselor supuse taxelor vamale, care

cuprinde lista mărfurilor supuse impunerilor vamale, expuse pe grupe şi categorii, însoţite de
nivelul taxelor percepute asupra fiecarui produs sau grupă de produse în parte. Uneori în
tariful vamal sunt surprinse și mărfurile scutite de taxă, precum și o serie de reglementări
existente în raporturile comerciale ale unui stat cu altele.
Tariful vamal reprezintă ,în practică, componenta principală a regimului vamal al
unei țări . Regimul vamal reprezintă statutul juridic pe care îl va primi marfa în procesul
vîmuirii; acesta indică pe de-o parte, dacă și unde se vor plăti taxele vamale, iar pe de altă
parte, dacă și în ce condiţii marfa va fi supusă controlului vamal.

Regimurile vamale sunt de doua feluri :

1. Regimul vamal comun – se aplică automat în conformitate cu legea și priveste majoritatea

mărfurilor de import – export

2. Regimutile bamale suspensive – au ca efect suspendarea plăți anumitor taxe vamale sau a
aplicării unor măsuri de control ; ele trebuie să fie solivitate în mod expres . În practica vamală a
Uniunii Europene principalele regiuni suspensive sunt legata de operațiunile de tranzit , de
import pentru producția de export ( regimul de drawbwck ) , de import temporar , de depunerea
mărfii în antrepozitele vamii , etc

În funcție de clasificarea taxelor vamale tariful vamal poate fi : tarif vamal convențional , tarif
vamal preferețial , tarif vamal autonom , tarif vamal sancțional.
 Redactarea tarifului vamal presupune utilizarea unuia sau mai multor criterii de clasificare a
mărfurilor . Aceste criterii servesc la ordonarea mărfurilor înscrise în lista vamală .

Principalele criterii utilizate în prezent sunt :

- originea mărfurilor ( produse vegetale , minerale sau animale ) ;

- gradul de prelucrare ( materii prime , semifabricate sau produse finite ) ;

- destinația mărfurilor ( bunuri pentru consum sau pentru invenții )

2.1 Tariful Vamal al României

Tariful vamal al Tomâniei cuprinde :

1) Nomenclatura combinata a mărfurilor ;

2) Orice alta nomenclature care se bazează parțial sau integral pr Nomenclature combinată a
mărfurilor sau care adaugă la aceasta orice subdiviziune și care este stabilită prin dispoziții legale
naționale care reglementează domenii specifice în vederea aplicării mărfurilor tarifare de
schimbul de mărfuri ;

3) Taxele vamale și taxele ca efect echivalent cu altaxelor vamale aplicabile mărfurilor cuorinse
în Nomenclatura combinată a mărfurilor , precum și cele instituite în cadrul politicii agricole sau
prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri care rezultă din transformarea
produselor agricole , dacă este cazul ;

4) Măsurile tarifice preferențiale cuprinse în acordurile încheiate de Romania cu anumite țări sau
grupuri de țări și care stipulează acordarea tratamentului tarifar preferențial ;

5) Măsurile tarifice preferențiale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru anumite țări
sau grupuri de țări ;

6) Măsurile tarifice care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import afeente unor
anumite mărfuri ;

7) Alte măsuri tarifice prevăzute în legislația României .

Taxele vamale percepute de autoritatea vamaă română se pot clasifica în :

* taxe vamale de bază ;

* taxe vamale preferențiale .

 Taxele vamale de bază sunt stabilite potrivit politicii comerciale a României și / sau
acordurilor Internaționale la care România este parte semnatară ( Acordul privind aplicarea
art.VII al Acordului General pentru Tarife și Comerț ( GATT) , parte integrantă a Acordului de
la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului , pe acre România îl
aplică fară rezerve , ratificat prin Legea nr. 123/1994 ) .

Taxele vamale preferențiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb încheiate de România
cu țărn ( Moldova , Turca , Lituania ; Israel ) sau grupuri de țări ( Uniunea Europeană – UE ,
Asociația Europeană a Liberului Schimb – AELS , Acord Central European al Comerțului Liber
– CEFTA etc.) pentru unele mărfuri sau categorii de mărfuri .

Atât taxele vamale de bază cât și taxele vamale de preferențiale sunt stabilite pe fel de marfă
a cărei clasificare se face în fucție de reguli generale și notele explicative de interpretare a
nomenclaturii mărfurilor prevăzute în Tariful vamal de import al României , specifice
Convenției Internaționale a Sistemului armonizat de descriere și codificare a mărfurilor ,
încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 , la care România face parte .

Pentru a se putea aplica o taxă preferențială este necesară prezentarea și depunerea unui
certificat de circulație a mărfurilor valid ( de exp de tip EUR ) împreună cu Declarația vamală de
import și a celorlalte documente prevăzute de Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al
României .

2.2 Valoarea în vamă

Valoarea în vamă a mărfurilor importate este , conform Acordului privind punerea în

aplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale și comerț ( GATT) , valoarea
de tranzacție , respectiv prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când sunt vândute
pentru export pe teritoriul vamal al Comunității .

Valoarea de tranzacție poate fi ajustată atunci când anumite elemente specifice care sunt
considerate ca făcând parte din valoarea în vamă în sarcina cumpărătorului , dar nu sunt incluse
în prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importante ( de exemplu : cheltuielile de
transport și costul asigurării mărfurilor importante , precum și cheltuielile de încărcare și
manipulare legate de transportul mărfurilor importante până la punctul de introducere a
mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunitații , redevente și drepturi de licență ,etc)
 Sunt prevăzute 51 de elemente care nu includ în valoarea în vamă a mărfurilor , cu condiția
să fie evidențiate separat de prețul efectiv plătit sau de plătit( de exemplu : cheltuielile de
transport pentru mărfurile după sosirea lor la locul de intrare pe teritoriul Comunitații ,
comisioane de cumpărare , etc . )

Atunci când valoarea în vamă nu poate fi determinată pe baza prețului de tranzacție , ea se

determină prin parcurgerea succesivă a următoarelor reguli de evaluare până la prima în
conformitate cu care aceasta valoare poate fi stabilită :

a) valoarea de tranzacție a mărfurilor indentice vândute pentru export în Comunitate și

exportate în acelaș sau aproximativ același moment cu mărfurile care se evacuează ;

b) valoarea de tranzacție a mărfurilor similare vândute pentru export în Comunitate și

exportate în acelaș sau aproximativ același moment cu mărfurile care se evacuează ;

c) valoarea calculată egală cu suma :

* costul sau valorii materialelor și fabricării sau altor transformări în procesul de fabricație a
mărfurilor importante

* valorii profitului și cheltuielilor generale egale cu cele care se reflectă în mod obișnuit în
vânzările de mărfuri de aceeași natură sau tip cu mărfurile evaluate care sunt fabricate de
producători în țară .

2.3 Prezentare TARIC- RO

TARIC a fost stabilit în baza Articolului 2 al Regulamentului Consiliului nr.2658/87/CEE

de la 2 iulie 1987 privind nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun . Acest tarif
este o bază de date destinată să indice dispozițiile legale comunitare aplicabile ( măsuri tarifice și
netarifice ) pentru un anumit produs , atunci când acesta este important pe teritoriul vamal al UE
sau , după caz , când acesta este exportat către țări terțe .

TARIC se bazează pe Nomenclatura Combinată ( NC – codificate la 8 cifre ) care

constituie moneclatura de bază pentru Tariful Vamal Comun , utilizată în procesul de vamuire a
mărfurilor precum și pentru întocmirea statisticilor de comerț al Comunității cu țări terțe
( EXTRASTAT) și a statisticilor de comerț între Statele Membre ( INTRASTAT) .

Baza de date TARIC este utilizată de administrațiile vamale din Statele Membre pentru
procesarea declarațiilor vamale de import / export din / către țări terțe , totodată , el este un
instrument util de informare pentru operatorii economici .
 Baza de date TARIC-RO conține , în plus față de baza de date TARIC , măsurile naționale
referitoare la restricțiile impuse prin diverse acte normative raționale cu implicații în activitatea
vamală .

Pentru fiecare măsură ( tarifă și netarifă ) este prezent actul normativ comunitar sau național
care instituie măsura respectivă , eventualele documente cerute , note de subsol explicative .

TARIC cuprinde dispozițiile referitoare la domeniul vamal , conține în legislația comunitară

specifică privitoare la : Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilo ( S.A ) .
Nomenclatura combinată ( N.C) , taxe vamale aplicabile , contingențe tariface .

2.4 Declarația vamală

Mărfurile de export/import trebuie să facă în România obiectul unei declarații vamale ,

indiferent dacă acestea sunt sau nu supuse comform reglementărilor în vigoare impunerii vamale.

Declarația vamală este un document prin care declaratul:

- solicită un regim vamal pentru marfa prezentată ( export , import , reexport , etc )

- se angajează să își îndeplinească obligațiile ce îi revin potrivit regimului vamal ( de exemplu:

să plătească taxele bamale aferente mărfii )

- furnizează informațiile necesare pentru stabilirea obligațiilor fiscale , asigurarea urmăririi

curente a operațiunilor de comerț export , precum și pentru scopuri statistice .

Documentele care însoțesc declarația vamală pentru punerea în libera circulație sunt
următoarele :

> factura în baza căreia se declară valoarea ăn vamă a mărfurilor ;

> declarația cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor declarate ;

> documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferențial sau a altor măsuri de
derogare de la regimul de drept comun aplicabil mărfurilor declarate ;

> toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispozițiilor ce reglementează punerea în
libera circulație a mărfurilor declarate ;

> documentele de transport sau , după caz, documentele aferente regimului vamal precedent ;
> lista coletelor sau un document echivalent indicand conținutului fiecărei ambalaj în cazul în
care în vamă se prezintă o singură marfă în mai multe ambalaje .

Introducerea sau scoaterea din țară a mărfurilor , a mijloacelor de transport și a

oricărei alte bunuri este permisă numai prin punctele de trecere a frontierei de stat . În punctele
de trecere a frontierei de stat și pe teritoriul țării sunt organizate birouri vamale care funcționează
potrivit legii . La trecerea frontierei de stat , mărfurile , mijloacele de transport și orice alte
bunuri sunt supuse controlului vamal și aplicării reglementării vamale numai de autoritatea
vamală .

2.5 Efectele unei taxe vamale

Barierele tarifare , cele mai simple măsuri de politică comercială sunt reprezentate de taxe
vamale percepute cu ocazia importului unui bun . Taza vamală specifică apare sun forma unei
sume , fixată pe unitatea de măsură fizică ( de exemplu: 3 dolari pe barilul de petrol ) . Taxele ad
valorem sunt texe percepute sub forma unui procent din valoarea bunului import ( de exemplu :
25% pentru importul de camioane ) . Și într-un caz și în celălalt , efect taxelor vamale este de a
ridica prețul de vânzare al bunurilor importante.

Tarifele vamale reprezintă cea mai veche formă de politică comercială , fiind ades utilizate
ca sursă de venituri pentru bugetul statului . Adevărata rațiune pentru care ele au fost însă
folosite a fost aceea de a proteja anumite sectoare economice . Astfel , la începutul secolului al
XIX-lea , Anglia folosea taxele vamale ( faimoasele legi asupra grâului ) , pentru a-și proteja
agricultura contra concurențri stăine , în vreme ce , la sfârsitul aceluiași secol , Germania și SUA
apelează la măsurile tarifice pentru a-și proteja noile sectoare industriale .

În epoca recentă , importanța taxelor vamale a scăzut , guvernele preferând să protejeze

industriile naționale prin măsuri de natură natarifară .

Cu toate acestea , înțelegerea corectă efectelor produse de o taxă vamală reprezintă o condiție
esențială pentru înțelegerea celorlalte măsuri de politică comercială .
 Piața națională Piața mondială Piața unei terțe țări

Efectele unei taxe vamale

În figura 1 sunt ilustrate efectele unei taxe vamale specifice , de x dolari pe unitatea de
grâu. Astfel în absența taxelor vamale , prețul mondial , atât în țara importatoare cât și în cea
exportatoare . O dată cu apariția taxei vamale , exportatorii nu vor mai fi de acord cu vânzarea
bunului decât în cazul în care prețul pe piața țării importatoare depășește prețul de pe piața țării
exportatoare cu cel puțin X dolari .

Prin urmare , prețurile în țara importatoare cresc , iar cele din țara exportatoare scad până
la nivelul la care diferența de preț este de X dolari . Taxa vamală duce la creșterea prețului în țara
importatoare pot produce mai mult grâu , la un preț mai ridicat , în vreme ce consumatorii vor
cere mai puțin . Ca urmare a scăderii cererii , importatoare necesare vor fi și ele mai mici .

În străinătate , prețul mai scăzut va determina o creștere a cererii și o reducere a ofertei ,

ceea ce va duce la apariția unei oferte pentru export mai mici . Astfel , volumul schimburilor
scade , de la nivelul înregistrat în condiții de liber schimb , la nivelul corespunzătoare aplicării de
taxe vamale . La acest nivel al schimburilor , cererea de import este egală cu oferta de export .

CONCLUZII

Taxele vamale sunt un impozit care apar ca urmare a intervenției statului în comerț internaținal .
Această intervenție a statului în economic se realizează pe două căi : direct și indirect .
Pe cale directă statul poate interveni , fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor ( este vorba de contingentari , prohibiții,etc) , fie prin reglementarea schimburilor .

Intervenția directă ridică probleme destul de delicate , deoarece poate conturba relațiile dintre
state și pot avea efecte păguboase asupra raporturilor economice în perioada urmatoare .

Intervenția indirectă se realizează prin taxele vamale , adică prin impozitarea schimburilor
internaționale . Ceea ce se impune este valoarea în vamă a produselor care fac obiectul
tranzacției externe . Cota de impunere , adică nivelul taxei vamale , este prevăzută prin lege .

Utilizarea taxelor vamale produce asupra funcționării economiei o serie de efecte pozitive ,
dintre care cele mai importante sunt :

- protecția vamală prin care se limitează sau chiar se elimină concurența nedorită a firmelor și
produselor străine și se încurajează ramurile și subramurile proprii ;

- reducerea importurilor și stimularea producției indigene , protejând astfel forța de muncă și

locurile de muncă ;

- un regim vamal propriu permite adoptarea de măsuri cu caracter sancțional față de acei
parteneri care promovează o politică discriminatoare sau care instituie în mod unilateral și
nejustificat protecționiste ;

- permite statului respectiv să participe la negocierile internaționale și să beneficieze de

consecințele pozitive ale reducerilor tarifare reciproc sau de măsurile cu caracter preferențial;

- folosirea de taxe vamale de import generează însă pentru consumatori pierderi importante ca
urmare a fenomenului de creștere a prețurilor pe piața internă ceea ce determină și o reducere
generală a consumatorului .

Ansamblul taxelor vamale ale unei țări se constituie în tariful vamal . Tariful vamal stabilește
modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs în parte . Practic este reprezentat
de o listă vamală care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerțului internațional și conține
precizări precise privind modul de percepere al taxelor vamale .

BIBLIOGRAFIE

Acordul general asupra tarifelor și comerțului ( GATT – General Agreement on Tariffs and
Trade )
 T.Moșteanu, Prețuri și tarife . Editura Lito A.S.E, București 1992

J.Văcărel și colectivul Finanțe Publice E.D.P, București 1992

Postelnicu , Cătălin, Economic Internațională , Cluj-Napoca 2002

MIRON.D , Politici comerciale , București , Editura Luceafărul 2003

Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al României

SUTĂ.N , Comerț internațional și politici comerciale

1. Maria Popan- „Contabilitate-manual”. Editura Oscar Print 2001

2. https://www.scrigroup.com/files/finante-banci/ewr35tg%20(6531).htm
3. https://www.academia.edu/38999877/Autofinan%C8%9Barea
4. Codul Muncii- Legea nr.53/2003
- Legea nr.364/2003