ACCIZELE

1. Sferă de aplicare și fapt generator

Accizele sunt taxe special de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru
urmatoarele produse provenite din productie interna sau din import:
- Bere
- Vinuri
- Bauturi fermentate
- Produse intermediare
- Acool etilic
- Tutun prelucrat
- Produse energetice
- Energie electrica
De asemenea sunt supuse accizelor si cafeaua, articolele de cristal, arme de vânătoare.
Produsele mentionate mai sus, sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe
teritoriul comunitar sau la momentul importului lor in acest teritoriu.
Pentru orice produc accizabil, acciza devine exigibila la data cand produsul este eliberat
pentru consum in Romania. In cazul pierderilor sau lipsurilor acciza pentru un produc
accizabil devine exigibila la data cand se constata o pierdere sau o lipsa a produsului
accizabil.
O exceptie la regula de mai sus este atunci cand pierderea sau lipsa intervine in
perioada in care produsul accizabil se afla intr-un regim suspensiv si sunt indeplinite oricare
din urmatoarele 2 conditii:
- Produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita varsarii,
spargerii, incendierii sau altor cauze de forta majora
- Produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita evaporarii sau
altor cauze care reprezinta rezultatul natural al producerii, detinerii, sau deplasarii
produsului dar numai in situatia in care cantitatea de produs care nu este
disponibila pentru a fi folosita in Romania nu depaseste limitele prevazute de lege.
Accizele se calculeaza in cota si la rata de schimb in vigoare la momentul in care
acciza devine exigibila.
Regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata
pe perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii produselor.
Antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autoritatii fiscale competente unde
produsele accizabile sunt fabricate, transformate, detinute, primite, sau expediate in regim
suspensiv.
Eliberarea in consum reprezinta:
- Orice iesire inclusiv ocazionala a produselor accizabile din regimul suspensiv
- Orice productie, inclusiv ocazionala de produse accizabile in afara regimului
suspensiv
- Orice import, inclusiv ocazional de produse accizabile (cu exceptia energiei
electrice, gazului natural, carbunelui si coxului) daca produsele accizabile nu sunt
plasate in regim suspensiv.
- Daca produsele accizabile sunt utilizate in interiorul antrepozitului fiscal altfel
decat ca materie prima.
 2. Scutiri de la plata accizelor

Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt destinate pentru:
- Livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice
- Organizatii internationale recunoscute de catre autoritatile publice din Romania si
membrii acestor organizatii
- Forte armate apartinand oricarui stat parte la NATO
- Importul de produse accizabile aflate in bagajul calatorilor cu domiciliul in
Romania sau strainatate in conformitate cu prevederile legale
De asemenea sunt scutite de la plata accizelor urmatoarele:
- Produsele exportate direct de agentii economici producatori
- Produsele aflate in regimul vamal suspensive
- Orice produs importat provenit din donatii sau finantat direct din imprumuturi
nerambursabile
- Produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare
- Alcoolul etilic daca este folosit pentru obtinerea otetului, medicamentelor,
aromelor alimentare, sau in scop medical
- Tutunul prelucrat pentru efectuarea de teste stiintifice
- Combustibilii pentru aeronave altele decat aviatia turistica in scop privat
- Combustibilii pentru navigatia in apele comunitare
- Energia electrica folosita in scopul productiei energiei electrice
- Energia electrica provenita din surse regenerabile de energie, etc.

3. Plata accizelor la bugetul de stat

Accizele reprezinta venituri la bugetul de stat a caror termen de plata este de pana la
data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.

Orice platitor de accize poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la

termenul legal al accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a
declaratiilor de accize la autoritatea fiscala competenta.
Luna pana la data de 15 a fiecarei luni antrepozitari autorizati pentru productie sunt
obligati sa depuna la autoritatea fiscala competenta, o situatie care sa contina informatii cu
privire la stocul de materii prime si produse finite la inceputul lunii, achizitiile de materii
prime, cantitatea fabricata in cursul lunii, stocul de produse finite si materii prime la sfarsitul
lunii de raportare, si cantitatea de produse livrate aferente lunii precedente.
Nu se platesc accize pentru petrolul lampant utilizat drept combustibil pentru
persoanele fizice.

4. Calculul accizei pentru produsele accizabile

1. Accizele pentru bere

Berea reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care
conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, şi
într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.
Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de
fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl, se aplică accize
specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători
independenţi, cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl.
Fiecare agent economic producător de bere are obligaţia de a depune la organul fiscal
teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15 ianuarie a fiecărui
an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine.
Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţi agenţii economici mici producători care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt agenţi economici producători de bere care, din punct de vedere juridic şi
economic, sunt independenţi faţă de orice alt agent economic producător de bere;
b) utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;
c) folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt agent economic
producător de bere
d) nu funcţionează sub licenţa de produs a altui agent economic producător de bere.
În situaţia în care un agent economic producător de bere, care beneficiază de nivelul
redus al accizelor, îşi măreşte capacitatea de producţie, prin achiziţionarea de noi capacităţi
sau extinderea celor existente, acesta va înştiinţa în scris organul fiscal la care este înregistrat
ca antrepozitar autorizat despre modificările produse, va calcula şi va vărsa la bugetul de stat
accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi de producţie, începând cu luna imediat
următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a acesteia.
Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de
către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
Relaţia de calcul a accizei datorate este următoarea:
A=P*Au*C*Q/100, unde:
A – valoarea accizei;
P – numărul de grade Pato (Concentraţia zaharometrică);
Au – acciza unitară ;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri

2. Accizele pentru vin

Vinurile supuse accizelor sunt:

a) vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205,
cu excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b), şi care:
1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15%
în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau
2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18%
în volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare.
b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile: NC 2204 10;
2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, şi care:
1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor
sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3
bari; şi
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte
15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.
Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de
către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.
Relatia de calcul a accizei datorate este urmatoarea:
 A=Au*C*Q/100, unde:
A – valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri

3. Accizele pentru bauturi fermentate altele decat bere si vinuri

Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri sunt reprezentate de:

a) alte băuturi fermentate liniştite care se încadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi
care nu sunt din categoria vinurilor, ca şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00,
cu excepţia altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a berii,
având:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în
volum; sau
2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
b) alte băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile: NC 2206 00 31;
2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 şi 2205, care nu intră în categoria vinuri şi care
sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care
sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari, şi
care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în
volum; sau
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri,
fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia
să nu fie vândute.
Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
A = Au * R * Q
în care :
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea ( tone )
Au = acciza pe unitatea de măsură
R = cursul de schimb valutar

4. Accizele pentru produse intermediare

Produse intermediare reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce

depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, şi care se încadrează la codurile:
NC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu intră în categoria bere, vinuri şi băuturi fermentate
altele decât bere şi vin.
Se consideră produse intermediare şi orice băutură fermentată liniştită prevăzută la
băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, la lit. a), care are o concentraţie alcoolică ce
depăşeşte 5,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare, şi orice băutură
fermentată spumoasă prevăzută la băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, la lit. b), care
are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din
fermentare.
Relatia de calcul a accizei datorate este urmatoarea:
 A=Au*C*Q/100, unde:
A – valoarea accizei;
Au – acciza unitară
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri

5. Accizele pentru alcool etilic

Alcoolul etilic reprezintă:

a) toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care
sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-
un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% şi care sunt cuprinse la
codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;
c) ţuică şi rachiuri de fructe;
d) orice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase potabile.
Relaţia de calcul a accizei datorate este următoarea:

A=Ca/100*Au*C*Q/100, unde:

A – valoarea accizei;
Ca – concentraţia alcoolica in procente de volum;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în litri

6 Accizele la tutun

Produse din tutun sunt considerate:

a) ţigaretele, reprezentând:
1) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi;
2) rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla
mânuire neindustrială;
3) rulourile de tutun care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire
neindustrială;
4) orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile
prevăzute la pct. 1), 2) sau 3).
b) ţigări şi ţigări de foi, dacă se pot fuma ca atare, reprezentând:
1) rulourile de tutun care conţin tutun natural;
2) rulourile de tutun care au un înveliş exterior din tutun natural;
3) rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoarea
normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muştiucul,
dacă este cazul, şi un liant, cu condiţia ca:
- învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit;
- masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 grame;
- învelişul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuţit de minimum 30 grade faţă de
axa longitudinală a ţigării.
4) rulourile de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoare
normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul,
dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, cu condiţia ca:
 - masa unitară a ruloului, excluzând filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3
grame; şi
- circumferinţa ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea ţigării să nu fie sub 34
mm.
5) orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile de
la pct. 1), 2), 3) sau 4) şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantul din tutun
reconstituit sau învelişul din tutun reconstituit.
c) tutun de fumat, care cuprinde:
1). tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete;
2). alte tutunuri de fumat.
Ruloul de tutun care se încadrează în categoria ţigarete este considerat, pentru
aplicarea accizei, ca două ţigarete - atunci când are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul,
mai mare de 9 cm, fără să depăşească 18 cm; ca trei ţigarete - când are o lungime, excluzând
filtrul şi muştiucul, mai mare de 18 cm, fără să depăşească 27 cm, şi aşa mai departe.
Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad
valorem, dar nu mai puţin de 11,00 euro/1.000 de ţigarete, care reprezintă acciza minimă.
Când suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se
plăteşte acciza minimă. Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1.000 de ţigarete.
Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra preţului
maxim de vânzare cu amănuntul.
Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor
persoane decât comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele. Preţul maxim de vânzare
cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de către persoana care produce
ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă publică cu minim
24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare.
Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
1) pentru tigarete:
Total acciza = Acciza specifica(A1) + Acciza ad valorem(A2)
A1 = Au * C * Q1;
A2 = Aav * Pa * Q2, unde:
A1, A2 - valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
Aav – acciza ad valorem (cota procentuala) ;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Pa – pretul de vanzare cu amanuntul maxim declarat;
Q1 – cantitatea exprimată în unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 – numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1
2) pentru tigari si tigari de foi
A = Au * C * Q; unde:
A - valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în unitati de 1000 bucati tigari.
3) pentru tutun destinat fumatului
A = Au * C * Q; unde:
A - valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în kilograme.
 7. Acciza pentru uleiurile minerale

Uleiurile minerale pentru care se datorează accize sunt:

a) benzină cu plumb cu codurile: NC 2710 11 31; 2710 11 51 şi 2710 11 59;
b) benzină fără plumb cu codurile: NC 2710 11 41; 2710 11 45 şi 2710 11 49;
c) motorină cu codurile: NC 2710 19 41; 2710 19 45 şi 2710 19 49;
d) păcură cu codurile: NC 2710 19 61; 2710 19 63; 2710 19 65 şi 2710 19 69;
e) gazul petrolier lichefiat cu codurile: NC 2711 12 11 până la 2711 19 00;
f) gazul metan cu codul NC 2711 29 00;
g) petrol lampant cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25;
h) benzen, toluen, xileni şi alte amestecuri de hidrocarburi aromatice cu codurile: NC
2707 10; 2707 20; 2707 30 şi 2707 50.
Uleiurile minerale, altele decât cele prezentate mai sus sunt supuse unei accize dacă
sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil sau carburant.
Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru
încălzit sau carburantului echivalent.
Orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau ca
aditiv ori pentru a creşte volumul final al carburanţilor este impozitat drept carburant. Nivelul
accizei va fi cel prevăzut pentru benzină cu plumb.
Orice hidrocarbură, cu excepţia cărbunelui, lignitului, turbei sau a oricărei alte
hidrocarburi solide similare sau a gazului natural, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare sau
utilizată pentru încălzire, este accizată cu acciza aplicabilă uleiului mineral echivalent.
Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producţie de uleiuri minerale nu
este considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie.
Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru
propulsia vehiculelor, se consideră ca un fapt generator de accize.
Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
A = Au * C * Q; unde:
A - valoarea accizei;
Au – acciza unitară;
C – cursul de schimb (leu/Euro);
Q – cantitatea exprimată în tone sau litri.

5. Impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă

Pentru ţiţeiul şi gazele din producţia internă, agenţii economici autorizaţi datorează
bugetului de stat impozit în momentul livrării.
Impozitul datorat precede taxa pe valoarea adăugată şi se calculează prin aplicarea
sumelor stabilite în lei pe unitatea de măsură, asupra cantităţilor livrate.
Plata impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă se efectuează lunar
până la data de 25 a lunii următoare, pe baza decontului de impunere. Plata acestor impozite
se realizează prin virament sau în numerar, după caz, în contul bugetului de stat deschis la
unităţile teritoriale ale trezoreriei statului.
Obligaţiile plătitorilor de astfel de impozite sunt similare celor prezentate la accize.
Răspunderea calculării şi vărsării la bugetul de stat a accizelor, a impozitului la ţiţeiul şi
gazele naturale din producţia internă revine plătitorilor.
Neplata la termenele stabilite a accizelor, a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale
din producţia internă atrage calcularea majorărilor de întârziere.