Sunteți pe pagina 1din 9

Chișinău -2018

Cuprins:
-Introducere..........................................................................pag.3

-Mărfuri supuse accizelor.......................................................pag.4


-Înlesniri la plata accizelor.....................................................pag.5
-Subiectul și baza impozabilă a accizelor...............................pag.6
-Înregistrarea subiecților impunerii........................................pag.7
-Ponderea veniturilor fiscale în total venituri bugetare..........pag.8

-Concluzie..............................................................................pag.9
-Bibliografie...........................................................................pag.10
Introducere
Accizul este impozit indirect, general de stat, care este impus asupra unor mărfuri de larg
consum. Suma accizului este inclusă în preţul mărfii sau serviciilor. În prezent acest impozit este
aplicat în toate ţările cu economie de piaţă. El este aşezat asupra unui şir de mărfuri şi poate fi
privit sub două aspecte: în primul rând, ca sursă principală de venit a bugetului, şi în al doilea
rând, ca mod de limitare a consumului unor mărfuri supuse accizului (de regulă la mărfuri
dăunătoare sănătăţii sau de lux).

Cotele accizului se stabilesc în baza art. 122 al Codului Fiscal. Persoanele juridice și fizice care
preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea/și sau fabricarea mărfurilor posibile
impunerii cu acciz sunt obligate să primească certificat de acciz până la începerea activității în
cauză, să păstreze mărfurile supuse accizelor în încăperile de acciz.

Certificat de acciză – document eliberat de Serviciul Fiscal de Stat antrepozitarului autorizat,


care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse
accizelor

Produsele pentru care se datoreaza accize sunt:

a) alcool etilic şi băuturi alcoolice;

b) tutun prelucrat;

c) petrolul şi derivatele lui;

d) caviar şi înlocuitori de caviar;

e) parfumuri şi apă de toaletă;

f) îmbrăcăminte din blană;

g) mijloace de transport de la poziţia tarifară 8703;

Subiecţi ai impunerii sînt:


a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul
Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor.

Cotele accizelor se stabilesc:


2
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., sau de la
valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi
achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A

Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, și anume formarea de resurse la dispoziția
statului. Cel puțin la fel de importantă este însă și motivația de ordin social a accizelor, prin
faptul că aceste pot fi folosite ca și pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul
descurajării acelora care, spre exemplu, dăunează sănătății.
Scopul lucrării date este studierea accizelor care fac parte din categoria impozitelor indirecte și
rolul lor de colectare a veniturilor la bugetul statului.
 Mărfurile supuse accizelor:

Denumirea mărfii Unitatea de Cota


măsură accizelor
Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
Caviar Valoarea în lei 25% 25% 25%
Înlocuitor de caviar Valoarea în lei 25% 25% 25%
Bere fabricată din malț litru 2,50lei 2,50lei 2,63lei
Vermuturi şi alte vinuri din litru 13,61lei 14,29lei 15,00lei
struguri proaspeţi, aromatizate
cu plante sau cu substanţe
aromatizante
Cidru de mere şi de pere, litru 2,63lei 2,76lei 2,90lei
spumoase
Alcool etilic nedenaturat cu Litru alcool 94,63lei 99,36lei 104,33lei
tărie alcoolică de minimum absolut
80% vol.; alcool etilic şi alte
distilate denaturate, cu orice
tărie alcoolică
Alcool etilic nedenaturat cu Litru alcool 94,63lei 99,36lei 104,33lei
tărie alcoolică sub 80% vol.; absolut
distilate, rachiuri, lichioruri şi
alte băuturi alcoolice
Țigarete care conțin tutun:
-cu filtru 1000 410lei+12%dar 460 lei + 540 lei +
bucăți/valoarea nu mai puțin 12%, dar 13%, dar nu
în lei de 540 lei nu mai mai puţin de
puţin de 700 lei
610 le
-fără filtru
Ovale cu lungimea de pînă la 1000 bucăţi/ 260lei+3% 360lei+6% 480lei+9%
70mm valoarea în lei
Cu muștiuc,altele 1000 bucăţi/ 300lei+3% 460lei+6% 480lei+9%
valoarea în lei
Tutun pentru fumat, alte kilogram 136,41lei 143,17lei 150,33lei
tutunuri şi înlocuitori de tutun,
prelucrate; tutunuri
„omogenizate” sau
„reconstituite”; extracte şi
esenţe de tutun
3
Uleiuri ușoare și medii tonă 4961lei 5414lei 5960lei
Motorină, inclusiv combustibil tonă 2092lei 2280lei 2508lei
(carburant) diesel şi
combustibil pentru cuptoare
Motorină tonă 2092lei 2280lei 2508lei
Propan tonă 3214lei 3406lei 3580lei
Azot tonă 3156lei 3314lei 3480lei
Îmbrăcăminte din blană (de Valoarea în lei 25% 25% 25%
nurcă, vulpe polară, vulpe,
samur)
etc.
 Înlesniri la plata accizelor.
Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum
personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare.În cazul
în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru
mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru
mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va
calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu
micşorează valoarea impozabilă a acestora.
Potrivit art.124 alin.111 din Codul fiscal, accizele nu se achită pentru mărfurile supuse
accizelor, importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a
acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 100 de euro.
Accizele nu se achiă la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor:
 definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;

 destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul RM de către


organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita acordurilor şi
memorandumurilor la care aceasta este parte;

 destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor


în Republica Moldova, precum şi uzului sau consumului personal al membrilor
personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi al membrilor
familiei care locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, în modul stabilit de
Guvern.
Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în
mod independent sau în baza contractului de comision. De asemenea, accizele nu se achită la
introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora sub regimurile
vamale de tranzit, transformare sub control vamal, antrepozit vamal, sub destinaţiile vamale de
distrugere, abandon în folosul statului, precum şi magazin duty free, cu excepţia ţigărilor cu filtru
de import. La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea
acestora în regimul vamal de perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor
mărfuri, cu restituirea ulterioară a sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul
vamal a produselor rezultate din prelucrare. Accizele nu se achită la plasarea mărfurilor supuse
accizelor în regimul vamal cu admiterea temporară, iar pentru mărfurile autohtone supuse
accizelor, anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi produsele
compensatoare după perfecţionarea pasivă, conform reglementărilor vamale la fel nu se achită.
La scoaterea de pe teritoriul vamal a mărfurilor străine supuse accizelor, plasate sub destinaţia
vamală reexport, se restituie sumele accizelor achitate la introducerea acestora pe teritoriul
vamal.

4
Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi
scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Mărfurile supuse accizelor scoase din
zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se supun accizelor.
În conformitate cu prevederile art.4 alin.(61) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului
IV din Codul fiscal nr.1054-XIV din 16.06.2000, sânt scutite de accize distilatele obținute pe
bază de vin (distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul
de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă), produse în Republica Moldova, la
scoaterea din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor
mărfuri, conform modului stabilit de Guvern.

 Subiectul și baza impozabilă a accizelor


Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt:
a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul
Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia
mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) al aceluiaşi cod.
Din categoria subiecţilor impunerii cu accize nu fac parte persoanele juridice şi persoanele
fizice, care importă mărfuri:
- de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în
legislaţia în vigoare;
- definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;
- destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către
organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte.
- finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie
de stat din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din
cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul
granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget

În conformitate cu alin.(2) art.121, baza impozabilă o constituie:


a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt
stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt
stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia art.1231;
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum
şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize
şi T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor,
cu excepţia art.1231.

 Înregistrarea subiecţilor impunerii.

Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu
prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize sunt obligate să primească
certificatul de acciz până a începe desfăşurarea activităţii în cauză.
Certificatul de acciz este un document eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat subiectului
impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu
mărfurile supuse accizelor.

5
În cererea de solicitare a certificatului de acciz, adresată organului Serviciului Fiscal de Stat,
agentul economic trebuie să indice:
 denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal
(codurile fiscale);
 proprietarul clădirii, încăperii, teritoriului, terenului;
 denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal
(codurile fiscale) ale arendatorului sau ale locatorului, în cazul în care proprietatea este
folosită pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzator, în baza contractului de arendă
sau de închiriere;
 formele şi metodele concrete de control, a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor
supuse accizelor, inclusiv la expedierea lor dintr-o încăpere de acciz în alta ale unuia şi
aceluiaşi agent economic, dacă aceste încăperi se află pe teritorii diferite.
Încăpere de acciz este totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile,
încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separat, determinate în
certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabbrica, se
expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.
La cerere, de asemenea, se anexează schema (planul) amplasării blocului administrativ, a
secţiei de producţie, a depozitului, a altor încăperi aflate pe teritoriul agentului economic, în
limitele stabilite pentru realizarea activităţii de întreprinzător. În cazul în care cererea conţine
informaţii verificabile, organul Serviciului Fiscal de Stat eliberează persoanei care a înaintat
cererea certificatul de acciz şi anexa la acesta. Persoana menţionată devine subiect al impunerii.
Organul Serviciului Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului de acciz în cazul în care
consideră că activitatea agentului economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori
formele şi metodele de control nu asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor.
În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc una şi aceeaşi încăpere de acciz pentru
prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor supuse accizelor, organul Serviciului Fiscal de Stat este
obligat să determine în mod independent subiectul (subiecţii) impunerii responsabil
(responsabili) de achitarea accizelor,în modul stabilit de acest serviciu. Subiectul impunerii care
preconizează să facă unele schimbari ce trebuie reflectate în certificatul de acciz sau în anexa la
el este obligat să adreseze cererea corespunzătoare organului Serviciului Fiscal de Stat.

 Marcarea cu timbru de acciz


În conformitate cu art.123 alin.(51) din Codul fiscal, articolele din tutun comercializate,
transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova ori importate pentru comercializare
pe teritoriul ei, precum şi mărfurile procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul
Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării
obligatorii cu timbru de acciz.
Marcarea se efectuează în procesul fabricării mărfurilor supuse accizelor sau pînă la importarea
acestora, iar a mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la momentul
expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.
În conformitate cu art.123 alin.(5) din Codul fiscal, mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în
ambalaj pentru consum final, cum ar fi votca, lichiorurile şi alte băuturi alcoolice, vermuturile şi
alte vinuri din struguri proaspeţi, alte băuturi fermentate de la poziţiile tarifare 2205 şi 220600,
divinurile, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau
importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate
în ambalaj pentru consum final, procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul
Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării
obligatorii cu “Timbru de acciz”.

6
Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor sau pînă la
importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova – pînă la
momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.
Modul de procurare şi de utilizare a “Timbrelor de acciz” este stabilit de către Guvern.
În conformitate cu art.123(5) din Codul fiscal, marcarea obligatorie cu “Timbru de acciz”, se
efectuează pentru mărfurile supuse accizelor îmbuteliate în ambalaj pentru consum final,
comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru
comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor accizelor îmbuteliate în
ambalaj procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care
nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar

 Ponderea veniturilor fiscale în total venituri bugetare în anii 2015-2017:

2015 2016 2017


Venituri bugeatre 100% 100% 100%
total
Venituri fiscale 83,4% 83,8% 86,1%
Impozite directe, 15,7% 16,8% 17,6%
din care:
-impozitul pe 6,5% 5,1% 5,1%
veniturile
persoanelor fizice
-impozitul pe 8,4% 11,8% 12,6%
veniturile
persoanelor
juridice
-impozite pe bunuri 0,1% 0,2% 0,2%
imobiliare
Impozite 74,2% 77,6% 77,7%
indirecte,din care:
-TVA 57,8% 58% 56,5%
-Accize 16,2% 16,3% 17,8%
-Impozite asupra 5,6% 4,9% 4,5%
comerțului exterior
și operațiunilor
externe

Accizele - deţin o pondere în medie de 16% în totalul veniturilor fiscale şi 15% în volumul total
al veniturilor bugetare, evoluţia acestora se datorează, în special, creşterii ratelor accizelor şi a
volumelor de importuri ale produselor accizabile. În ultimii ani, se constată o tendinţă crescătoare,
ponderea acestor venituri în totalul veniturilor fiscale majorându-se de la 16,2%, în 2015, la 17,8%,
în 2017.
În structura accizelor, pentru anul 2017 circa 35,3% le revin produselor petroliere, 36,2% -
produselor din tutun, 14,6% - autoturismelor importate, 4,3% - vinurilor şi băuturilor alcoolice
tari, 5,0% - berii, 4,1% - gazelor lichefiate şi 0,5% - altor produse accizate.
În perioada 2017-2020 guvernul prevede armonizarea legislaţiei şi reglementărilor privind
accizele pentru a reflecta mai îndeaproape standardele UE. Taxele pe produse din tutun, băuturi
alcoolice şi produse petroliere vor fi majorate, pentru a le aduce în conformitate cu valorile minime
stabilite în directivele UE.
7
Un factor determinant care influenţează dinamica încasărilor din acest tip de impozit este
consumul populaţiei pe piaţa internă, astfel că orice creştere a consumului antrenează o creştere a
încasărilor din accize. Un alt factor determinant care influenţează încasările din accize sunt
modificările în legislaţia fiscală.
Un alt factor, despre care nu putem vorbi analizând dinamica încasărilor din accize, este
activităţile de control în ce priveşte lupta împotriva sectorului tenebru. Producerea şi
comercializarea produselor neaccizate atrage după sine consecinţe negative asupra bugetului. În
aceste condiţii, cea mai eficientă metodă de reprimare a acestui fenomen ar fi transmiterea
materialelor de inspecţie fiscală organelor de drept şi, ulterior intentarea dosarelor penale
împotriva contribuabililor neloiali.

Concluzie:
Accizele sunt foarte răspândite în ţările cu economie de piaţă, sunt incluse în preţul de vânzare
al mărfurilor importate sau produse şi vândute în interiorul ţării şi apreciate că nu sunt de strictă
necesitate în consumul populaţiei.Unii economişti consideră că accizele sunt impozite indirecte
pe lux şivicii.
Spre deosebire de T.V.A., care se percepe la vânzarea tuturor mărfurilor, accizele sunt taxe de
consumaţie care se percep asupra produselor care seconsumă în cantităţi mari şi care nu pot fi
înlocuite de cumpăratori, cu altele.
Prin urmare, accizele au un randament fiscal ridicat şi se instituie asupra unor produse de larg
consum, cum sunt: alcoolul etilic alimentar, berea, vinuril eşi alte băuturi fermentate, cafeaua,
produsele din tutun, uleiurile minerale,confecţii din blănuri naturale , articole de cristal,
mobilierul sculptat, articolele de parfumerie, bijuteriile din metale preţioase, anumite categorii de
arme, mijloace de transport auto,etc.
Accizele se datorează bugetului de stat într-o singură fază a circuitului economic, respectiv de
către producători sau achizitori.
Ele se calculează fie în suma fixă pe unitatea de măsură, fie pe baza unor cote procentuale
proporţionale aplicate asupra preţului de vânzare. Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea
accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul.
În prezent accizele se aplică în toate în țările cu economie de piață și poat fi privite sub două
aspecte:
 ca sursă principală de venit a bugetului.
 ca mod de limitare a consumului unor mărfuri supuse accizului (de regulă la mărfuri
dăunătoare sănătăţii sau de lux).
În momentul de față, accizele îndeplinesc în mare parte funcția fiscală, ceea ce se exprimă prin
dorința autorităților, atunci când se introduc anumite accize, nu atât reglementarea producției și
consumului anumitor bunuri, cât creșterea veniturilor bugetare. Cu toate acestea, impactul
reglementar al accizelor este încă evident și este cel mai benefic în domeniul produselor alcoolice
și de tutun.
Îmbunătățirea sistemului de impozitare în domeniul accizelor este una dintre cele mai importante
condiții pentru îmbunătățirea situației economice și de creștere a veniturilor bugetare .

8
Bibliografie:
1)lex.justice.md
2)lex.md/fisc
3)fisc.md
4)customs.gov.md
5)mf.gov.md
6)Finanțe publice:note de curs,Ulian G.,Doga-Mîrzac M.,Rotaru L.-Chișinău 2012.

S-ar putea să vă placă și