Contabilitatea HORECA

5. ASPECTE FISCALE

Impozit pe profit

La calculul impozitului pe profit sunt avute în vedere prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare.

Deducerea cheltuielilor se efectuează potrivit prevederilor art. 25 din Codul fiscal.

✔ Regula de bază este aceea că, dacă sunt aferente realizării veniturilor, cheltuielile sunt deductibile.

on
Cheltuielile aferente producţiei sunt cheltuieli deductibile.

Lipsurile, pierderile, deteriorările de materii prime, produse finite sunt cheltuieli nedeductibile dacă
at
bunurile nu sunt asigurate, conform art. 25 alin. (4) lit. c).

Limitele maxime admise din punct de vedere fiscal ale perisabilităţilor

tr
Sunt stabilite prin H.G. nr. 831/2004, pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate
S

la mărfuri în procesul de comercializare.

p∧

Limitele maxime de perisabilitate admise se stabilesc la nivelul întregii unităţi, prin aplicarea coeficientului
stabilit pentru grupa de produse, la preţul de înregistrare al produselor intrate.

Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare şi desfacere se stabilesc la nivelul întregii activităţi a
ro

persoanei juridice plătitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de
mărfuri, la preţul de înregistrare al mărfurilor intrate sau la preţul de livrare pentru mărfurile vândute în
nt

perioada cuprinsă între două inventare.

Pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil, cotele de perisabilităţi diferenţiate sortimental pe

Re

depozite, magazine, gestiuni, trebuie să se încadreze în limitele maxime de perisabilitate prevăzute pentru
grupa respectivă de mărfuri.

Aceleaşi limite maxime de perisabilitate se acordă şi pentru mărfurile din stoc.

Cheltuiala cu lipsurile constatate este considerată cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe

profit, în limitele acceptate de legislaţie.

Cheltuiala cu produsele perisabile care depăşesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile
din punct de vedere fiscal.

Deducerea cheltuielilor cu mijloacele de transport

Potrivit prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal, nu sunt cheltuieli deductibile la calculul
impozitului pe profit 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv
în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi
care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau
în folosinţa contribuabilului.

Venituri impozabile

Veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării
lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate
asupra bunurilor respective, către clienţi.

✔ Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea
asupra bunurilor;

b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul
deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;

c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;

d) este probabil că beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate; şi

e) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

Veniturile din vânzarea bunurilor sunt venituri impozabile, iar cheltuielile aferente descărcării de gestiune
sunt cheltuieli deductibile.

TVA

Deducerea TVA

Societatea are dreptul de a deduce TVA din facturile de achiziţie dacă bunurile sau serviciile urmează a fi

on
utilizate pentru realizarea unor operaţiuni impozabile.

Cota redusă de TVA de 9% at

Se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și
tr
păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse
utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, cu excepția celor prevăzute la alin. (3) lit. k) din Codul
S

fiscal (livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale,
p∧

autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia
documentului de recunoaște-re/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepția
livrării efectuate către consumatorul final). Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC
ro

corespunzătoare acestor bunuri.

Cota redusă de taxă de 9% se aplică pe tot lanțul economic de la producție până la vânzarea către
nt

consumatorul final de către toți furnizorii, indiferent de calitatea acestora, respectiv producători sau
comercianți, pentru livrarea bunurilor care se încadrează la următoarele coduri NC, indiferent de destinația
acestora:
Re

- carne și organe comestibile care se încadrează la codurile NC 0201 - 0210;

- pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, care se încadrează la codurile NC 0301 - 0308, cu
excepția peștilor ornamentali vii care se încadrează la codurile NC 0301 11 00 și 0301 19 00;

- lapte și produse lactate care se încadrează la codurile NC 0401 - 0406;

- ouă de păsări care se încadrează la codurile NC 0407 - 0408, cu excepția celor care se încadrează la
codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;

- miere naturală care se încadrează la codul NC 04090000;

- alte produse comestibile de origine animală care se încadrează la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00,
0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;

- plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau
ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se încadrează la
codul NC 0602 90 50;

- legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC 0701 - 0714, cu excepția
celor care se încadrează la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;

- fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC 0801 - 0814 00 00;
- cafea, ceai și mirodenii, care se încadrează la codurile NC 0901 - 0910;

- cereale care se încadrează la codurile NC 1001 - 1008, cu excepția celor destinate însămânțării care se
încadrează la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 și 1008
21 00;

- produse ale industriei morăritului, malț, amidon și fecule, inulină, gluten de grâu, care se încadrează la
codurile NC 1101 00 - 1109 00 00, cu excepția celor care se încadrează la codul NC 1106 20 10;

- semințe și fructe oleaginoase, semințe și fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie și furaje,
care se încadrează la codurile NC 1201 - 1206, 1208, 1210, 1213 și 1214, cu excepția celor care se încadrează la
codurile 1201 10 00, 1202 30 00, 1204 00 10, 1205 10 10, 1206 00 10;

- grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală, produse ale disocierii acestora, grăsimi alimentare
prelucrate, care se încadrează la codurile NC 1501 - 1517, cu excepția celor care se încadrează la codurile NC
1505 00, 1509 10 10;

- preparate din carne, din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice, care se
încadrează la codurile NC 1601 00 - 1605;

- zaharuri și produse zaharoase, care se încadrează la codurile NC 1701 - 1704;

on
- cacao și preparate din cacao, care se încadrează la codurile NC 1801 00 00 - 1806;

- preparate pe bază de cereale, de făină, de amidon, de fecule sau de lapte, produse de patiserie, care se
încadrează la codurile NC 1901 - 1905;
at
- preparate din legume, din fructe sau din alte părți de plante, care se încadrează la codurile NC 2001 -
2009;
tr
- preparate alimentare diverse care se încadrează la codurile NC 2101 - 2106, cu excepția preparatelor ce
S

conțin alcool de la codul 2106 90 20;

p∧

- băuturi, oțet comestibil și înlocuitori de oțet comestibil obținuți din acid acetic, care se încadrează la
codurile NC 2201, 2202 și 2209 00;
ro

- reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare, alimente preparate pentru animale, care se încadrează la
codurile NC 2301, 2302, 2304 00 00 - 2306, 2308 00 și 2309.
nt

Important!

În situația în care se comercializează un pachet care cuprinde bunuri supuse atât cotei reduse de TVA, cât
Re

și cotei standard de TVA, la un preț total, și nu se poate stabili o operațiune principală, se aplică cota de TVA
corespunzătoare fiecărui bun, în măsura în care bunurile care compun pachetul pot fi separate; în caz
contrar se consideră că are loc o operațiune complexă unică, aplicându-se cota standard de TVA la
valoarea totală a pachetului. Se exceptează bunurile acordate gratuit în vederea stimulării vânzărilor.

Exemplul 1: La vânzarea unui coș care are un preț total, care cuprinde atât produse alimentare, cât și
băuturi alcoolice și produse cosmetice, se aplică cota de TVA aferentă fiecărui produs în parte, în măsura în
care bunurile care compun coșul pot fi separate, în caz contrar aplicându-se cota standard de TVA la
valoarea totală a coșului.

Cota redusă de TVA 5%

Se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri și prestări de servicii:

- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor
amenajate pentru camping;

- serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea care se
încadrează la codul NC 22 03 00 10;

- livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale, autorizate
de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia documentului
de recunoaștere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepția livrării efectuate
către consumatorul final.
Cota redusă de TVA (5%) pentru serviciile de restaurant şi catering

Începând cu luna noiembrie a anului 2018, Codul fiscal prevede extinderea cotei reduse de 5% a taxei pe
valoarea adăugată, care se va aplica şi pentru serviciile de restaurant şi catering, cu excepţia băuturilor
alcoolice, altele decât berea la draft.

Potrivit normelor, în sensul TVA, serviciile de restaurant şi de catering reprezintă servicii care constau în
furnizarea de produse alimentare şi/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman,
însoţită de servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse
alimentare şi/sau de băutura este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile.

Orice combinaţie de băuturi alcoolice şi nealcoolice indiferent de concentraţia alcoolică este considerată
băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering
se aplică cota standard de TVA, dar nu se consideră că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de
băuturi alcoolice făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.

Exemplu: Un restaurant care vinde şi mâncare pentru a fi servită în afara locaţiei restaurantului; nu este
considerată prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care aplica cota redusă de
TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele în care sunt servite alimentele sau băuturile nealcoolice,
chiar dacă contravaloarea acestora ar fi evidenţiată separat pe bonul fiscal. În acest caz se consideră că
livrarea alimentelor este livrarea principală care atrage aceeaşi cotă de TVA livrării caserolei sau a

on
paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu un scop în sine pentru client.

Serviciile de restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spaţiile prestatorului, iar serviciile de
at
catering constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor prestatorului.

Furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără
tr
vreun alt serviciu conex, nu se consideră a fi servicii de restaurant sau catering.

Aşadar, apare o expresie nouă care trebuie să caracterizeze şi să definească serviciile de restaurant şi
S

catering în sensul aplicării cotei reduse de TVA, şi anume ,,serviciile conexe’’.

p∧

Nu neapărat codul CAEN, nu faptul că ai un restaurant sau bar sau că livrezi pizza ori alte alimente la
domiciliul clientului îţi dă dreptul la aplicarea cotei de 5%, ci aceste servicii conexe care trebuie să
însoţească livrarea de produse alimentare sau de băuturi nealcoolice. Cu alte cuvinte, statul îţi oferă
ro

posibilitatea de a servi masa în cadrul restaurantului la o cotă de TVA mai redusă aferentă serviciilor
respective (5%), în comparaţie cu cea aplicată dacă serveşti produsele respective la domiciliu (9%). Scopul
nt

introducerii acestei măsuri în Codul fiscal a fost acela ca reducerea cotei să se reflecte şi în preţurile la
consumatori.
Re

Ce prevăd în esenţă instrucţiunile de aplicare a măsurii de reducere a cotei de TVA (O.M.F.P.

nr. 3.659/2018)

- Se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu
excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii
domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a
completa sau a înlocui alimentele.

- Se aplică o cotă redusă de TVA de 5% pentru serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor
alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10.

- În sensul TVA, serviciile de restaurant şi de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de
produse alimentare şi/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţită de
servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare
şi/sau de băutura este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile. Furnizarea de
produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără vreun alt serviciu
conex, nu se consideră a fi servicii de restaurant sau catering .

- Pentru încadrarea din punctul de vedere al TVA a unei operaţiuni ca livrare de bunuri sau prestare de
servicii de restaurant sau catering trebuie efectuată o examinare calitativă a întregii operaţiuni, din care să
reiasă dacă elementele de prestare de servicii care precedă şi însoţesc livrarea alimentelor sunt sau nu
preponderente. În situaţia în care o persoană impozabilă se limitează la livrarea unor feluri de mâncare
standardizate la o locaţie precizată de client, fără niciun alt element suplimentar de prestare de servicii,
sau atunci când livrarea felurilor de mâncare reprezintă elementul predominant al unei operaţiuni,
operaţiunea reprezintă o livrare de alimente.

Prin urmare, trebuie efectuată o examinare calitativă a întregii operaţiuni, din care să se analizeze dacă
predomină elementele de prestări de servicii care însoţesc o livrare de bunuri în raport cu livrarea propriu-
zisă. O exprimare greu de înţeles chiar şi pentru un consultant fiscal cu oarecare experienţă, ce să mai
vorbim de un contabil obişnuit care, preocupat de rutina zilnică pe care o implică înregistrarea
documentelor justificative în contabilitate, de calcule, pontaje, plăţi, repartizare profituri şi alte numeroase
probleme de zi cu zi, numai de această analiză ar mai avea timp şi chef.

Care sunt elementele prevăzute în instrucţiuni care nu conduc la aplicarea cotei reduse

Elementele de prestare de servicii care însoţesc în mod normal o livrare de alimente şi sunt accesorii
acesteia, nefiind de natură a conduce la încadrarea operaţiunilor ca prestări de servicii din punctul de
vedere al TVA, includ: prezentarea alimentelor la raft, prepararea alimentelor, transportul alimentelor la
destinaţia indicată de client, răcirea sau încălzirea alimentelor, ambalarea alimentelor, punerea la
dispoziţia clientului de tacâmuri de unică folosinţă, furnizarea de şerveţele de hârtie, de muştar, ketchup,
maioneză sau altele similare, furnizarea de cutii de gunoi, prezentarea generală a ofertei/meniului.

Punerea la dispoziţie a unor elemente de mobilier într-o zonă a cărei destinaţie principală nu este
facilitarea consumului de alimente nu constituie un element de natură a conduce la încadrarea operaţiunii

on
drept prestare de servicii de restaurant.

Pentru încadrarea operaţiunilor efectuate de o persoană impozabilă ca livrare de alimente sau prestare de
at
servicii de restaurant sau catering nu are relevanţă codul CAEN atribuit activităţii sale. De asemenea,
complexitatea preparării mâncării nu are nicio influenţă asupra încadrării operaţiunii.
tr
Punerea la dispoziţia clienţilor a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de
bar, care nu permit clienţilor să ia loc, nu constituie decât prestaţii minore, accesorii livrării de alimente,
S

care nu sunt de natură să conducă la calificarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant.
p∧

Care sunt elementele prevăzute în instrucţiuni care conduc la aplicarea cotei reduse

Elementele de prestare de servicii care pot conduce la încadrarea operaţiunii drept prestare de servicii de
restaurant sau catering în sensul TVA includ, fără a se limita la acestea: furnizarea unui cadru adecvat care
ro

permite consumul alimentelor, servirea alimentelor, furnizarea/punerea la dispoziţie de personal de servire,

de bucătari sau de personal pentru curăţenie, punerea la dispoziţie a veselei sau a tacâmurilor, punerea la
nt

dispoziţie a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele şi scaunele, curăţarea sau
debarasarea meselor, consultanţă individuală privind alegerea alimentelor, consilierea clienţilor cu privire
la compoziţia şi cantitatea mâncării pentru anumite evenimente.
Re

În situaţia persoanelor impozabile care oferă clienţilor atât servicii de restaurant, cât şi livrări de alimente
„la pachet”, pentru calificarea operaţiunii drept livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant,
este definitorie opţiunea clientului la momentul efectuării comenzii.

În scopul încadrării unei operaţiuni drept prestare de servicii de catering, mai multe combinaţii de
operaţiuni pot fi luate în considerare în funcţie de dorinţele clienţilor, de la simpla pregătire şi livrare a
felurilor de mâncare până la prestaţia completă, care cuprinde, în plus, punerea la dispoziţie a veselei, a
mobilierului, cum ar fi mese şi scaune, prezentarea felurilor de mâncare, decoraţiunile, punerea la dispoziţie
a personalului care se ocupă cu servirea şi cu consilierea pentru alcătuirea meniului şi, dacă este necesar,
pentru alegerea băuturilor.

Exemple de operaţiuni privind aplicarea cotei de TVA, conform instrucţiunilor M.F.P

Exemplul nr. 1:

O societate livrează mici, cârnaţi, cartofi prăjiţi, etc., clienţilor săi, în recipiente de unică folosinţă sau
reutilizabile. Clientul primeşte şerveţele, tacâmuri de unică folosinţă sau reutilizabile şi ketchup, maioneză
sau muştar.

Societatea a instalat trei mese de bar în faţa standului. O parte din mâncare este livrată pentru consumul
imediat şi o parte este livrată pentru a fi luată la pachet.
Indiferent dacă mâncarea este achiziţionată de clienţi pentru consumul la pachet sau pentru consumul la
faţa locului, în ambele situaţii se consideră că societatea efectuează livrări de alimente pentru care este
aplicabilă cota de TVA de 9%.

Serviciile conexe furnizate, constând în punerea la dispoziţie a meselor de bar şi a recipientelor/tacâmurilor

de unică folosinţă sau reutilizabile reprezintă servicii accesorii livrării de bunuri, şi nu servicii de natură a
conduce la încadrarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant.

Exemplul nr. 2:

În cadrul unui eveniment, cum ar fi un concert/festival/târg de Crăciun, o societate livrează mici, cârnaţi,
cartofi prăjiţi, vin fiert etc. clienţilor săi, în recipiente din carton/plastic sau în recipiente reutilizabile. Clientul
primeşte şerveţele, tacâmuri de unică folosinţă sau reutilizabile şi ketchup, maioneză sau muştar.

Societatea pune la dispoziţia clienţilor mese cu scaune în spaţiul deţinut în folosinţă, precum şi servicii de
debarasare şi curăţare a meselor. O parte din produse se consumă la faţa locului şi o parte este livrată
pentru a fi luată la pachet.

În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră că
societatea realizează prestări de servicii de restaurant pentru care se aplică cota de TVA de 5%, cu excepţia
vinului fiert pentru care se aplică cota standard de TVA. În situaţia în care clienţii îşi exprimă opţiunea de a

on
lua alimentele la pachet, se consideră că societatea realizează livrări de bunuri.

Punerea la dispoziţie a scaunelor este relevantă, însă nu şi utilizarea efectivă a acestora de către clienţi.
at
Pentru încadrarea operaţiunii din perspectiva TVA este decisivă intenţia exprimată de client de a consuma
alimente în acel loc sau nu.
tr
Exemplul nr. 3:

O pizzerie pune la dispoziţia clienţilor mese cu scaune în spaţiul deţinut în folosinţă, precum şi servicii de
S

debarasare şi curăţare a meselor. O parte din produse se consumă la faţa locului şi o parte este livrată la
p∧

destinaţia indicată de client.

În cazul în care pizza este consumată de client în locaţia pizzeriei, se consideră că are loc o prestare de
servicii de restaurant.
ro

În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a lua pizza la pachet, se consideră că are loc o livrare de
nt

bunuri.

Dacă pizza este transportată de personalul pizzeriei la destinaţia indicată de client, fără alte servicii conexe,
Re

se consideră, de asemenea, că are loc o livrare de bunuri.

Exemplul nr. 4:

Un restaurant care se află în zona comună pentru servirea mesei a unui magazin de tip mall serveşte
produse alimentare (preparate sau preambalate) şi băuturi (inclusiv alcoolice). Clientul are posibilitatea
de a consuma în cadrul zonei respective produsele astfel achiziţionate, având acces la zona de mese şi
scaune, fără însă că restaurantul să aibă delimitată o zonă proprie de mese sau o parte dintre acestea să îi
fie dedicată exclusiv. Zona de mese şi scaune este folosită de către toţi agenţii economici care activează în
mall în zona respectivă, pe baza unor contracte încheiate de agenţii economici cu proprietarul mall-ului.

Restaurantul pune la dispoziţia clienţilor tăvi, farfurii/recipiente şi tacâmuri de unică folosinţă/reutilizabile.

Deşi restaurantul nu deţine propriile mese şi scaune pentru servirea mesei, acestea aparţinând
proprietarului, dar suportă costurile de întreţinere a spaţiului de servire, precum şi alte costuri comune, cum
ar fi debarasarea meselor, curăţenia spaţiilor respective, accesul la toaletă etc. se consideră că oferă
suficiente servicii conexe necesare servirii mesei la locaţia sa.

Prin urmare, în situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se
consideră că restaurantul realizează prestări de servicii de restaurant.

Exemplul nr. 5:

Un restaurant oferă alimente şi băuturi în regim de autoservire, punând la dispoziţia clienţilor mese cu
scaune în spaţiul deţinut în folosinţă, tăvi, farfurii/recipiente, tacâmuri de unică folosinţă/reutilizabile,
precum şi servicii de debarasare şi curăţare a meselor.

În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră că
restaurantul realizează prestări de servicii de restaurant.

Exemplul nr. 6:

Un hipermarket/supermarket oferă posibilitatea clienţilor de a consuma în cadrul locaţiei sale produse

alimentare şi băuturi, prin punerea la dispoziţie a unei zone de mese şi scaune, însoţită de posibilitatea de a
utiliza tăvi, farfurii/recipiente şi tacâmuri de unică folosinţă, precum şi servicii de debarasare şi curăţare a
meselor.

În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră ca
hypermarketul/supermarketul realizează prestări de servicii pentru care se aplică cota de TVA de 5%, cu
excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea la draft.

Exemplul nr. 7:

O fimă furnizează servicii de mese festive şi oferă mese gata pentru consum la o anumită oră şi la cererea
specială a clientului pentru o sărbătoare a acestuia.

Firma consiliază clientul cu privire la cantitatea de produse alimentare optimă pentru numărul de persoane

on
specificat de client, pune la dispoziţia clientului veselă şi tacâmuri.

Personalul firmei aranjează bufetul introducând alimentele în dispozitivele de încălzire, aranjează mesele
clientului, debarasează şi curăţă mesele la finalul evenimentului.
at
Având în vedere serviciile conexe furnizate clientului, conform solicitării acestuia, se consideră că firma
realizează servicii de catering.
tr
Exemplul nr. 8:
S

O firmă de catering furnizează în spital alimente pentru pacienţi.

p∧

Firma de catering pregăteşte mâncarea şi o predă altei societăţi terţe. Această societate preia mâncarea,
o transportă la locaţia spitalului, unde o porţionează şi o serveşte pacienţilor. Ulterior consumului
ro

alimentelor, societatea terţă preia tacâmurile şi vesela pentru a le curăţa.

În situaţia în care cele două societăţi acţionează independent, se consideră că firma de catering realizează
nt

o livrare de alimente către spital supusă cotei de TVA de 9%, iar societatea terţă efectuează o prestare de
servicii către spital supusă cotei standard de TVA.
Re

Dacă societatea terţă, ca subcontractor, facturează serviciile prestate către firma de catering, se consideră
că, în relaţia cu spitalul, firma de catering realizează prestări de servicii supuse cotei de TVA de 5%, întrucât
spre deosebire de situaţia de mai sus, în acest caz, livrarea de alimente este însoţită de servicii conexe
suficiente pentru încadrarea operaţiunii ca prestare de servicii de catering, din punctul de vedere al TVA.

Exemplul nr. 9:

O şcoală oferă elevilor masa de prânz. Mâncarea gata de consum este livrată de către o firmă de catering
către şcoală, cutiile cu alimente fiind furnizate elevilor, de către personalul şcolii, la intervale de timp
prestabilite.

Alimentele sunt consumate de elevi într-o sală cu mese şi scaune, în cadrul şcolii.

Personalul şcolii se ocupă, de asemenea, de curăţarea sălii, a meselor, vaselor şi tacâmurilor.

Se consideră că firma de catering A efectuează livrări de alimente, deoarece realizează doar livrarea de
feluri de mâncare preparate şi transportul acestora, fără alte servicii conexe.

Exemplul nr. 10:

O firmă de catering furnizează către clienţi masa de prânz. Porţiile sunt livrate în recipiente care o menţin
caldă, care urmează a fi preluate de firmă şi curăţate. Operaţiunea este considerată livrare de alimente,
recipientele îndeplinind în primul rând o funcţie de ambalare, iar preluarea şi curăţarea finală a acestora
nu reprezintă servicii suficiente pentru a conduce la calificarea operaţiunii drept serviciu de catering.
Ajustarea TVA deduse iniţial

Persoana impozabilă pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate şi serviciile
neutilizate, alocarea de bunuri/servicii pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi, ulterior, alocarea
acestora pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere sau bunuri lipsă din gestiune.

Ajustarea reprezintă anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată deduse iniţial şi se
evidenţiază în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care a intervenit evenimentul care a generat
ajustarea.

Persoana impozabilă realizează aceste ajustări în situaţii cum ar fi bunuri lipsă în gestiune.

În cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate
contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA, indiferent dacă pentru acestea este sau nu
obligatorie ajustarea taxei.

Nu se ajustează deducerea iniţială a taxei în cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care
aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă.

În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare
emise de organele judiciare.

on
✔ Situaţii în care nu se ajustează TVA:

calamităţile naturale şi cauzele de forţă majoră, demonstrate sau confirmate în mod corespunzător;
at
furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.

Obligaţia de a demonstra sau confirma în mod corespunzător că bunurile au fost distruse, pierdute sau
tr
furate revine persoanei impozabile.

În situaţia în care organele de inspecţie fiscală nu consideră suficiente dovezile furnizate de persoana
S

impozabilă, acestea pot obliga persoana respectivă să efectueze ajustarea taxei;

p∧

bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, caz în care nu se fac
ajustări ale taxei deductibile dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
ro

1. degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse
în această categorie şi produsele accizabile pentru care autoritatea competentă a emis decizie de
nt

aprobare a distrugerii;

2. se face dovada că bunurile au fost distruse;

Re

perisabilităţile, în limitele stabilite prin lege; Nu se ajustează deducerea iniţială în cazul perisabilităţilor, în
limitele prevăzute prin lege, precum şi a pierderilor tehnologice.

Pentru perisabilităţile ce depăşesc limitele stabilite prin lege se ajustează TVA dedusă la achiziţia acestora;

casarea activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător.

În cazul activelor corporale fixe care nu sunt amortizate integral, care nu sunt considerate bunuri de capital,
ajustarea taxei se face pentru valoarea rămasă neamortizată. Ajustarea se efectuează în funcţie de cota
de taxă în vigoare la data achiziţiei activului corporal fix.

Valoarea rămasă neamortizată este valoarea de înregistrare în contabilitate, diminuată cu amortizarea

contabilă.

Pentru bunurile la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la
inventariere, scăzămintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât
cantităţile constatate în plus.

Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte, reprezentând
prejudiciu pentru entitate, se recuperează de la persoanele vinovate, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Ajustarea TVA aferente cheltuielilor cu autoturismele

Potrivit prevederilor art. 298 al Codului fiscal şi ale Normelor de aplicare a Codului fiscal (pct. 68), pentru
deducerea TVA este necesară completarea foii de parcurs din care să reiasă scopul utilizării autoturismului.

În cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, taxa aferentă cumpărării,
achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului și cheltuielilor legate de aceste vehicule este
deductibilă conform regulilor generale de deducere, nefiind aplicabilă limitarea la 50% a deducerii taxei.

Utilizarea în scopul activității economice a unui vehicul cuprinde, fără a se limita la acestea: deplasări în
țară sau în străinătate la clienți/furnizori, pentru prospectarea pieței, deplasări la locații unde se află puncte
de lucru, la bancă, la vamă, la oficiile poștale, la autoritățile fiscale, utilizarea vehiculului de către personalul
de conducere în exercitarea atribuțiilor de serviciu, deplasări pentru intervenție, service, reparații, utilizarea
vehiculelor de test-drive de către dealerii auto. Este obligația persoanei impozabile să demonstreze că sunt
îndeplinite toate condițiile legale pentru acordarea deducerii, astfel cum rezultă și din hotărârea Curții
Europene de Justiție în Cauza C-268/83 D.A. Rompelman și E.A. Rompelman – Van Deelen împotriva Minister
van Financien. În vederea exercitării dreptului de deducere a taxei, orice persoană impozabilă trebuie să
dețină documentele prevăzute de lege pentru deducerea taxei și să întocmească foaia de parcurs care
trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: categoria de vehicul utilizat, scopul și locul deplasării,
kilometrii parcurși, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

În cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajaților la și de la locul de muncă se consideră că

on
vehiculul este utilizat în scopul activității economice atunci când există dificultăți evidente în folosirea altor
mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport în comun, decalajul orarului
mijloacelor de transport în comun față de programul de lucru al persoanei impozabile. Reprezintă vehicule
at
utilizate de angajator pentru transportul angajaților la și de la locul de muncă vehiculele utilizate pentru
transportul angajaților de la reședința acestora/locul convenit de comun acord la locul de muncă, precum
și de la locul de muncă la reședința angajaților/locul convenit de comun acord. Prin angajați se înțelege
tr
salariații, administratorii societăților, directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de
mandat, potrivit legii și persoanele fizice rezidente și/sau nerezidente detașate, potrivit legii, în situația în
S

care persoana impozabilă suportă drepturile legale cuvenite acestora.

p∧

Utilizarea unui vehicul în folosul propriu de către angajații unei persoane impozabile ori pentru a fi pus la
dispoziție în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea
activității sale economice, este denumită în continuare uz personal. Transportul la și de la locul de muncă
ro

al angajaților în alte condiții este considerat uz personal al vehiculului. Se consideră că un vehicul nu este
utilizat exclusiv în scopul activității economice în situația în care, pe lângă utilizarea în scopul activității
nt

economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o manieră continuă și pentru uz personal.

Dacă vehiculul este utilizat atât pentru activitatea economică, cât și pentru uz personal, se limitează la 50%
Re

dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau
leasingului și a taxei aferente cheltuielilor legate de acesta.

Persoana impozabilă care aplică deducerea limitată de 50% nu trebuie să facă dovada utilizării vehiculului
în scopul activității economice sau pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs prevăzute la alin. (2). Prin
limitarea la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului,
închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste
vehicule, se înțelege limitarea deducerii taxei care ar fi deductibilă în condițiile prevăzute la art. 297 și la art.
299 – 301 din Codul fiscal.

Foaia de parcurs va cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

- categoria de vehicul utilizat,

- scopul şi locul deplasării – se vor înscrie informaţii legate de scopul şi locul deplasării din care să rezulte
că autoturismul a fost utilizat în scopul activităţii economice, scop personal sau deplasare bancă, până la o
altă societate etc;

- kilometrii parcurşi;

- norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

Stabilirea normelor de consum este atribuţia unor comisii tehnice constituite în cadrul societăţii. Normele
de consum se pot stabili în funcţie de consumul mediu indicat de constructor în cartea tehnică a
autoturismului, ţinându-se seama de toţi factorii care influenţează consumul, prin aplicarea coeficienţilor
de corecţie şi a sporurilor pentru consumul de combustibil.

Foaia de parcurs se întocmeşte pe fiecare autoturism în parte.

Completarea se face de către şoferul care utilizează autoturismul.

Foile de parcurs zilnice cuprind o detaliere a numărului de km parcurşi pentru fiecare autovehicul în parte
pe rutele parcurse, făcând în acelaşi timp o legătură între numărul de km declaraţi pe fiecare rută în parte
şi kilometrajul maşinii.

Foile de parcurs zilnice se centralizează în fişele de activităţi zilnice pentru fiecare autoturism.

Fişa de activităţi zilnice realizează o legătură între numărul de km parcurşi, detaliaţi în foile de parcurs, şi
consumul de combustibil.

Utilizarea caselor de marcat

Utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale este reglementată prin O.U.G.

nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin H.G. nr. 479/2003, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.U.G.

on
nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Astfel, operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii
direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
at
✔ Se exceptează încasările efectuate din următoarele activităţi:
tr
- activitățile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii –
bilete de acces la spectacole, muzee, expoziții, târguri și oboare, grădini zoologice și grădini botanice,
S

biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc și altele similare;
p∧

- comerțul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum și prin corespondență, cu excepția livrărilor de bunuri
la domiciliu efectuate de magazine și unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă;
ro

- vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agențiile de turism,
definite potrivit legii;
nt

- serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcționează pe baza
acceptatoarelor de bancnote sau monede;
Re

- livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcționează pe bază de
acceptatoare de bancnote sau monede și conțin un sistem de contorizare electronic și/sau mecanic, ca
parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidențierea și controlul sumelor
încasate;

- comerțul de tip cash and carry desfășurat de comercianții care vând mărfuri prin sistemul de autoservire
către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse
consumabile.

Bonuri fiscale

Bonul fiscal este documentul emis numai de aparatul de marcat electronic fiscal cu ocazia efectuării
livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii şi cuprinde detalierea datelor referitoare la acestea, în funcţie
de specificul activităţii desfăşurate.

✔ Conţinutul bonului fiscal, cu excepţia bonurilor fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale
destinate activităţilor de schimb valutar şi de taximetrie, cuprinde:

dată, oră şi minutul emiterii bonului fiscal;

numărul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru;

numele sau codul operatorului;

 denumirea fiecărui bun livrat sau a serviciului prestat;

preţul sau tariful unitar;

cantitatea;

valoarea pe fiecare operaţiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei acesteia;

valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;

valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote ale acesteia, cu indicarea nivelului de cotă;

valoarea totală a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată;

valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este
cazul.
Datele înscrise pe bonul fiscal trebuie să fie lizibile şi univoce.

Tipărirea datei se face numai în ordinea următoare: ziua, luna, anul.

Documente emise de casa de marcat

Rola-jurnal emisă cu jurnalul electronic trebuie să conţină:

on
a) antetul bonului fiscal;

b) conţinutul bonurilor fiscale emise; at

c) partea finală a bonului fiscal.

Rola-jurnal este documentul de control pe care se înscriu toate informaţiile din bonurile fiscale.
tr
Raportul Z. Registrul special
S

Raportul Z este documentul de finalizare a gestiunii pe termen scurt, respectiv zi de lucru, care conţine în
p∧

mod detaliat date ce se vor înregistra în memoria fiscală ca date de sinteză pe termen lung, odată cu
emiterea acestui raport. Comanda de închidere zilnică a totalizatoarelor zilnice cu caracter fiscal este
unică şi obligatorie.
ro

În raportul Z, cu excepţia celui emis cu aparatele de marcat electronice fiscale destinate activităţilor de
schimb valutar şi de taximetrie, se înscriu următoarele date:
nt

a) antetul bonului fiscal;

b) numărul de ordine al raportului Z, care va fi numai crescător şi care se înregistrează în contorul Z;

Re

c) data emiterii raportului Z, respectiv ora, ziua, luna şi anul;

d) numărul avariilor care determină ştergerea memoriei RAM şi ora producerii acestora;

e) numărul bonurilor fiscale emise în ziua raportată;

f) logotipul şi seria fiscală ale aparatului;

g) valoarea totală zilnică a operaţiunilor şi totalul taxei pe valoarea adăugată;

h) valoarea totală zilnică a operaţiunilor şi taxa pe valoarea adăugată defalcată pe cote ale acesteia, cu
indicarea nivelului de cotă;

i) valoarea totală zilnică a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată;

j) valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.

Obligaţia dotării cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic

Potrivit modificărilor aduse O.U.G. nr. 28/1999, operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu
numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea
bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație sunt
obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic.
Până acum, încasările realizate cu aparatele de marcat nu se puteau urmări de către A.N.A.F decât în baza
declaraţiilor fiscale depuse de contribuabili şi cu ocazia inspecţiilor fiscale efectuate.

La nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală se întocmește în formă electronică un registru național
de evidență a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în județe și în sectoarele municipiului
București

În vederea realizării supravegherii și monitorizării aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii

economici vor avea obligația de a asigura conectarea la distanță a aparatelor de marcat electronice
fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Deocamdată, ANAF nu dispune de servere care să facă faţă unui volum atât de mare de baze de date şi se
rezumă la obligaţia operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat cuprinzând jurnal electronic
şi la transmiterea de informaţii către organul fiscal prin întocmirea unor declaraţii lunare, cu termen de
depunere data de 20 a lunii următoare încasărilor realizate.

Sancţiunile pentru neîndeplinrea obligaţiei de dotare cu noile aparate se pot aplica în cazul contribuabililor
mari sau mijlocii începând cu 1 septembrie 2018, iar în cazul contribuabililor mici începând cu 1 noiembrie
2018, însă ANAF a informat contribuabilii printr-un comunicat că în perioada de implementare, organele de
control vor desfășura doar acțiuni de tip preventiv, și nu de sancționare de la prima abatere. Avertismentul
pentru nerespectarea termenelor se aplică de organul de control o singură dată.

on
Totodată, ANAF solicită tuturor celor implicați în acest proces să intensifice eforturile pentru finalizarea
operațiunilor de avizare tehnică, autorizare, fiscalizare, instalare și punere în funcțiune a noilor aparate de
marcat. at
Aplicarea Legii prevenirii pentru nerespectarea termenelor privind dotarea cu aparate de marcat
racordate la serverele A.N.A.F
tr
Hotărârea Guvernului nr. 701 din 5 septembrie 2018 pentru modificarea pct. 42 la Hotărârea Guvernului nr.
S

33/2018 privind stabilirea contravenţiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr. 270/2017, precum şi a
modelului planului de remediere (Monitorul Oficial nr. 777 din 10 septembrie 2018), a reglementat aplicarea
p∧

Legii prevenirii şi în cazul nerespectării termenelor legale pentru dotarea cu noile aparate de marcat.

Potrivit Legii prevenirii, pentru anumite contravenţii, stabilite prin hotărâre a Guvernului, agentul constatator
ro

va aplica doar sancţiunea avertismentului la care va anexa un plan de remediere.

În termen de maximum 10 zile de la data expirării termenului de remediere, autoritatea publică are
nt

obligaţia de a relua controlul şi de a verifica dacă problemele semnalate au fost remediate. În caz contrar,
se va întocmi un nou proces – verbal de constatare a contravenţiei cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de
legislaţia specifică.
Re

Acelaşi lucru se va întâmpla şi dacă contravenientul săvârşeşte din nou aceeaşi contravenţie în termen de
3 ani. Prin H.G. nr. 701 a fost introdusă o nouă contravenţie care va face obiectul Legii prevenirii, şi anume
contravenţia stabilită la art. 10 lit. cc), din O.U.G.
nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale: „cc)
nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege,
de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2)”.

Aşadar, nerespectarea termenelor privind dotarea cu aparate de marcat noi (cu jurnal electronic) se va
supune Legii prevenirii, ceea ce înseamnă – sancţiunea avertismentului din partea organelor de inspecţie
fiscală, însoţită de un plan de remediere.

Ce a făcut A.N.A.F. pentru simplificarea procedurii de fiscalizare a noilor case de marcat

A.N.A.F. a creat posibilitatea operatorilor economici de a depune, prin intermediul Spațiului Privat Virtual,
documentele aferente procesului de solicitare și atribuire a numărului unic de identificare a aparatelor de
marcat electronice fiscale.

Astfel, prin intermediul Spațiului Privat Virtual, utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale pot
depune „Cererea de atribuire a numărului de ordine din Registrul de evidență a aparatelor de marcat
electronice fiscale instalate în județ/municipiul București sau a numărului unic de identificare din aplicația
informatică a Agenției Naționale de Administrare Fiscală” – Formular C 801 și pot primi „Certificatul de
atribuire a numărului unic de identificare a aparatelor de marcat electronice fiscale”.
Formularul C 801 este disponibil pe site-ul www.anaf.ro la rubrica Servicii Online – Declarații Electronice.

Ce tipuri de aparate de marcat trebuie să achiziţionaţi

Potrivit H.G. nr. 804 /2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.U.G.
nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, aparatele de marcat electronice fiscale pot fi:

case de marcat electronice cu structură închisă, izolate, corespunzătoare prevederilor art. 3 alin. (1)
din ordonanța de urgență. Aceste case de marcat au hardware dedicat, set fix de funcții, bază de date
proprie și funcționează izolat, fără a dispune de interfețe de conectare la alte dispozitive de tip
calculator, telefon mobil, tabletă. Modulul fiscal este integrat în hardware propriu, iar programul de
aplicație și cel de control din modulul fiscal sunt plasate într-o memorie fixă;

case de marcat electronice cu structură închisă, conectate la calculator, corespunzătoare prevederilor

art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență. Suplimentar față de aparatele de marcat electronice fiscale
prevăzute la lit. a), aceste case de marcat dispun de o interfață prin care se asigură cooperarea cu un
program ce rulează pe calculator. Interfațarea furnizează un set limitat de comenzi de modificare,
completare, citire a bazei de date interne și de emitere de documente fiscale. Securitatea comunicării și
integritatea corectitudinii înregistrărilor sunt asigurate de modulul fiscal prin programul său de control;

on
case de marcat electronice computerizate corespunzătoare prevederilor art. 3 alin. (1) și (2) din
ordonanța de urgență. Aceste case de marcat sunt realizate pe o structură de calculator standard, în
care este inclusă o placă fiscală ce conține un modul fiscal cu hardware și program de control proprii,
at
care se interfațează cu programul de aplicație al aparatului de marcat electronic fiscal, care rulează pe
calculatorul standard printr-un set limitat de comenzi de interfațare adecvat acestei categorii de
aplicații. Eventuala comunicare pentru integrarea într-o rețea este controlată de programul de aplicație
tr
în limitele acceptabile pentru această clasă de aplicații;
S

aparate sau terminale cu funcții de case de marcat electronice corespunzătoare prevederilor art. 3 alin.
(1) și (2) din ordonanța de urgență. Aceste aparate sau terminale sunt dispozitive identificabile ca
p∧

structură și program de aplicație, care includ o placă fiscală ce conține un modul fiscal, controlat de un
program de control. Interfațarea aplicației cu modulul fiscal conferă acestora și funcții de casă de
marcat, în afara altor funcții specifice;
ro

imprimante fiscale corespunzătoare prevederilor art. 3 alin. (1) și (2) din ordonanța de urgență.
Imprimantele fiscale sunt dispozitive care includ un modul fiscal, controlat de un program de control
nt

memorie fiscală și periferice controlabile de către acesta; nu au program de aplicație propriu și se

interfațează cu un sistem de calcul de tip calculator, terminal pentru transferul electronic de fonduri la
Re

punctul de vânzare-POS, sau cu un dispozitiv de tip telefon inteligent, tabletă, precum și altele
asemenea, ce dispun de un program de aplicație dedicat și identificabil. Interfațarea se poate realiza
prin cablu serial, magistrală serială universală-USB, rețea, precum și rețea fără fir – Wi-Fi sau bluetooth;

case de marcat electronice corespunzătoare prevederilor art. 3 alin. (2) din ordonanța de urgență.
Aceste case de marcat au un hardware dedicat ce integrează un modul fiscal controlat de un program
de control și, respectiv, un program de aplicație care asigură un set fix de funcții de operare și permite
lucrul cu o bază de date proprie și una sau mai multe interfețe pentru comunicație sau salvare externă.
Opțional interfețele pot asigura și cooperarea cu un program de aplicație extern care să permită
programarea, citirea bazei de date interne, precum și emiterea de documente fiscale. Securitatea
comunicării și continuitatea înregistrărilor sunt asigurate integral de modulul fiscal, prin programul său
de control.

Cum se fiscalizează noile aparate

Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale solicită Direcţiei generale regionale a finanţelor publice,
respectiv Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, în a cărei rază se va instala aparatul, pe
bază de cerere, atribuirea numărului de ordine din registrul întocmit în acest sens.

Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice sau Direcţia generală de administrare a marilor
contribuabili, după caz, au obligaţia ca, în termen de 2 zile de la data primirii cererii, să comunice
utilizatorului numărul de ordine atribuit pentru fiecare aparat.

Cererea de atribuire a numărului de ordine din registrul va fi însoţită de următoarele documente:

a) copia facturii şi a documentului de plată care atestă achiziţionarea aparatului de marcat electronic
fiscal, copia contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate sau, după caz, copia contractului de
leasing financiar încheiat cu clauză expresă privind asumarea obligaţiei părţilor ca la expirarea
contractului de leasing se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra aparatului;

b) copia procesului-verbal de sigilare a memoriei fiscale şi a aparatului de marcat electronic fiscal;

c) declaraţia pe propria răspundere a utilizatorului privind adresa de la locul unde va fi instalat aparatul de
marcat electronic fiscal sau, după caz, declaraţia privind desfăşurarea activităţii în regim ambulant ori în
regim de taxi, însoţită de certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului, privind
deschiderea punctului de lucru;

d) declaraţia pe propria răspundere a utilizatorului privind numărul de înmatriculare al autovehiculului pe

care se va instala aparatul de marcat electronic fiscal, însoţită de copia autorizaţiei taxi, în cazul activităţii
de taximetrie.

După emiterea certificatului de atribuire a numărului unic se trece la fiscalizarea casei de marcat. Numărul
unic de identificare astfel atribuit şi comunicat utilizatorului este înscris de către tehnicianul de service în
memoria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal la instalarea acestuia.

După instalarea aparatului de marcat electronic fiscal se întocmeşte <>, semnată de utilizatorul aparatului

on
de marcat electronic fiscal şi de tehnicianul de service care a efectuat instalarea.

Un exemplar al declaraţiei se transmite de către utilizator, a doua zi, organului fiscal competent, care îl
preia în vederea luării acestuia în evidenţă. at
Ce date se exporta electronic către A.N.A.F.
tr
Racordarea caselor de marcat la serverele A.N.A.F. nu este singura noutate, acestea fiind obligate să
exporte datele stocate în aparatele de marcat până la data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare
S

în care aparatele de marcat electronice fiscale au fost utilizate.

p∧

Potrivit Ordinului A.N.A.F. nr. 627/2018, fişierele XML cu datele prevăzute de legislaţia în vigoare sunt exportate
de pe aparatul de marcat electronic fiscal pe un mediu de stocare extern, sunt validate şi ataşate unui
fişier pdf, care este semnat cu certificat digital calificat şi se comunică organului fiscal lunar, până la data
ro

de 20 a lunii pentru luna anterioară, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Printre altele, sunt vizate pentru raportare următoarele date:

nt

* datele din bonul fiscal, structurate după cum urmează:

Re

- valoarea totală a bonului, inclusiv TVA;

- numărul de ordine al bonului fiscal, la nivelul zilei de lucru;

- data, ora şi minutul emiterii bonului fiscal;

- seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal;

- valoarea totală a TVA pe cote ale acesteia, cu indicarea nivelului de cotă.

* datele din raportul fiscal de închidere zilnică;

* informaţii referitoare la pornirea/oprirea aparatului de marcat electronic fiscal, încetarea funcţionarii

acestuia în urma unor evenimente de tipul lipsa curentului electric sau întreruperea conexiunii la internet,
precum şi cu privire la repunerea în funcţiune/reconectarea aparatului.

În situaţia în care există aparate de marcat electronice fiscale neutilizate nici măcar o zi în perioada de
raportare, utilizatorii au obligaţia de a informa organul fiscal prin completarea şi transmiterea „Declaraţiei
privind aparatele de marcat electronice fiscale neutilizate”. Şi acest document trebuie să ajungă la
autorităţi până cel mai târziu în data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare în care aparatele de
marcat electronice fiscale nu au fost utilizate.

Procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, la

sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale al Agenției Naționale de
Administrare Fiscală

A fost aprobată prin Ordinul ANAF nr. 435/2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 319 din 30 martie
2021.

1. Conectarea aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF se realizează pe categorii de

contribuabili, începând cu data de 31.03.2021, cu respectarea următoarelor termene:

a) până la data de 30.06.2021, operatorii economici încadrați în categoria marilor contribuabili;

b) până la data de 30.11.2021, operatorii economici din categoria contribuabililor mijlocii și mici;

c) operatorii economici care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale ulterior datei de
01.12.2021, la data instalării aparatului de marcat electronic fiscal.

2. Prin excepție de la prevederile pct. 1, operatorii economici care utilizează aparate de marcat electronice
fiscale instalate în zone nedeservite de rețele de comunicații electronice au obligația completării și
transmiterii declarației prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin (modelul de mai jos), cu respectarea
următoarelor termene:

a) operatorii economici prevăzuți la pct. 1 lit. a), până la data de 30.06.2021;

on
b) operatorii economici prevăzuți la pct. 1 lit. b), până la data de 30.11.2021;

c) operatorii economici prevăzuți la pct. 1 lit. c), în termen de două zile lucrătoare de la data instalării
at
aparatului de marcat electronic fiscal.
tr
Anexa 2
S

1. Datele de identificare ale utilizatorilor de aparate de marcat electronice fiscale:

p∧

a) codul de identificare fiscală;

b) denumirea operatorului economic;

ro

c) numărul unic de identificare al aparatului de marcat electronic fiscal;

d) adresa locului de instalare sau utilizare a aparatului de marcat electronic fiscal;

nt

e) datele de identificare și calitatea persoanei care este desemnată să transmită informații și/sau să
efectueze înregistrări privind aparatele de marcat electronice fiscale.
Re

2. Declarația pe propria răspundere prin care utilizatorul menționează că aparatul de marcat va funcționa
în modul de lucru offline, semnată de reprezentantul legal al operatorului economic, după modelul
prevăzut în continuare:

Declarație pe propria răspundere

Subsemnatul/Subsemnata, . . . . . . . . . ., domiciliat(ă) în . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bl. . . . . . . . . . ., sc. . .

. . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., județul/sectorul . . . . . . . . . ., legitimat(ă) cu B.I./C.I./pașaport, seria . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . .
., eliberat(ă) de . . . . . . . . . . la data de . . . . . . . . . ., având CNP/NIF . . . . . . . . . ., în calitate de
administrator/reprezentant legal al utilizatorului . . . . . . . . . ., având CIF/CNP/NIF . . . . . . . . . ., cunoscând
prevederile legii penale privind falsul în declarații*), declar pe propria răspundere următoarele:

*) Art. 326 alin. (1) „Falsul în declarații” din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și
completările ulterioare:

„(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau
unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru
sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea
acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Aparatul de marcat electronic fiscal cu numărul unic de identificare . . . . . . . . . . este instalat/utilizat la adresa
din localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bl. . . . . . . . . . ., sc. . . . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., județul/sectorul .
..........

Declar pe propria răspundere că adresa locului de instalare sau utilizare, după caz, este situată într-o zonă
nedeservită de rețelele de comunicații electronice, motiv pentru care aparatul de marcat electronic fiscal
va funcționa în modul de lucru offline.

Am luat cunoștință de obligația prevăzută la art. 31 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de a asigura conectarea la distanță a
aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către Agenția Națională de
Administrare Fiscală.

Dau prezenta declarație spre a fi utilizată în raporturile cu organele fiscale aflate în subordinea Agenției
Naționale de Administrare Fiscală.

Data Semnătura

on
Ministerul Finanțelor și ANAF au dat asigurări că termenele pentru conectarea caselor de marcat nu se vor
prelungi, potrivit Patronatului caselor de marcat. Â
at
În cadrul unei dezbateri organizate de Ministerul Finanțelor și ANAF în sistem videoconferință, a fost abordat
și subiectul despre termenele caselor de marcat, iar reprezentanții instituțiilor au precizat că acestea nu vor
fi amânate și că contribuabilii trebuie să grăbească procesul de conectare.
tr
„Transmitem contribuabililor mesajul ANAF de a grabi conectarea caselor de marcat la sistemul informatic
S

național. Recomandăm utilizatorilor de case de marcat să ia legatura cu unitățile de service pentru a

demara cât mai rapid procedurile de conectare și să nu amâne operațiunile către termenul limită.”,
p∧

potrivit unei informări de pe site-ul patronatcasedemarcat.ro.

Instituția a mai precizat și care vor fi consecințele pentru firmele care nu respectă termenele de conectare.
ro

„Contribuabilii care nu vor respecta termenele de conectare riscă o amendă de la 8.000 lei la 10.000 de
lei, suspendarea activității în punctul de lucru și confiscarea veniturilor.”
nt

Reamintim că termenul limită de conectare pentru firmele mari este 30 iunie 2021, iar pentru contribuabilii
mici și mijlocii termenul de conectare este 30 noiembrie 2021.
Re