Sunteți pe pagina 1din 11

Arome, esente si

parfumuri
• Bibliografie:
 Wikipedia;
 manual chimie clasa a X-a;
 chemistrywork.

• Cuprins:
1. Arome;
2. Esente;
- Componente odorante principale ale unor esente naturale
3. Parfumuri .
1. Arome
• Moleculele care determină senzaţia de gust se numesc generic arome. Aromele naturale sunt
folosite încă de la începuturile timpurilor pentru savoarea mâncărurilor şi a băuturilor, azi folosite
împreună cu aromele artificiale sintetizate în laborator.
• Gustul dulce este dat de molecule care au toate grupe hidroxil: glicerina, zaharoza, glucoza şi
fructoza. Industria alimentară a creat arome artificiale ca zaharoza şi aspartamul.
• Gustul acru (acid) este dat în special de existenţa în cavitatea bucală a ionilor H 3O+ , proveniţi din
ionizarea acizilor. Unele soiuri de mere sunt acide: ele conţin acid malic, un acid organic care are
trei atomi de carbon, două grupe carboxilice şi o grupă -OH. Lămâile, conţin acid citric şi sunt
folosite la prepararea ceaiurilor şi a băuturilor răcoritoare.
• Gustul amar este asociat cu compuşi organici numiţi alcaloizi; aceştia au în moleculă cel puţin un
ciclu format din atomi de carbon şi unul sau mai mulţi atomi de azot. Multe dintre moleculele
alcaloizilor sunt otrăvitoare şi capacitatea de a le detecta după gust este rezultatul unei adaptări
la mediu a organismelor. Chinina este folosită în concentraţii mici pentru a da savoare unor
băuturi răcoritoare (apă tonică) sau a unor băuturi alcoolice (gin tonic), este componenta
principală a medicamentelor anti-malarie; în concentraţie mare provoacă contracţii musculare la
nivel abdominal şi vărsături. Hameiul , folosit  la fabricarea berii conţine humolonă, moleculă care
asociază berii gustul uşor amar.
1.1 Arome

• Gusturile piperat, iute si
aromat specifice unor condimente par
în urma excitării stimulilor durerii.
Gustul piperat, atribuit varietăților de
piper negru și alb este determinat de
interacția unui alt alcaloid, piperina cu
receptori ai durerii. Gustul iute specific
ardeiului iute, verde sau roșu(paprika)
se explică prin existența în compoziția
acestora a capsaicinei. Atât piperina
cât si capsaicina stimulează secreția
salivară și ajută digestia.

• Gustul proaspăt și rece atribuit mentei se explică prin acțiunea mentolului


asupra receptorilor termici de la nivelul limbii.
2. Esente

• Esentele sunt amestecuri de compusi organici eteri, esteri, alcooli,


aldehide, cetone etc. In aceste amestecuri sunt prezente circa 16 elemente
chimice. Esentele, care pot fi naturale sau sintetice, nu pot fi clasificate,
deoarece componentii lor fac parte din clase de substante diferite.
• Din plante, esentele se obtin prin diferite metode (extractie cu solventi, prin
antrenare cu vapori, etc.)

Esentele sunt substante lichide,


insolubile in apa, solubile in solventi
organici. Astazi se pot obtine prin sinteza Butirat de etil-esenta de ananas
foarte multe esente, de exemplu: acetat
de izoamil-esenta de pere, izovalerianat
de izoamil-esenta de mere.
Formiat de etil-esenta de rom
2.1 Esente

• Marii creatori de parfumuri utilizeaza esentele


sintetice doar intr-o mica proportie. Cateva
dintre esentele naturale sunt:
• Ambra - se obtine prin prelucrarea rasinii unor
specii de conifere. Are aroma de zgura si miere si
un usor iz de fum.
• Bergamotta - este un un ulei extras dintr-o
specie de portocale mici si verzi. Se foloseste
pentru a da o acuitate usor acidulata unor
parfumuri, care, altfel, ar fi inecacioase
• Smirna - este seva coagulata a unor arbusti din Orientul Mijlociu
• Moscul - este secretat de masculii unor specii de antilope din Tibet.
Serveste la fixarea parfumului.
Componente odorante principale ale unor
esente naturale

Linalool(ulei de flori de portocal


si coriandru)

Limonen(coji de
Geraniol(ulei de flori de
portocale si lamaie)
trandafiri si de muscata)
Componente odorante principale ale unor
esente naturale
Mentol (ulei de menta)

Estragol (ulei de tarhon si de anason)


3. Parfumuri

Un parfum este un amestec lichid de uleiuri aromatice sau compuși aromatici, de fixativi


și de solventi, utilizat pentru a da corpului uman, unor obiecte sau unui spatiu un
miros plăcut.
In urma cu un secol, un parfumier avea la dispozitie 150 de ingrediente, acum exista
600-700 de extracte naturale si peste 4000 de esente sintetice
Pentru ca un parfum sa fie de calitate, se impun urmatoarele conditii: constituentii sa fie
destul de volatili, moleculele lor sa fie absorbite de piele sau haine si sa se evapore
lent, constituentii nu trebuie sa reactioneze cu apa, substantele folosite sa nu fie
toxice sau sa produca iritatii.
Parfumurile se pot prepara in mai multe forme:
o Extractul contine cel mai ridicat procent, 20-30% esenta diluata in alcool etilic de
concentratie 90%
o Apa de parfum (Eau de parfum) are o concentratie de 10-20% in alcool de 90%
o Apa de toaleta ( Eau de toilette) contine maximum 10% concentrat de parfum in
alcool etilic de 90%, dar lasa o impresie mai discreta decat extractul.
o Apa de colonie (Eau de cologne): 2-3% compuși aromatici.
3.1 Parfumuri

• Parfumurile pot fi grupate în diferite familii olfactice,


pe teme sau acorduri, ale acestor parfumuri.
• Florale: Parfumuri care sunt dominate de esența
unei sau mai multor flori. Când se utilizează o
singură floare parfumurile se numesc soliflore (ca
de exemplu parfumul Diorissimo al lui Christian
Dior pe bază de lacramioare).
• Aldehidice: Parfumuri care incorporează o familie
de substanțe chimice cunoscute sub numele
de aldehide. Chanel No 5 creat de Ernest Beaux în
1921 a fost primul parfum aldehidic. Alte parfumuri
aldehidice sunt Je Reviens și Arpège.
Caracteristica parfumurilor aldehidice o constituie
nota lor "picantă" produsă de substanțe ca
Aldehida C12 MNA.
3.2 Parfumuri

Chypre: Parfumuri produse pe un amestec de bergamote, mușchi de stejar,


patchiouli, și labdanum. Această familie de parfumuri și-a căpătat denumirea
de la parfumul cu același nume creat de François Coty.
Fougère (Ferigă): Parfumuri cu o bază de lavanda, cumarin și mușchi
de stejar. Această familie este numită după parfumul Fougère
Royale produs de Houbigant, primul care a utilizat această bază. Multe
parfumuri masculine fac parte din această familie, care este caracterizată
prin mirosuri erbacee sau lemnoase.
Piele: O familie de parfumuri care combină esențe de miere, tutun, lemn, și
gudron de lemn, cu un miros care se aseamănă cu cel de piele.
Lemnoase: Parfumuri în care domină esențele lemnoase, în mod tipic de
lemn de santal sau de cedru. Paciuli, cu mirosul său de camfor este utilizat
frecvent în aceste parfumuri.
Orientale or ambru: O clasă răspândită de parfumuri combină esența
de vanilie sau alte esențe de natură animală cu esențe florale sau
lemnoase. Parfumul mai poate conține uleiuri de camfor și rasini.
Citrice: O familie veche de parfumuri care, până de curând, consta în special
din ape de colonie "răcoritoare" datorită tenacității reduse a esențelor citrice.
Producerea de noi compuși aromatici a permis crearea unor parfumuri care
utilizează cu precădere esențe citrice.

S-ar putea să vă placă și