VARIANTA 1

1.) Documentarea bibliografică și metodologia căutării surselor bibliografice.

Documentarea bibliografică este o componentă mai largă a procesului cuprinzător de
documentare ştiinţifică. Ea are o importanţă hotărâtoare în cercetarea ştiinţifică deoarece ne dă
posibilitatea ca, prin intermediul literaturii de specialitate, tipărite şi netipărite, să cunoastem
ceea ce au scris alţi oameni de ştiinţă din cele mai vechi timpuri si până astăzi, din ţară şi din
afara ţării, ipotezele de lucru folosite pentru explicarea fenomenelor economice, metodele de
analiză şi calcul, concluziile şi teoriile lor ştiinţifice etc
Sursele de documentare bibliografică, după criteriul-gradul de originalitate şi intermediere - se
distribuie în următoarele:
1. documente primare(Rapoartele, Rapoarte ale conferințelor științifice, Tezele de
doctorat, Publicații guvernamentale.)
2. documente secundare;( ziare, reviste, monografii, tratate, eseuri ştiinţifice)
3. documente terţiare;( diferiţi indici bibliografici, sinteze de referate, enciclopedii şi
dicţionare, antologii.)
4. microformatele.
Tehnicile operatorii de cautare a surselor bibliografice cuprind doi paşi:
-delimitarea cuvintelor-cheie;
-determinarea parametrilor căutării;
Pentru delimitarea cuvintelor-cheie pot fi utilizate manualele, dicţionarele şi
enciclopediile,referatele, consultaţiile conducătorului ştiinţific, dar şi metoda „arborelui
importanţei relative". Această metodă presupune descompunerea denumirii temei în părţi
componente cu detalierea lor ulterioară.
Cea mai rapidă modalitate de acces la informațiile necesare este cunoașterea adreselor web. Ele
pot fi găsite în ghiduri prin Internet, în referințele bibliografice din reviste și monografii, la
bibliotecari.
2.) Metode si procedee de analiza calitativă și rolul lor în cercetarea științifică.
a)Metoda inductiei presupune elaborarea generalităţilor din faptele analizate i sintetizate, adică
modul de raţionare de la particular la general.
b) Deducţia este o metodă de demonstrare- raţionare de la generalităţi la particular, cînd
concluzia despre un element al muţimii se face pe baza cunoaşterii trăsăturilor acestei mulţimi.
Deci, prin deducţie, teoriile deja descoperite se aplică la analiza faptelor, exprimate concret în
timp şi spaţiu, sub forma fenomenelor şi proceselor reale.
• Metoda deductivă se bazează pe o serie de principii. Iniţial, ea porneşte de la noţiunile şi
propoziţiile ale căror sens este evident , adevărat prin definiţie, şi care se numesc axiome.
Spre deosebire de ipoteze, ele nu sunt direct testabile.
c) Metoda analizei și sintezei
Analiza reprezintă o modalitate de examinare a fenomenelor şi proceselor economice prin
descompunerea lor logică în componente esenţiale.
Sinteza reprezintă reunirea componentelor analizate într-un tot unitar şi prezentarea funcţionării
integrale a fenomenului sau procesului economic studiat. Ea se deosebeşte de metoda analitică
prin două particularităţi:
a. Cuprinde obiectul cercetării în integralitatea sa, permiţînd evidenţierea contradicţiilor lui
interne (dacă ele există);
b. Permite extinderea cunoaşterii şi obţinerea de cunoştinţe noi.
d) Metoda abstractizare științifică
Abstractizarea reprezintă abstragerea mentală de la unele proprietăţi şi raporturi puţin
semnificative ale obiectelor cercetate în scopul evidenţierii altor proprietăţi şi raporturi
semnificative. Abstractizarea îl ajută pe cercetător să-şi croiască drum prin multitudinea de
proprietăţi şi raporturi ale obiectelor reale, ce-i permite să descopere mai uşor esenţa şi
conţinutul lor.
e) Metoda dialectică
Dialectica presupune că fenomenele şi procesele economice se află în continuă mişcare. Ea
concepe mişcarea ca o autodezvoltare, ca un proces în cadrul căruia acumulările cantitative lente
duc la salturi calitative bruşte. Sursa permanentă a mişcării o constitue contradicţia, unitatea şi
lupta contariilor.
f) Metoda istorică
Metoda istorică reprezintă metoda bazată pe studierea proceselor economice în
consecutivitatea lor cronologică, în dezvoltarea haotică şi spontană. Utilizarea metodei istorice în
cercetarea economică este cunoaşterea acumulării cunoştinţelor în cadrul ştiinţei economice, sau
investigaţiile în cadrul istoriei gîndirii economice.
g) Metoda sistemică
Metoda sistemică este metoda de cercetare a obiectelor organizate complex. Prin sistem se
înţelege un ansamblu de elemente a căror legătură (interacţiune) duce la apariţia unor
proprietăţi definitorii specifice, pe care nu le posedă părţile constitutive ale ansamblului,
adică la apariţia unor însuşiri integrative.
Rolul Cercetarea calitativă reprezintă un domeniu extrem de complex, aflat, ca orice domeniu
științific, în plină expansiune teoretică și metodologică. Abordarea calitativă în prezent, la fel ca
și cercetarea cantitativă, impune multă rigoare teoretică și metodologică, iar abordarea acestui
domeniu implică, fără îndoială o pregătire aparte și o specializare temeinică.

3.) Studiu de caz.

1. Care sunt principalele probleme etice în această situație?
Conflict de interese –Lefteris are o legătura de rudenie cu proprietarul companiei, aceasta
influenţează imparţialitatea şi obiectivitatea activităţilor sale în evaluarea, monitorizarea,
realizarea şi raportarea activităţilor de cercetare-dezvoltare;
Lipsa de profesionalism-nedocumentarea aprofundă în procesul de efectuare a cercetării
științifice.
2. Ar trebui Lefteris să își continue cercetările?

Da, numai după îlăturarea principalelor probleme care au dus la situația creată, pregătirea unui
plan bine structurat în vederea efectuarii cercetarii stiintifice și documentarea mai aprofundă în
modalitățile și procesul efectuării cercetării științifice.

3. Cum ar fi trebuit să-și planifice Lefteris procesul de cercetare pentru a nu ajunge într-o astfel
de situație?
Pentru a nu se ajunge la situația creată era nevoie ca Lefteris să parcurgă toate etapele principale
ale unei cercetări științifice ca:
- formularea și justificarea relevanței temei propuse spre de cercetare;
- stabilirea scopului, obiectivului și planului de cercetare;
- determinarea obiectului și ariei de cercetare;
- alegerea metodelor de cercetare științifică;
- precizarea surselor și colectarea informațiilor (datelor);
- descrierea procesului de cercetare;
- discutarea rezultatelor cercetării;
- formularea concluziilor, recomandărilor și evaluarea rezultatelor