1.

Aşezarea şi perceperea impozitelor indirecte

Impozitele indirecte, se stabilesc asupra bunurilor vândute, serviciilor prestate sau

lucrărilor executate şi, de regulă, sunt incluse în preţ. În cazul impozitelor indirecte, chiar prin
lege se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice decât cea
care suporta acest impozit
La formarea veniturilor bugetare, fiscale în ţările dezvoltate, aportul impozitelor
indirecte este mai mic decât cel al impozitelor directe.1
În România, că ţara în curs de dezvoltare şi în tranziţie economică de piaţă, ponderea
impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetare este mai mare decât ponderea
impozitelor directe.
Principalele impozite indirecte:
· Taxa pe valare adăugată.
· Accizele
· Impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă
· Taxa pentru jocuri de noroc
· Sistemul de marcare prin timbre şi banderole al ţigărilor, produselor din tutun,
alcoolului şi băuturilor alcoolice.
· Taxe vamale de la persoane juridice
· Taxe vamale încasate de la persoanele fizice prin unitatiile vamale
· Taxe judiciare de timbru
· Taxe de timbru pentru activitatea notarială
· Impozitul pe spectacole
· Taxe de metrologie
· Taxe consulare
· Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare astfel:
1. Pentru eliberare a deciziilor de autorizare în domeniul audiovizualului
2. Privind producţia de produse alimentare destinate comercializării
3. Pentru autorizarea acţiunilor din domeniul jocurilor de noroc
4. Pentru autorizarea în domeniul activităţilor nucleare
· Taxe pentru eliberarea autorizaţiilor de transport internaţional

1
D. E. Singeorzan, Taxe si impozite. Dobanzi si penalitati in materie fiscala. Practica judiciara, Editura
Hamangiu, Bucuresti, 2011, pag. 93
 · Taxe de înregistrare a medicamentelor şi produselor biologice de un uman
· Taxe pentru acţiuni de prospecţiune, exploatare şi exploatare a resurselor
universale
· Tarife din activitatea de standardizare
În ceea ce priveşte aşezarea şi perceperea unui impozit indirect este necesar a se
stabili două condiţii de bază şi anume:
1. Cunoaşterea bazei legale
2. Cunoaşterea caracteristicilor de bază ale impozitului sau taxei respective

2. Principalele impozite indirecte

2.1.Taxa pe valoare adăugată

Taxa pe valoare adăugată este regllementata prin Ordonanţa Guvernului nr 3/1992, cu
modificări şi completări ulterioare.
Până la introducerea taxei pe valoare adăugată în România s-a practicat impozitul pe
circulaţia mărfurilor, care făcea parte din categoria impozite indirecte. El se caracterizează în
principal printr-o impozitare repetată a aceluiaşi produs în funcţie de diferitele stadii de
parcurgere, până la obţinerea produsului final.
Avem de-a face atunci cu o impozitare în cascadă.
Prin trecerea la taxa pe valoare adăugată ( de la 1 iulie 1993) s-a realizat înlocuirea
impozitului pe circulaţia mărfurilor cu un impozit stabil numai asupra contribuţiei nete a
agenţilor economici la formarea produsului social.
Ca şi impozitul pe circulaţia mărfurilor, taxa pe valoare adăugată se percepe de la
fiecare agent economic care intervine pe traseul până la consumatorul final. Spre deosebire de
impozitul pe circulaţia mărfurilor, taxa pe valoare adăugată nu are caracter cumulativ.
Aceasta nu se stabileşte la valoarea bunului ajuns într-o anume etapă, ci se stabileşte numai
pestru valoarea adăugată în fiecare stadiu.
Taxa pe valoare adăugată se plăteşte de persoanele fizice sau juridice care efectuează ,
de o manieră independeta, în mod obişnuit sau ocazional, una sau mai multe operaţiuni
impozabile prevăzute de lege.
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect cuvenit bugetului de stat pentru
valoarea adăugată la fiecare stadiu al circuitului economic.2
2
M.A. Ungureanu, D.M. Nedelescu, D.M.Ungureanu, Fiscalitate comparata, Editura Universitara, Bucuresti,
2017, pag. 221
 2.2 Accizele
Accizele sunt taxe speciale de consumaţie care se datorează bugetului de stat, pentru
anumite produse din ţară şi din import.
În funcţie de forma pe care o îmbrăcă, sunt impozite indirecte ce se stabilesc asupra
bunurilor care intră în consumul unor anumite categorii ale populaţiei.
Produsele care se datorează accize sunt:
· Alcoolul etilic alimentar, băuturilor alcoolice şi orice alte produse destinate industriei
alimentare sau sonsumului, care conţin alcool etilic alimentar
· Produse din tutun
· Produse petroliere
· Alte produse şi grupe de produse cum ar fi: cafea, ape, ape minerale şi ape gazoase,
cu cu conţinut de zahăr sau alte produse de îndulcit şi substanţe aromatizate, confecţii
din blănuri naturale, articole din cristal, autoturisme şi autoturisme de teren, bijuterii
dinaur sau platină, parfumuri, ape de colonie şi de toaletă, aparate video, telefoane
mobile, aparate de aer condiţionat.
Aria de aplicare a taxelor de consumaţie poate fi extinsă sau restrânsă în funcţie de
politică economică adoptată de stat şi, de asemenea , în funcţie de necesităţile bugetare într-o
anumită perioadă. În ultimele trei deceni s-a înregistrat o creştere accentuată a rolului
accizelor ca instrument pentru înfăptuirea unor obiective sociale.
Plătitori de accize sunt:
a. Agenţii economici – persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate
care produc, importa, comercializează produsele prevăzute în anexele nr 1,2,3 la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997, cu modificările ulterioare;
b. Agenţii economici producători sau importatori care cupara de la producătorii
individuali – persoanele fizice, alcool şi băuturi alcoolice pentru prelucrare şi/sau
comercializare.
c. Agenţii economici, pentru cantităţile de produse supuse accizelor, acordate ca
dividende sau ca plată în natura acţionarilor, asociaţilor sau persoanelor fizice sau
care sunt consumate pentru reclamă şi publicitate.3

3
M.A. Ungureanu, D.M. Nedelescu, D.M.Ungureanu, Fiscalitate comparata, Editura Universitara, Bucuresti,
2017, pag. 227
 Accizele preced taxa pe valoare adăugată şi se calculează o singură dată, fie prin
aplicarea sumelor fix stabilite pe unitate de măsură, asupra cantităţilor livrate sau importate,
fie prin conte procentuale.
Produsele şi grupele de produse pentru care accizele se percep în suma fixă pe unitate
de măsură sunt: alcoolul şi băuturile alcoolice, produsele din tutun, produsele petroliere,
cafeaua, băuturile răcoritoare.
Produsele şi grupele de produse pentru care accizele se percep în cote procentuale
sunt: Confectile din blănuri nobile, Articole din cristal, Bijuterii din aur şi platină,
Autoturisme, Parfumuri, ape de colonie şi ape de toaletă, Aparatură electronică.

2.3 Impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă

Caracteristici de bază:
1. Plătitori – agenţii economici autorizaţi să producă şi să comercializeze astfel de
produse
2. Modul de calcul – Acest impozit se calculează prin aplicarea sumelor fixe stabilite în
lei pe unitate de măsură, respectiv pe tonă de ţiţei sau 100mc de gaze. Impozitul se
corectează de către Guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor, în funcţie de
modificările intervenite în nivelul preţurilor la import şi al celor cu ridicată.
3. Termenul de plată – Lunar la o dată prestabilită a lunii următoare.

2.4 Taxa pentru jocuri de noroc

Caracteristici de bază:
1. Plătitori – Societăţile comerciale înregistrate legal în România şi autorizate pe bază
de licenţă să organizeze şi să exploateze astfel de jocuri.
2. Modul de calcul şi nivelul taxei – Pentru jocurile de noroc organizate pe teritoriul
României cu excepţia cazinourilor, se datorează bugetului de stat o taxă de 30%
aplicată asupra veniturilor realizate din exploatarea jocurilor de noroc calculate că
diferenţa între totalul rulajului încasărilor pentru fiecare tip de joc şi totalul premiilor
acordate jucatoriilor, în limitele aprobate de lege

2.5 Sistemul de marcare prin timbre şi banderole al ţigaretelor, produselor din

tutun, alcoolului şi băuturilor alcoolice.
 Sistemul de marcare prin timbre pentru ţigarete şi produse din tutun a fost introdus în
România începând cu data de 1 martie 1996.
Pentru alcool şi băuturi alcoolice, sistemul de marcare prin banderole a fost introdus
în România începând cu data de 1 mai 1998.
Responsabilitatea marcării produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice revine
agenţilor economici producători sau importatori de astfel de produse, deţinători de licenţe de
atestare a dreptului de marcare.
Licenţele de ataşare a dreptului de marcare se eliberează de către Ministerul
Finanţelor pe baza licenţelor de fabricaţie deţinute de agenţii economici producători interni şi
pe baza contractelor externe de import – în cazul agenţilor economici importatori.
Marcajele se tipăresc de către o unitate specializată autorizată de către Ministerul
Finanţelor, respectiv Regia Autonomă Imprimeria Naţională.
Nu sunt supuse obligaţiei de marcare:
· Produsele destina exportului
· Produsele destinate testelor de laborator
· Produsele aflate în regim de tranzit sau import temporar
· Produsele comercializate în valută prin magazinele pentru deservire în exclusivitate a
reprezentanţilor diplomatici şi a personalului acestora, precum şi prin magazinele
autorizate să comercializeze mărfuri în regim de duty-free sau în sistem de cambuză.

2.6 Taxele Vamale

Sunt supuse taxelor vamale mărfurile străine importate de către agenţii economici în
vederea introducerii acestora în circuitul economic.
Mărfurile supuse taxelor vamale ca şi nivelul taxelor aferente mărfurilor importate
sunt prevăzute în broşură denumită „Tariful vamal de import al României”.
Taxele vamale se aplică în prezent numai asupra bunurilor provenite din import.
Plătitori taxelor sunt agenţii economci importatori, indiferent de formă de organizare
şi tipul de proprietate.

2.7 Taxele vamale încasate de la persoanele fizice prin unităţile vamale

 Produsele introduse sau scoase din ţara care nu se încadrează în categoria şi în limitele
prevăzute de lege pentru a beneficia de scutiri de taxe vamale.
Regimul de taxare este diferenţiat în funcţie de statutul persoanei fizice de natură şi
cantitatea de produse etc.
Plătitori taxelor sunt persoanele fizice care introduc sau scot din ţară bunurile peste
limitele cantitative şi valorice stabilite de lege. Plata taxelor vamale se efectuează în lei.

2.8 Taxele juridice de timbru

Sunt supuse taxelor juridice de timbru cererile şi acţiunile introduse la instanţele
judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă
Curtea Supremă de Justiţie.

2.9 Taxe de timbru pentru activitatea notarială

Sunt supuse taxelor de timbru actele notariale şi serviciile prestate de către notarii
publici.
Plătitori sunt persoane fizice şi juridice, romane şi străine, care solicită prestarea unui
serviciu supus taxei.

2.10 Impozitul pe spectacole

Sunt supuse impozitului pe spectacole încasările din vânzarea biletelor de intrare şi a
abonamentelor, mai puţin valoarea timbrelor instituite potriviţi legii.
Plătitori sunt persoanele fizice sau juridice care organizează, cu palta, spectacolele
permanent sau ocazional.

2.11 Taxa de metrologie

Eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a laboratoarelor de metrologie, a atelierelor de
reparat mijloace de măsurare, precum şi autorizarea personalului metrologic ( metrologi
verificatori, metrologi reparatori de mijloace de măsurare, presonal muncitor de specialitate
care coordonează activitatea de metrologie) sunt supuse taxelor.
Plătitori sunt persoanele fizice şi juridice care solicită eliberarea autorizaţiilor.

2.12 Taxe consulare

 Servicile supuse taxelor cosulare sunt:4
a. Prestarea în ţară: -
-eliberari de paşapoarte
-vize pentru trecerea frontierei sau de şedere temporară
-servicii privind cetăţenia, repatriere şi stabilirea domiciliului în România
-servicii de legalizări, procuri de acte judiciare şi extrajudiciare, identificări de personal
-alte servicii şi prestări consulare
b. Prestarea în străinătate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României
-eliberari de paşapoarte
-vize pentru trecerea frontierei de stat a României
-servicii notariale
-alte servicii.
Plătitori sunt persoanele fizice şi juridice române sau străine.

2.13 Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare

Ø Taxe de eliberare a deciziilor de autorizare în domeniul audiovizualului

Obiectul taxelor este de eliberarea deciziilor de autorizare.
Plătitori sunt persoanele juridice publice sau private din domeniul radiodifuziunii şi al
televiziunii care concep, produc şi emit programe.
Ø Taxe şi tarife pentru autorizare în domeniul activităţilor nucleare
Activităţi supuse taxelor şi tarifelor sunt cele prevăzute în lege nr.111/1996 şi în
Regulamentul de taxe şi tarife pentru autorizarea şi controlul activităţilor nucleare.
Plătitori vor fi persoanele fizice sau juridice, legal constituite, care solicită autorizaţii
şi avize în domeniul nuclear.
Ø Taxe pentru eliberarea autorizaţilor de transport internaţional
Eliberarea autorizaiei de transport internaţional, a documentelor de conformitate şi a
certificatului de management al siguranţei.
Plătitori taxelor sunt agenţii economici cu sediul în România care efectuează
trnsporturi în traficul internaţional de mărfuri.

4
V.G.Cocos, Contabilitatea simplificata si impozitarea intreprinderilor mici, Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2014, pag.115