Sunteți pe pagina 1din 3

EMOTII DATE PE FATA Paul Ekman

Paul Ekman reprezinta una din personalitatile stiintei comunicarii nonverbale, avand la activ aproape 3 decenii de studii si experimente privind emotiile si starile emotionale specifice omului. Acesta a obtinut doctoratul in domeniu, studiind in detaliu radacinile emotiilor umane. Dup multe teste n locuri n care nu exista te!nolo"ie sau foto"rafii, a a#uns la concluzia c sentimentele sunt universale si ca se manifest mai mult sau mai puin n acelai fel la fiecare fiin uman Pe scurt, oamenii vor sa fie fericiti$ ma#oritatea dintre ei nu vor sa cunoasca frica, furia, dez"ustul, tristetea sau disperarea decat in spatiul izolat al unui cinemato"raf sau intre copertile unei carti. %i totusi, nu putem trai fara aceste emotii, insa problema este cum sa traim bine cu ele. &rice emotie "enereaza un tipar unic de senzatii in corp. 'amiliarizandu-ne cu aceste senzatii putem deveni constienti din timp util de raspunsul emotional, asa incat sa ale"em daca ne lasam influentati sau ne opunem repectivei emotii.De asemenea, fiecare emotie are semnale unice, cele mai evidente manifestandu-se pe fi"ura si in voce, cum ar fi si semnele clasice de dectare a minciunii, precum tremurul vocii, vorbitul cu ntreruperi, dilatarea pupilei si nervozitatea. Acceptand faptul ca nu suntem stapaniti de emotii in fiecare moment al vietii noastre, atunci de ce devenim emotionali ? Emotiile ne a#uta sa facem fata evenimentelor importante fara a ne "andi prea mult la ce trebuie sa facem. (u ati spravietui unui accident de masina daca o parte din voi nu ar monitoriza permanent mediul in cautarea indicatorilor pericolului. De asemenea, nu ati supravietui daca ati "andi consitient cum trebuie abordat pericolul atunci cand apare. Emotiile fac asta fara ca noi sa fim constienti si, in cele mai multe cazuri acest lucru este benefic. Amintirile experientelor emotionante ne ofera ocazia de a reconstrui ceea ce se intampla in viata noastra, asa incat sa sc!imbam acele lucruri care ne fac sa devenim emotionali. )ma"inatia reprezinta o alta modalitate prin care putem produce o reactie emotionala. Daca ne-am folosi ima"inatia pentru a creea scene care stim ca ne emotioneaza, am putea fi capabili sa diminuam factorul declansator. *etrairea sentimentului pe care l-am avut intr-un moment emotionant din trecut are beneficii. (e ofera ocazia de a oferi o alta finalitate unor probleme. +ineinteles, uneori retrairea experientei emotionante ne poate creea probleme. De exemplu, desi credeati ca puteti discuta la rece cu

un prieten despre o neintele"ere de acum cateva zile, descoperiti ca ca infuriate iar si sunteti la fel de nervosi decat acum cateva zile, cand ati avut neintele"erea. Acest lucru se poate intampla in ciuda asteptarilr noastre, ,E- .A) ADE%EA (/ P/0E. ,&(0*&-A .&.E(0/- )( ,A*E 1&. DE1E() E.&0)&(A-). )ar cand suntem stapaniti de emotii, c!ipul probabil ca va transmite acest lucru si celorlalti, iar prietenul se va enerva ca raspuns la furia voastra. .ulti oameni ar vrea sa aiba un fel de control asupra reactiei lor emotionale. /nul dintre motivele pentru care oamenii cer a#utorul unui psi!oterapeut este ca nu vor sa devina emotionali in le"atura cu lucrurile care ii determina sa devina asa. Dar niciunul din noi nu vrea sa renunte definitiv si irevocabil la emotii. 1iata ar fi plicticoasa , mai putin suculenta, mai neinteresanta, si, probabil, mai putin si"ura daca am avea forta sa renuntam la emotii. 'rica ne prote#aza$ ne salveaza viata pentru ca suntem capabili sa raspundem amenintarilor in mod proactive, fara deliberare. *eactiile de dez"ust ne fac prevazatori cu privire la implicarea in activitati care sunt, literalmente sau in sens fi"urat, toxice. 0ristetea si disperarea cauzate de o pierdere pot atra"e a#utorul celorlati. ,!iar si mania- emotia e care cei mai multi oameni ar vrea sa scape- ne este de folos. )) averizeaza pe ceilalti, ca sip e noi, cand un obstacol ne sta in cale. Acest advertisement poate atra"e o sc!imbare, desi oate la fel de bine sa atra"a o contrareactie de furie. 'uria ne motiveaza sa sc!imbam lumea, sa implinim #ustitia sociala, sa luptam pentru drepturile omului. .ai mult, trebuie sa distin"em emotiile de dispozitii2stari afective3. -e detinem pe ambele, dare le difera, c!iar daca fiecare implica sentimente. Diferenta cea mai evidenta consta in faptul ca emotiile dureaza mult mai putin decat dispozitiile ,ele din urma pot dura o zi intrea"a, uneori si doua zile, in timp ce emotiile pot aparea si disparea in cateva minute, sau c!iar secunde. & dispozitie seaman cu o emotie slaba, dar continua. De exeplu daca este vorba despre iritabilitate, este ca si cum am fi nervosi tot timpul, "ata sa devenim si mai furiosi. Daca este vorba de melancolie, suntem va" tristi, "ata sa devenim foarte tristi. Daca ar fi posibil, as evita tot timpul sa am o dispozitie si as trai doar cu emotiile. As renunta cu bucurie la dispozitiile euforice pentru a scapa, in acelasi timp, de cele irascibile sau melancolice. Din pacate, nimeni nu are aceasta posibillitate. )nsa vrem oare cu adevarat sa eliminam aceste motivatii 4Ar merita oare viata sa fie traita fara elan, placer, mandrie pentru realizarile proprii si ale copiilor nostril, fara amuzamentul acelor lucruri neasteptate si ciudate

cae se intampla in viata4 Emotia nu este un apendice, un aparat invec!it de care nu avem nevoie si pe care il putem elimina. Emotiile sunt in centrul vietii noastre. Ele fac viata sa poata fi traita.