Sunteți pe pagina 1din 2

SIMFONIA ROMANTICA

ncepnd cu antichitatea semnificaia cuvntului simfonie s!a schim"at de mai multe o#i$
Sp#e %um&tatea secolului al 'III!lea semnific& acele luc#&#i o#chest#ale ale c&#o# p&#i e#au
constituite pe "a(ele fo#mei de sonat&$ )Ca fo#m&* sonata este fo#mat& din*
! e+po(iie, punte, de(volta#e, #ep#i(&-
! int#oduce#ea .i coda sunt dou& p&#i facultative
)nu sunt o"li/ato#ii, int#oduce#ea lo# este la
ale/e#ea compo(ito#ului0$
Simfonia 1.i c.ti/& popula#itatea 1n clasicism, avndu!l ca #ep#e(entant pe compo(ito#ul
2oseph 3a4dn )567 simfonii0$ n clasicism simfonia a#e pat#u p&#i 1n ca#e alte#nea(& cele #epe(i cu
cele lente*
! I cteodat& cu int#oduce#e lent& )fo#m& de sonat&0
! II tempo lent )andante 8 lied 8 li#ic0
! III menuet, sche#((o 8 dansant
! I9 alle/#o finale 8 #ondo, sonat& sau tem& cu va#iaiuni$
Simfonia este cel mai comple+ /en simfonic att din punctul de vede#e al compune#ii .i al
coninutului de idei ct .i din cel al inte#p#et&#ii$ n p#ivina coninutului se aseam&n& cu #omanul ia#
1n ceea ce p#ive.te inte#p#eta#ea, aceasta poate fi #eali(at& numai de c&t#e o o#chest#& simfonic&$ n
aceasta const& deose"i#ea esenial& a simfoniei fa& de sonat& sau de o luc#a#e came#al&$ :le au deci
aceea.i st#uctu#&, da# p#ima este inte#p#etat& de un pianist sau de un alt inst#umentist acompaniat de
un pianist, mu(ica de came#& este inte#p#etat& de un t#io, de un cva#tet sau de o alt& fo#maie
asem&n&toa#e$ Simfonia este inte#p#etat& de o o#chest#& simfonic& alc&tuit& din ap#o+imativ ;6 de
mem"#i$ :a este o#/ani(at& pe /#upu#i de inst#umente .i este condus& de un di#i%o#$
<utem conchide c& simfonia este o luc#a#ea ampl& pent#u o#chest#& simfonic& alc&tuit& din
pat#u p&#i dife#ite ca mi.ca#e .i fo#m&*
! <a#tea I 8 alle/#o 1n f#om& de sonat&, ca#acte# vioi-
! <a#tea a II!a 8 andante 1n f#om& de lied, ca#acte#
meditativ-
! <a#tea a III!a 8 mode#ato, menuet cu ca#acte#
dansant-
! <a#tea a I9!a 8 alle/#o, #ondo sau tem& cu
va#iaiuni cu ca#acte# ale#t .i conclu(iv$
Menuetul va fi 1nlocuit de =eethoven cu sche#(o )/lum&0 pent#u a ofe#i o mai ma#e dive#sitate de
e+p#ima#e$
n #omantism du#ata simfoniei poate a%un/e la 56> minute )e+$* Mahle#, Simfonia n#$ ?0$ Se
l&#/e.te .i dimensiunea )e+$* =e#lio(, Simfonia fantastic& este compus& din cinci p&#i0$ @easemenea
c#e.te .i num&#ul inst#umenti.tilo# 1n o#chest#&$
De audiat: - Brahms, Simfonia I; Schumann, Simfonia a V-a; Berlioz, Simfonia fantastic,
Romeo i Julieta)
An #ol deose"it #evine o#chest#aiei, o simfonie necesitnd din pa#tea compo(ito#ului o
activitate intens& .i de lun/& du#at& pent#u a #eali(a un colo#it tim"#al adecvat temelo# folosite .i
pent#u a de(volta aceste teme su" fo#ma uno# adev&#ate dialo/u#i dint#e anumite /#upu#i
inst#umentale$ Re/ulile de dist#i"ui#e a temelo# unui anumit /#up de inst#umente sau a 1nt#e/ii
o#chest#e atunci cnd este ca(ul, poa#t& numele de o#chest#aie$
5
Simfonia #omantic& se 1ndep&#tea(& doa# 1n linii ma#i de cea clasic&$ Fo#mele simfonice
#eali(ate de Schu"e#t, Schumann .i Mendelssohn!=a#thold4 nu sunt dife#ite de modelul clasic al
/enului$
nd#&(neul compo(ito# ca#e a #evoluionat desf&.u#a#ea fo#mei simfonice amplificnd!o la
cinci p&#i .i p#opunnd un scena#iu, un p#o/#am al discu#sului mu(ical, a fost 3ecto# =e#lio($
Simfonia fantastic& )5B?60 deschide d#umul p#o/#amatismului mu(ical$
O alt& simfonie ca#e iese din tipa#ele clasice este Nete#minata )Simfonia a 9III!a 1n si
mino#0 de F#an( Schu"e#t$ Aceasta a#e dou& p&#i, am"ele 1n fo#m& de sonat&$
2ohannes =#ahms este un continuato# al simfonismului "eethovenian$ Nu 1ntmpl&to# p#ima
simfonie "#ahmsian& a fost numit& a 56!a "eethovenian&$
<#int#e compo(ito#ii #omantici ca#e au cultivat /enul simfoniei t#e"uie menionai* Schu"e#t,
Schumann, Mendelssohn!=a#thold4, =#ucCne#, Mahle# etc$
@e.i a"o#dat& mult mai t#(iu 1n mu(ica #omneasc&, simfonia 1.i va /&si 1n compo(ito#ii
no.t#i #ep#e(entani de ma#c& ai /enului$ :i #espect& 1n linii ma#i t#adiia simfoniei, da# mu(ica va
c&p&ta amp#ente naionale$ Compo(ito#ii no.t#i se vo# inspi#a .i vo# t#ata 1n luc#&#ile lo# su"iecte
#omne.ti .i se vo# ap#opia de melodia popula#& sau de modul de a se e+p#ima al popo#ului nost#u$
Cele mai cunoscute simfonii #omne.ti apa#in compo(ito#ului Deo#/e :nescu$ :l este auto#ul a t#ei
simfonii cntate 1n mai multe cent#e mu(icale ale lumii$
E