Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIJUTERIILOR
Masterand:
Tunaru Cornelia
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE --------------------------------------------------------------------------------------- 22
21
2
ANALIZA ACCIZELOR
3
STUDIU LEGISLATIV PRIVIND ACCIZELE
4
Nr. crt Denumirea produsului sau grupei de produse Cota
%
1 Alcool* 3
2 Tuica si rachiuri naturale 50
3 Vinuri 20
4 Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin distilare de 100
cereale din care:
- whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar 300
5 Bauturi pe baza de vin din care: 115
- coniac 200
- sampanie 115
- vin spumos si vermut 45
6 Bere din care: 55
- bere ambalata in cutii metalice 200
- bere ambalata in sticle sub 0.5 l 150
7 Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori 80
8 Cafea solubila 80
9 Tigarete si produse din tutun de calitate superioara 300
10 Tigarete si produse din tutun de calitate medie 70
11 Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara 45
12 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra) 70
13 Mobilier scluptat 50
14 Articole de cristal 50
15 Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete 20
16 Benzina premium, regular si normala 15
17 Benzina fara plumb 13.5
18 Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel) 6
19 Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea cilindrica 50
a motorului peste 188 cmc
20 Produse de parfumerie 20
21 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un 40
receptor de semnale videofonice; combine audio
22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compact- 40
disc
23 Camera video 50
24 Cuptoare cu microunde 50
25 Motociclete, scutere si miniscutere 30
26 Aparate foto 20
27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 20
28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de raspuns incorporat 30
29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un 20
singur corp
30 Arme de vanatoare 100
5
* Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS
Nota:
La pozitiile 1-8 inclusiv, baza de aplicare a cotelor pentru produsele din import cuprinde si
valoarea ambalajelor.
Pentru calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul Finantelor va face, din punct de vedere
fiscal, incadrarea in grupele respective.
Accizele prevazute la pozitiile 16-18 se calculeaza si se datoreaza numai pentru carburantii
auto.
6
ACCIZAREA BIJUTERIILOR DIN MATERIALE PRETIOASE
Potrivit prevederilor art. 209, alin. (1) aferent Titlului VII - Accize din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, plătitorii de accize pentru bijuterii din aur şi/sau din
platină, cu excepţia verighetelor, sunt agenţi economici - persoane juridice, asociaţii
familiale şi persoane fizice autorizate - care produc sau importă astfel de produse.
Bijuteriile din aur şi/sau din platină au codul NC 7113 19 00, cu excepţia verighetelor.
Conform art. 208 alin.2 din Codul fiscal, accizele preced taxa pe valoarea
adăugată şi se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale
prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezintă:
7
Nivelul accizelor pentru bijuterii din aur/platină, cu excepţia verighetelor este:
8
Valoarea în lei a accizelor pentru bijuterii din aur/platină, datorată bugetului de
stat, în echivalent euro, pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea
sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în
prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
EXEMPLU:
În cazul în care o societate vinde în anul 2008 bijuterii din aur confecţionate
din materii prime proprii societăţii, această activitate reprezintă producţie de bijuterii,
chiar dacă este realizată la un alt agent economic în sistem de prestări de servicii. În
aceste condiţii, la comercializarea pe piaţa internă a bijuteriilor (indiferent de forma
de comercializare, fie cu plata valorii integrale a bijuteriei, fie cu plata manoperei şi
recuperarea la schimb a metalului preţios încorporat), societatea respectivă
datorează bugetului de stat acciza în cotă de 15% aplicată asupra bazei de
impozitare determinată potrivit art. 208, alin.2 din Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare.
9
MARCAREA METALELELOR PRETIOASE
În vederea prevenirii unor acte de comerţ sau fapte de comerţ ilicite, metalele
preţioase trebuie să fie marcate înainte de comercializare sau, după caz, înainte de
expunerea spre comercializare. Anterior marcării, metalele preţioase trebuie să fie
supuse unei analize fizice sau chimice, în vederea stabilirii titlului acestora.
10
750‰, fie a numarului de carate , folosit numai pentru aur, acesta fiind 23K, 22K,
20K, 18K, 14K, 12K, 10K, 9K, 8K. Cele mai folosite titluri pentru bijuteriile din aur
sunt 750‰, 583‰, 333‰ adica 18K, 14K, 8K iar pentru argint 925‰.
Obs: in cazul in care dorim obtinerea unei bijuterii din aur de un alt titlu decat
aurul oferit la schimb, putem aplica urmatoarea formula:
- atesta faptul ca obiectul respectiv este facut dintr-un anumit material, sau asa
zisa marca de control
- atesta titlul acelui material (titlul este cantitatea de metal pretios din obiectul
respectiv)
11
Toate aceste marcaje de atelier, lucrator, an, nu sunt obligatorii, ele fiind
folosite in general de catre ateliere cu traditie, bijutieri regali sau artisti. Prin
marcarea obiectelor se certifica provenienta acestora si totodata se garanteaza
calitatea lor.
Dupa anul 1906 a crescut valoarea titlurilor si asa apare o serie noua de
marcaje pentru 5 titluri de aur, care vor functiona pana in anul 1926.
500‰ (12K) 580‰ (14K) 750‰ (18K) 850‰ (20K) 900‰ (21.66K)
12
500‰ (12K) 580‰ (14K) 750‰ (18K) 850‰ (20K) 900‰ (21.66K)
500‰ (12K) 580‰ (14K) 750‰ (18K) 850‰ (20K) 900‰ (21.66K)
Şi din nou o alta schimbare fizica a marcajului, care a functionat intre anii
1949-1955.
500‰ (12K) 580‰ (14K) 750‰ (18K) 850‰ (20K) 900‰ (21.66K)
13
Platina. in Romania acest metal va incepe sa fie marcat si controlat de catre
stat incepand cu anul 1926.
14
Perioada 1949-1955 aduce o modificare fizica subtila marcajelor care consta
in schimbarea literei..A..in numarul ...10..., titlurile raman neschimbate.
camerei radiografice, incarcate cu un filtru radiografic. Camera se fixeaza la
fereastra unui tub de raze X cu anod de cupru. Timpul de expunere este de
aproximativ 6 ore. Cu ajutorul catalogului de spectre de difractie se pun in evidenta
liniile de difractie corespunzatoare elementelor de aliere ale probei analizate.
Pentru determinarea titlului unui obiect dintr-un metal pretios se poate folosi si
piatra Lydia, care este o varietate de silex negru, cu o mare rezistenta la actiunea
agentilor minerali concentrati, fara luciu, ce permite trasarea pe suprafata ei , prin
frecare, a unor urme compacte ale metalelor sau a aliajelor de incercat, precum si a
cheilor etalon. Principiul determinarii are la baza comportarea diferentiata a doua
aliaje din metale pretioase, cu aceeasi nuanta a culorii, dar cu titluri diferite, dintre
care unul cunoscut si luat drept etalon, la atacul unui anumit reactiv, specific cheii
etalon utilizate. Pentru executarea determinarii sunt utilizate si chei etalon – mici
16
bare metalice dreptunghiulare, executate in intregime, sau numai la capete, din aliaje
cu metale pretioase, avand titlu determinat cu precizie si inscriptionat prin stantare
pe ele.
Pentru determinarea titlurilor obiectelor realizate din aliaje ale aurului sunt
utilizati reactivi specifici fiecarui titlu, astfel:
100 cm3 HNO3 sau 40 cm3 HNO3 sau 1000 cm3 HNO3
concentrat concentrat (d=1,28)
2 cm3 HCl concentrat 1 cm3 HCl concentrat 14g NaCl chimic pur
- pentru aur 9K
17
- pentru aur 6K
- pentru platina reactivul se obtine din acid clorhidric (HCl) concentrat si acid
azotic (HNO3) concentrat in proportie de 1:1. Acest amestec incalzit devine un acid
foarte puternic! Se mai poate utiliza urmatoarea:
18
utilizeaza doua chei etalon apropiate, ale caror urme vor incadra urma obiectului de
analizat. in acest caz, reactivul folosit va fi cel corespunzator chei cu titlu mai mic.
Daca obiectul este din metal comun, liniile trasate pe piatra vor disparea.
Determinarea titlului la obiectele din argint se poate face insa uneori si prin
simpla comparare a culorii urmei lasate de cheia etalon cu cea a obiectului cercetat.
O coloratie mai deschisa indica un aliaj cu un continut mai mare de argint, iar o
culoare galbuie sau rosiatica este caracteristica aliajelor cu un procent scazut de
argint. La fel ca si in cazul obiectelor din aur si obiectele din argint pot fi verificate
prin aplicarea reactivului direct pe suprafata obiectului de verificat. Astfel, pe locul
curatat, razuit cu o pila, se pune o picatura din reactivul pentru aur de 14K. Daca
obiectul este din argint, picatura respectiva devine alba, cu aspect laptos si apoi gri.
Dupa stergerea reactivului locul respectiv devine gri. Se poate utiliza si reactivul de
19
bicromat de potasiu. in prezenta argintului, reactivul se coloreaza in rosu, iar dupa
stergerea lui suprafata obiectului ramane gri.
- cert pozitiv, adica, de exemplu obiectul este confectionat din aur de 18K
- cert negativ, adica obiectul NU este confectionat din aur ci dintr-un aliaj al
cuprului
- de probabilitate, – obiectul examinat este din aur, numarul probabil de carate
este cuprins intre 18 si 22
- de imposibilitate , – nu se poate determina numarul de carate al obiectului
analizat.
20
TEMEI LEGALI:
21
BIBLIOGRAFIE
1. http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/measures.jsp?Lang=ro&SimDate=20
110207&Area=CN&GoodsText=aur+alb&LangDescr=ro
2. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:1998:292:1:1:ro:PDF
3. http://www.anpc.gov.ro/
4. http://www.consultingreview.ro/revista_tiparita/articol/august-2008/accize-la-
bijuterii.html
5. http://www.metalepretioase.ro/legislatie.html
6. http://www.metalepretioase.ro/metale_pretioase.html
7. http://www.scritube.com/economie/comert/Politici-comerciale-Instrument83179.php
22