Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Lucru individual
la disciplina „Finanțele întreprinderii”
Varianta 21

Elaborat:
Guțu Vadim,FB1702

Coordonat:
Doga-Mîrzac Mariana,
dr.hab.conf.univ.

Chişinău 2018
 Aplicația 1
Analizați posibilităților de finanțare ale întreprinderii (în baza indicatorilor capacitatea de
îndatorare globală și la termen).

Indicatori Suma
Formula de
Calculul posibilă de
calcul
împrumutat
1.Posibilitatea maximă de Rîg=Datorii
Rîg0=7921460/2972108=2,66 -1977244
îndatorare globală totale/Capital
Rîg1=8010434/3097875=2,58 -1814864
propriu
2.Posibilitate de îndatorare la Rît=DTL/Capital Rît0=5646826/2972108=1,89 -2674718
termen propriu Rît1=6129759/3097875=1,97 -3031884

1)Datorii totale1=DTL1+DTS1=6129759+1880675=8010434
2)Datorii totale0=DTL0+DTS0=5646826+2274634=7921460

(8010434+X1)/3097875=2 (7921460+X0)/2972108=2
8010434+X1=6195750 7921460+X0=5944216
X1=-1814864 X0=-1977244

(6129759+Y1)/3097875=1 (5646826+Y0)/2972108=1
6129759/Y1=3097875 5646826+Y0=2972108
Y1=-3031884 Y0=-2674718

Concluzie:În baza rezultatelor obținute sa determinat că rata îndatorării globale și rata

îndatorării la termen în ambele perioade de gestiune nu se încadrează în limite astfel
întreprinderea poate proceda în vederea creșterii minime a capitalurilor proprii și creșterii
maxime a capitalurilor împrumutate.
Aplicația 2
Analizați echilibrului financiar al întreprinderii.Analiza fondului de rulment

Indicatori Anul Anul de Abaterea Abaterea

precedent gestiune absolută relativă
1. Active 3330003 4525889 1195886 35,91%
imobilizate
2. Active 7563565 6582420 -981145 -12,97%
circulante
3. Capital 2972108 3097875 125767 4,23%
propriu
4. Datorii pe 5646826 6129759 482933 8,55%
termen lung
5. Datorii 2274634 1880675 -393959 -17,31%
curente
6. Fond de 5288931 4701745 -587186 -11,10%
rulment

Fond de rulment=Active circulante-DTS

Fond de rulment0=7563565-2274634=5288931
Fond de rulment1=6582420-1880675=4701745
Abaterea absolută=X1-X0
Abaterea relativă=(X1-X0)/X0*100%

Concluzie:Conform calculelor efectuate observăm că in anul curent față de anul precedent a avut
loc o creștere a activelor imobilizate (cu 35,91%),a capitalului propriu(cu 4,23%) și a datoriilor
pe termen lung (cu 8,55%) dar se observă și o scădere a activelor circulante (cu 12,97%) și a
datoriilor curente cu (17,31%).

Aplicația 3
Analizați activelor imobilizate (activelor pe termen lung) ale întreprinderii.
Indicatorii structurii activelor imobilizate

Indicatori Formula de calcul Calculul Valoarea

1.Rata imobilizărilor (Active pe termen Rimob0=3330003/10893568*100% 30,56%
lung/Total Rimob1=4525889/11108309*100% 40,74%
active)*100%
2.Rata compoziției (Mijloace fixe/Active KMF0=3066394/3330003*100% 92,08%
tehnice pe termen KMF1=3519406/4525889*100% 77,76%
lung)*100%
Concluzie:Rata imobilizărilor arată ponderea activelor imobilizate în totalul activului,aceasta
este mai mică de 66% în ambele perioade de gestiune, ceea ce denotă faptul că întreprinderea nu
va întîlni dificultăți la achitarea datoriilor.
Rata compoziției tehnice ne arată gradul de dotare tehnică a întreprinderii,în cazul dat indicatorul
este la un nivel ridicat.
Aplicația 4
Analizați structura activelor circulante (activelor curente) ale întreprinderii.
Indicatorii structurii activelor circulante
Indicatori Formula de calcul Calculul Valoarea
1.Rata activelor Active Rac0=7563565/10893568*100% 69,43%
circulante circulante/Total Rac1=6582420/11108309*100% 59,25%
activ*100%
2. Rata creanțelor Creanțe pe termen Rc0=1618614/10893568*100% 14,85%
scurt/Total Rc1=2378462/11108309*100% 21,41%
activ*100%
Concluzie:Conform calculelor efectuate observăm în ambele perioade de gestiune că cea mai
mare pondere în total activ o au activele circulante (69,43-59,25%),după care urmează creanțele
(14,85-21,41%).
Aplicația 5
Analizați indicatorilor eficienței utilizării activelor circulante(activelor curente)
Indicatorii vitezei de rotație a activelor circulante
Indicatori Abaterea Abaterea
Anul precedent Anul curent
absolută relativă
1.Active circulante 7563565 6582420
2.Venit din vânzări 29932055 26650453
3. Număr de rotații 3,95 4,04
4. Durata unei rotații 91,13 89,10
5. Efect de încetinire -150278,94
(accelerare)
n=Venit din vînzări/Active circulante

n0=29932055/7563565=3,95

n1=26650453/6582420=4,04

D=360/n

D0=360/3,95=91,13

D1=360/4,04=89,10

E=(D1-D0)*Venit din vînzări1/360=(89,10-91,13)*26650453/360=-150278,94

Concluzie:Avem efect de accelerare au avut loc eliberări de active curente,ce are un efect pozitiv
asupra activității întreprinderii.
Aplicația 6
Se cunoaște următoarea informație privind venitruirle și cheltuielile întreprinderii

Venituri Suma
Venituri din vânzarea produselor și mărfurilor 788 430
Venituri din vânzarea altor active circulante 1 178
Venituri din dividende 203
Venituri din ieșirea activelor imobilizate 238
Venituri din diferențe de curs 5 085

Cheltuieli Suma
Cheltuieli pentru materii prime și materiale 24 670
Cheltuieli de retribuirea muncii ocupate de activitatea de producție 12 230
Amortizarea mijloacelor fixe productive 4 076
Cheltuieli privind marketingul 670
Cheltuieli de distribuire 4 360
Cheltuieli administrative 10 450
Plata datoriilor pentru credite și împrumuturi 3 347
Amenzi, penalități, despăgubiri 1 180
Să se calculeze indicatorii:profitul brut, rezultatul activității operaționale investitționale,
fianaciare, profitul până la impozitare, profitul net.

Profit brut=Venit din vînzări-Cheltuieli pentru materii prime și materiale=788430-

24670=763760

ROP=Profit brut+Venituri din vinzaraea altor active curente- Cheltuieli de retribuirea

muncii ocupate de activitatea de producție-Cheltuieli privind marketingul-Cheltuieli de
distribuire-Cheltuieli administrative- Amenzi, penalități, despăgubiri=763760+1178-12230-670-
4360-10450-1180=736048

RIN=Venituri din dividente+Venituri din ieșirea activelor imobilizate-Amortizarea

mijloacelor fixe productive=203+238-4076=-3635

RFIN= Venituri din diferențe de curs-Plata datoriilor pentru credite și împrumuturi=5085-

3347=1738

Ractivității economico-financiare=ROP+RIN+RFIN=736048+(-3635)+1738=734151

Rexceptional=0

Rezultatul perioadei de gestiune pînă la impozitare=Ractivității economico-financiare+ Rexceptional=734151

Profit net= Rezultatul perioadei de gestiune pînă la impozitare- Rezultatul perioadei de gestiune
pînă la impozitare*12%=734151-734151*12%=646052,88

Cncluzie:Întreprinderea își desfășoară activitatea cu succes înregistrînd profit în sumă de

646052,88
Aplicația 7
Care sunt modalitățile de creștere a rentabilității financiare?

Cresterea rentabilitatii este legata nemijlocit de asigurarea folosirii eficiente a tuturor resurselor
economice si de crearea conditiilor in vederea obtinerii unor produse de calitate supeioara si
nivel tehnic ridicat.

In mod concret in vederea sporirii rentabilitatii intreprinderea actioneaza pentru crestrea cifrei
de afaceri, pentru reducerea costurilor de productie si nu in ultimul rand, pentru accelerarea
vitezei de rotatie in vederea eliberarii activelor circulante si pe aceasta baza a obtinerii unui nivel
al productiei superior fara a fi antrenate noi mijloace materiale si banesti.

 Căile de crestere a cifrei de afaceri sunt urmatoarele:

-          sporirea volumului productiei vandute

-          depunerea eforturilor pentru a se obtine cea mai convenabila structura a productiei

vandute

-          marirea pretului de vanzare.

 Costul de productie este un indicator sintetic, calitativ care caracterizeaza intreaga

activitate de productie a societatilor comerciale. Nivelul acestui indicator oglindeste
modul cum unitatea isi organizeaza procesul de productie, gradul de utilizare al noilor
tehnici si tehnologii, cresterea productivitatii muncii,  imbunatatirea  calitativa a
productiei, modul de folosire a fortei de munca, a mijloacelor  de munca a obiectelor
muncii.

 Eficienta folosirii activelor circulante se reflecta in viteza de rotatie, unul dintre

indicatorii sintetici calitativi ai activitatii economice. Ca efect al incetinirii sau accelerarii
vitezei de rotatie se inregistreaza fie o imobilizare a activelor circulante care se reflecta in
aparitia stocurilor supranormative, cu miscare lenta sau fara miscare si are implicatii
nefavorabile asupra costurilor si rentabilitatii unitatii economice, fie o eliberare a
activelor circulante, care poate influienta in mod favorabil cresterea productiei fara
utilizarea de noi mijloace materiale si banesti.

Scurtarea timpului de rotatie a activelor circulante pe baza accelerarii circuitului lor duce la
diminuarea cheltuielilor de productie, fapt care permite marirea rentabilitatii
Aplicația 8
În baza datelor din tabelul de mai jos, să se determine nivelul eficienței economico –
financiare a întreprinderii exprimate prin indicatorii rentabilității.

Indicatori Suma (mii lei)

Venitul din vânzări 89 740
Costul vânzărilor 64 250
Profit brut 25490
Profit din activitatea operațională 12 760
Profitul până la impozitare 9 760
Profit net 7230
Valoarea medie anuală a activelor 115 250
Capital propriu 82 500
Datorii pe termen lung 8 000

Profit brut=Venit din vînzări-Costul vînzărilor=89740-64250=25490

Rv=Profit brut /Venitul din vînzări*100%=25490/89740*100%=28,40%

Rata rentabilității vînzărilor indică că la un leu vînzări se obține 28,40% profit

Rcost=Profit brut/Costul vînzărilor*100%=25490/64250*100%=39,67%

Rata rentabilității costurilor are un nivel satisfăcător întreprinderea are capacitatea de a remunera
capitalurile de care dispune, de a menține potențialul său tehnic și economic ,de a asigura o
dezvoltare rațională.

Ra=Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare/Valoarea medie anuală a

activelor*100%=9760/115250*100%=8,46%

Rentabilitatea activelor în țările cu economie dezvoltată trebuie să fie mai mare de 25% dar
pentru țara noastră rentabilitatea dată are un nivel satisfăcător.

Rcp=Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare/Capital permanent*100%=

=9760/90500*100%=10,78%

Capital permanent=Capital propriu+Datorii pe termen lung=82500+8000=90500

Rentabilitatea capitalului permanent ne arată în ce măsură acesta a participat la formarea

profitului.

Rf=Profit net/Capital propriu*100%=7230/82500*100%=8,76%

Rentabilitatea financiară arată că entitatea economică are o capacitate scăzută de a realiza profit
net din capitalurile proprii angajate în activitatea sa.
Aplicația 9
În baza datelor din tabelul de mai jos, să se calculeze indicatorii de lichiditate.Concluzii.

Activ Suma (mii Pasiv Suma (mii

lei) lei)
Active imobilizate 71 724 Capital propriu 84 242
Active circulante, total inclusiv: 30 643
- materiale 16 280 Datorii pe termen lung 3 300
- creanţe 14 090
- investiţii 150 Datorii curente 14 825
- numerar 123
Total activ 102 367 Total pasiv 102 367

Coeficienții Modul de calcul Mărimea

lichidității optimală
Coeficientul Active 2,06 1,0-2,0
lichidității totale curente/Datorii pe
termen scurt
Coeficientul (MB+Investiții pe 0,96 >0.7
lichidității termen
intermediare scurt+Creanțe pe
termen
scurt)/Datorii pe
termen scurt
Coeficientul Mijloace 0,0082 >0,2
lichidității absolute bănești/Datorii pe
termen scurt

Concluzie: În particular lichiditatea totală se încadrează în intervalul optim, adică întreprinderea

dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină.
Acest fenomen pozitiv se explică prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte
considerabil ritmul de creștere a datoriilor pe termen scurt.
La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu optimul, se situează coeficientul lichidităţii
absolute.Acest coeficient este cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii. Astfel,
analizînd acest coeficient, putem menţiona ca întreprindere nu are destule mijloace baneşti
pentru a achita datoriile pe termen scurt. Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în
intervalul optim demonstrînd evoluţia negativă în urma reducerii sumei mijloacelor baneşti
disponibile.
 Anexă
Tipuri de bugete şi intercondiţionarea lor
În practica previziunii financiare se cunosc următoarele tipuri de bugete :
 buget continuu (glisant) este bugetul conceput pe o perioadă îndelungată şi actualizat
continuu pe baza realizărilor din perioadele expirate şi a cerinţelor previzibile perioadelor
viitoare.
 buget periodic de obicei este bugetul anual defalcat în bugetele semestriale, trimestriale,
lunare, chenzinale (15 zile) sau zilnice. În dependenţă de necesităţi şi cerinţele activităţii.
 buget- proiect se referă la acea formă de proiect financiar care se fundamentează şi ia în
considerare cerinţele de bază ale unui anumit proiect indiferent de perioada de timp şi se
aplică în cadrul realizării investiţiilor capitale.
 buget pe centre de responsabilitate pornesc de la echipe, brigăzi, secţii, întreprinderi şi
altele care în funcţie de indicatorilor economici ce le sunt repartizaţi urmăresc realizarea
veniturilor, cheltuielilor şi alte rezultate financiare.
 buget director (general)- bugetele parţiale sau specifice unui anumit domeniu de
activitate şi această categorie include:
1. bugetul venitului
2. bugetul vanzărilor
3. bugetul investiţiilor
4. bugetul activelor curente
5. bugetul încasărilor şi plăţilor
6. bugetul pentru cercetare şi dezvoltare ş.a.
 bugete statice (fixe) şi flexibile- această grupare are în vedere influenţa cheltuielilor în
funcţie de anumiţi factori. De exemplu: creşterea sau diminuarea volumului activităţii, a
operaţiunilor care influenţează necesarul de resurse financiare şi rezultatele obţinute.

Bugetul vanzărilor este bugetul principal anual care determină parametrii tuturor celorlalte
bugete şi cuprinde ansamblul de studii şi de evaluări ale pieţei de desfacere, a plăţilor pe care
întreprinderea intenţionează să le efectueze şi a plăţilor pe care doreşte să le menţină.

Elaborarea bugetului vanzărilor are loc în 2 etape:

 previziunea vanzărilor şi cheltuielilor de desfacere

 defalcarea prevederilor bugetare pe perioade de timp trimestriale şi lunare, pe familii de
producţie şi/sau pe grupe de beneficiari.
Previziunea vanzărilor face mai întîi obiectul unor studii specializate de marketing privind
conjunctura economică, potenţialul de absorbţie al pieţei, starea concurenţială, ş.a. Pentru
produsele deja existente previziunea vanzărilor se poate face fie pe baza tehnicilor cantitative de
exploatare a tendinţelor observate în evoluţia anterioară a vanzărilor, fie pe baza tehnicilor
calitative a variabilelor care determină mărimea vanzărilor şi de prevedere a valorii lor în anul
viitor. Previziunea vanzărilor trebuie să se facă interdependent cu previziunea cheltuielilor de
desfacere întrucît depind una de cealaltă.

Vanzările pot fi influenţate de cheltuielile de publicitate şi/sau de perfecţionare a reţelei de

desfacere. În ultima fază a elaborării bugetului vanzările şi cheltuielile de desfacere trebuie
defalcate de la previziunele anuale şi globale la prevederile pe trimestru şi pe luni în raport cu
surprinderea sezonalităţii şi pe familii de produse sau pe grupe de beneficiari. Gradul de
defalcare depinde de nivelul ierarhic pentru care se elaborează bugetul vanzărilor . Regula este
că bugetul va fi cu atît mai detaliat cu cît acesta se elaborează la nivel ierarhic de răspundere
operativă. Bugetul vanzărilor trebuie corelat cu bugetul de producţie, iar ambele cu bugetul
investiţiilor.
 Bugetul producţiei se constituie ca buget principal pentru previziunea activităţii din anul
viitor, iar prevederile lui sunt determinate pentru dimensionarea celorlalte bugete.
Elaborarea bugetului producţiei cuprinde 3 etape:
1. previziunea cantităţii de produse ce se vor fabrica (planul de producţie)
2. previziunea costurilor de producţie (anticalculaţia)
3. defalcarea prevederilor bugetare pe perioade de timp mai mici de 1 an şi pe subunităţi ale
întreprinderii

Bugetul de trezorerie are ca funcţie previziunea încasărilor şi plăţilor pornind de la

planificarea cheltuielilor din care sunt excluse cele neplătibile şi de la planificarea veniturilor din
care sunt excluse cele neincasabile. Bugetul trezoreriei este o componentă obligatorie a bugetului
general. O previziune realistă a trezoreriei presupune întocmirea unui buget anual cu defalcare pe
luni şi cu o detaliere pe săptămîni a primelor 3 luni ale anului. Această previziune va fi
actualizată în permanenţă în cursul anului şi detaliată în funcţie de necesitatea întreprinderii.

Bugetul de trezorerie se intocmeşte în baza a 3 documente de evidenţă şi previziune:

 bilanţul exerciţiului încheiat

 contul de rezultate previzional
 bilanţul contabil previzional

În mod concret elaborarea bugetului de trezorerie cuprinde 2 faze:

 previziunea incasărilor şi plăţilor

 determinarea şi acoperirea soldurilor de trezorerie care rezultă din compararea incasărilor
cu plăţile.
Această fază cuprinde:
- determinarea soldului de trezorerie înainte de acoperire
- acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentului de trezorerie

Sursa:
Finanţele întreprinderii/ Marin Dumitru – Bucureşti,Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006