seminar 10/10/2019

Berea

A=Qxkx C
A = acciza
Q = cantitatea in hl
k = acciza unitara
C = nr. grade Plato

Acciza unitara in Romania se exprima in lei/hl.

kbere = 3.3 lei/hl gr Plato
kredusa = 1.82 lei/hl gr. Plato

1) O sticla de bere de 0.5L, nr. gr. Plato = 11

A = Q x k x C = 0.5L/100 * 3.3 * 11 = 0.1815 lei/hl
=> indiferent de pret, acciza e aceeasi

ART. 349 - Bere

(1) În înțelesul prezentului capitol, bere reprezintă orice produs încadrat la codul
NC 2203 sau orice produs care conține un amestec de bere și de băuturi nealcoolice,
încadrat la codul NC 2206, având, și într-un caz, și în altul, o concentrație alcoolică
mai mare de 0,5% în volum.
(2) Pentru berea produsă de mici fabrici de bere independente, a căror producție
în anul calendaristic precedent nu a depășit 200.000 hl/an, iar pentru anul în curs
antrepozitarul autorizat declară pe propria răspundere că va produce o cantitate mai
mică de 200.000 hl/an, se aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa
nr. 1.
Pentru micile fabrici de bere independente nou-înființate pentru care
antrepozitarul propus declară pe propria răspundere că va produce o cantitate mai
mică de 200.000 hl/an se aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa
nr. 1.
Același regim se aplică și pentru berea livrată pe teritoriul României de către mici
fabrici de bere situate în alte state membre, potrivit prevederilor din normele
metodologice. Norme metodologice
(3) În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o
producție mai mare de 200.000 hl, acesta nu beneficiază de nivelul redus al
accizelor.
(4) Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin declarația
pe propria răspundere prevăzută la alin. (2), acesta este obligat la plata unei sume
reprezentând diferența dintre nivelul standard și nivelul redus al accizelor prevăzut
pentru bere, aferentă cantității care depășește 200.000 hl.
(5) Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-
a înregistrat depășirea cantității declarate și se plătesc de către antrepozitarul autorizat
până la data de 15 ianuarie a anului următor.
 (6) Prin mică fabrică de bere independentă se înțelege o fabrică de bere
independentă din punct de vedere legal și economic de orice altă fabrică de bere și
care folosește clădiri separate din punct de vedere fizic de orice altă fabrică de bere și
care nu lucrează sub licență. Atunci când două sau mai multe mici fabrici de bere
cooperează, iar producția lor anuală totală nu depășește 200.000 hl, aceste fabrici de
bere sunt considerate o mică fabrică de bere independentă separată.
(7) Antrepozitarul autorizat care produce și alte băuturi alcoolice decât bere nu
poate beneficia de acciza specifică redusă prevăzută la alin. (2).
(8) Fiecare mică fabrică de bere are obligația de a depune la autoritatea
competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declarație pe propria
răspundere privind cantitatea de bere pe care a produs-o în anul calendaristic
precedent și/sau cantitatea de bere pe care urmează să o producă în anul în curs,
potrivit prevederilor din normele metodologice. Norme metodologice
(9) Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică și
consumată de către aceasta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândută.

2) Mic producator independent de bere:

N-1: nu a depasit 200.000 hl
N: a produs 180.000 hl si a vandut 210.000 hl (produse tot de el, dar nu in anul curent
- le avea pe stoc)

Productia N-1 < 200K hl

Productia N < 200k hl ( asta nu conteaza - conteaza cat a produs in N-1 si cat a
declarata ca va produce in N)
Grade Plato = 11
=> acciza redusa
=> A = Q x k x C = 180.000 hl x 1.82 x 11 = 3.603.600 lei/hl

3) Un mic producator independent de bere declara la inceputul anului ca va produce o

cantitate de bere mai mica decat 200.000 hl. La sfarsitul lunii octombrie, productia
cumulata de la inceputul anului este de 170.000 hl. In noiembrie mai produce si vinde
inca 40.000 hl, iar in decemebrie mai produce si vinde in Romania 30.000 hl. Stabiliti
acciza pentru noiembrie si decembrie, precum si evetuala acciza datorata in cazul in
care nu se mai incadreaza in categoria micilor producatori independenti.

A noiembrie = 40.000 x 1.82 x 11 = 800.800 => scadenta pe 25 dec

A decembrie = 30.000 x 1.82 x 11 =600.600 => scadenta pe 25 ian

La 31 decembrie se face calculul - pentru ce depaseste 200.000 hl plateste acciza

suplimentara

=> A supl = (10.000 + 30.000) x (3.3 - 1.82) x 11 = 651.200 => se platesc pana pe 15
ianuarie
O data ce ai intrat in an ca mic producator independent => ramai mic producator
independent pana la final de an
seminar 17/10/2019

Acciza la vin

(2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică și consumat
de către aceasta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândut.

A = Q(hl) x k(acciza unitara in lei/hl produs)

Vinuri:
- linistite: A = 0
- spumoase: k = 47.38 lei/hl - 0.4738 bani pe L

1) Determinati acciza pentru o sticla de vin spumant de 0.7L stiind ca acciza unitara
(k) este de 47.38 lei/hl de produs. Nu conteaza concentratia de alcool.
A = 0.7L/100 * 47.38 lei/hl = 0.33 (33 bani pentru o sticla de vin spumant de
0.7L)

ART. 353 - Alcool etilic

(1) În înțelesul prezentului capitol, alcool etilic reprezintă:

a) toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum și
care sunt încadrate la codurile NC 2207 și 2208, chiar atunci când aceste produse fac
parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 22% în volum și care
sunt cuprinse în codurile NC 2204, 2205 și 2206;
c) țuică și rachiuri de fructe;
d) băuturi spirtoase potabile care conțin produse, în soluție sau nu. Norme
metodologice
(2) Țuica și rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor
individuale, în limita unei cantități echivalente de cel mult 0,50 hl de alcool
PUR/an pentru fiecare gospodărie individuală, se accizează prin aplicarea unei cote
de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, cu condiția să nu fie
vândute, potrivit prevederilor din normele metodologice. Norme metodologice
(3) Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a căror producție proprie în anul
calendaristic precedent nu a depășit 10 hl alcool pur, iar pentru anul în curs
antrepozitarul autorizat declară pe propria răspundere că va avea o producție proprie
mai mică de 10 hl alcool pur, se aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut
în anexa nr. 1.
Pentru micile distilerii nou-înființate pentru care antrepozitarul propus declară pe
propria răspundere că va avea o producție proprie mai mică de 10 hl alcool pur/an se
aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1.
Producția proprie NU include cantitățile de alcool pur realizate în sistem
de prestări de servicii pentru gospodăriile individuale.
 Același regim se aplică și pentru alcoolul etilic livrat pe teritoriul României
de către micile distilerii situate în alte state membre, potrivit prevederilor din
normele metodologice. Norme metodologice
(4) În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o
producție proprie mai mare de 10 hl alcool pur, acesta nu beneficiază de nivelul redus
al accizelor.
(5) Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate în declarația pe
propria răspundere prevăzută la alin. (3), acesta este obligat la plata unei sume
reprezentând diferența dintre nivelul standard și nivelul redus al accizelor prevăzut
pentru alcool etilic, aferentă cantității de alcool etilic pur care depășește 10 hl.
(6) Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-
a înregistrat depășirea cantității declarate și se plătesc de către antrepozitarul autorizat
până la data de 15 ianuarie a anului următor.
(7) Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii ale pomicultorilor care
sunt independente din punct de vedere juridic și economic de orice altă distilerie, nu
funcționează sub licența de produs a unei alte distilerii și care îndeplinesc condițiile
prevăzute de normele metodologice.

SUBSECȚIUNEA a 4-a - Alcool etilic

12. (1) În aplicarea art. 353 alin. (1) din Codul fiscal, comercializarea alcoolului
etilic și a băuturilor alcoolice supuse marcării, în recipiente ce depășesc capacitatea de
3 litri, se consideră comercializare în vrac.
(2) În sensul art. 353 alin. (2) din Codul fiscal, gospodăria individuală este
gospodăria care aparține unei persoane fizice producătoare, a cărei
producție de țuică și rachiuri este consumată de către aceasta și membrii
familiei sale.
(3) Gospodăria individuală care deține în proprietate livezi de pomi fructiferi și
suprafețe viticole poate să producă pentru consum propriu din propria recoltă
țuică și rachiuri din fructe, rachiuri din vin sau rachiuri din subproduse de vinificație,
denumite în continuare țuică și rachiuri, numai dacă deține în proprietate instalații
corespunzătoare condițiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale și avizate de Ministerul Sănătății. Instalațiile trebuie să fie de tip
alambic.
(4) În sensul alin. (3), prin alambic se înțelege o instalație de distilare alcătuită
dintr-un cazan de distilare, denumit blază, o serpentină de răcire, denumită refrigerent,
și un recipient de colectare a distilatului.
(5) Toate gospodăriile individuale care dețin în proprietate instalații de
producție de țuică și rachiuri de tip alambic au obligația de a se înregistra la
autoritatea vamală teritorială în raza căreia își au domiciliul.
(6) Atunci când gospodăria individuală intenționează să producă țuică și
rachiuri din recolta proprie, aceasta anunță în scris intenția la autoritatea vamală
teritorială în raza căreia își are domiciliul, menționând totodată cantitatea și tipul
de materie primă ce urmează a se prelucra, perioada estimată în care instalația va
funcționa, precum și cantitatea de produs estimată a se obține. În acest caz
producătorul trebuie să dețină și mijloacele legale necesare pentru măsurarea cantității
și a concentrației alcoolice a produselor obținute.
(7) În termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea procesului de producție,
gospodăria individuală declară cantitățile de țuică și rachiuri produse și solicită
autorității vamale teritoriale calculul accizelor datorate. Autoritatea vamală teritorială
stabilește cuantumul accizelor datorate și emite decizia de impunere potrivit procedurii
stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Accizele
devin exigibile la momentul finalizării procesului de producție, iar termenul
de plată este până la data de 25 a lunii imediat următoare celei în care accizele au
devenit exigibile, potrivit art. 345 alin. (1) din Codul fiscal.
(8) În situația în care gospodăria individuală nu declară cantitățile de țuică și
rachiuri produse potrivit alin. (7), autoritatea vamală teritorială stabilește, în urma
verificărilor efectuate, cuantumul accizelor datorate și emite decizia de impunere
potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală. Și în acest caz accizele devin exigibile la momentul finalizării
procesului de producție.
(9) Autoritatea vamală teritorială ține o evidență a gospodăriilor individuale
menționate la alin. (5) și (6), în care sunt înscrise datele de identificare ale acestora,
informații privind instalațiile de producție deținute, cantitățile de produse declarate,
precum și date cu privire la deciziile de impunere emise potrivit alin. (7) și (8).
(10) Pentru țuica și rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei
gospodării individuale, în limita unei cantități echivalente de cel mult 50 de litri de
produs/an cu concentrația alcoolică de 100% în volum, nivelul accizei datorate
reprezintă 50% din nivelul standard al accizei aplicat alcoolului etilic, prevăzut la nr.
crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
(11) Producția de țuică și rachiuri pentru consumul propriu al unei gospodării
individuale din recolta proprie, dar care nu deține în proprietate instalații de producție,
poate fi realizată în sistem de prestări de servicii numai în antrepozite fiscale autorizate
pentru producția de țuică și rachiuri.
(12) În cazul prevăzut la alin. (11), antrepozitele fiscale sunt obligate să țină o
evidență distinctă care să cuprindă următoarele informații: numele gospodăriei
individuale, cantitatea de materii prime dată pentru prelucrare, cantitatea de produs
finit rezultată, cantitatea de produs finit preluată, din care pentru consum propriu, data
preluării, numele și semnătura persoanei care a preluat.
(13) Pentru țuica și rachiurile destinate consumului propriu al gospodăriei
individuale realizate în sistem de prestări de servicii într-un antrepozit fiscal de
producție, accizele datorate bugetului de stat devin exigibile la momentul preluării
produselor din antrepozitul fiscal de producție. Beneficiarul prestației, respectiv
gospodăria individuală, plătește prestatorului contravaloarea accizelor aferente
cantităților de țuică și rachiuri preluate. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs/an
cu concentrația alcoolică de 100% în volum destinată consumului propriu al unei
gospodării individuale, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din nivelul standard al
accizei aplicate alcoolului etilic. Pentru cantitatea de produs preluată de gospodăria
individuală care depășește această limită, inclusiv pentru consumul propriu al acesteia,
nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic.
(14) Cantitățile de țuică și rachiuri din fructe preluate de gospodăriile individuale
de la antrepozitul fiscal de producție sunt însoțite de avizul de însoțire a mărfii emis de
antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii, în care se înscrie mențiunea
accize percepute.
(15) Gospodăria individuală care intenționează să vândă din cantitățile de țuică și
rachiuri preluate de la antrepozitul fiscal de producție unde au fost realizate în sistem
de prestări de servicii trebuie să respecte prevederile legale în vigoare privind
comercializarea acestor produse.
(16) Gospodăria individuală care produce ea însăși țuică și rachiuri în vederea
vânzării are obligația de a se autoriza în calitate de antrepozitar, potrivit prevederilor
art. 353 alin. (3) din Codul fiscal sau, după caz, art. 362 din Codul fiscal.
(17) În aplicarea art. 353 alin. (3) din Codul fiscal, prin mică distilerie se înțelege o
distilerie care este independentă din punct de vedere legal și economic de altă distilerie
și care nu funcționează sub licență.
(18) Fiecare mică distilerie prevăzută la alin. (17) are obligația de a depune la
autoritatea vamală teritorială, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declarație
pe propria răspundere privind cantitatea de alcool pur pe care a produs-o în anul
calendaristic precedent și/sau cantitatea de alcool pur pe care urmează să o producă
în anul în curs.
(19) Declarația prevăzută la alin. (18) se întocmește potrivit modelului prevăzut în
anexa nr. 2.

Acciza pentru bauturi din alcool etilic

A = Q(hl) x k x Concentratia de alcool pur

k standard = 3306.98 lei/hl alcool pur
k pentru micile distilerii (10hl) = 1653.49 lei/hl alcool pur (acciza redusa)
k pentru gospodarii pana in 0.5 hl - 50L = 50% din k standard

1) Determinat acciza pentru o sticla de whisky de 1L care are 40 de grade (40% volum
alcool pur) stiind ca k=3306.98 lei/hl alcool pur.

A = Q x k x Concentratie alcool pur

A = 1/100 x 3306.98 x 0.4 = 13.22 lei

Mica distilerie:
N-1: productie proprie <10hl
N: declara productie proprie <10 hl

1) O mica distilerie independenta care in anul curent produce si elibereaza in

consum o cantitate de 2000L de rachiu cu o concentratie alcoolica de 40%.
Separat de aceasta cantitate, mica distilerie produce in regim de prestari servicii
o cantitate:
 - de 80L de rachiu cu o concentratie alcoolica de 40% pentru gospodaria
individuala A
- de 300Lde rachiu cu o concentratie de 40% pentru gospodaria
individuala B.

Acciza standard = 3306.98 lei/hl alc. pur

Acciza redusa = 1603.49 lei/hl alc. pur

A=QxkxC

Acciza pentru productie proprie: 2000 L cu concentratie 40% => 2000L/100 x 0.4 = 8
hl alc pur < 10hl alc. pur
A = 2000L/100 x 1603.49 x 0.4 = 12.827,92 lei/hl alc. pur

Acciza pentru gospodariile individuale:

- Acciza pentru gospodaria individuala A:
80L cu concentratie 0.4 alcool pur = 80 x 0.4 = 32L alcool pur
=> intra in primii 0.5 hl = 50L
=> A = 80L/100 x 1603.49 x 0.4 = 1058.29 lei/hl

- Acciza pentru gospodaria individuala B:

300L cu concentratie 0.4 = 300L x 0.4 = 120L alcool pur
=> pentru 50L - acciza redusa => pt restul de 70L acciza standard
=> A = 50L/100 x 1603.49 + 70/100 x 3306.98 = 3.116,631

3) O mica distilerie independenta produce intr-un an aferent productiei proprii o

cantitate de:
a) 9hl alcool pur
b) 9.8hl alcool pur
c) 20.4hl alcool pur

Mica distilerie produce in acelasi an in regim de prestari servicii o cantitate de 0.8hl

alcool pur.

Poate distileria sa fuctioneze in anul urmator ca mica distilerie cu acciza redusa?

a) da
b) da
c) nu => productia proprie > 10hl
Prestarile de servicii nu influenteaza capacitatea de a fi sau nu mica distilerie.
seminar 24/10/2019

Acciza pentru tutun si produse din tutun

1. tigarete
2. tigari
3. tutun

1) Acciza la tigarete

A = Acciza specifica + Acciza ad valorem

Acciza specifica este influentata de cantitate

A spf = Q1 (1000 de tigarete) x k1 (lei/1000 tigarete)
A spf = Nr de tigarete/1000 x k1
k1 = 366,147 lei la 1000 de tigarete

Acciza ad valorem este influentata de pret

A ad valorem = Q2 (numar de pachete) x k2 (procent) x P(pret maximum de
vanzare cu amanuntul)
k2 = 14%
A minima = 97% x 483.74 la 1000 de tigarete = 97% x 483.74 : 1000 = 0.4692/tig
Acciza calculata >= Acciza minima = 0.97 x 483.74 la 1000 de tigarete

1) Determinati acciza pentru un pachet de tigarete care are pretul de vanzare 19 lei pe
pachet si pretul maximum de vanzare cu amanuntul 19 lei.

A = A specifica + A ad valorem = 7.32 + 2.66 = 9.98 lei

A specifica = Q(1000 tigarete) x k1 = 20tigarete/1000 x 366,147 lei = 7.32
A ad valorem = Q(pachete) x k2 x Pretul de vz max cu am = 1 x 14% x 19 = 2.66

A minima = 0.4692 x 20 = 9.38

A calc > A minima => A = 9.98 lei

Acciza la tigari

tigari = trabuc + tigari din foi, etc

A=kxQ
k = 303.23 la 1000 de bucati

2) Acciza pentru un trabuc.

A = 1/1000 x 303.23 = 0.30323 = aproximativ 30 bani

Acciza la tutun de fumat fin taiat destinat rularii

A=kxQ
k = 417.7 lei pe kg
 PRODUSE CE NU FAC PARTE DIN ACCIZELE ARMONIZATE

Lichidul care contine nicotina + vapori de vapat

A=kxQ
k = 0.5 lei pe ml

Tutunul continut in produse din tutun incalzit

A=kxQ
k = 384 lei/kg

Acciza la benzina

Exista 2 variante:
1. lei la 1000ml
2. lei pe tona

Acciza la benzina fara plumb

k = 1976.36 lei la 1000 L de benzina fara plumb

1) Determinati acciza si TVA pentru 1 litru de benzina ce costa 5.8 lei.

A = 1976.36 : 1000 = 1.97636
(pret initial+ acciza)x1.19 = pret final
(pret initial + acciza)x 1.19 = 5.8
=> pret initial = 5.8 : 1.19 - 1.97636 = 4.92564 => TVA = 0.93
=> A + TVA = 1.97 + 0.93 = 2,9 lei
TVA mai poate fi scos si ca 5.8 x 19/119 = 0.93

Pretul influenteaza doar TVA, nu si acciza!

Acciza la motorina

k = 1838.04 lei la 1000 L de motorina

Acciza la curentul electric consumat de consumatorul casnic

k = 4.74 lei la 1000 kWh ora

1) Determinati acciza pentru 100 kWh de curent electric (consumat de consumatorul

casnic)
A = 4.74 : 1000 x 100 = 0.474 lei
seminar 31/10/2019

1) Antrepozit fiscal A (RO) care utilizeaza produse accizabile drept materie prima.
(alcool etilic - alcool)
Nu genereaza accize - nu le-a eliberat spre consum

2) Utilizare de produse accizabile intr-un AF A(RO) in alte scopuri decat materie prima
(ex: protocol, acordare cu titlu gratuit, acordare salariati ca plata in natura)
Se elibereaza spre consum => acciza devine exigibila si este datorata de AF

3) Producerea de produse accizabile in afara unui AF.

Daca eram obligat sa fiu AF = productie ilegala => acciza devine exigibila la
momentul cand se descopera

4) Livrare de produse accizabile

AF A (RO) livrare catre AF B (RO)
Regim suspensiv de accize => nu presupune exigibilitate de acciza.

5) AF A(RO) ------ C (nu e AF) => eliberare spre consum

6) AF A (RO) ------ D AF (UNG)

Regim suspensiv de accize => nu presupune exigibilitate de acciza.

7) A AF (RO) ----- E (destinatar inregistrat in UNG

Nu avem exigibilitate la librare in Romania - regim suspensiv de accize
In momentul in care ajunge marfa la E intervine exigibilitatea accizei in Ung si trebuie
a fi platita de catre D.

8) A AF(RO) livreaza lui F (comerciant din Moldova)

Export (nu ne intereseaza calitatea beneficiarului) => produsele accizabile ies de pe
teritoriul Comunitar => produsele nu sunt supuse accizelor in Romania

9) G (RO) livreaza lui D AF (UNG)

Produsele au fost date anterior in consum in Romania si au fost supuse accizelor in
Romania. => in Romania nu avem exigibila acciza deoarece e platita deja.
=> G poate solicita statului roman restituirea accizei (a scos bunurile din RO)

10) D AF (UNG) livreaza produse accizabile lui H destinatar inregistrat in Romania.

D face LIC - H face AIC
Cand primeste H marfa, acciza devine exigibila in Romania si se plateste de catre H.

11) D AF (UNG) livreaza catre A AF (RO)

D face LIC
A face AIC
Cat timp produsele raman in AF, acciza nu este exigibila.

12) D AF(UNG) livreaza unei PF necomerciante in RO

Daca transportul este facut de PF (in sarcina cumparatorului) => eliberarea spre
consum se face in UNG => e ca si cum PF se duce acolo sa le ia
 Daca transportul este facut de D => bunurile se elibereaza spre consum in Ro
=> acciza este exigibila in RO => o plateste ori D, ori un reprezentant fiscal.

seminar 07/11/2019

I) Un antrepozit fiscal de depozitare din RO realizeaza urmatoarele operatiuni:

1) Livreaza catre un agent economic din Ro care nu este AF o cantitate de
200.000 sticle de bere a 0.5L/sticla, concentratie alcoolica 4%, grade Plato = 12
2) Lireaza catre un AF din UNG o cantitate de 250.000 de sticle de bere a 0.5L
sticla, concentratie alcoolica 4%, 12 gr.Plato
3) Livreaza catre un ag. economic din RO care nu este AF o cantitate de 50.000
sticle de coniac a 0.7L/sticla, con. alcoolica 40%
4)Livreaza catre un agent economic din RO care nu este AF o cantitate de
10.000 de pachete de tigarete. Pretul maximum de vanzare cu amanuntul este de 19
lei pe pachet.
5) Achizitioneaza de la un AF din UNG o cantitate de 15.000 pachete de
tigarete, pentru care a declarat un pret maximum de vanzare cu amanuntul de

14/11/2019

Valoarea in vama este formata din :

1. pret extern - pretul pentru marfa vanduta
2.. cheltuieli conexe - transport & manipulare marfa pe parcursul extern

1) Importam 10.000 buc. produs la un PE/unitate de 10 USD. Cheltuielile cu transportul

pe parcursul extern sunt de 500 USD. Asigurarea pe parcursul extern este de 300
USD. Curs de schimb 1 USD = 4,2 LEI. Taxa vamala 10%.

Taxa vamala (TV) = 10% (10.000x10 + 500 + 300) x 4,2 = 42.336 lei

2) Se importa 2 produse: X si Y.
Pentru X: cantitate de 20.000 buc., PE unitar = 5 USD/buc; TV=10%
Pentru Y: cantitate de 50.000 buc., PE unitar = 3 USDbuc; TV = 1 EUR/buc

Pentru cheltuielile cu transportul si asigurarea X si Y avem costuri pe parcursul extern

de 5.000 USD.

1 EUR = 4,8 LEI si 1 USD = 4,2 LEI

Impartirea cheltuielilor conexe se face dupa PE.

PE x = 20.000 x 5 x 4,2 = 420.000 lei

PE y = 50.000 x 3 x 4,2 = 630.000 lei
PE x + PE y = 1.050.000 lei

Cheltuieli conexe atribuibilie lui X = 420.000 : 1.050.000 x 5.000 x 4.2 = 8.400 lei
Cheltuieli conexe atribuibilie lui Y = 630.000 : 1.050.000 x 5.000 x 4.2 = 12.600 lei
VV x = PE x + Ch. con. X = 420.000 + 8.400 = 428.400 lei
TV x = 10% x 428.400 = 42.840 lei

VV y = PE y + Ch. con. Y = 630.000 + 12.600 = 642.600 lei

TV y = 1 EUR/buc x 4.8 x 50.000 = 240.000

2) In cazul unui import din China in RO. Transportul se face cu avionul pe ruta Beijing
- Bucuresti. Costul transportului este de 5.000 USD. Ce parte din aceasts uma se
considera cheltuieli cu parcursul extern?

Parcurs extern = pana la granita cu UE

Cand intra in spatiul aerian UE => e in UE
=> Sunt niste taxe forfetare: De la A-B: 30% transport intern, 70% transport extern sau
seimparte standard conform legii.

3) Se importa un produs la un PE = 10.000 EUR. In contractul de vaznare

cumparare se prevede faptul ca exportatorul va detine pe langa pretul din factura si
20% din profitul importatorului in urma revanzarii produselor. Influenteaza aceasta
clauza valoarea iin vama (VV)?

Da, deoarece este un artfiiciu de a diminua taxa vamala (TV).

=> 20% respectivi vor intra in baza de calcul pt. VV, insa nu la momentul importului,
caci deocamdata nu ai stii la ce sa aplici procentul de 20%. => se ajusteaza VV

4) O firma din RO are nevoie pentru fabricarea unor produse de o serie de

subansamble. Aceasta gaseste o firma din Turcia ce le poate produce si incheie un
contract pentru achiziționarea a 10.000 de produse la un pret unitar de 100 lei.
Pt. producerea subansamblelor, firma din RO pune la dispozitia firmei din Turcia
o serie de matrite care se vor uza si nu vor mai putea fi folosite dupa productia celor
10.000 buc. Costul matritelor este de 10.000 RON. La momentul livrarii primului lot de
1.000 de produse, firma din Turcia are fabricate 4.000 produse. TV= 10%.
Stabiliti nivelul TV aferent imp. primelor 1.000 produse.