Parfumuri

Realizat de :Blaga Teodora Mtie Lavinia Moldovan Mlina Pac Raluca

Cuprins:
Definirea clasei i istoric Clasificare: 1. dupa familiile olfactive 2. dupa impresia pe care o lasa Proprietai chimice Tipuri de parfumuri Metode de obinere Utilizri Afeciuni provocate de parfumuri Galerie foto Test Bibliografie si webografie

Istoric:
Parfumurile aparin clasei compuilor chimici. Un compus organic este un compus chimic a crui molecul conine atomi de carbon.
Egiptenii foloseau plante, cauciuc, rasini in ritualurile religioase. O data cu trecerea timpului substantele parfumate au fost folosite pentru a spori atractivitatea corpului si pentru a transforma locuintele si locurile publice in locuri mai agreabile. Dei parfumuri i parfumerii au existat n India, o mare parte din aromele lor se bazeaz pe tamie. Primul chimist nregistrat a fost o femeie pe nume Tapputi. Ea a distilat flori, uleiuri i obligeana, cu alte aromatice, iar apoi le-a filtrat i le-a pus napoi, repetnd procedura de nenumarate ori. Arheologii au descoperit, n 2005, cele mai vechi parfumuri n Pyrgos, Cipru. Arta fabricrii parfumurilor a devenit cunoscut n Europa de Vest din 1221

Clasificare:
1. Parfumurile pot fi grupate n diferite familii olfactice, pe teme sau acorduri, ale acestor parfumiri:

Florale: Parfumuri care sunt dominate de esena unei sau mai multor flori. Chypre: Parfumuri produse pe un amestec de bergamote, muchi de stejar, patchiouli, i labdanum. Aldehidice: Chanel No 5 creat de Ernest Beaux n 1921 a fost primul parfum aldehidic Citrice: Consta n special din ape de colonie "rcoritoare" datorit tenacitii reduse a esenelor citrice.

Fougre (Ferig): Parfumuri cu o baz de lavand, cumarin i muchi de stejar. Piele: Combina esene de miere, tutun, lemn, i gudron de lemn, cu un miros care se aseamn cu cel de piele. Lemnoase: Parfumuri n care domin esenele lemnoase, n mod tipic de lemn de santal sau de cedru. Orientale or ambru: Combin esena de vanilie sau alte esene.

Clasificare:
2. In functie de impresia pe care o lasa, de ceea ce evoca, parfumurile sunt catalogate drept:

Citrice - bergamota, lamaie, portocal, mandarina. Picante, aromatice - piper, cuisoare, coriandru, scortisoara, cimbru, menta. Ambrate - ambra, salvie, mosc, naturale sau de sinteza. Verzi, aldehidice - arome vegetale, proaspete, amarui, preponderent sintetice.

Tip fougres - note de lavanda, lemnoase, de feriga, radacini, frunze, licheni. Ozonice - parfumuri noi, aerate, limpidice, cu tente acvatice, marine. Orientale - arome intense, presistente, grele, uneori exotice. Tip chypre - arome senzuale, preponderent naturale, presistente, catifelate. Tip cuir ("piele tabacita") - arome speciale de fum, lemn ars, tabac.

 Parfumurile sunt diluate cu o cantitate corespunztoare de solvent, pentru a le face mai uor de utilizat. Solvenii folosii sunt: jojoba, uleiul de cocos, dar cel mai frecvent este etanolul si un amestec de etanol cu ap.

Proprietati chimice:

Uleiurile nediluate, att cele naturale ct i cele sintetice conin concentraii ridicate de compui volatili care pot provoca reacii alergice, pot produce rni dac sunt aplicai pe piele sau pot deteriora mbrcmintea.

Tipuri de parfumuri:
Proporia de uleiuri aromatice (ca procent n volume) dintr-un parfum determin tipul acestuia: Extras de parfum: 20%-40% compui aromatici

Ap de parfum (Eau de parfum): 10-30% compui aromatici

Ap de toalet (Eau de toilette): 5-20% compui aromatici Ap de colonie (Eau de Cologne): 2-3% compui aromatici. Marc nregistrat: 'Original Eau de Cologne Ap de solide (Eau de Solide): ~1% compui aromatici: Marc nregistrat: 'EdS'

 Obinerea parfumurilor sintetice se face prin metoda sintezei organice i purificare. Parfumurile naturale, au procesul mult mai ndelungat i complex, necesitnd multe medote de extragere a compuilor aromatici din materia prim. Macerarea este cea mai folosit tehnic pentru extragerea compuilor aromatici in industria parfumului. Extragerea folosind dioxid de carbon lichid este o tehnic relativ nou de extragere a compusilor din materia prim. Extragerea folosind etanol se folosete in cazul in care materia prim are un coninut foarte sczut de ap sau este uscat. Distilarea este de obicei folosit pentru extragerea compuilor din plante, cum ar fi floarea de portocal si trandafirul. Toate tehnicile de extracie modific, mai mult sau mai puin, mirosul compuilor.

Metode de , obtinere:

Utilizari:
Industria cosmetic Industria alimentar Industria punurilor Parfumarea ncperilor Parfumarea hainelor i a pielii

Afectiuni provocate de pa ,
Alergia de contact - iritarea epidermei nsoit de mancrimi i/sau umflturi. Persoanelor cu boli de piele (psoriazis, eczeme) le este recomandat s evite contactul cu produsele parfumate. Factori declanatori ai crizelor de astm - alturi de poluare, praf, animale de companie cu blan i fumul de tigar, se regsesc si parfumurile si odorizantele Alte acuze la adresa parfumurilor sunt legate de prezena n compozitia lor a ftalailor, substane chimice controversate n ultimii ani.

Galerie foto:

Test
1. Crei clase aparin parfumurile? Compui organici Arene Alcani 2. n ce ar au fost descoperite primele parfumuri? Cipru Grecia Egipt 3. Da-i exemplu de 2 familii olfactive:
lemnoase aromatice

4. Care este solventul cel mai utilizat n diluarea parfumurilor? Etanol Metanol Propanol 5. Da-i 2 exemple de metode de obinere:
distilare

6. Da-i 2 exemple de utilizri:

Felicitari!!!

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Popescu Viorica, Note de curs "Chimia si analiza produselor cosmetice A Salvador Carreno, A. Chisvert "Perfumes" din Encyclopedia of Analytical Chemistry, 1.000 de parfumuri, Octavian Coifan, Editura Curtea Veche, 2003 Parfumul, Mic Enciclopedie, Octavian Coifan, Editura Curtea Veche, 2005 http://www.scritube.com/stiinta/chimie/PARFUMURILE-CHIMIEORGANICA52636.php http://www.artline.ro/INF-Istoria_parfumului-i61.html

Bibliografie si webografie: