ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FАСULTАTЕА „FINАNŢЕ”
DEPARTAMENTUL „FINANŢE ŞI ASIGURĂRI”

ALINA CAZACU

TAXELE VAMALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA:

MODUL DE DETERMINARE ŞI ADMINISTRARE A
ACESTORA

TEZĂ ANUALĂ

Admis spre susţinere Аutоr:

Соnduсătоr științific: studenta gr. FB 191,
Lector univ., dr. Nadejda BERGHE învățământ cu frесvеnţă redusă
Alina CAZACU
„ ” 2022

Соnduсătоr științific:
Lector univ., dr. Nadejda BERGHE

Сhişinău, 2022
 CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND TAXELE VAMALE ÎN

REPUBLICA MOLDOVA...........................................................................................................5

1.1. Taxele vamale – caracteristici generale, aspecte teoretice..............................................5

1.2. Tipurile taxelor vamale......................................................................................................8

1.3. Obiectivele politicii fiscale şi politicii vamale ale Republicii Moldova pentru anii
2021 – 2022................................................................................................................................12

CAPITOLUL II. ADMINISTRAREA TAXELOR VAMALE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA..................................................................................................................................17

2.1. Metodele de determinare a taxelor vamale în Republica Moldova..............................17

2.2. Administrarea taxelor vamale în Republica Moldova..................................................24

ÎNCHEIERE................................................................................................................................29

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................31

ANEXE.........................................................................................................................................32

2
 „ Impozitele - prețul pe care îl achităm pentru posibilitatea de a trăi într-o societate civilizată. ”
(Oliver Wendell Holmes, Jr)

INTRODUCERE

Actualitatea temei analizate şi prezentate în acest proiect de an este determiată de

importanţa taxelor vamale şi administrarea acestora. Taxele vamale sunt impozite indirecte şi se
percep de către stat asupra tuturor bunurilor introduse sau scoase din ţară de către persoane fizice
sau juridice. Acestea sunt venituri fiscale ale bugetului de stat, fiind, totodată, şi un mijloc de
stimulare a exportului şi de lărgire a cooperării economice cu alte state ale lumii. În etapa
actuală, de regulă, taxele vamale deţin o pondere importantă în totalul impozitelor indirecte.
Acestea sunt percepute de către stat asupra mărfurilor, în momentul în care acestea trec graniţele
vamale ale ţării în scopul importului, exportului sau tranzitului şi se instituie asupra bunurilor şi
produselor care intră şi ies în/din ţară sau/şi asupra celor care tranzitează teritoriul naţional.
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Nomenclaturii combinate a
mărfurilor.
Impozitele şi taxele reprezintă o principală formă de venit a statului în societatea
contemporană. Taxa vamală face parte din sistemul de reglementare a exportului și importului de
mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova. Plățile vamale (contribuțiile) poartă caracter
obligatoriu și sunt percepute de către autoritățile vamale ca măsuri de constrângere din partea
statului. În plus, taxele vamale sunt utilizate de către stat ca instrumente de stimulare a
achizițiilor de comerț și de aprovizionare sau de restrictionare a importului și exportului, în
funcție de scopul politicii economice.
Scopul principal al lucrării constă în elucidarea problemelor care reies din studierea
și analiza taxei vamale, modul de determinare şi administrare a acesteia. Scopul propus a impus
rezolvarea următoarelor obiective de cercetare:
1. de a cerceta noţiunea taxei vamale şi scrierea aspectelor teoretice privind
caracteristicile acesteia;
2. de a investiga evoluţia istorică a taxei vamale şi studierea politicilor și metodelor de
determinare;
3. de a stabili subiecţii, obiectul şi cotele taxei vamale;
4. analiza obiectivelor politicii fiscale şi vamale;
5. identificarea factorilor de influență a metodelor de determinare a taxelor.

3
 Obiectul investigat în acest proiect îl constituie în sine esenţa taxelor vamale şi controlul
vamal. Iar subiectul studiului cercetat este determinat de modalitatea de impunere a taxelor
vamale.
Metodologia cercetării se bazează pe utilizarea metodelor ştiinţifice generale şi specifice
de cercetare: analiza logică şi sistemică, sinteza, inducţia şi deducţia, metoda dialectică,
cercetarea şi compararea, abstracţia ştiinţifică, modelarea economică şi matematico-statistică etc.
La întocmirea lucrării au fost utilizate actele normative care reglementează domeniul
taxelor vamale. În cadrul studiului problemelor menţionate în lucrare au fost explorate şi
examinate critic diferite lucrări ale savanţilor în care sunt abordate problemele legate de
impozitare, în special, raporturile juridice fiscale în Republica Moldova.
Baza informaţională a proiectului dat este formată din actele legislative ale Republicii
Moldova, informaţiile oficiale furnizate de Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal al
Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor, Biroul Naţional de Statistică, rapoartele anuale ale
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, materialele conferinţelor internaţionale, precum şi
diverse publicaţii şi legi ale autorităţilor naţionale, reglementări publicate de către organele
competente cum ar fi Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova, dar şi lucrări ale
specialiştilor în domeniu şi presa.
Structura lucrării constă din introducere, care reflectă sumativ procedeele de elaborare
şi însuşire, rezultatul cercetării care a pus temelia acestui proiect de an, fiind structurat în două
capitole, fiecare capitol constând din 2-3 paragrafe, în care sunt redate aspectele teoretice şi
conceptuale privind taxele vamale din Republica Moldova, obiectivele politicii fiscale şi vamale
şi modul de determinare şi administrare a acestora, iar concluziile generale asupra proiectului şi
temei cercetate au fost formulate în încheiere.
Prezentarea cantitativă a elementelor adiacente în cadrul procesului de cercetare,
pentru a sintetiza datele de informaţii teoretice şi statistice, am făcut referinţă la 12 surse
bibliografice şi la 2 anexe.

4
 CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND TAXELE VAMALE
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Taxele vamale – caracteristici generale, aspecte teoretice

Până la anexarea Basarabiei la U.R.S.S. (1944), aceasta promova o politică vamală și un

regim vamal specific Ţărilor Române. Odată, însă, cu includerea în componența U.R.S.S.,
Basarabia a renunțat la vechiul sistem social-economic și politic, inclusiv și cel fiscal, devenind
o țară socialistă și începând un nou mod de viață. În sistemul unitar de drept, dreptul vamal, nu
era socotit ca o ramură distinctă de drept, ci era o instituție inclusă în ramura dreptului
administrativ, dovadă fiind și faptul că contrabanda și alte încălcări a regulilor vamale erau
calificate ca contravenții administrative și respectiv erau pedepsite conform Codului cu privire la
Contravențiile Administrative. Reieșind din aceste considerente, putem spune că regimul vamal
al U.R.S.S. nu era prea dezvoltat, nu exista o activitate vamală atât de amplă, nu exista nici
măcar o reglementare amanunţită a relaţiilor din sfera dreptului vamal.
În legea Bugetului de Stat al U.R.S.S. cât și a fiecărui stat membru în parte, își avea
oglindirea unui tarif vamal de import care conținea nomenclatorul de mărfuri și mărimea taxelor
vamale de import asupra acestor mărfuri. Un moment interesant este că aceste tarife prevedeau și
unele scutiri de taxe vamale. De obicei, erau scutite de taxe vamale de import majoritatea
mărfurilor importate din țările ce făceau parte din lagărul socialist, pe când, la mărfurile
importate din statele capitaliste se aplicau niște taxe foarte mari, ba chiar mai mult, se efectua o
procedură de vămuire foarte complexă și anevoioasă. Aceasta se făcea în interes politico-
ideologic și pentru a crea o concurență serioasă țărilor din lagărul capitalist. Pe teritoriul
R.S.S.M. existau niște puncte vamale la frontieră cu România și câteva puncte de trecere în
Ucraina unde funcția de control a documentelor și uneori a mijloacelor de transport era efectuată
de trupele de grăniceri.
Începând cu anul 1990, Republica Moldova devine un stat independent și renunță
definitiv la sistemul socialist. Astfel, Republica Moldova își construiește un nou sistem vamal
specific, guvernat de principiile dreptului vamal. Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se
atestă mari divergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări,
inclusiv din România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un caracter general şi
ar fi acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova,
constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată
şi problema definirii.

5
 Din sursele bibliografice disponibile online ca definiţie a texelor vamale putem găsi ca de
exemplu în enciclopedia liberă Wikipedia un articol în care taxa vamală sau tariful vamal este
definit ca fiind un impozit perceput pe o marfă care urmează să fie importată imediat ce aceasta
(marfa) trece granița celeilalte țări.Este unul dintre instrumentele principale ale
protecționismului: prin scumpirea produselor străine importate, această practică urmărește să
descurajeze consumul și să favorizeze industriile locale. Este folosit pentru a promova
industrializarea prin substituirea importurilor. Aceste taxe pot fi forfetare sau reprezintă un
procent din preț (taxe „ ad valorem ”). Pentru unele țări, aceasta este încă o resursă bugetară
semnificativă. Este un mecanism foarte vechi de impozitare a fluxului de mărfuri. Se găsește în
istoria impozitării din Antichitate, în Egipt, Grecia, Roma, Orientul Mijlociu și în Europa
medievală. În aplicarea Codului vamal comunitar, pentru toate mărfurile care intră în Uniunea
Europeană se calculează taxele vamale. Pentru a cunoaște valoarea taxelor care trebuie plătite,
administrația se bazează pe trei elemente distincte: valoare vamală, specii tarifare, originea
mărfurilor.1
Pagina web comunicatedepresa.ro cuprinde informaţii relevante referitor la taxa vamală,
iar conform sursei, taxa vamală reprezintă taxa percepută de stat când mărfurile trec frontiera
statului respectiv, de regulă, statul percepe taxe vamale numai la import. În tarifele vamale,
fiecărei poziţii a nomenclatorului de mărfuri îi este asociată taxa vamală corespunzătoare. La
stabilirea taxelor vamale, se iau în seamă ca elemente de bază diferenţele între preţurile interne şi
cele externe. Nivelul taxei vamale depinde de nevoia de protecţie, taxa fiind cu atât mai ridicată
cu cât condiţiile de producţie pe piaţa internă sunt mai defavorabile faţă de cele ale exportatorilor
străini.
Conform sursei de informaţii banci.org, taxa vamală face parte din sistemul de
reglementare a exportului și importului de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova. Plățile
vamale (contribuțiile) poartă caracter obligatoriu și sunt percepute de către autoritățile vamale ca
măsuri de constrângere din partea statului. În plus, taxele vamale sunt utilizate de către stat ca
instrumente de stimulare a achizițiilor de comerț și de aprovizionare sau de restricţionare a
importului și exportului, în funcție de scopul politicii economice.2

Utilizarea taxelor vamale se datorează necesității de a reglementa procesul de

import/export al produselor și mărfurilor în condițiile situației actuale de pe piața internă și
posibilității de plătă a statului. Funcțiile principale ale acestui tip de instrumente economice sînt:

1
Taxele vamale. [citat 26.05.2021] Disponibil pe https://ro.frwiki.wiki/wiki/Droit_de_douane
2
Taxele vamale: definiția, tipurile și funcțiile. [citat 29.07.2016] Disponibil pe
https://www.banci.org/article/tamozhe-nnye-poshliny-opredelenie-vidy-i-funkcii-263
6
 - asigurarea protecției producătorilor naționali în raport cu concurența străină,
deseori acerbă;
- optimizarea structurilor de mărfuri;
- crearea și menținerea condițiilor necesare pentru progresul productivității și a
consumului de bunuri în Republica Moldova;
- impactul asupra competitivității întreprinderilor moldovenești;
- asigurarea consumului de produse din țară, care sunt emise în cantități mici sau
care nu sunt emise deloc în Moldova;
- crearea condițiilor necesare pentru integrarea efectivă a Republicii Moldova în
contextul economiei mondiale.

Taxa vamală este plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea sau
la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Teritoriul vamal este
teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul
activităţii vamale.
Scopul aplicării taxelor vamale este:
 optimizarea structurii importului de mărfuri;
 echilibrarea importului şi exportului de mărfuri;
 protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
 crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia
mondială.
Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal.Tariful vamal reprezintă catalogul care
cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi
cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde
codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în
practica internaţională.
Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în
tranzit pe teritoriul RM.
Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil.
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Ele se
aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care Republica Moldova
este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute
de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.
Astfel, taxa vamală este o taxă care se plătește în momentul trecerii frontierei vamale a
statului și contribuie la mărirea prețurilor pentru bunurile importate, exercitînd totodată o

7
influență directă asupra structurii și volumului potențialului de afaceri a comerțului exterior.
Taxele vamale sînt sistematizate de stat, reprezentînd tariful vamal. Prin intermediul acestuia
statul poate exercita controlul și reglementarea operațiunilor de comerț exterior.

1.2. Tipurile taxelor vamale

Legislaţia vamală este impusă şi se conduce de către Serviciul Vamal al Republicii

Moldova, după următorul cadrul legal general, şi anume:

1. COD Nr. 1149 din 20-07-2000 CODUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA;

2. LEGE Nr. 302 din 21-12-2017 cu privire la Serviciul Vamal;
3. LEGE Nr. 1569 din 20-12-2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice;
4. LEGE Nr. 62 din 21-03-2008 privind reglementarea valutară;
5. HOTĂRÎRE Nr. 1185 din 30-09-2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoanele fizice;
6. HOTĂRÎRE Nr. 474 din 20-04-2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale la importul mijloacelor de transport cu
destinație specială;
7. ORDIN Nr. 56 din 21-02-2008 cu privire la aprobarea Regulamentului privind
vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către
persoane fizice şi a unor formulare tipizate.
8. LEGE Nr. 1380 din 20-11-1997 cu privire la tariful vamal
9. LEGE Nr. 172 din 25-07-2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a
mărfurilor
În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală se percep, ca drepturi de import şi,
respectiv, drepturi de export, următoarele:
a) Taxa vamală – mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform
legii cu privire la tariful vamal. 3
b) Taxa pe valoarea adăugată – aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor introduse
pe teritoriul vamal se efectuează în conformitate cu legislaţia.
c) Accizele – aplicarea accizelor la mărfurile supuse accizelor se efectuează în
conformitate cu legislaţia.

3
Legea cu privire la Tariful Vamal: nr. 1380 din 20.11.1997. Monitor Oficial al Republicii Moldova. Publicat
07.05.1998, nr. 40-41 art. 286
8
 d) Taxa pentru proceduri vamale – procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor
acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele
pentru ele sînt aprobate în conformitate cu legislaţia. Taxa pentru proceduri vamale se achită la
utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia
nu prevede altfel. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul
de stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
e) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei.
f) Taxa pentru participare la licitaţie vamală.
g) Alte sume prevăzute de legislaţie.

În conformitate cu direcția de deplasare a mărfurilor, taxele la mărfuri și producție sunt

definite de trei tipuri: de import, de export și de tranzit. Principalul segment al taxelor vamale îl
constituie cel de import. Funcțiile lor sunt:
1) fiscală – taxele de import reprezintă încă o sursă de venituri a bugetului de stat
din Moldova;
2) de protecție – astfel de taxe sunt destinate protejării producătorilor interni de
efectele concurenței din partea altor producători străini;
3) de raționalizare – cu ajutorul acestor taxe structura mărfurilor importate în
Moldova este sistematizată în continuu.
Taxele de export sunt utilizate, în general, pentru a limita exportul de materii prime și
bunuri în afara statului, necesare pentru dezvoltarea propriei economii. De asemenea, aceste taxe
sunt folosite pentru a reface bugetul de stat.
Taxele de tranzit nu sunt utilizate în prezent în Republica Moldova. Ele sunt percepute
pentru mărfurile care tranzitează zona vamală a țării în parcursul lor catre alte state, și pot fi
utilizate ca regulator al fluxului de încărcături-tranzit.
La stabilirea ratei taxelor vamale poate influiența, de asemenea, codul de produs și țara
de origine (proviniență). În acest caz, studiul taxelor vamale se efectuează în mod individual. În
considerare sînt luate astfel de factori ca: tipul de produse sau bunuri, valorile naționale a
prețurilor în raport cu costurile globale, parametrii proprietății de consum și calitatea mărfurilor.
În plus, statul își rezervă dreptul de a stabili tarifele taxelor vamale pentru mărfurile importate
sau exportate în anumite țări, în funcție de direcția politică, economică și geografică.
Se disting următoarele grupe de taxe vamale:
a) Din punct de vedere al gradului de protecţie: taxe vamale protectioniste, prohibitive, de
retorsiune, compensatorii, anti dumping.

9
 b) Din punct de vedere al modului de percepere: taxe vamale ad-valorem, specifice,
mixte.
c) După modul de fixare a taxei vamale, ca urmare a înţelegerii între state: taxe vamale
autonome, convenţionale, preferenţiale.
Tarifele taxelor vamale în Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se
aplică următoarele tipuri de taxe:
- taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii;
- taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă;
- taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.

În dependenţă de marfa la care se aplică, taxe vamale excepţionale se divizează în:

- taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
- taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare;
- taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare.
Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (formarea documentelor, păstrarea
mărfurilor în depozitele vamale, etc.) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale.
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la
tariful vamal.4
Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera
activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în
conformitate cu legislaţia. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii
vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel. Mijloacele

4
Legea cu privire la Tariful Vamal: nr. 1380 din 20.11.1997. Monitor Oficial al Republicii Moldova. Publicat
07.05.1998, nr. 40-41 art. 286. MODIFICAT LP204 din 24.12.21, MO325-333/31.12.21 art.494; în vigoare
01.01.22. Disponibilă pe https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=118616&lang=ro
10
băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se utilizează în
volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
Conform Legii Nr. 1380 din 20-11-1997 cu privire la tariful vamal, publicat: 07-05-
1998 în Monitorul Oficial Nr. 40-41 art. 286. Versiune în vigoare din 01.01.2014 în baza
modificărilor prin LP324 din 23.12.13, MO320-321/31.12.13 art.871 în Capitolul II TAXA
VAMALĂ. TIPURILE EI, MODUL DE STABILIRE ŞI DE APLICARE, Articolul 4, modul
de stabilire şi de aplicare a taxei vamale:
(1) Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.
(2) Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte.
(3) Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(4) Taxele vamale se aplică conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.
Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de
către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în
teritoriul zonelor economice libere.
(5) Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte
integrantă din prezenta lege.
(6) Taxa pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor (încărcăturilor) plasate în regim
vamal de tranzit şi transportate cu mijloace de transport auto, cu excepţia celor transportate sub
acoperirea Carnetului TIR, se stabileşte conform anexei nr.3, care face parte integrantă din
prezenta lege.
Iar conform modificării legei cu privire la tariful vamal, MODIFICAT LP204 din
24.12.21, MO325-333/31.12.21 art.494; în vigoare 01.01.22, capitolul II, articolul 4., modul de
stabilire şi de aplicare a taxei vamale a fost redus doar la:
(5) Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte
integrantă din prezenta lege. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru
mostrele şi exponatele aduse de către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile
internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice libere. Operaţiunile de import-export
efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii
fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale în modul
aprobat de Guvern.
(6) Operațiunile de import-export efectuate de către agenții economici aflați pe teritoriul
Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar se realizează în modul
aprobat de Guvern.
11
 1.3. Obiectivele politicii fiscale şi politicii vamale ale Republicii Moldova
pentru anii 2021 – 2022

Potrivit documentului privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021,
măsurile sunt orientate să contribuie la dezvoltarea economiei naționale prin susținerea mediului
de afaceri și consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice.
Principalele măsuri de politică fiscală și vamală propuse pentru anul viitor se referă la:
revizuirea scutiriilor persoanelor fizice și majorarea scutirii pentru persoanele; standardizarea
cotelor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice; eliminarea reținerii impozitului pe venit în
cazul repartizării dividendelor între companii; revizuirea cotelor TVA în agricultură; continuarea
Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale;
stabilirea accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice și produsele petroliere pe o
perioadă de 3 ani; implementarea unui mecanism de subvenționare a companiilor de colectare și
reciclare a ambalajelor.
Ca urmare a parcurgerii unui proces amplu de consultări publice, următoarele măsuri de
politică fiscală și vamală necesită o examinare suplimentară și, respectiv, nu și-au găsit finalitate
în proiectul de lege:
Uniformizarea cotei impozitului pe venit de la darea în locațiune a bunurilor imobile între
persoanele fizice (se va menține cota de 7%);
Includerea taxelor rutiere în accize la produsele petroliere (se va menține sistemul actual
de taxe rutiere);
Excluderea taxei pentru câini și a taxei de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul
unității administrativ-teritoriale;
Excluderea plății pentru emisiile de poluanţi ale surselor staţionare și plății pentru
deversările de poluanţi;
Majorarea accizului suplimentar stabilit pe valoarea autoturismelor;
Ajustarea regimului fiscal aplicat persoanelor care desfășoară activitate profesională în
sectorul justiției.
Totodată, ca urmare a propunerilor parvenite în procesul consultărilor publice, proiectul
de lege ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021, a fost completat cu următoarele
prevederi:
1. Permiterea la deducere companiilor de asigurări, a provizioanelor formate pentru
acoperirea creanțelor specifice domeniului asigurărilor;

12
 2. Extinderea dreptului la deducere a cheltuielilor achitate de contribuabili sub formă
de taxe de aderare și cotizații pentru toate asociațiile de reprezentare a activității
de întreprinzător, în mărime de 0,15% din fondul de retribuire a muncii;
3. Neimpozitarea cu impozitul pe venit la cota de 4% (IVAO) a veniturilor din
granturi neimpozabile;
4. Permiterea la deducere a primelor de asigurări medicale din venitul persoanelor
fizice nerezidente obținut din activitatea conform contractului de muncă;
5. Revizuirea condițiilor de înregistrare a contractelor privind darea în locațiune a
proprietății imobiliare de la persoane fizice la persoane fizice, precum și termenul
de achitare a obligației (actualmente se achită în avans, se propune pîna la data de
25 a lunii);
6. Reducerea cotei TVA de la 15% la 12% pentru sectorul HORECA;
7. Diminuarea contribuției de la 2,5% la 1,5% din venitul din vânzări aferente
serviciilor de telefonie mobilă începînd cu anul 2022;
Conform Proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021 şi a
Proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru
anul 2021)5, Politica fiscală și vamală, prin esența sa, reprezintă un ansamblu de măsuri și
instrumente elaborate și promovate în vederea acumulării resurselor financiare la bugetul public
național care sunt indispensabile pentru satisfacerea necesităților publice, precum și constituie un
instrument cu ajutorul căreia statul intervine în orientarea proceselor economice.
Efectele politicii fiscale și vamale generează un impact intens, masiv și determinant
asupra domeniilor social-economice. Totodată, este important să remarcăm faptul că politica
fiscală și vamală nu poate în mod independent să asigure soluționarea problemelor cu care se
confruntă o economie afectată de criză. Ci, mai cu seamă, reprezintă una din pârghiile aflate la
dispoziția statului de a interveni asupra proceselor social-economice, în limita spațiului bugetar
disponibil, precum și ținând cont de contextul economic național general.

Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege sunt:

(1) o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice;

(2) consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice;
(3) susținerea mediului de afaceri.

5
Rezultatul consultărilor publice și procesului de avizare a măsurilor de politică fiscală și vamală pentru anul
2021. [citat 23/11/2020] Disponibil pe pagina web a Ministerului Finanţelor Republicii Moldova
https://mf.gov.md/ro/-content/rezultatul-consultărilor-publice-și-procesului-de-avizare-măsurilor-de-politică-fiscală-
și
13
 Prin urmare, un obiectiv primordial al Guvernului, în condițiile actuale, este consolidarea
veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă și nu prin majorarea poverii
fiscale.
În viziunea Ministerului Finanțelor, creșterea încasărilor ca urmare a eficientizării
administrării fiscale și vamale denotă o extindere a bazei fiscale prin reducerea economiei
tenebre. Astfel, pe lângă faptul că se asigură o majorare a surselor bugetare, aceasta contribuie
substanțial la dezvoltarea unui mediu concurențial loial – o condiție indispensabilă pentru
dezvoltarea economică sustenabilă.
Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea,
claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea
numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care
Guvernul o poate lua în considerație sau nu, în funcție de parametrii bugetari. În schimb, punerea
la punct a unui sistem de impozite și taxe just, eficient și cu minimum de incomodități pentru
sectorul privat reprezintă o obligație a acestuia. De asemenea, în vederea evitării ambiguităților
în aplicarea impozitelor și taxelor este important să fie asigurat un cadru legal fiscal și vamal
previzibil și cuprinzător.
Astfel, măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 au drept scop să contribuie
la soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii
Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente. Implementarea măsurilor de
politică fiscală și vamală pentru anul 2021 se va realiza prin modificarea cadrului normativ în
domeniul respectiv, care este constituit din Codul fiscal și Codul vamal, precum și legile conexe
acestora.
Adițional măsurilor de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, proiectul de lege
include și alte obiective aferente sistemului financiar, precum:
- modificări aferente politicii salariale pentru anul 2021;
- norme ce urmează să asigure cadrul legal necesar organizării auditului intern prin
asociere și prin contractare, precum și lărgirea domeniului de aplicare în vederea implementării
controlului intern managerial și auditului intern la nivelul entităților publice.
Scopul măsurilor respective este de a consolida sistemul de control financiar public
intern, precum și de a spori nivelul de răspundere managerială pentru gestionarea fondurilor
publice în baza principiilor bunei guvernări. Proiectul de lege are drept scop continuarea
procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, în partea ce ține
de armonizarea accizelor la produsele din tutun și produse petroliere. Procesul este progresiv și
urmează a fi finalizat în anul 2025.

14
 Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000. Reorganizarea Serviciului Vamal.
Reformarea Serviciului Vamal prin constituirea unei singure persoane juridice, asemenea
Serviciului Fiscal de Stat. Reforma Serviciului Vamal are drept scop ca începând cu 1 iulie 2021
aparatul central al Serviciului vamal, împreună cu cele 3 birouri vamale, să fie reorganizate într-
o entitate juridică unică – Serviciul Vamal.
Astfel, în urma procesului de reorganizare sistemul Serviciului Vamal va fi format din
aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile teritoriale ale acestuia. Prin urmare, prin
prisma modificărilor propuse se urmărește eficientizarea procesului de administrare vamală și
creșterea eficienței sistemului vamal al Republicii Moldova.
În acest context, desfășurarea activității Serviciului Vamal prin intermediul unei singure
persoane juridice va constitui un sistem unitar de administrare vamală, asigurând:
1. eficientizarea activității;
2. tratarea univocă a plătitorilor vamali şi a legislației vamale;
3. majorarea flexibilității în procesul de management al resurselor umane;
4. standardizarea serviciilor oferite plătitorilor vamali;
5. aplicarea unui management operațional şi strategic pe verticală.
Anularea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport (autoturisme, camioane,
autobuze și tractoare). Legislația vamală prevede la moment o serie de prohibiții la import
aferente mijloacelor de transport, după cum urmează:
a) după termenul de exploatare a autoturismelor (mai mari de 10 ani);
b) după termenul de exploatare a camioanelor și autobuzelor (se interzice importul
autobuzelor de până la 20 de locuri mai mari de 7ani, și altor autobuze și camioane);
c) după termenul de exploatare a tractoarelor (mai mari de 12 ani);
Conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de
bunuri (cu excepția celor care este interzisă circulația pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar
în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice,
acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.
Existența prohibițiilor creează stimulente pentru activități ilicite, prin care se evită atât
interzicerile cât și achitarea impozitelor. De asemenea, acestea nu permit dezvoltarea unor
afaceri ce au drept scop importul prelucrare a și exportul bunurilor respective. În acest sens,
concomitent cu eliminarea prohibițiilor, se propune majorarea esențială a accizelor proporțional
termenului de exploatare a mijloacelor de transport.
Reglementarea prevederilor ce vizează interzicerea donării, transmiterii prin moștenire
sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință a mijloacelor de transport declarate prin

15
acțiune. Reglementarea aspectelor vamale aferente restituirii drepturilor de import ca rezultat
al returnării mărfurilor defecte sau neconforme (similar Codului Vamal al UE).
Modificarea art.1308 alin.(13) din Codul vamal. Modificarea presupune substituirea
textului ”comercializa conform prevederilor Codului fiscal” cu textul ”preda Serviciului Fiscal
de Stat pentru comercializare” are drept scop excluderea tratărilor diferite referitor la organele
care vor efectua comercializarea bunurilor sechestrate. Prin această modificare se prevede expres
că bunurilor sechestrate de organele vamale se predau Serviciului Fiscal de Stat pentru
comercializare.
Proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022 prevede:
- alocarea a 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor către bugetele
locale;
- majorarea cuantumului scutirilor persoanelor fizice de la 25 200 lei la 27 000 lei
(scutirea personală), de la 30 000 lei la 31 500 lei (scutirea personală majoră) și de la 18
900 până la 19 800 lei (scutirea majoră pentru soț/soție);
- dublarea scutirii pentru persoanele întreținute (copii) de la 4500 lei la 9000 lei;
- majorarea cotei impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile la jocurile de
noroc de la 12% la 18%;
- revizuirea cotelor accizelor la produsele din tutun, în vederea uniformizării acestora și
asigurarea implementării prevederilor Acordului de asociere RM-UE;
- anularea accizei suplimentare mijloacelor de transport importate în scopuri medicale;
- anularea taxei pentru serviciile de telefonie mobilă în mărime de 2,5%;
- anularea scutirii de impozitul pe venit reținut la sursă pentru achizițiile de deșeuri de
metale, hârtie, plastic, și altele.
Conform publicaţiei Guvernului Republicii Moldova, începând cu anul 2022, 100% din
încasările din taxa pentru folosirea drumurilor vor putea fi alocate către bugetele locale, scutirile
personale la impozite vor crește, iar scutirile pentru persoanele întreținute vor fi dublate. În
același timp, salariul minim pentru personalul din sectorul bugetar va crește de la 2200 lei la
3100 lei. Aceste prevederi se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru
anul 2022, aprobat în ședința de astăzi a Guvernului. Principalele măsuri incluse în proiect țin de
consolidarea cadrului legal, ajustarea cadrului normativ în domeniul fiscal și vamal în vederea
simplificării acestuia.6

6
PROIECTUL LEGII PRIVIND POLITICA FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2022, APROBAT DE
GUVERN. [citat 19-11-2021 15:48] Disponibil: https://gov.md/ro/content/proiectul-legii-privind-politica-fiscala-si-
vamala-pentru-anul-2022-aprobat-de-guvern
16
 CAPITOLUL II. ADMINISTRAREA TAXELOR VAMALE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Metodele de determinare a taxelor vamale în Republica Moldova

Taxă vamală se determină conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor7, care cuprinde

codul, descrierea mărfurilor și mărimea taxei vamale aplicabile.
Nomenclatura combinată a mărfurilor se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova
în scopul: codificării uniforme a mărfurilor introduse pe şi/sau scoase de pe teritoriul ţării,
precum şi plasate în anumite regimuri şi destinaţii vamale; aplicării taxelor vamale la importul de
mărfuri; obţinerii unei statistici a comerţului exterior al ţării.
Nomenclatura combinată a mărfurilor a fost elaborată în corespundere cu cerinţele
practicilor internaţionale, luîndu-se în considerare modificările operate în Sistemul armonizat de
descriere şi codificare a mărfurilor, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor. Nomenclatura
combinată a mărfurilor este divizată în 21 de secţiuni şi 97 de capitole, cu note explicative pentru
fiecare capitol.
Cuantumul taxelor vamale, precum şi lista mărfurilor supuse acestora, aferente fiecărei
poziţii tarifare separate, se aprobă de Parlament. Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi
modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Conform anexei nr. 2 din Legea cu privire la tariful vamal, taxa pentru proceduri vamale
se achită pentru serviciile acordate de organul vamal și se calculează în procente din valoarea în
vamă a mărfurilor sau în sumă fixă (lista serviciilor vamale și cuantumul taxelor pentru
proceduri vamale). În mai multe situații, plătitorii vamali sînt scutiți de taxa pentru proceduri
vamale. Câteva dintre aceste servicii sunt: vămuirea mărfurilor plasate în regim de import, de
perfecţionare pasivă, de transformare sub control vamal, în magazin duty-free, cu valoarea în
vamă: de la 100 la 1000 euro iar cuantumul taxei, este de 4 euro, iar de peste 1000 euro 0,4% din
valoarea în vamă a mărfii, dar nu mai mult de 1800 euro; vămuirea mărfurilor plasate în regim
de perfecţionare pasivă în cazul scoaterii acestora pentru reparaţii, cu obligativitatea
reintroducerii lor după efectuarea acestor lucrări, cu 0,1% din valoarea în vamă a mărfii, dar nu
mai mult de 500 euro. În conformitate cu prevederile legislației vamale, la export se încasează
doar taxa pentru proceduri vamale, care constituie 0,1% din valoarea contractuală a mărfii,
luîndu-se în considerare cheltuielile legate de transportul pînă la frontieră, dar nu mai mult de
500 euro.
7
LEGE Nr. 172 din 25-07-2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Disponibil pe
https://trade.-gov.md/ro/articles/drepturi-de-importexport/
17
 Taxele vamale pot fi calculate în procente din valoarea în vamă a mărfurilor (taxe ad
valorem) sau pot fi stabilite la o unitate de marfă, respectiv bucată, tonă, metru cub etc. (taxe
specifice). Pentru unele mărfuri se aplică concomitent ambele tipuri de taxe (taxe combinate).
Pentru a stabili suma taxei vamale pentru o anumită marfă, trebuie determinat codul
mărfii, consultată Nomenclatura combinată, precum și luate în considerare facilitățile și scutirile
fiscale și vamale. Astfel, de exemplu, mărfurile de origine preferențială vor fi scutite de taxa
vamală, cu condiția prezentării dovezii de origine.
Totodată, sînt scutite de taxe vamale unele categorii de mărfuri conform listei prevăzute
în Legea nr. 1380/20.11.1997 cu privire la tariful vamal.
Cotele taxelor vamale variază de la o marfă la altă, iar pentru unele mărfuri, cota taxei
depinde de data importului (taxe sezoniere). Taxele sezoniere se aplică în scopul protejării
producției agricole și sînt, de regulă, mai mari în perioada de recoltare.
La import pot fi încasate suplimentar și alte taxe vamale, menite să protejeze producătorii
autohtoni de măsurile discriminatorii aplicate de alte țări (taxe excepționale). Aceste taxe pot fi
în mai multe forme:
- taxa specială se încasează la importul mărfurilor în cantități şi în condiţii care
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de
mărfuri autohtone;
- taxa antidumping se aplică la importul mărfurilor cu prețuri de dumping (preţuri
mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului);
- taxa compensatorie se percepe asupra mărfurilor din țările care subvenționează
exportul la anumite produse.
Reguli generale de aplicare a taxei vamale
1. Cotele taxelor vamale se indică în rubrica 4 a tabelelor, la unele poziţii facîndu-se referire la
punctele notei ce urmează după tabel. Cota zero a taxei vamale presupune, necondiţionat şi pe un
termen nedeterminat, neaplicarea taxelor vamale la mărfurile menţionate.
2. La calcularea mărimii taxelor vamale vor fi luate în considerare scutirile prevăzute de art.28 al
Legii nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal. Tratamentul tarifar favorabil şi preferenţial se va
aplica în corespundere cu art.27 al legii menţionate.
3. Dispoziţiile pct.1 nu se aplică atunci cînd se prevăd scutiri de taxe vamale sau sînt stabilite
mărimi speciale ale acestora pentru mărfuri originare din anumite ţări, în conformitate cu
anumite acorduri de liber schimb sau comerţ.
4. Taxa vamală exprimată în procente se calculează în raport cu valoarea în vamă a mărfurilor
(numită valoare impozabilă), determinată conform legislaţiei, prezentînd tipul taxei vamale ad

18
valorem. Greutatea impozabilă, în cazul mărfurilor la care impunerea cu taxa vamală se aplică în
raport cu unitatea de măsură, va constitui greutatea netă a produsului.
5. Pentru mărfurile menţionate la capitolul 22 al NC, cărora li se aplică o taxă vamală
dependentă de procentul de alcool pur, se va efectua mai întîi transferul volumului (indicat în
documentele de însoţire a mărfurilor) de un anumit grad de alcool pur, în volum cu 100° de
alcool pur, şi doar ulterior se va efectua calculul taxei vamale propriu-zise. Atunci cînd în rubrica
taxei vamale apare simbolul „min.”, înseamnă că taxa vamală, calculată pe baza regulii
menţionate mai sus, trebuie să fie comparată cu taxa vamală minimă, ca în final să se aplice taxa
vamală cea mai mare dintre cele două indicate în tabel.
6. Taxa vamală se aplică mărfurilor plasate în regim vamal de import sau în alte regimuri vamale
care prevăd încasarea taxei vamale la introducerea şi restituirea acesteia la scoaterea mărfurilor.
7. Taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor.
Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau vaoarea în vama a
mărfurilor, determinată în conformitate cu legislaţia.
Baza de calcul a taxei pentru procedurile vamale o constituie valoarea în vama a
mărfurior sau taxele fixe, stabilite de legislaţie.
Drepturile de import şi de export se plătesc în lei moldoveneşti nemijlocit de către
declarant sau de o altă persoană prevăzută de legislaţie. Acestea se plătesc în prealabil, până la
depunerea declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre
suma calculată şi suma platită în prealabil.
Persoanele fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de
import sau de export în momentul trecerii frontierei vamale. De la persoanele fizice ce sunt în
tranzit pe teritoriul RM având un volum de mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o
sumă de garanţie echivalentă drepturilor de import p/u mărfurile în plus. Modul de percepere şi
de restituire a sumei de garanţie se stabileste de Departamentul Vamal.
Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de import şi de export în
numerar sau prin virament la conturile Trezorăriei Centrale a Ministerului Finanţelor. Data
achitării dreptului de import/export cu excepţia achitării acestora prin carduri bancare se
consideră data depunerii de către importator, exportator sau de un tert a mijloacelor băneşti la
conturile respective ale Trezorariei Centrale a Ministerului Finanţelor, fapt confirmat printr-un
extras bancar. Plata drepturilor de import/export prin intermediul cardurilor bancare se consideră
efectuată la momentul debitării cu suma plăţii respective a contului de card din care a fost emis
cardul utilizat la plată. În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată a dreptului de
import/export, se calculează o dobândă, echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale ale
Moldovei la credite pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii sau
19
eşalonării pentru fiecare zi de prelungire sau eşalonare a termenului de plată, dacă legislaţia nu
prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit sau eşalonat, se percep penalităţi în
conformitate cu legislaţia.
Sunt scutite de taxa vamală:
1) Mijloacele de transport folosite la transportul de pasageri şi de baraje, de mărfuri;
2) Valuta naţională, străină şi HV în conformitate cu legislaţia;
3) Mărfurile introduse pe sau scoase de pe teriotoriul vamal în calitate de ajutor umanitar;
4) Mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal în regim de tranzit;
5) Mărfurile de uz sau consum personal importate de persoanele fizice în cantitate ce nu
depăşeşte limita stabilită de legislaţie;
6) Mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi
ulterior exportate;
7) Mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal, magazin duty free;
8) Timbre de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor.

Valoarea în vamă a mărfurilor serveşte pentru a calcula drepturile de import care urmează
a fi achitate. Baza legală pentru determinarea valorii în vamă este următoarea: Articolul VII al
Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT, 1994); Acordul privind aplicarea articolul
VII al GATT; Codul Vamal al Republicii Moldova; Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful
vamal; Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 974/2016.8 Valoarea în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal
poate fi determinată prin 6 metode, şi anume:
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
- în baza costului unitar al mărfii;
- în baza valorii calculate a mărfii;
- prin metoda de rezerve.
Principala metodă dintre cele specificate este cea a determinării valorii în vamă a mărfii
în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. Dacă nu se potriveşte aceasta, se folseşte altă
metodă.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă

respectivă.9

8
Regulile de determinare a valorii în vamă a mărfurilor. Disponibile pe portalul trade.gov.md
https://trade.gov.md/ro/-articles/regulile-de-determinare-a-valorii-in-vama-a-marfurilor
20
 La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată, în valoarea tranzacţiei se
include următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
 cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii pe
teritoriul vamal (cheltuielile aferente asigurării, costul transportului, costul încărcării,
descărcării şi transportului mărfii);
 cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de
folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sunt
considerate un tot întreg cu marfă, costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de
ambalaj şi a lucrărilor de ambalare);
 partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă, materialele, detaliile şi alte
piese de completare, ce constituie parte componentă a mărfii, materialele cheltuite la
fabricarea mărfii, lucrările de proiectare, experimentale de construcţie, de amenajare
estetică, designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului RM în procesul
operaţiilor de fabricare a mărfurilor), care direct sau indirect au fost oferite
cumpărătorului gratis sau la preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea pentru
export a mărfii evaluate;
 plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau
indirect pentru utilizarea obiectelor proprietăţii intelectuale, drept executare a condiţiei
de vânzare a mărfii evaluate.
Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
1. există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu
excepţia restricţiilor stabilite de legislaţie, în privinţa regiunii geografice în care marfa nu
poate fi vîndută, care nu influenţează esenţial preţul mărfii.
2. vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror
acţiune nu poate fi luată în consideraţie;
3. informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică
sau nu este confirmată prin acte.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se
consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce

9
LEGE Nr. 1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. Capitolul IV Metodele de determinare a valorii în vamă
a mărfii şi modul de aplicare a lor. Disponibil pe Portalul de Informații Comerciale al Republicii Moldova
www.trade.gov.md

21
priveşte: caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi
producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în
categoria celor neidentice, dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se
consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se
constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi
marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
calitatea, existenţa mărfii comerciale, reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar.

Valoarea în vamă a mărfii se determină în baza costului unitar în cazul în care marfa
evaluată ori marfa identică sau similară cu ea se va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără
modificarea stării ei iniţiale.La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia
preţul la o unitate a acestei mărfi la momentul importării, la care ea se vinde în cele mai mari
partide persoanei ce nu este în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul.
Din preţul unităţii de marfă se scad: a) cheltuielile de comision, majorările ordinare pe
beneficiu, cheltuielile generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul
republicii a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip; b) cheltuielile ordinare, suportate în legătură cu
asigurarea, transportul, încărcarea, descărcarea şi transportarea mărfii pe teritoriul Republicii
Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate.

La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia valoarea unei
unităţi de marfă dată, calculată prin adunarea:
- valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de
producătorul ei;
- cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a
mărfurilor importate de aceeaşi clasă sau tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare,
transport, încărcare vamală, altor cheltuieli;
- beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi tip în
Republica Moldova.

Metoda de rezervă.

22
 În cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin
aplicarea consecutivă a metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră ca temei că aceste
metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă, în
conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. În
cazul aplicării metodei date, autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului informaţia despre
preţurile la mărfurile importate.
La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi
luate: preţul de vânzare al mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării
exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în
scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile, costul de producţie al mărfii,
alt decât valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii comercializate
pentru export în altă ţară decât ţara importatoare.
Pe lângă taxele vamale şi procedurile vamale, se achită şi TVA – taxa pe valoarea
adăugată şi accize.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la
buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe
teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor
impozabile importate în Republica Moldova.
Iar acciză este impozit de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra următoarelor
mărfuri de consum: a) alcool etilic şi băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) petrolul şi derivatele
lui; d) caviar şi înlocuitori de caviar; e) parfumuri şi apă de toaletă; f) îmbrăcăminte din blană; g)
mijloace de transport specificate în anexa nr.2 la prezentul titlu; h) alte mărfuri specificate în
anexa nr.1 din codul fiscal al Republicii Moldova. Baza impozabilă o constituie: a) volumul în
expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt stabilite în sumă
absolută la unitatea de măsură a mărfii; b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi
T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor; c)
valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi
impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi
T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor.

2.2. Administrarea taxelor vamale în Republica Moldova

Conform Articolului 9 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, Administrarea
fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de asigurarea
colectării depline şi la termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de
23
toate nivelurile, precum şi de efectuarea acţiunilor de urmărire penală în caz de existenţă a unor
circumstanţe ce atestă comiterea infracţiunilor fiscale. Taxele vamale nu sunt reglementate prin
Codul Fiscal deoarece sunt administrate de Serviciu Vamal prin Codul Vamal.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituţie din sistemul organelor de drept şi
de securitate a statului avînd misiunea de a asigura securitatea economică a ţării prin colectarea
eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerţului
internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.
În data de 4 septembrie 2021, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a marcat 30 de ani
de la instituirea sistemului vamal național. În tot acest timp, sistemul vamal s-a remarcat prin
continuă ascensiune, afirmându-se drept o instituție capabilă să asigure realizarea obiectivelor
prioritare ale politicii vamale și fiscale a statului.
Rolul Vămii a crescut proporţional cu procesul dinamic de dezvoltare a comerțului
internațional, autoritatea vamală fiind angajată plenar în procesul continuu de modernizare,
având ca obiectiv strategic sporirea contribuţiei la dezvoltarea economică a ţării. Pe parcursul
anilor în sistemul vamal au fost promovate importante reforme instituţionale, care au contribuit
la edificarea unei autorităţi vamale moderne cu aspiraţii europene.
Misiunea Serviciul Vamal contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova prin asigurarea
securității economice și fiscale ale statului, facilitarea comerțului legitim și oferirea serviciilor
publice calitative mediului de afaceri și cetățenilor. În acest scop, Serviciul Vamal asigură
administrarea veniturilor vamale, exercită atribuțiile de control și supraveghere în baza analizei
de risc și aplică tehnici moderne de vămuire în mod profesionist, transparent şi responsabil.

Conform COD Nr. 1149 din 20-07-2000. CODUL VAMAL AL REPUBLICII

MOLDOVA, publicat : 01-01-2007 în Monitorul Oficial Nr. ed.special art. 98.
MODIFICAT LP49 din 10.03.22, MO80-87/25.03.22 art.132; în vigoare 25.03.22.10
Articolul 2. Activitatea vamală
(1) Activitatea vamală se constituie din implementarea politicii vamale, asigurarea
respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor
peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de
export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală.
(2) Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica
internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii
vamale.
Articolul 4. Teritoriul vamal şi frontiera vamală a Republicii Moldova
10
Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/20.07.2000. Disponibil pe Portalul de Informații Comerciale al
Republicii Moldova www.trade.gov.md
24
 (1) Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic ce include teritoriul
terestru, apele interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra acestora.
(2) Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone libere şi antrepozite vamale. Zonele
libere şi antrepozitele vamale sînt parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova (denumit în
continuare teritoriu vamal), în care se aplică regimul vamal respectiv.
(3) Frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul antrepozitelor vamale constituie
frontiera vamală a Republicii Moldova (denumită în continuare frontieră vamală).
Articolul 5. Integrarea economică internaţională
În scopul extinderii integrării economice internaţionale, Republica Moldova înfiinţează,
împreună cu alte state, uniuni vamale, zone ale comerţului liber, încheie cu ele acorduri în
domeniul colaborării vamale.
Articolul 6. Legislaţia vamală
(1) Legislaţia vamală este constituită din prezentul cod, din Legea cu privire la tariful
vamal, din alte acte normative şi acorduri internaţionale în domeniul vamal la care Republica
Moldova este parte.
(2) Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia care este în vigoare la
data la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor
prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera
vamală, se aplică legislaţia vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste
frontiera vamală.
(3) La elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative din domeniul vamal care
reglementează activitatea de întreprinzător, Guvernul întocmeşte actul de analiză a impactului de
reglementare. În cazul iniţiativelor legislative înaintate de către deputaţi, actul de analiză a
impactului de reglementare este întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei
metodologii aprobate de acesta.
Secţiunea a 2-a Organizarea activităţii vamale. Articolul 8. Conducerea activităţii vamale
Autoritatea publică de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale
în Republica Moldova este Serviciul Vamal.
Articolul 9. Organele vamale
(1) Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale.
(2) Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic al Serviciului
Vamal, format din aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile teritoriale, alcătuite din
birouri vamale și posturi vamale.
(3) Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sînt determinate de prezentul cod
şi de Guvern.
25
 (4) Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create, reorganizate
şi lichidate de către Serviciul Vamal.
(5) Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului, nu este în drept
să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le
impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor.
Articolul 9*. Principiile generale de organizare a Serviciului Vamal
(1) Serviciul Vamal este autoritatea administrativă care îşi desfăşoară activitatea în
subordinea Ministerului Finanţelor, fiind o structură organizaţională separată în sistemul
administrativ al acestui minister, constituită pentru prestarea serviciilor publice administrative
plătitorilor vamali, pentru exercitarea și perfecționarea controlului vamal, inclusiv asupra
legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor în/din teritoriul vamal, efectuarea formalităților
vamale, crearea condiţiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.
(2) Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a Serviciului Vamal prin
acordarea asistenței metodologice în activitatea acestuia și prin exercitarea atribuțiilor prevăzute
la alin. (4).
(3) În vederea realizării sarcinilor, Serviciul Vamal dispune de autonomie administrativă
și decizională, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. Nicio autoritate națională sau
internațională nu va admite ingerințe în activitatea Serviciului Vamal.
(4) Ministerul Finanţelor are următoarele atribuții:
a) aprobă structura Serviciului Vamal;
b) stabilește obiectivele Serviciului Vamal și indicatorii de performanță;
c) evaluează performanţa directorului şi a directorilor adjuncţi;
d) aprobă bugetul Serviciului Vamal;
e) solicită informația relevantă privind monitorizarea administrării vamale,
inclusiv rapoarte privind drepturile de import încasate şi administrarea vamală, rapoarte
trimestriale şi anuale privind mărfurile introduse/scoase în/din teritoriul vamal;
f) exercită alte acțiuni prevăzute de prezentul cod.
(5) În cazul recepționării unor semnale de încălcare a legislației vamale de către angajații
Serviciului Vamal, Ministerul Finanțelor informează conducerea Serviciului Vamal despre
aceasta. Conducerea Serviciului Vamal ia măsuri faţă de situația semnalată, fapt despre care
informează Ministerul Finanțelor și persoana (entitatea) care a semnalat încălcarea.
(6) În cazul în care conducerea Serviciului Vamal nu ia măsuri față de situația creată
conform alin. (5), Ministerul Finanțelor examinează acțiunile/inacțiunile conducerii Serviciului
Vamal prin prisma răspunderii disciplinare prevăzute în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public.
26
Articolul 11. Atribuţiile organului vamal
Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:
a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi implementează această
politică;
b) asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele
legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale;
c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a
statului;
d) apără interesele economice ale statului;
e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
f1) coordonează aplicarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor;
f2) gestionează Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM);
g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;
h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei
fiscale care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea
ilegală peste frontiera vamală a substanțelor stupefiante, armamentului, obiectelor
de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate
intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de
dispariţie, altor mărfuri;
i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului
internaţional; etc.
Articolul 12. Actele normative ale Serviciului Vamal
(1) Serviciul Vamal emite, în limitele competenţei, acte normative în domeniul vamal,
executorii pentru organele vamale, pentru alte autorităţi publice şi pentru persoane.
(2) Actele normative emise de Serviciul Vamal intră în vigoare în conformitate cu
legislaţia.

Exporturile și importurile au înregistrat diminuări semnificative comparativ cu anul

precedent, în mare parte datorită evoluției crizei pandemice și restricțiilor impuse atât la nivel
național cât și global. Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii
Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a condus la scăderea
importurilor. În anul 2020 exporturile (în dolari SUA) s-au redus cu 10,6%, iar importurile – cu
7,3%. Soldul negativ al balanței comerciale s-a diminuat cu 4,3% și a constituit 2 931,0 mil.

27
dolari SUA, fată de 3 063,0 mil. dolari SUA în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor cu
exporturi în ianuarie-decembrie 2020 a constituit 45,9%, fiind mai mic cu 1,7 p.p. față de anul
2019.
În suma totală a veniturilor bugetului public național, impozitele și taxele au însumat 39
747,1 mil. lei, gradul de realizare față de prevederi fiind de 103,9%, iar față de încasările anului
2019 cu o descreștere de 0,8 la sută. Încasările de la taxa asupra comerțului exterior și
operațiunilor externe în anul 2020 au însumat 1 738,9 mil. lei, gradul de realizare față de
prevederile anuale fiind de 103,8 la sută. Comparativ cu anul 2019, aceste încasări s-au micșorat
cu 59,5 mil. lei sau cu 3,3%, în rezultatul reducerii importurilor și exporturilor ca urmare a
restricțiilor impuse în cadrul instituirii stării de urgență generată de pandemia COVID-19.
Încasările la buget a taxelor vamale au însumat 1 191,4 mil. lei, cu 4,1% mai mult față de
prevederile anuale precizate (1 145,0 mil. lei). Totodată, comparativ cu anul 2019, încasările date
au fost încasate practic la nivelul anului trecut -1 197,1 mil. lei.
Încasările de la taxa pentru efectuarea procedurilor vamale au constituit 489,4 mil. lei,
cu un grad de realizare de 99,7% față de prevederi. Comparativ cu 2019, încasările de la taxa
pentru efectuarea procedurilor vamale s-au diminuat cu 6,9% din contul micșorării operațiunilor
export/import și fluctuației cursului de schimb a monedei naționale față de valutele străine.
Încasările de la taxele consulare, prestate de către instituțiile serviciilor diplomatice ale
Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, au constituit 58,1 mil. lei, cu un grad de
realizare de 145,2% față de prevederile anuale. Comparativ cu anul 2019 încasările respective s-
au diminuat cu 17,3 mil.lei sau 22,9% ca urmare a suspendării activității instituțiilor consulare pe
perioada instituirii stării de urgență generată de pandemia de COVID-19.

ÎNCHEIERE

În prezenta lucrare am făcut referire la esenţa taxelor vamale, regulile de

determinare a acestora, ierarhia dintre taxe, impozite, veniturile Bugetului Public Naţional şi cel
de Stat al Republicii Moldova şi scopul Serviciului Vamal, atribuţia acestuia la stabilirea sau
colectarea taxelor vamale şi executarea bugetului său. Lucrarea se prezintă în două părţi de bază:
în prima parte este prezentată baza teoretică a taxelor vamale şi administrarea optimă a acestora,
partea a doua include administrarea taxelor vamale în Republica Moldova.
Taxa vamala reprezintă o plată obligatorie, percepută de către organele vamale, la
introducerea sau scoaterea de pe teritoriul vamal al RM. Taxele vamale sunt impozite indirecte,
al căror subiect este agentul economic ce efectuează operaţiuni de comerţ exterior, al căror obiect
este valoarea în vamă a respectivei operaţiuni şi al căror suportator este, în principal,

28
consumatorul final. Consumatorul final este doar parţial suportator numai în cazul unor pieţe
puternic competitive şi pe care cererea este relativ bine satisfăcută. Mărfurile care trec frontiera
vamală se supun taxei vamale conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor.
Politica vamală este instrumentul tradiţional de asigurare pentru economia naţională a
unei protecţii adecvate faţă de concurenţa externă, deci faţă de importul de produse concurente
din străinătate. În unele cazuri politica vamală vizează şi exportul, prin protejarea consumului
intern faţă de tendinţa de ieşire din ţară a unor mărfuri strict necesare local sau prin acordarea de
facilităţi la importuri folosite în producţii din export. Spre deosebire de îngrădirile de ordin
cantitativ, care sunt de natură administrativă, politica vamală este considerată ca instrument
economic flexibil, care acţionează asupra preţului mărfurilor importate.
Prin taxele vamale preţurile mărfurilor sunt majorate, determinând pe consumatori să
prefere produsele locale, care sunt mai ieftine. Pe de altă parte, taxa vamală, atîta timp cît nu este
prohibitivă, dă posibilitatea consumatorului să se apere faţă de unele preţuri excesive practicate
de producătorii locali sau faţă de deteriorarea calităţii mărfurilor indigene. Consumatorul este
astfel liber să opteze între aprovizionarea de la intern sau de la import, în funcţie de nivelul de
preţ şi calitatea produselor.
Deci, taxele vamale produc efecte complexe care se înscriu în sfera pur financiară, dar şi
efecte economice şi comerciale: efect asupra veniturilor bugetare ale statului; efect de protejare a
economiei naţionale sau protecţiei interne; efect de redistribuire a veniturilor dintre diferitele
categorii de participanţi la activitatea economică (producători, consumatori, stat); efect asupra
raportului de schimb al ţării; efect de competitivitate; efecte asupra veniturilor diferitelor
categorii sociale; efect asupra balanţei de plăţi; efecte asupra costurilor.
În acest timp, politica vamală a Republicii Moldova a fost influenţată de protocolurile şi
acordurile internaţionale încheiate. În calitate de membră a Acordului General pentru Tarife şi
Comerţ (GATT), ajustarea taxelor vamale a avut în vedere evaluarea deciziilor ţărilor membre.
Susţinerea şi amplificarea schimburilor economice cu ţările Uniunii Europene a
determinat necesitatea adaptării la evoluţia politicilor vamale comunitare. Prin deciziile luate s-a
dorit revizuirea licenţelor de import, eliminarea taxelor vamale de export pentru persoanele
juridice, reducerea majorităţii cotelor de impunere.
Încasarea taxelor vamale necesită un aparat foarte complicat. Complexitatea sistemului
vamal este demonstrată de numarul mare de vămi şi taxe plătite pentru orice fel de marfă sau
comerţ, sub aspecte diferite, chiar în aceeaşi localitate Deci prezenta lucrare are drept scop
analiza administrarării optime a taxelor vamale în vederea creşterii activităţii economice externe
a Republicii Moldova.

29
 BIBLIOGRAFIE

I. ACTE NORMATIVE

1. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62/522 din 18.09.1997.
2. Codul Vamal al Republicii Moldova: nr. 1149 din 20.07.2000. Monitorul Oficial. 01.01.2007, nr. ed.
special art. 98. MODIFICAT LP49 din 10.03.22, MO80-87/25.03.22 art.132; în vigoare 25.03.22.
3. Legea cu privire la Serviciul Vamal: nr. 302 din 21.12.2017: Monitorul Oficial. 02.03.2018, nr. 68-76
art. 143. MODIFICAT LP257 din 16.12.20, MO353-357/22.12.20 art.288; în vigoare 01.07.21.
4. Legea cu privire la Tariful Vamal: nr. 1380 din 20.11.1997. Monitor Oficial al Republicii Moldova.
Publicat 07.05.1998, nr. 40-41 art. 286. MODIFICAT LP204 din 24.12.21, MO325-333/31.12.21 art.494;
în vigoare 01.01.22.
5. Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor: nr. 172 din 25.07.2014. Publicat:
08.08.2014 în Monitorul Oficial nr. 231-237 art. 529. MODIFICAT LP147 din 21.10.21,
MO273/05.11.21 art.359; în vigoare 05.11.21.
6. Hotărîrea Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere
a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice nr.1185 din 30.09.2003.
30
 II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROŞURI

1. Secrieru, Angela. Impozitele şi taxele locale: Ghidul autorităţilor publice locale / Angela Secrieru, Lilia
Dragomir (Rotaru), Andrei Petroia; Progr. Comun de Dezvoltare Locală Integrală (PCDLI), Progr.
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi
Abilitatea Femeilor. Chişinău: S. n., 2016 (Tipogr. "Bons Offices"). - 108 p.
2. Metode şi tehnici fiscale: Curs universitar. Rodica Hîncu, Nadejda Chicu, Olga Kuzmina. Academia de
Studii Economice a Moldovei. Catedra „Finanţe şi Asigurări” – Ch.: Dep. Ed.-Poligr. al ASEM, 2005. –
261 p.
3. Şarcov P., Ipati Gh. Impozitarea şi facilităţile fiscale pentru micul business din Republica Moldova:
ghid pentru întreprinzători. Chişinău, 2003.

III. RESURSE ELECTRONICE

1. Taxele vamale. [Citat 26.05.2021] Disponibil pe https://ro.frwiki.wiki/wiki/Droit_de_douane
2. Taxele vamale: definiția, tipurile și funcțiile. [Citat 29.07.2016] Disponibil pe https://www.banci.org/-
article/tamozhe-nnye-poshliny-opredelenie-vidy-i-funkcii-263
3. Rezultatul consultărilor publice și procesului de avizare a măsurilor de politică fiscală și vamală
pentru anul 2021. [Citat 23/11/2020] Disponibil pe pagina web a Ministerului Finanţelor Republicii
Moldova https://mf.gov.md/ro/-content/rezultatul-consultărilor-publice-și-procesului-de-avizare-
măsurilor-de-polit-ică-fiscală-și
ANEXE
ANEXA 1
Lista serviciilor vamale şi cuantumul taxei pentru proceduri vamale
Nr.
Serviciile vamale Cuantumul taxei, în euro
crt.
Vămuirea mărfurilor plasate în regim de import, de perfecţionare pasivă, de transformare sub control
vamal, în magazin duty-free, cu valoarea în vamă:
1. - de la 100 la 1000 euro 4
0,4% din valoarea în vamă a mărfii, dar
- de peste 1000 euro
nu mai mult de 1800 euro
2. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de admitere temporară sau export temporar, respectiv reexportul
sau reintroducerea acestora:
pe un termen de pînă la 2 luni, a mărfurilor prezentate la 0,05% din valoarea în vamă a mărfii,
tîrguri şi expoziţii, pentru măsuri culturale şi sportive dar nu mai mult de 400 euro
pe un termen de peste 2 luni, a tuturor mărfurilor cu valoarea
în vamă:

31
 - de la 100 la 1000 euro 4
0,4% din valoarea în vamă a mărfii, dar
- de peste 1000 euro
nu mai mult de 1800 euro
0,1% din valoarea contractuală a mărfii,
Vămuirea mărfurilor plasate în export sau reexport, cu luîndu-se în considerare cheltuielile
3.
excepţia celor menţionate la pct.6 legate de transportul pînă la frontieră,
dar nu mai mul de 500 euro
Vămuirea mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă, cu valoarea în vamă:
- de la 100 la 1000 euro 4
4.
0,1% din valoarea în vamă a mărfii, dar
- de peste 1000 euro
nu mai mult de 100 euro
Vămuirea mărfurilor plasate în regim de perfecţionare pasivă
0,1% din valoarea în vamă a mărfii, dar
5. în cazul scoaterii acestora pentru reparaţii, cu obligativitatea
nu mai mult de 500 euro
reintroducerii lor după efectuarea acestor lucrări.

Continuarea ANEXEI 1
Vămuirea mărfurilor plasate în export, reexport, precum şi la
0,15% din suma serviciilor prestate, dar
reintroducerea lor în cazul în care aceste mărfuri anterior au
6. nu mai multde 100 euro;
fost plasate în regimurile vamale de perfecţionare activă,
în caz de lipsă a serviciilor - 10 euro
transformare sub control vamal sau perfecţionare pasivă.
Vămuirea mărfurilor plasate în antrepozit vamal, zonă 0,1% din valoarea în vamă a mărfii, dar
7.
economică liberă sau supuse distrugerii. nu mai mult de 400 euro
Eliberarea adeverinţei pentru înregistrarea mijlocului de
transport, a caroseriei sau a motorului, introduse pe teritoriul
8. 7
ţării (chiar şi provizoriu), pasibile înregistrării la structurile
teritoriale ale Agenției Servicii Publice.
Păstrarea bunurilor în depozitele ce aparţin organelor vamale, inclusiv primite de ultimele în gestiune
- de fiecare kilogram pentru fiecare zi de păstrare:
9. - pentru primele 30 de zile calendaristice 0,01
- pentru următoarele 30 de zile calendaristice 0,02
- pentru următoarele zile calendaristice 0,05
10. Aplicarea sigiliului vamal (inclusiv costul sigiliului). 2 - de sigiliu vamal

32
 Prezentarea, la cerere, a informaţiei statistice privind
comerţul exterior cu mărfuri ale agentului economic
11. 5
respectiv, pe o perioadă de pînă la un an, cu excepţia
autorităţilor publice.
12. Prelucrarea informaţională a declaraţiei vamale primare 4
Prelucrarea informaţională a fiecărei declaraţii vamale
13. 1
complementare.
14. Eliberarea certificatului de origine a mărfii. 6
Escortarea mijlocului de transport autocătre organul vamal
15. de frontieră pentru a fi scos de pe teritoriul vamal al 0,15 euro/km
Republicii Moldova.
Sursa: elaborat de autor în baza Anexei nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal

ANEXA 2

Informaţia privind perceperea drepturilor de import-export pentru anii 1998-2021

mii, lei
Taxa
Taxe pentru Taxe Alte
Anul Accize TVA Total
vamale proceduri speciale plăți
vamale
1998 63 195 28 036.7 22.4 222 836.6 368 925 4 088 687 030.7
1999 68 450.8 32 373 95538.3 289 635.4 593 266.9 5 345.2 1 084 609.6
2000 88 160.9 49 721.5 47111 408 598.2 982 620.7 2 077.1 1 578 289.4
2001 124 319.3 61 292.8 -650.4 481 797.2 1 197 442.1 2 275 1 866 476
2002 197 364.2 72 694.2 551 747.9 1 665 787.6 2 841.1 2 490 435
2003 291 953.5 98 896.3 6693 745 933.4 2 376 547.3 10 007.8 3 530 031.3
2004 310 316.7 105 415.2 613 745 241.9 2 997 842.4 1 990.6 4 161 420.6
2005 425 480.2 145 051.8 15346.8 985 996.2 4 074 232 1 404 5 647 511
2006 457 353.2 193 901.7 1781.1 851 013.2 5 268 103.4 3 990.9 6 776 143.5
2007 604 228.7 243 618.6 1292.6 1 082 717.6 6 396 359.4 3 387.7 8 331 604.6
2008 818 501.2 261 721.5 24937.4 1 311 869.1 7 274 715.3 4 091.5 9 695 836

33
 2009 626 070.1 200 295.7 34022.2 1 312 509 5 517 888.9 4 274 7 695 059.9
2010 759 803 249 594 23373 1 703 034 6 989 045 25 494 9 750 343
2011 832 672 305 780 2218 2 182 956 8 547 924 25 605 11 897 155
2012 938 081 309 454 50 2 440 248 8 911 222 13 228 12 612 282
2013 1 024 627 349 391 1 3 059 507 10 106 119 66 469 14 606 114
2014 1 053 604 366 602 - 3 039 478 10 892 346 73 069 15 425 099
2015 907 954 372 746 - 3 483 848 10 952 370 108 431 15 825 349
2016 983 075 410 294 - 4 181 602 11 760 977 140 155 17 476 103
2017 1 068 102 457 985 - 5 585 759 13 226 179 34 541 20 372 566
2018 1 109 989 487 320 - 5 407 231 14 364 710 41 034 21 410 283
2019 1 197 137 525 827 - 5 693 137 15 454 380 26 171 22 896 651
2020 1 191 460 489 378 - 5 909 805 14 914 169 21 994 22 526 806
2021 1,539,139 635,925 - 6,731,461 19,614,568 32,651 28,553,743
Sursa: realizat de autor în baza statisticii vamale: https://customs.gov.md/ro/articles/date-statistice

ANEXA 3
Evoluţia veniturilor fiscale (impozite şi taxe) în anii 2018-2021
2018 2019 2020 2021
Indicator Precizat Precizat Precizat Precizat
Cod Executat Executat Executat Executat
pe an pe an pe an pe an

Venituri 1 58,119.0 57,995.9 40,642.9 39,967.9 61,227.1 62,650.0 73,263.4 77,373.0

Impozite 37,030.1 36,417.2 38,265.7 39,747.1 46,409.9 49,388.8

11 36,643.8 37,660.0
și taxe
Impozite 6,899.2 6,860.4 8,838.8 9,288.6 10,369.0 11,143.1
111 8,485.9 9,338.7
pe venit
Impozite
pe 113 544.6 563.8 52.0 50.8 577.6 582.4 679.9 750.2
proprietate
Impozite
și taxe pe 28,217.2 27,707.6 27,173.3 28,137.2 33,129.5 35,242.5
114 25,917.6 26,091.7
mărfuri și
servicii
TVA, total 1141 17,981.1 18,615.6 20,588.6 20,096.6 18,978.6 19,770.1 23,906.5 25,508.8

Accize, 6,294.3 6,220.1 6,299.8 6,468.8 7,173.6 7,608.3

1142 6,165.0 5,683.3
total
Taxe
pentru 10.8 7.8 471.3 462.2 546.1 525.3
1144 427.6 446.4
servicii
specifice
Alte taxe 1146 939.4 971.8 935.5 985.3 973.1 979.8 1,021.5 1,067.1
pentru
34
mărfuri şi
servicii
Taxa
asupra
comerțului 1,861.7 1,798.4 1,676.0 1,738.9 2,231.5 2,253.0
115 1,695.7 1,665.8
exterior şi
operaţiunil
or externe
Taxe
vamale şi 1,231.9 1,197.2 1,145.0 1,191.4 1,519.5 1,539.1
1151 1,166.6 1,110.0
alte taxe
de import
mil, lei
Sursa: elaborat de autor în baza Raportului privind executarea bugetului public național în anii 2018-
2021. Disponibil pe pagina web a Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova www.mf.gov.md

35