EXPRESIONISMUL

(1910 1925)

ncepnd cu 1903, la Dresda apare un grup de pictori i sculptori (Die Brucke) care
vor folosi primii cuvntul de expresionism, referindu-se la un tablou de Van Gogh.
Picturi ale lui Van Gogh:
http://www.google.ro/search?
q=Van+Gogh&hl=ro&client=opera&hs=eA3&channel=suggest&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=l5
Y8UfWmNMaatQaV0oA4&ved=0CEAQsAQ&biw=991&bih=655

Curent generat de romantism, a aprut ntr-un moment de tensiune n istoria umanitii

ce culmineaz cu primul rzboi mondial. Spre deosebire de impresionism, expresionismul
red aspecte violente ale realitii, exagerndu-le uneori.
Asemenea impresionismului i expresionismul s-a extins de la pictur la muzic.
Reprezenani: -

ai literaturii expresioniste: Zweig, Kafka;

ai picturii expresioniste: Kandinski , Klee.

Picturi ale lui Kandinski: http://www.google.ro/search?

q=kandinski&hl=ro&client=opera&hs=EhN&channel=suggest&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=dZ
Q8UbX0LcHQtAby4oC4BQ&ved=0CCsQsAQ&biw=991&bih=655

In muzic, sunt recunoscui trei mari reprezentani: A. Schonberg, A. Berg i A.

Webern.
n lucrrile artitilor expresioniti, binele nu are putere s nving rul. Accentueaz
subiectivitatea i iraionalul, triri precum spaima, durerea, uimirea. Melodia este inspirat din
melodia infinit wagnerian. Este un lung ir de fragmente cu contraste sonore violente,
intensitile sunetelor trec prin contraste violente, disonanele sunt prezente i puternice, apar
cromatisme ce ies din tonalitate (atonalism) i se introduce folosirea gamei de 12 sunete
dodecafonism. Maxima libertate va fi din nou continuat prin serialism (O. Messiaen, P.
Boulez), se introduc instrumente de percuie cu tent grosier care ajung pn la senzaia de
zgomot.
Aplecarea spre sursele primare ale muzicii folclorice arhaice sau a celor exotice ca
mijloc de realizare a expresiei de for elementar, o realizeaz Stravinski, Bartok i
Prokofiev.
n evoluia muzicii contemporane, interdeterminarea s-a constituit ca un asalt asupra
serialismului, reacie conturat iniial n cadrul colii americane de compoziie susinut de
John Cage. n acest sens apare aleatorismul, ca un curent artistic manifestat n forme de
realizare diverse (deceniile 6-7). Acesta atinge libera improvizaie, compoziia este inspirat
de muzica de jazz i din tradiiile esteuropene.