Accizele și taxele vamale

a. Accizele
 Determinare. Istoric. Reglementare
Accizele sunt impozite indirecte din perspectiva naturii juridice; sunt considerate a fi
“taxe speciale de consumație” care se aplică asupra produselor fabricate în regim de monopol
sau asupra mărfurilor (naționale, europene, de import) frecvent consumate.
Istoric, accizelor li s-au atribuit două origini:
- taxele impuse de dinastia chineză Han asupra unor produse (ex. ceai);
- reforma calvinistă din nordul Europei (impozitarea “păcătoșilor” care consumau cantități
mari din anumite produse de lux și băuturi, astfel încât aceștia să fie pregătiți pentru Viața de
Apoi).
Ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, România percepe accize pentru două
categorii de produse:
a) accize armonizate (alcool și băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse energetice și
electricitate);
b) accize nearmonizate (în prezent - țigări electronice, tutun lichid; anterior – diferite tipuri
de cafea).
 Accizele armonizate la nivelul Uniunii Europene
Armonizarea europeană se face în temeiul art. 30, 110 TFUE, cu începere de la 1 ianuarie
1993; practic, urmare a creării Pieței Unice, a fost nevoie să fie armonizate (pentru statele
membre la acea vreme și pentru viitoarele state membre ale Uniunii Europene):
a) regimul general al produselor supuse accizării și regimul deținerii, circulației și
monitorizării acestor produse;
b) structura accizelor (inițial pentru uleiuri minerale, tutun și produse din tutun, băuturi
alcoolice);
c) cotele de impozitare (în privința cărora să se realizeze o apropiere). 1
În prezent, reglementarea europeană transpusă și în Codul fiscal este asigurată cu
precădere de Directiva 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, care determină
normele aplicabile pentru următoare categorii de accize armonizate:
1. alcool și băuturi alcoolice;
2. tutun prelucrat;
3. produse energetice și electricitate.
Ca regulă generală, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum a
produselor accizabile, respectiv:
a. la ieșirea dintr-un regim suspensiv de accize;
b. producerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv;
c. deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv, dacă accizele nu au
fost plătite;
d. importul de produse accizabile
Regimul suspensiv (de accize sau vamal) permite mișcarea produselor accizabile pe
teritoriul Uniunii Europene sau chiar înspre state/teritorii terțe, fără să intervină exigibilitatea
accizelor, cu condiția ca bunurile accizabile să fie păstrate în locații speciale (ex. antrepozite
fiscale) și/sau în procedura de gestiune și manipulare a bunurilor accizabile să intervină doar
persoane autorizate (ex. antrepozitar autorizat, expeditor înregistrat, destinatar înregistrat).
Aplicarea teritorială a regimului accizelor armonizate: aceleași excepții ca la TVA
pentru aplicabilitatea legislației Uniunii Europene + ficțiuni juridice (ex. bunurile provenind

1
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene-2012
2
Directiva (UE) 2020/262 de stabilire a regimului general al accizelor
din/având ca destinație Principatul Monaco vor fi tratate ca operațiuni provenind din/având ca
destinație Franța).2
Conform art. 9 din Directiva 2008/118/CE, accizele se percep, se colectează și se
restituie în conformitate cu procedurile stabilite de fiecare stat membru UE.
Unele probleme speciale s-au pus în jurisprudența CJUE referitoare la accize:
- C-325/99, Van de Water: alcoolul produs ilegal și descoperit într-un rezervor poate fi
considerat ca eliberat pentru consum.
- C-230/08, Dansk Transport: țigările transportate ilegal, distruse înainte de a intra pe
teritoriul UE, nu sunt considerate ca eliberate pentru consum.
- C-314/06, Société Pipeline Méditerranée et Rhône: se datorează accize pentru
combustibilul ichid, transportat printr-un oleoduct și pierdut ca urmare a fisurării
acestuia (cazul nu este unul de forță majoră; în general, nu există eliberare pentru
consum atunci când produsele accizabile aflate în regim suspensiv sunt distruse sau
pierdute iremediabil – ex. autoritățile fiscale autorizează distrugerea produselor).
Persoanele obligate la plata accizelor sunt: persoana care produce sau deține produse
accizabile în afara unui regim suspensiv și orice altă persoană implicată în producerea sau
deținerea neregulamentară; persoanele care declară sau în numele căreia sunt declarate
produsele accizabile importate; în cazul ieșirii dintr-un regim suspensiv, antrepozitarul
autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană ce eliberează produse accizabile din
regim suspensiv (+ orice altă persoană care a participat la producere/deținerea/importul/ieșirea
neregulamentară a produselor).
Restituirea accizelor: art. 33 alin. (6) Directiva 2008/118/CE – în cazul eliberării pentru
consum în statul membru 1, urmată de deplasarea accizelor în statul membru 2, se restituie
accizele în statul membru 1 dacă autoritățile din statul membru 2 constată că accizele au
devenit exigibile în statul membru 2 și au fost plătite.
Scutirile de la plata accizelor sunt rare: relații diplomatice sau consulare, de către forțele
statelor membre NATO (pe baza unui certificat de scutire) + regimul special duty free pentru
călători (în cazul transportului cu nave/aeronave, se consideră că în cazul transportului
terestru riscul de fraudă, evaziune și abuz este semnificativ mai mare).
 Producerea, transformarea și deținerea produselor accizabile
Se face doar în antrepozite fiscale, autorizate de statele membre, pe baza unui număr de 11
criterii precum: tipul activității; un plan al incintei, localizarea ei și o descriere a activității;
codul de înregistrare în scopuri de TVA; un istoric al societății din Registrul Comerțului;
detalii despre sistemul contabil al societății; detalii privind situația financiară a societății;
volumul de depozitare, estimarea bunurilor care vor fi produse, depozitate sau mutate într-o
anumită perioadă; detalii despre autorizațiile de antrepozit anterioare și actuale; Autorizațiile
de antrepozit fiscal pot fi revocate în caz de neconformare.
 Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize
Statele membre ale Uniunii Europene au creat un sistem informatizat referitor la circulația
și controlul produselor supuse accizelor.3 Practic, produsele accizabile circulă doar însoțite de
un document administrativ electronic + “raport de primire” (în termen de 5 zile de la primirea
produselor). Statele membre pot lua măsuri de marcare a bunurilor accizabile (ex. banderole,
timbre), în momentul eliberării pentru consum pe propriul teritoriu sau în momentul intrării pe
propriul teritoriu.
 Categorii de produse accizabile
- D1. Alcool și băuturi alcoolice (bere; vinuri liniștite, vinuri spumoase; băuturi
fermentate, altele decât berea și vinul; produse intermediare; alcool etilic).
- C-115/13, Comisia c. Ungaria: producția de alcool la comandă într-o distilerie, inclusiv
de către persoane private (palinka, până la 50 litri alcool pur de persoană), nu poate fi
scutită de la plata accizelor.

3
Decizia nr. 1152/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului
 - C-63/06, UAB Profisa: scutire pentru alcoolul din bomboanele de ciocolată.
- D2. Tutun prelucrat (țigarete; trabucuri și țigări de foi; tutun de fumat).
- D3. Produse energetice și electricitate (uleiuri vegetale utilizate drept combustibil,
cocs, cărbune, benzină cu și fără plumb, kerosen, gaz natural, păcură, motorină, GPL).
Ca principiu, la nivelul Uniunii Europene se reglementeză valori minime de impozitare
pentru accize, pe care statele membre au posibilitatea de a le majora, fără ca nivelul general al
accizelor să influențeze alegerea consumatorilor, ceea ce ar fi contrar art. 110 TFUE (ex.
poziția Franței de a majora semnificativ doar accizele pentru băuturi alcoolice distilate din
cereale provenite din alte state membre UE, cu consecința favorizării vânzării băuturilor
alcoolice distilate din fructe provenite din producția proprie).
- Art. 7 din Legea nr. 241-2005: punerea în circulație fără drept a timbrelor și
banderolelor constituie infracțiune.
- C-663/11, Scandic Distilleries: o cerere de rambursare a accizelor nu poate fi respinsă
numai pentru motivul că nu a fost formulată înainte de expedierea produselor accizabile
(alcool etilic) într-un alt stat membru.
- C-82/12, Transportes Jordi Besora SL: nu este permisă o acciză pe vânzarea cu
amănuntul de uleiuri minerale, dacă aceasta nu are un scop specific (ci finanțează
bugetul general).

b. Taxele vamale
Taxele vamale reprezintă impozite indirecte (incluse în categoria “taxelor speciale de
consumație”) care se percep asupra mărfurilor care trec frontiera de stat.
Clasificări:
1) taxe vamale de import + taxe vamale de export (izolate, pentru unele materii
prime) + taxe vamale de tranzit (înlocuite treptat cu taxele pentru folosirea
rețelei de autostrăzi și drumuri naționale).
2) taxe vamale cu caracter fiscal (colectarea de venituri la buget) + taxe vamale
cu caracter protecționist (descurajarea importului de mărfuri similare).
3) taxe vamale ad valorem (în funcție de valoarea în vamă a mărfurilor) + taxe
vamale specifice (sumă fixă pe unitatea de măsură) + taxe vamale compuse.
4) taxe vamale autonome (Uniunea Europeană – nu mai există acest drept, toate
statele membre aplică același Cod vamal și aceleași taxe vamale în relația cu
statele terțe) + taxe vamale convenționale (conform “clauzei națiunii celei mai
favorizate”) + taxe vamale preferențiale (negociate direct între două state) +
taxe vamale de retorsiune (ex. taxele vamale aplicate reciproc, ca elemente ale
politicii comerciale, de SUA – China, de SUA - Turcia sau de SUA – Uniunea
Europeană).4
Regimuri vamale
Regimuri vamale definitive: (a) Importul; (b) Exportul
Regimuri vamale suspensive (= operațiuni cu titlu temporar care au ca efect
suspendarea plății taxelor vamale pe perioada cât mărfurile sunt încadrate în unele din aceste
regimuri)
(a) Tranzitul vamal
(b) Antrepozitarea vamală (depozitarea mărfurilor, sub controlul autorității vamale)
(c) Perfecționarea activă (supunerea unor mărfuri, pe teritoriul României, la una sau mai
multe operațiuni de perfecționare)
(d) Transformarea sub control vamal (mărfuri străine, se transformă felul sau starea inițială
și apoi sunt importate)
(e) Admiterea temporară (utilizarea pe teritoriul României a mărfurilor destinate a fi
exportate în aceeași stare, cu excepția uzurii normale)

4
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
 (f) Perfecționarea pasivă (export temporar de mărfuri în afara țării + perfecționare)
Aplicarea taxelor vamale generează datoria vamală.

3
Decizia nr. 1152/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului