Craiova, 30 Martie 2014

Conferinta cu tema

CRESTEREA SI SELECTIA
MATCILOR

Centrul de Crestere Ile dYeu

apiselect.weebly.com

ApiExpert (matcialbine.ro)
Grupul Agricol AgroCastranova

Sumar conferinta
Genotipul: elemente permanente, repetitive si succesive ale fiintelor vii, dar obtinute uneori
si prin interventii provocate de catre oameni
Fenotipul: influenta mediului asupra genotipului modifica caracterele aparente
Ecotipul : adaptarea unei comunitati dintr-o specie la mediul fizic intr-un anumit spatiu/loc
Rolul conservatorului apicol
La ce serveste conservatorul apicol? In primul rand un conservator permite inregistrarea unui
patrimoniu genetic apicol: este vorba de regruparea, conservarea si mentinerea unei largi
diversitati intra varietate in cadrul unei rase de albina.
Obiectivului unui conservator este de a aduna si de a studia diversitatea cea mai mare in sanul
acestei rase. Conservatorul va fi unica sursa pentru urmatoarele selectii. Scopul este acela de a
selectiona liniile acestei varietati, de a le evalua, de a pastra mutatiile.
Rezerve pentru viitoarele linii de descendenta de albine
Conservatorul are de asemenea rolul de rezervor din care vor proveni viitoarele descendente
de matci susa, dupa un proces indelungat de selectie genetica, comportamentala, fizica si teste
la stres. Noile tulpini retinute prin inseminare vor trebui sa raspunda unor criterii prestabilite,
precum acela de a avec o stare de sanatate optima, de a indeplini anumite obiective de
productie in anumite conditii climatice si prin urmare noi surse melifere. Aceasta selectie este
indispensabila pentru a se putea adapta la schimbarile planetare, evolutia practicilor si al
peisajului agricol.
Fertilizare si inseminarea
Individul sexuat este regina-matca, fertilizata de jocul trantorului, a carui viata este efemera
dar care traieste timp de mai multi ani in spermateca matcii.
Descendentii semana cu parintii dar nu sunt identici. Varietatea este indispensabila si este
determinata de existenta alelor si a mutatiilor, de interactiunea subtila si corelarea
cromozomilor paterni cu cei materni in momentul fuziunii gametilor. Fara aceste valve de
siguranta nici o evolutie, nici o adaptare nu ar fi posibila si, pentru crescatori, nici o selectie.
Aceasta idee este adeseori ignorata, chiar necunoscuta.
Inscrierea in patrimoniul genetic nu este posibila decat daca selectionerul, prin controlul
inseminarii, a constatat fenomene ereditare.
Din cercetari stim ca rezistenta albinelor la bolile contagioase este ereditara apartine unui
mecanism complex de gene dar s-a constatat ca transmiterea acestui caracter nu depinde de
trantor. Presupunem in acest caz ca este un patrimoniu/o mostenire matroclina/materna.
In cazul liniilor genealogice a bunelor culegatoare de polen, dupa incrucisarea descendentelor
cu caracteristici asemanatoare s-a constat ca la a 5-a generatie a fost obtinut un randament de
10 ori superior grupului martor. Masculii acestei a 5-a generatii au fost folositi pe femelele
din liniile slabe culegatoare de polen. Rezultatele au aratat ca aceste incrucisari dadeau albine
care culegeau de 5-6 ori mai mult polen decat mamele lor. Aceasta caracteristica
demonstreaza un caracter ereditar transmis in primul rand pe linie paterna.
In sectoarele care ne intereseaza, caracteristicile care sa fie controlate de o singura gena sunt
putine. La productivitate, blandete, tendinta de roire, boli sunt implicati prea multi factori
mult prea complecsi pentru a fi posibila o simpla selectie de ansamblu. Cu atat mai mult cu
cat influenta mediului este in general considerabila.

Cu toate acestea, rezultatele arata o perspectiva buna in ceea ce priveste selectia

descendentelor speciale si de valoare care sa poata fi exploatate comercial.
Procesul de selectie trebuie facut in functie de albine si presupune o perioada indelungata de
timp, munca de observatie, verificarea caracterelor transmise, adaptarea la mediu etc.
Pentru a intelege aceste mecanisme si atingerea unor scopuri de selectie, trebuie sa
concentram studiul pe o singura rasa de albina, complexitatea caracteristicilor transmisibile
putand varia de la o rasa la alta, ajungand chiar la imposibilitatea de a folosi 2 rase
incrucisate, atat de complexa fiind munca de selectie.
Trebuie oare sa renuntam la ideea de a aduce imbunatatiri pe cale genetica? Parerea mea este
ca nu. Cred doar ca aceasta se poate face numai prin aplicarea unor metode riguroase si ca
progresul nu poate fi obtinut decat printr-un efort sustinut si o colaborare constanta intre
crescatori si apicultori.
Fertilizarea artificiala
De ce imperecherea naturala va fi intotdeauna de mai buna calitatea decat cea artificiala? In
primul rand, natura este foarte bine facuta, atunci cand regina se hotaraste sa plece in zborul
nuptial, doar ea si colonia ei decid. Aceasta situatie este provocata de mai multi factori interni
si externi hrana, albine, mediul inconjurator, prezenta trantorilor, temperatura
Derularea evenimente lor care rezulta matca fecundata
Tanara matca pleaca in zborul de imperechere inte ziua a 5-a si ziua a 8-a dar, din experienta,
poate pleca chiar si in ziua a 15-a, sau chiar mai tarziu. Ea este mustrata si excitata fizic de
albinele care ii ling vulva in zbor ea are o pozitie de maxima deschidere a Brusei copulatrix
(intrarea genitala, lubrifiata in acest moment specific). Cu participarea activa a matci
masculul emite o miscare de du-te vino inainte de a ejacula penisul trantorului nu intra decat
in partea Brusa Copulatrix in aceasta faza a imperecherii, femela emitand o secretie specifica
(de neinlocuit) care serveste ca solutie nutritiva si activeaza migrarea spermatozoizilor spre
spermateca acest lichid se regaseste stocat timp de mai multi ani.
Inseminarea artificiala nu se compara cu cea naturala. Noi doar introducem canula capilara
pana in orificiul stramt al oviductului median. Pentru ca matca nu participa activ la aceasta
procedura, valvula vaginala si canalul sinuos-plisat al vaginului reprezinta un obstacol de
netrecut pentru umplerea cu sperma daca aceasta este depusa prea la exterior.
Inseminarea instrumentala se efectueaza intr-un program de selectie prestabilit.
Ea permite inseminatorului sa experimenteze toate combinatiile posibile de incrucisari pe care
natura nu le poate crea ea insasi.
Patrimoniul genetic al trantorului, desi fragil, se poate conserva 8-12 luni cu o degradare
limitata la 25%. Noi am aplicat deja o metodologie de conservarea a paiului cu sperma cu un
support de ser fiziologic tampon :
Chlorura de sodium ..0.9g
Chlorura de calcium....0.2g
Chlorura de potassium.........0.2g
Hydrocarbonat de sodium..0.1g
Diluat in 100ml apa distilata
Varful paiului se obtureaza cu parafina lichida si se poate conserva in aceasta solutie
fiziologica la 10 C.
Citrate de sodium trisodique 2.4%...2.43g

Sodium bicarbonate 0.2%.................0.24g

Chlorure de potassium 0.0871%.......0.09g
Sulfanilamide 0.3%.............................0.3g
Glucose monohydrate en 0.3%...........0.3g
Apa distilata .100ml
Apis mellifera caucasica
Este albina gri originara din muntii Caucaz aria ei de acoperire se intinde pe 900 km: de la
climatul subtropical (Rusia, Abkazia) la cel continental si alpin (Georgia, Armenia). Ea se
aseamana cu albina carnoliana: aceeasi dimensiune, inchisa la culoare cu benzi largi gri
predominante, ele se diferentiaza doar prin indicele biometric si lungimea limbii la
caucaziana este mai lunga, atingand 7,3 mm. Aceasta albina este cea mai blanda dintre
speciile melifere. Nu are predispozitie spre roit, dar porneste greu primavara din cauza
tendintei ei de a ierna in colonii mici. Isi stocheaza mierea cu preponderenta in partea de jos a
stupului si are tendinta de a utiliza propolisul in exces.
Folosirea rasei caucaziene la incrucsarea cu alte rase
Numeroase studii stiintifice au aratat ca albina caucaziana se comporta bine in incrucisarile cu
alte rase.
Mirza si Marcovici au obtinut un excedent de miere de 26.99% datorita unei incrucisari de
albine italiene cu caucaziene. Fresnay a obtinut din albina neagra incrucisata cu caucaziana o
productie superioara cu 40-50% fata de grupul martor.
In Bulgaria, caucasica x carnica au dat un supliment de miere de 60 - 70%
Dificultatea de a se aproviziona cu aceasta varietate
In ziua de azi, Caucazul rusesc pana la frontiera cu Abkazia este in plin tumult, datorat in
mare parte lucrarilor monumentale care s-au efectuat cu ocazia Jocurilor Olimpice din Sochi
la Krasnaya Polyana si pana la Adler. Infrastructura sportiva a avut repercusiuni importante
asupra locurilor unde erau amplasati stupii de stat inca din epoca sovietica. Fauna si flora au
fost nimicite in favoarea construirii de piste de ski interminabile. De stiut ca in aceasta zona
exista foarte putini proprietari privati de terenuri, statul controland totul. De aceea, in ultimii
ani, apicultorii au fost indepartati din aceste spatii din motive estetice si turistice.
In consecinta, pretul mierii din aceasta regiune a crescut foarte mult, fiind din ce in ce mai
greu sa gasesti furnizori de matci de rasa caucaziana pura. Apicultorii si-au dat seama ca este
mult mai rentabil sa produci miere decat sa te concentrezi pe conservarea albinei caucaziene.
In plus, si-au dat seama ca o albina hibrida are un randament mai bun la miere decat una pur
caucaziana.
Aceasta metamorfoza pune in pericol durabilitatea rasei in Rusia intreaga. Am constatat ca, de
cand cu punerea in folosinta a noilor infrastructuri si exodul apicol al stupilor de stat, s-a
format in stupinele private o mare diversitate de colonii hibride derivate din diverse
incrucisari de carnica, neagra, anatolica si chiar buckfast. Realitatea este ca poluarea genetica
a septelurilor de albine din regiune se propaga cu rapiditate, iar vechii mei prieteni crescatori
care ne furnizau genitori intampina dificultati in a pastra puritatea lor.
Aceast lucru presupune ca la aprovizionarea rezervei noastre trebuie sa facem sistematic
controale biometrice si sa acceptam pierderi considerabile cauzate de non-puritate genetica.

Responsabilitatea crescatorilor vizavi de riscurile de poluare a septelurilor autohtone

Din punct de vedere economic, am observat ca incrucisarile intre rase sunt mai interesante, ca
incrucisarile cu ecotipul local pur aduce rezistenta si adaptare la mediu. Dar reversul medaliei
este ca in lipsa unei manipulari controlate a genitorilor ne putem regasi foarte repede in
situatia apicola din Rusia.
In anumite regiuni, apicultorii francezi au experimentat deja disparitia aproape totala a albinei
negre, ea devenind uneori de negasit albina prezenta in regiunile respective fiind produsul
unui melanj atat de complicat de rase incat comportamentul ei a devenit uneori imposibil de
controlat. Gradul de poluare este in asa masura incat acum trebuie sa facem importuri ca sa
putem reveni la albina neagra, sa creem conservatoare si eventual sa-i regasim adaptarea la
mediu (ecotip).
Rezervorul din Insula Ile dYeu
Noi suntem apicultori instalati pe Insula Yeu din 1978. Dupa mai multe cursuri de formare
specializate in crestere si selectie de matci in mari exploatatii din tara, din 1986 ne-am
specializat pe o singura varietate de albina caucaziana, sau georgiana.
Primele noastre linii au provenit din colectia de linii prelevate din Georgia si selectionate
de rusi la institutul Krasnoa Poliana (ferma apicola de stat din Caucazul rus).
Am folosit termenul prelevate ca sa nu zicem sterpelite sau furate.
Autoritatiile stiintifice agronomice, sustinute de politica ruseasca, au inapoiat inca din anii 60
toate elementele apicole georgiene care puteau fi incluse in programul de selectie. Aroganta
autoritatilor din regiune si a responsabililior apicoli era justificata si a continuat pana in anii
90. Este adevarat ca au reusit totusi sa obtina niste linii de descendenta de foarte buna calitate.
Aceasta albina era destinata numai teritoriului sovietic si unelor tari satelit. Din cauza cortinei
de fier, aceasta albina era atat de rara pe teritoriul european incat nu a putut ajunge in
statiunile de cercetare apicola decat prin mijloace de contrabanda.
(Rezervorul din Insula Yeu a inceput cu cateva exemplare de matci sosite intr-o valiza
diplomatica)
Din cauza raritatii caucazienei, s-a cautat o solutie pentru a raspunde nevoilor apicole tot mai
mari din vestul Europei. Acest program a fost sustinut la inceput de catre autoritatile apicole
si de catre Institutul National de cercetare agronomica.
Pentru Franta, insula Yeu s-a dovedit a fi perfecta. Aici exista toate elementele specifice
necesare creari unui rezervor din aceasta rasa.
Insula Yeu se afla la mai mult de 20 km de continent, cu suprafata de 23 km, cu relief un pic
valurit, climat temperat, vegetatie importanta, cu flora vasculara variata (+860 specii de plante
diferite), mai mult polenifere decat melifere. Dar reusita acestei rezerve rezida in special in
personalul care administreaza aceasta exploatatie, ramasa dintotdeauna in domeniul privat.
Suntem de meserie crescatori de matci instalati pe o insula si de mai mult de 30 de ani am
putut manipula aceasta rasa in toate directiile.
Bineinteles ca trebuie sa fii pasionat pentru a locui pe aceasta insula. Entuziasmul primilor 20
de ani de cercetari de selectie, dezamagirea iscata de dezinteresul autoritatilor apicole, toate
acestea contribuie la experienta si expertiza noastra in acest domeniu foarte special al
administrarii unui rezervor genetice apicole.
Datorita muncii continue si perseverentei am fost recunoscuti in multe tari. Acum albina din
Insula Yeu este prezenta peste tot. Matcile ei sunt folosite pentru diverse incrucisari, fiicele
lor sunt prezente intr-un numar incalculabil in stupuri din lumea intreaga, raspunzand nevoilor
fiecarui apicultor. In prezent, noi consideram ca am acumulat suficienta experienta. Pentru a
pastra in continuare aceasta stiinta si pentru a ramane utili aceastei minunate albine
caucaziene, credem ca e timpul sa trecem stafeta mai departe si sa va punem la dispozitie,
daca doriti, toate cunostiintele noastre.

Cresterea matcilor
1. Cresterea matcilor pe scurt
1.1.Definitie
O meserie-pasiune, cu norma intreaga, rentabila financiar si uman, cu multe posibilitati de
deschidere si cunoastere.
Producerea de matci pentru producatorii de miere
Selectia celor mai bune gene pentru obtinerea de regine de mai buna calitate
2 tipuri de produs :
o Imperechere naturala
o Inseminare artificiala
Obtinerea de produse apicole pe langa activitatea principala
Matcile sunt baza producerii roiurilor
1.2 Interesul crescatoriei
control garantat al produselor albinei, prin urmare si al randamentului (miere, propolis,
laptisor de matca)
ameliorarea calitatii septelului apicol si a exploatarii sale
Prin polenizare obtinem un randament mai mare al culturilor locale

1.3 Avantaje economice:

necesita mai putine materiale si mana de lucru in comparatie cu produsul mierii
putini crescatori, deci concurenta mica.
clientela asigurata: apicultorii amatori si profesionisti care nu au nici timpul nici
pregatirea necesara pentru a-si produce propriile matci.
exportul nu presupune multe mijloace logistice
1.4 Cateva date din raportul economic realizat de auditul Proteis 2012

pret mediu de vanzare (fara TVA):

1 matca 29
100 matci 20
1 roi 150
100 roiuri 100

In Franta :
Nr stupi/apicultor
1-10 stupi
11-30 stupi
31-70 stupi
71-150 stupi
151-300 stupi
>300 stupi

Numar de apicultori
31 872
5 454
2 060
817
1 001
632

Total Franta: 41 836 apicultori cu 1 074 218 stupi.

Total stupi
180 848
113 358
102 253
93 234
240 479
344 046

Tipul de rasa exploatat :

Albina locala neagra: 65,4%
Buckfast: 39.5%
Caucaziana: 14.1%
Italiana: 11.8%
Carnica: 7.5%
Caucaziana/italiana sau neagra : 14.4%
Produsele de crescatorie
Roiurile pe rame reprezinta 60% din productie dupa spusele apicultorilor 30% productia
de matci fecundate, 10% celule.
Estimarea globala a nevoilor de reinnoire (Franta)
Nevoia totala de reinlocuirea a matcilor legata de pierderile din timpul iernatului se ridica la
420 000 unitati de productie pe an, dintre care 65% imputabile pierderilor din timpul iernii si
35% pierderilor din timpul verii.
Estimarea globala a achizitiilor de albine/roiuri (Franta)
Roiuri libere produse in Frata: 11 000, produse in strainatate: 5000, roiuri pe rame: 52 000

Estimarea nevoilor de cumparare: 174 000 roiuri si 60 000 matci

Pe baza cantitatilor evaluate precedent si pentru un tarifele generice in 2010 estimam o piata
de 6,68 milioane de euro:
Pachet de albine Franta 361 000
Pachet albine importate 692 000
Roiuri pe rame 4 469 000
Matci cumparate 1 156 000 (dintre care 1/3 produse in Franta)
TOTAL: 6 678 000
Sursa : PROTEIS, ancheta cantitativa privind nevoile apicultorilor
Valoarea economica a polenizarii
Valoarea economica cu care contribuie albinele prin procesul de polenizare este estimata la 14
milliarde de Euro (referinta 2005) reprezentand 10% din valoarea productiei agricole in cauza.
2. Informatii stiintifice de baza
2.1 Punctele cheie:
1) Genotipul: elemente permanente, repetitive si succesive ale fiintelor vii, dar obtinute
uneori si prin interventii provocate de catre oameni
Fenotip: influenta mediului asupra genotipului modifica caracterele aparente
Ecotip : adaptarea unei comunitati dintr-o specie la mediul fizic intr-un anumit spatiu/loc
2) Gene recesive X gene recesive -> incrucisari in F2 pentru stabilizarea genelor
3) Imperecherea naturala: nici un control asupra incrucisarilor si a producului final. NB :
sunt necesare colonii de buna calitate pentru a optimiza calitatea matcilor

4) Inseminare instrumentala: controlul produsului albina matcile comportand

caracteristicile selectionate permite experimentarea de combinatii intre anumite gene.
DAR presupune cunostiinte bune de genetica si echipament de inseminare.
2.2 Material de baza pentru cresterea de 3000 matci
Nuclee (mai maleabile decat stupii): 1000 bucati
Stupi finisori: 6 bucati
Stupi de trantori 250 bucati.
Nuclei de aprovizionare: 250 bucati
Cupule
Hrana sirop si candi 8 tone/sezon
2.3 Inseminarea artificiala: (de facut o pregatire de specialitate inainte de a incepe)
Etapa 1 : Selectia
1) A se repertoria timp de mai multe sezoane performantele fiecarei colonii instrument
statistic
2) Criterii de selectie:
Blandete
Igiena si curatenia stupului
Randamentul la miere, propolis, polen (in functie de factorii care influenteaza
inflorirea)
Lungimea limbii
Rezistenta la boli
Ameliorarea productiei de miere
Utilizarea planului genealogic selectionand dupa valoarea proprie a coloniei si
dupa valoarea produsilor proveniti din aceeasi familie
Etapa 2 : Materiale

o
o
o
o
o

o
o
o
o
o
o

local care poate fi dezinfectat usor, post complet de inseminare + CO2 + cusca de zbor
pentru trantor.
Introducerea unei canule capilare care sa ajunga pana in orificiul stramt al oviductului
median
Sperma conservabila de la 8 la 12 luni cu o degradare de maxim 25%. Metoda de
conservare pe suport de ser fiziologic:
Chlorura de sodium ..0.9g
Chlorura de calcium....0.2g
Chlorura de potassium........0.2g
Hydrocarbonat de sodium..0.1g
Diluate in 100ml de apa distilata
Apoi se obtureaza varful paiului cu parafina lichida, iar apoi se conserva in aceasta
lotiune fiziologica la 10 C
Prelevarea spermei se face cu urmatoarea formula fiziologica:
Citrat de sodium trisodic 2.4%...2.43g
Sodium bicarbonate 0.2%.................0.24g
Chlorure de potassium 0.0871%.......0.09g
Sulfanilamide 0.3%...........................0.3g
Glucose monohydrate en 0.3%.........0.3g
Apa distilata ....100ml

3. Aveti profilul unui crescator?

Crescatoria apicola este o meserie de pasiune, rabdare si descoperire
Sa fii dispus sa-ti petreci fiecare zi in jurul albinelor
Sa fii atent la nevoile albinei (tratament, hrana)
Sa observi si sa vrei sa experimentezi
Sa ai o gandire fondata pe baze solide de genetica
Sa fii indemanatic si bun la toate
Sa ai cunostiinte de marketing/utilizare a calculatorului pentru a putea sa te promovezi
si sa te faci cunoscut clientilor
Sa ai capacitati de gestiune si contabilitate
Sa fii dispus sa te dedici in intregime acestei frumoase meserii. RABDAREA este
cuvantul cheie
4. Cum sa incepi?
prin a-ti stabili piata si a te mentine in directia productiei
4.1 Nevoile materiale
pentru roiurile la pachet
pentru roiurile pe rame
pentru productia de matci
4.2 Stabilirea nevoilor stupinei
Soiul de albina de produs:
- O SINGURA varietate pe rand! Nu trebuie sa uitam ca puritatea genetica garanteaza
rezultate de stabile si de mai buna calitate pe termen lung
- Sa cunosti si sa stii une sa cauti matcile de prasila e bine de avut o retea de
aprovizionare a matcilor de baza
Locatia:
- De preferinta in apropierea clientelei pentru a asigura o mai buna livrare a
comenzilor.
- stupina de fecundare: in soare si cu zone de umbra, cu aprovizionare in flori melifere
cu randament nu foarte mare dar mais ales polenifere
- amplasament accesibil in orice sezon si departe de caile de comunicare, de locuinte,
de crescatorii, de zonele cultivate si de pradatori
- atentie la populatia care traieste in apropiere atat oameni cat si animale, la
pamanturile si gradinile tratate cu insecticide
Gestiunea apicola:
- trebuie incepute coloniile fara paraziti si fara boli. Orice tratament in timpul
sezonului poate diminua serios productia. Daca matcile sunt purtatoare de boli, credibilitatea
voastra ca apicultor va fi afectata
- organizare si mentinerea unui caiet de gestiune cu toate informatiile necesare pentru
fiecare colonie de-a lungul intregului sezon
- trebuie asigurata prezenta in cantitate suficienta a trantorilor pe toata durata
sezonului
- gestiunea comenzilor in functie de un calendar de crestere adaptat, prevazator si
realist asupra cantitatii si calitatii fecundarii
- matcile produse nu pot fi stocate si sunt perisabile!
- trebuie anticipate nevoile de hrana (si avut necesarul la dispozitie)

 Trebuie acceptata responsabilitatea produsui albina

Calendarul de crestere trebuie sa fie in raport cu prezenta trantorilor

Trebue sa fii disponibil si sa ai suficient personal la dispozitie in timpul productiei
E necesara o organizare metodica si rationala
Trebuie asumata responsabilitatea produsului final
A se stabili un tarif echitabil nu la pretul pietei, ci propriu
Trebuie acceptata critica dar de asemenea trebuie sa stii sa selectezi clientii

4.3 Optimizarea rentabilitatii vanzarilor:

Tarife adaptate
Publicitate si controlul mijloacelor de comunicare online
Cunoasterea limbilor straine: un veritabil avantaj
Stabilirea unor bune legaturi de munca si colaborare cu diversi apicultori trebuie sa
fim dispusi sa-i ascultam si sa raspundem la intrebari de orice fel
de prevazut un ambalaj corespunzator: aerisit si rezistent la socuri
mentinerea unei bune contabilitati: gestiunea facurilor si intrarilor de bani pentru a
evita surprizele neplacute si rau platnicii.
4.4 Eventualele probleme care pot aparea
plangerile apicultorilor: intotdeauna este vina albinei, nu a apicultorului trebuie sa
ramanem diplomati
pradatorii : randunici, prigorii, oameni (furturi, vandalism)
insecticide, tratamente pentru tantari in zona
dificultati de livrare de exemplu in anumite tari importul este imposibil
masuri sanitare, genetice si mediu apicol
diciultati de recrutare a personalului