ACCIZE

Caracterizare generală
Accizele reprezintă o formă de impozitare a consumului fiind deci incluse în categoria impozitelor
indirecte. Ele prezintă însă unele caracteristici care le diferenţiază de taxa pe valoarea adăugată:
 sunt impozite analitice care vizează în principal două categorii de mărfuri: unele constituie
articole de lux (confecţii din blănuri naturale, articole din cristal, bijuterii din metale preţioase
etc.); altele sunt produse care se consumă în cantităţi mari şi nu pot fi inlocuite de cumpărători cu
altele, ceea ce asigură productivitatea impozitului (cafeaua, produsele din tutun, băuturile
alcoolice, carburanţii etc.);
 obiectivele urmărite prin instituirea accizelor nu sunt numai de natură financiară (procurarea de
resurse bugetare) ci şi de natură socială (inhibarea consumului unor produse dăunătoare
sănătăţii) , economică (protecţia producţiei indigene împotriva concurenţei produselor din import),
ecologică (protecţia faunei, limitarea poluării mediului) sau de altă natură;
 spre deosebire de TVA, accizele se datorează de către producători, importatori, achizitori într-o
singură fază a circuitului economic, cotele de impunere (în sume fixe sau în procente) fiind unice
atât pentru produsele realizate în ţară cât şi pentru cele din import;
 accizele preced taxa pe valoarea adăugată, fiind deci incluse în baza de calcul a TVA, ceea ce
conduce la dubla impunere economică a produselor în cauză.
În practica fiscală din ţara noastră accizele au fost introduse în anul 1991 prin HG 779/1991.
Modul de aşezare a acestor impozite a cunoscut modificări succesive, în încercarea de a asigura un
randament fiscal ridicat şi de a limita frauda. Iniţial, ele se calculau pe baza sistemului ad-valorem, prin
aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare, cu excepţia ţigaretelor unde acciza era
stabilită în sumă fixă pe unitatea de măsură1. Fenomenul de evaziune, prin subevaluarea bazei de
impozitare, ce a urmat, a determinat trecerea, începând cu 1 ianuarie 1998 la stabilirea accizelor în sume
fixe pe unitatea de măsură, exprimate în ECU, pentru unele grupe de produse precum alcool, băuturi
alcoolice, ţigarete, cafea şi produse petroliere 2.O nouă modificare a modului de aşezare a intervenit cu 1
ianuarie 19993, accizele pentru alcool, băuturi alcoolice, vinuri şi produse pe bază de vin, bere, produse
din tutun şi cafea au fost stabilite în lei/UM, cu actualizarea trimestrială a acestora în raport cu
ratainflaţiei. Ulterior, începând cu data de 15 februarie 2000, accizele 3 au fost stabilite în sume fixe

1
Legea nr.42/1993 privind accizele la produsele din import şi din ţară, precum şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi
gaze naturale, republicată în M. Of. Nr.286/1995
2
OUG nr.82/1997 privind regimul accizelor şi altor impozite indirecte, M.Of. nr.380/1997
3
OG nr.27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi HG nr.212/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind tehnica de calcul şi formularistica necesare pentru accize şi pentru impozitul la ţiţei şi la gazele naturale din producţia
internă
exprimate în EURO pe unitatea de măsură, diferenţiate pe grupe de produse, şi în cote procentuale
proporţionale.
În prezent, prevederile referitoare la accize4 sunt în cea mai mare parte armonizate cu prevederile
Directivei a XII-a a Uniunii Europene. Codul fiscal a preluat prevederile legislaţiei anterioare, însă a adus
şi o serie de modificări semnificative. Astfel, Codul fiscal separă produsele accizabile în două categorii:
 accize armonizate;
 alte produse accizabile.
Totodată, Codul fiscal introduce pentru prima dată noţiunea de ―antrepozit fiscal‖. Astfel,
producerea, depozitarea, precum şi transformarea produselor accizabile va fi posibilă numai în cadrul
acestora.

Accize armonizate
Produsele supuse impozitării şi sfera de aplicare a accizelor armonizate
Accizele armonizate reprezintă taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru
anumite produse provenite din producţia internă şi din import. Produsele accizabile sunt grupate în şapte
mari categorii:
a) bere;
b) vinuri;
c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrică.
Legea defineşte cu scrupulozitate fiecare din aceste categorii de produse întrucât impozitarea este
diferenţiată în raport de caracteristicile fiecărei subgrupe şi fiecărui produs, unitatea de măsură în care se
exprimă, concentraţia, alcoolică, capacitatea de producţie a contribuabilului (în cazul berii), masa unitară
a rolei de tutun, destinaţia uleiurilor minerale etc. Accizele datorate bugetului de stat sunt accize specifice
exprimate în euro pe unitatea de măsură, cu excepţia ţigaretelor la care acciza este combinată dintr-o
acciză specifică exprimată în euro/1000 de ţigarete, la care se adaugă o acciză ad valorem aplicată asupra
preţului maxim de vânzare cu amănuntul.

4
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
-Ordinul ministrului finantelor nr. 1853/22.12.2003 privind documentele fiscale utilizate în domeniul produselor accizabile;
- Ordinul ministrului finantelor nr. 1828/22.12.2003 privind documentele necesare achiziţionării unor produse accizabile în
regim
de scutire;
- Ordinul ministrului finantelor nr. 1852/22.12.2003 privind modelul marcajelor aplicate asupra unor produse accizabile şi
procedura de achiziţionare a acestora
 În legătură cu sfera de aplicare a accizelor se folosesc următoarele definiţii:
a) produsele accizabile sunt produsele menţionate mai sus;
b) producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate,
procesate sau modificate sub orice formă;
c) antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele
accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv, de către
antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de lege;
d) antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală conform Codului vamal al României;
e) antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în
exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse
accizabile, într-un antrepozit fiscal;
f) regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada
producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;
g) documentul administrativ de însoţire a mărfii - DAI - este documentul care trebuie folosit la mişcarea
produselor accizabile în regim suspensiv;
h) documentul de însoțire simplificat – DIS este documentul care trebuie folosit la mișcarea
intracomunitară a produselor accizabile cu accize plătite;
i) codul NC reprezintă poziția tarifară, subpoziția tarifară sau codul tarifar, conform Nomenclaturii
combinate din Tariful vamal comun valabil în anul anterior celui în curs;
j) operatorul înregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească în exercitarea activității
economice produse spuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state member ale Uniunii
Europene; acest operator nu poate deține sau expedia produse în regim suspensiv;
k) operatorul neînregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată în exercitarea profesiei sale să
efectueze, cu titlu ocazional, aceleași operațiuni prevăzute pentru operatorul înregistrat.

Scutiri de la plata accizelor armonizate

Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci când
sunt destinate pentru:
 livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
 organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale României, în
limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale;
 forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu excepţia Forţelor
Armate ale României;
 consumul aflat sub incidența unui accord încheiat cu țări nemembre sau organizații
internaționale, cu condiția ca un astfel de accord să fie permis ori autorizat cu privire la scutirea
de taxă pe valoarea adăugată.
 Totodată, accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor
şi al altor persoane fizice, cu domiciliul în România sau în străinătate, în limitele şi în conformitate cu
legislaţia vamală.
De asemenea, sunt scutite de plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci când
sunt:
 denaturate conform prescripţiilor legale şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt
destinate consumului uman;
 utilizate pentru producerea oţetului;
 utilizate în scop medical în spitale şi farmacii, pentru producerea de medicamente, arome
alimentare şi pentru alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în
volum;
 utilizate pentru producerea unui element care nu este supus accizei;
 utilizate în industria cosmetică etc.
De la plata accizelor sunt scutite şi uleiurile minerale, în următoarele condiţii:
 când sunt folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant;
 când sunt livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave, pentru navigaţia maritimă
internaţională şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare;
 când sunt utilizate în cadrul producţiei de electricitate şi în centralele electrocalogene sau în
scopul testării aeronavelor şi vapoarelor;
 când sunt scoase de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordate gratuit în scop de
ajutor umanitar;
 când sunt achiziţionate direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizate drept
combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de bătrâni şi orfelinatelor sau atunci
când sunt utilizate de către persoane fizice drept combustibil pentru încălzirea locuinţelor etc.
Nivelul accizelor armonizate prevăzut în Codul fiscal cuprinde și contribuția pentru finanțarea
unor cheltuieli de sănătate, care se virează în contul Ministerului Sănătății Publice. Pentru produsele
energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri, volumul va fi măsurat la o temperatură
de 15* C. Pentru motorina destinată utilizării în agricultură se aplică o acciză redusă.

Exigibilitatea şi plata accizelor armonizate

Produsele accizabile sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul comunitar
sau la momentul importului lor în acest teritoriu.
Importul reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar cu
excepția:
 plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;
 distrugerii sub supravegherea autorității vamale a produselor accizabile;
  plasării produselor accizabile în zone libere, antrpozite libere sau porturi libere, în condițiile
prevăzute de legislația vamală în vigoare.
Accizele armonizate devin exigibile în momentul eliberării pentru consum sau când se constată
pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum reprezintă:
 orice ieșire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv;
 orice producție, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
 orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile – cu excepția energiei electrice, gazului
natural, cărbunelui și cocsului -, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;
 utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă;
 orice deținere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduce în
sistemul de accizare;
 recepția, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un
antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Eliberare pentru consum se consideră și deținerea în scopuri comerciale de către un comerciant
de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat
membru și pentru care acciza nu a fost plătită în România. Nu se consideră eliberare pentru consum
mișcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, către:
a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;
b) un comerciant înregistrat în alt stat membru;
c) un comerciant neînregistrat în alt stat membru;
d) o țară din afara teritoriului comunitar.
Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. Este interzisă
deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost
plătită. În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibilă la data când
se constată o pierdere sau o lipsă a produsului accizabil. Accizele se calculează în cota și rata de schimb
în vigoare, la momentul în care acciza devine exigibilă. Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Accizele
se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine
exigibilă. Prin excepție, termenul de plată a accizelor este:
a) în cazul operatorilor înregistrați – ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepționate
produsele accizabile;
b) în cazul furnizorilor autorizați de energie electrică sau de gaz natural – data de 25 a lunii următoare
celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final.
Prin excepţie, în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim
suspensiv, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
În acest sens, orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală
competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal,
indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei la care se referă declaraţia.
Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau deţinute în afara
antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un
document care va fi stabilit conform normelor în vigoare. Această prevedere nu este aplicabilă pentru
produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii, în măsura în care
aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.
Toate transporturile de produse accizabile în regim suspensiv este permisă numai atunci când este
însoţită de documentul administrativ de însoțire, întocmit în cinci exemplare , utilizate astfel:
a) primul exemplar rămâne la antrepozitul fiscal expeditor;
b) exemplarele 2,3 și 4 ale documentului însoțesc produsele accizabile pe parcursul mișcării până la
antrepozitul fiscal primitor, operatorul înregistrat sau operatorul neînregistrat. La sosirea produselor la
locul de destinație, acestea trebuie să fie completate de către primitor și să fie certificate de către
autoritetea fiscală competentă în raza căreia își desfășoară activitatea primitorul, cu excepțiile prevăzute
în norme. După certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de însoțire se păstrează de către
acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite și rămâne la autoritatea
fiscală competentă a primitorului;
c) exemplarul 5 se transmite de către expeditor, la momentul expedierii produselor, autorității fiscale
competente în raza căreia acesta își desfășoarăactivitatea.
Antrepozitul fiscal primitor, operatorul înregistrat sau operatorul neînregistrat are obligația de a
transmite antrepozitului fiscal expeditor exemplarul 3 al documentului administrative de de însoțire, în
conformitate cu legislația statului membru al expeditorului.
Totodată, orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile precise, care să
conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poată verifica respectarea normelor legale în
vigoare. În acest sens, răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către
bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală
competentă, revine antrepozitarului autorizat, obligat la plata accizelor.

Alte produse accizabile

Produsele supuse impozitării şi sfera de aplicare
Conform reglementărilor legale, în categoria “alte produse accizabile” sunt cuprinse următoarele
produse:
a) cafea verde;
b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori;
c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă;
d) confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor de iepure, oaie, capră;
e) articole din cristal;
f) bijuterii din aur şi/sau din platină, cu excepţia verighetelor;
g) produse de parfumerie;
h) arme de vânătoare şi arme de uz individual, altele decât cele de uz militar sau de sport;
i) iahturi şi bărci cu motor pentru agreement;
j) motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru
agreement.
Calculul accizei se face în mod diferenţiat, în funcţie de natura produsului supus accizării.
Pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă,
accizele se datorează o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură,
asupra cantităţilor importate, astfel:
 pentru cafeaua verde, acciza este egală cu echivalentul în lei / euro pe tonă;
 în cazul cafelei prăjite, inclusiv al cafelei cu înlocuitori, acciza este egală cu echivalentul în lei
/euro pe tonă;
 în cazul cafelei solubile, inclusiv al amestecurilor cu cafea solubilă, acciza este egală cu
echivalentul în lei / euro pe kilogram;
În cazul celorlalte categorii de produse, accizele preced taxa pe valoarea adăugată şi se calculează
o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care
reprezintă:
a) pentru produsele din producţia internă - preţurile de livrare, mai puţin accizele, respectiv preţul
producătorului, care nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de obţinerea produsului
respectiv;
b) pentru produsele din import - valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale
şi alte taxe speciale, după caz.
Nivelul cotelor procentuale este diferenţiat în raport de natura produsului oscilind între 5 şi 50%
(5% pentru ape de colonie; 15% pentru, cuptoare cu microunde, aparate pentru aer
condiţionat; 20% pentru bijuterii, 25% pentru aparate de luat imagini, iahturi şi bărci cu motor; 30%
pentru parfumuri; 40% pentru confecţii din blănuri naturale şi arme).

Scutiri de la plata accizelor

În calitate de plătitori de accize pentru produsele menţionate mai sus, cu excepţia cafelei, sunt
agenţii economici - persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate - care produc sau
importă astfel de produse. În cazul cafelei, în calitate de plătitori de accize sunt agenţii economici
importatori.
Totodată, plătitori de accize sunt şi persoanele fizice care introduc în ţară autoturisme şi
autoturisme de teren, inclusiv rulate.
 Legislaţia din ţara noastră prevede însă şi o serie de categorii de produse scutite de la plata
accizelor, între care enumerăm:
 produsele exportate direct de agenţii economici producători sau prin agenţi economici care îşi
desfăşoară activitatea pe bază de comision;
 produsele aflate în regimuri vamale suspensive, conform prevederilor legale. Pentru produsele
aflate în aceste regimuri, scutirea se acordă cu condiţia depunerii de către agentul economic
importator a unei garanţii egale cu valoarea accizelor aferente, garanţie care va fi restituită
agentului economic numai cu condiţia încheierii în termen a regimului vamal acordat ;
 orice produs importat, provenit din donaţii sau finanţat direct din împrumuturi nerambursabile,
precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordat instituţiilor de învăţământ,
sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice etc;
 produsele livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
Totodată, legislaţia prevede că agenţii economici exportatori de cafea prăjită, obţinută din
operaţiuni proprii de prăjire a cafelei verzi importate direct de aceştia, pot solicita autorităţilor fiscale
competente, pe bază de documente justificative, restituirea accizelor plătite în vamă, aferente numai
cantităţilor de cafea verde utilizată ca materie primă pentru
cafeaua exportată.

Exigibilitatea şi plata accizelor pentru alte produse accizabile

În cazul altor produse accizabile, momentul exigibilităţii accizei intervine:
a) pentru produsele din producţia internă, la data efectuării livrării, la data acordării produselor ca
dividende sau ca plată în natură, la data la care au fost consumate pentru reclamă şi publicitate şi,
respectiv, la data înstrăinării ori utilizării în oricare alt scop decât comercializarea;
b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul recepționării acestora;
c) pentru produsele importate, la data înregistrării declarației vamale de import.
Plătitorii de accize pentru produsele accizabile sunt operatorii economici– persoane juridice,
asociații familiale și personae fizice autorizate – care produc sau care achiziționează din teritoriul
comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de produse.
Operatorii economici care achiziționează din teritoriul comunitar, înainte de primirea produselor,
trebuie să fie înregistrați la autoritatea fiscală competentă, în condițiile prevăzute în norme, și să respecte
următoarele cerințe:
a) să garanteze plata accizelor în condițiile fixate de autoritatea fiscală competentă;
b) să țină contabilitatea livrărilor de produse;
c) să prezinte produsele oricând li se cere aceasta de către organelle de control;
d) să accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.
 În ceea ce priveşte plata, accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care acciza devine exigibilă. Pentru alte produse accizabile, provenite din import, plata
se face la momentul înregistrării declaraţiei vamale de import. Decontările între operatorii economici,
furnizori de produse accizabile, și operatorii economici, cumpărători ai acestor produse, se vor face
integral prin unități bancare. Conversia în lei a sumelor reprezentând taxe speciale pentru
autoturisme/autovehicule și a impozitului la țițeiul din producția internă, datorate bugetului de stat,
exprimate în euro pe unitatea de măsură, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Națională a României pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent..
Orice operator economic plătitor de accize are obligația de a depune la autoritatea fiscală
competentă o declarație de accize pentru fiecare lună, indifferent dacă se datorează sau nu plata accizei
pentru luna respectivă. Declarațiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă, de către
operatorii economici plătitori, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă
declarația.