Lucrare de specialitate

Contabilitatea TVA-ului

Coordonator,

Specialitatea:Tehnician in

activitati economice

2011
 Cuprins
Pag.

Cap.1

Argument……………………………………………………………….......3

Cap.2

Contabilitate taxei pe valorea adaugata……………………………….....4

2.1 Notiuni generale privind TVA-ul..................................................4-6

2.2 Plata TVA-ului.............................................................................6-9

2.3 Regimul deducerile de TVA.........................................................9-10

2.4 Caracterizarea contulurilor de TVA............................................10-11

2.5 Documente de evidenta................................................................11-16

Cap.3 Concluzii si propuneri

Concluzii si propuneri ……………………………………………….....18

 CAPITOLUL 1.

ARGUMENT

Importanta impozitelor indirecte TVA

Prin aplicarea taxei pe valoarea adăugată se oferă posibilitatea deducerii taxei pe

valoarea adăugată plătită anterior din taxa pe valoarea adăugată colectată că urmare a
vânzării bunurilor şi prestării serviciilor, taxa pe valoarea adăugată care este datorată
statului reprezentând diferenţă dintre taxa colectată şi taxa achitată că urmare a
cumpărărilor sau beneficierii de prestarea unor servicii. Există şi unele excepţii de la
aplicarea acestui principiu, care se referă la neacordarea dreptului de de deducere a
taxei pe valoatea adăugată plătită la aprovizionare (reglementate expres prin actele
normative), însă, că regulă generală, putem reţine deductibilitatea taxei pe valoarea
adăugată.

Transparenţa impozitului intervine datorită faptului că T.V.A. datorată statului de

către un agent economic este aferentă valorii adăugate de el la bunul respectiv.

Datorită fractionalitatii plătii taxei pe valoarea adăugată, statul poate să procure

resursele necesare desfăşurării activităţii sale treptat, pe măsură realizatii bunului,
nefiind nevoie să aştepte până la vânzarea finală.

Taxa pe valoarea adăugată nu respectă principiul egalităţii impunetii, deoarece nu ţine

cont de veniturile sau averea contribuabilului. Această este egală pentru toţi
contribuabilii în ceea ce priveşte cotă de impunere, dar dacă ţinem cont de veniturile
realizate de contribuabili, sarcină fiscală care apăsa asupra lor este diferită (mai mare
pentru contribuabilii cu impozite mai mici). Putem consideră că ea acţionează regresiv
asupra contribuabililor dacă facem raportarea la mărimea venitului.
CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA

2.1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND TVA-ul

În cazul impozitelor şi taxelor indirecte, contribuabilii nu sunt dinainte cunoscuţi,

întrucât prin lege se atribuie calitatea de plătitor al impozitului altor persoane fizice sau
juridice decât celor care le suportă. Impozitele şi taxele indirecte se include în preţul de
vânzare al mărfurilor şi serviciilor şi se suportă de cumpărător.

În categoria impozitelor şi taxelor indirecte se include: taxa pe valoarea adăugată,

accizele, taxele vamale, impozitul pe spectacole, taxele de timbru, alte impozite şi taxe.

Efortul de perfecţionare a sistemului fiscal a fost materializat prin introducerea în ţara

noastră, începând cu data de 1 iulie 1993 a taxei pe valoarea Adăugată, care a înlocuit
impozitul pe circulaţia mărfurilor.
 În lucrarea „Nouveau lexique d`economie”, editată la Paris în anul 1978 Jaques şi Phelippe
Vuitton definesc valoarea adăugată că fiind „diferenta între valoarea unui bun obţinută în
urmă vânzării şi valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au fost achiziţionate pentru a
realiză acest bun.”

Valoarea adăugată a tuturor entitatilor la nivel macro-economic reprezintă produsul intern

brut PIB. Într-o formulare apropiată, valoarea adăugată este definită prin Ordonanţa
Guvernului că fiind echivalentă cu „diferenta dintre vânzările şi cumpărările aceluiaşi stadiu
al circuitului economic.”

Taxa pe valoarea adăugată constă dintr-o cotă procentuala la această valoare adăugată, care
se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţilor bunurilor precum şi asupra
celor privind presstarile de servicii. Cotă procentuala ce se aplică asupra valorii adăugate
pentru a determină obligaţia de plată poate diferi de la o ţara la altă, precum şi de la o
perioadă la altă, uneori diferenţiata şi pe ramuri ale economiei. În România taxa stabilită
pentru început a fost de 18% din valoarea adăugată, 0 pentru bunurile şi serviciile exportate
sau de 9%. Prin O.G. nr. 17/2000 TVA s-a stabilit 19%,iar in prezent este de
24%,mentinandu-se si cota de 9% pentru anumite produse(produse de papetarie).Exista si cota
zero pentru produsele destinate exportului.

În următoarele situaţii, obligaţia plătii TVA ia naştere la:

 data înregistrării declaraţiei vamale la importuri sau la data recepţiei de beneficiari a

serviciilor de import

 data vânzării bunurilor pentru mărfurile în consignaţie

 data emiterii documentelor prin care se preiau bunuri achiziţionate sau fabricate de
agentul economic pentru uzul propriu sau pentru a fi predate gratuit unor pe

 data documentelor care confirmă prestarea unui serviciu cu titlu gratuit pentru alte
persoane fizice sau juridice

 data documentelor care confirmă prestarea unor servicii sau titlu gratuit pentru alte
persoane fizice sau juridice

 data colectării monedelor din maşinile automate, în cazurile în care se folosesc

asemenea sisteme de vânzare

Exigibilitatea TVA constă în dreptul organului fiscal de a pretinde plată taxei datorate la
o anumită data. Exigibilitatea se declanşează de regulă în momentul libvrarii bunurilor
mobile, transferării proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor. În mod
excepţional, în condiţii stabilite prin HG, exigibilitatea poate fi anticipată sau ulterioară
faptului generator. În cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii ce se efectuează
continuu sau pentru cele la care se încasează avansuri, exigibilitatea se declanşează la data
stabilirii debitului clientului pe bază de factură sau alt document legal, caz în care este
necesară din partea agentului economic plătitor o cerere aprobată de organele fiscale
teritoriale unde acesta este înregistrat că plătitor de TVA. Pentru lucrările imobiliare,
antreprenorii pot să opteze pentru plată TVA la efectuarea lucrărilor în condiţii aprobate
prin HG. Exigibilitatea nu este legată de încasarea contravalorii facturii că la i.c.m. ci
numai la emiterea acesteia.

Plătitorii de TVA sunt persoane fizice sau juridice care efectuează, de o manieră
independenţa, operaţiuni impozabile; bază de impozitare o constituie contravaloarea
bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv TVA.

În baza de impozitare se cuprind următoarele elemente:

 preţurile negociate între vânzător şi cumpărători şi alte cheltuieli datorate de

cumpărător pentru livrările de bunuri care nu au fost cuprinse în preţ; aceste
preţuri cuprind şi accizele legal calculate;

 tarifele negociate pentru prestările de servicii;

 comisionul convenit pentru operaţiunile de intermediere ;

 preţurile de piaţă sau costurile bunurilor executate de către agenţii economici

pentru folosinţă proprie sau predate sub diferite forme angajaţilor sau altor
persoane;

 valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate
pentru bunurile şi serviciile de import;

 preţurile de piaţă sau, în lipsă acestora, costurile serviciilor prestate pentru

folosinţă proprie sau cedate cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice şi
juridice ;

 preţurile vânzării din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie .

În caz de refuzuri parţiale sau totale, sumă impozabila va fi redusă în mod corespunzător,
măsură care se aplică şi în cazul ambalajelor returnate.

2.2. PLATA TVA-ului

Plătitorii de TVA au dreptul la reducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate
realizării de operaţiuni impozabile. Acest drept se exercită practic la determinarea TVA
datorată bugetului de stat, care se stabileşte că diferenţă între valoarea taxei facturată
pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei achitate furnizorilor pentru bunurile
şi serviciile achiziţionate destinate realizării operaţiunilor impozabile.

Concomitent cu livrarea de bunuri şi servicii, persoanele fizice şi juridice care

realizează operaţiuni impozabile sunt obligate să le consemneze în facturi sau documente
însoţitoare, completând toate datele cuprinse în aceste formulare. Formularele se procure
contra cost, numai de la organele fiscale teritoriale. Cumpărătorii sunt obligaţi să solicite
furnizorilor de bunuri şi servicii, facturi sau documente înlocuitoare, pentru a dovedi
dreptul de deducere ataxelor achitate

Plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt obligaţi să ţină evidenţa primară pe registre
(jurnalul pentru vânzări şi jurnalul pentru cumpărări), precum şi evidenţa contabilă

Plătitorii de TVA sunt obligaţi să întocmească şi să depună lunar la organul fiscal

teritorial până la 25 a lunii următoare pentru luna expirată decontul cuprinzând
operaţiunile realizate şi TVA aferentă. Odată cu depunerea decontului se achita taxa
datorată prin virament, prin CEC sau în numerar la organul fiscal teritorial unde este
înscris că plătitor de TVA.

Cotele de impozitare privind TVA sunt stabilite astfel:

-cotă de 24% pentru livrări de bunuri, prestări servicii şi transferuri imobiliare, cu

excepţiile de la literă b b)cotă zero pentru: exportul de bunuri şi servicii legate direct de
exportul bunurilor, prestări de servicii din România, contractate în străinătate; transportul
internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat cu autorizare în condiţiile legii;
bunurile şi serviciile livrate direct misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi
reprezentanţelor internaţionale pe bază de reciprocitate; bunurile cumpărate din expoziţiile
organizate în România şi expediate în străinătate de către cumpărători din afară ţării; alte
bunuri stabilite de Ministerul Finanţelor.

Nu sunt supuse taxei pe valoare adăugată: asociaţiile fără scop lucrativ pentru activităţile
având caracter filantropic, organizaţiile care desfăşoară activităţi religioase, politice sau
civice; organizaţiile sindicale pentru activităţi legate direct de apărarea intereselor
materiale şi morale ale membrilor lor; instituţiile politice, pentru activităţile lor specifice.
În situaţia în care din operaţiunile de mai sus rezultă un profit, unităţile sunt obligate să-l
utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea serviciilor prestate. Dacă aceste unităţi
organizează activităţi pentru obţinerea de profit, ele intră în sferă de aplicare a TVA.

Unităţi şi operaţiuni scutite de TVA:

 unităţi sanitare şi de asistentă socială ;

 unităţi de ştiinţă şi de învăţământ, de cultură şi sport ;

 organizaţiile de nevăzători şi de invalizi, asociaţiile persoanelor handicapate şi

unităţile economice la care aceştia îşi desfăşoară activitatea potrivit legii

 cantinele organizte pe lângă unităţile de învăţământ, agenţii economici şi

sociali, instituţiile publice (cu excepţia celor care funcţionează cu regim de
alimentaţie publică)
  liber profesioniştii autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea individual sau prin
asociere în cadrul unor birouri, cabinete au societăţi, precum şi persoanele
fizice sau asociaţiile familiale autorizate

 gospodăriile agricole individuale şi asociaţiile tip privat ale acestora

 instituţiile bancare, financiare, de asigurări etc, în comditiile legii

 lucrări de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru

cimitire, monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de
război şi ale Revoluţiei din Decembrie 1989, inclusiv livrarea unor obiecte de
uz funerar

 încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini

zoologice şi botanice, biblioteci

 activităţile de tipărire şi livrare a timbrelor de valoare declarată

 vânzările de opere de arăt originale, efectuate de autori

 operaţiunile din sferă de aplicare a impozitului pe spectacole, a veniturilor din

activitatea de taximetrie

 editări, tipăriri şi vânzări de cărţi, ziare, reviste, exclusivactivitatile cu caracter

de publicitate şi reclamă

 arendarile de pământ şi închirierile de clădiri şi utilaje de întrebuinţare agricolă

 operaţiuni de vânzare a deşeurilor din industrie şi a materialelor recuperabile,

inclusiv prestările de servicii legate de operaţiunile de mai sus

 vânzările de terenuri, cu excepţia celor destinate construcţiilor, a terenurilor

intravilan, inclusiv celor aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt
amplasate construcţii sau alte amenajări ale localităţilor

 aportul de bunuri şi servicii la capitalul social al societăţilor comerciale

 unele produse şi servicii stabilite de lege

 activităţile agenţilor , precum şi ale unităţilor economice din cadrul altor

persoane juridice care realizează un venit total din activitatea de bază şi alte
activităţi, declarat la organul fiscal teritorial, de până la 50 milioane lei anual
dacă pe parcursul anului, agenţii economici depăşesc acest plafon, devin
plătitori în condiţiile satbilite de lege.

g. Operaţiuni de import scutite de TVA:

 bunuri de import care, prin lege sau prin hotărâre a Guvernului, sunt scutite de
taxe vamale
  maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele şi mijloacele de transport
importate, necesare investiţiilor, construite că aport în natură sau achiziţionate
cu fondurile investitorilor străini care au că efect majorarea de capital social

 mărfurile importate şi comercializate în regim de duty-free, inclusiv cele

comercializate în exclusivitate pentru servirea personalului reprezentanţelor
diplomatice

 bunurile introduse în ţara fără plată taxelor vamalemin bază regimului vamal
valabil pentru persoane fizice

 bunurile şi serviciile de import provenite sau finanţate direct din ajutoare sau
împrumuturi nerambursabile, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor

 import de aur pentru BNR

 reparaţii şi transformări de nave şi aeronave româneşti în străinătate

 aeronave civile provenite din ţările semnatare ale unui acord în acest sens

 bunuri de import similare cu bunuri din ţara scutite de TVA

Unităţile care efectuează operaţiuni scutite de TVA pot opta pentru plată acestei taxe care
se da la cerere de către Ministerul Finanţelor.

2.3 REGIMUL DEDUCERILOR DE TVA

Plătitorii de TVA sunt îndreptăţiţi să-şi diminueze taxa aferentă bunurilor şi

serviciilor achiziţionate destinate realizării operaţiunilor care sunt supuse TVA, precum şi
pentru bunurile scutite de taxa, dar pentru care, prin lege, se prevede în mod expres
exercitarea dreptului de deducere. De asemenea, se deduce taxa privind acţiunile de
sponsorizare, reclamă şi publicitate în cadrul plafoanelor aprobate annual prin legea de
adoptare a bugetului. Prin urmare, TVA de plată se stabileşte că diferenţă între valoarea
taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor.

Pentru a putea efectuă deducerea, agenţii economici au datoria să justifice prin

documente legale cuantumul taxei şi să documenteze că bunurile în cauza privesc nevoile
firmei şi sunt proprietaea ei.

Când plătitorii de TVA realizează atât bunuri pentru care se achita TVA, cât şi alte
operaţiuni scutite, dreptul de deducere se determină în raport cu ponderea acestora pe cele
două destinaţii. Pentru livrările de bunuri şi servicii, deducerile se fac lunar, iar
rambursarea diferenţei de taxa de primit se face la cerere, pe bază unui formular tip stabilit
de Ministerul Finanţelor, în urmă verificărilor care se efectuează de către organele fiscale
teritoriale.
 Obligaţiile plătitorilor de TVA: să declare pe un formular tip începerea activităţii în
termen de 15 zile de la data declansării operaţiunilor sau a modificării condiţiilor de
exercitare a acesteia; să ceară organului fiscal scoaterea din evidenţa că plătitor la
încetarea activităţii în termen de 15 zile de la data actului legal care consemnează această
situaţie.

Întocmirea documentelor privind transferul proprietăţii bunurilor şi prestărilor de servicii.

Pentru transferarea proprietăţii bunurilor şi serviciilor prin hotărâre de Guvern, s-au
stabilit formularele comune şi specifice care se folosesc în legătură cu aplicarea TVA.

Plătitorii de TVA au următoarele obligaţii cu privire la evidenţa operaţiunilor: să asigure

ţinerea evidenţei contabile; să întocmească şi să depună la organul fiscal, lunar deconturi
pentru sumă impozabila pe formular stabilit de către Ministerul Finanţelor; să pună la
dispoziţia organelor fiscale justificarea sumelor calculate; să furnizeze organelor fiscale,
până la data de 15 august, proiectul încasărilor pentru anul viitor.

Reglementările privind TVA prevăd norme pentru cercetarea documentelor emise şi

pentru plată diferenţelor în minus constatate, care se achita în termen de şapte zile de la
data când a fost încheiat actul de control.

Termenul de prescripţie a drepturilor bugetului de stat sau ale plătitorului cu privire la

TVA este de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitarea acestora.

neplata integrală a TVA în termenul stabilit de lege atrage majorarea sumei de plată
pentru fiecare zi de întârziere

constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă, conform Legii 87/1994 privind

evaziunea fiscală, abaterile de natură celor prevăzute în cap. XVIII

contestaţiile privind satbilirea şi încasarea TVA se depun la D.G.F.P.C.F.S. în termen de

30 zile de la data înştiinţării agentului economic. Împotrivă deciziei date se poate face
contestaţie în alte 40 zile la Ministerul Finanţelor. Soluţia Ministerului poate fi recurate la
Curtea de Apel. Contestaţiile se timbrează cu 2% din sumă contestată, dar nu mai puţin de
10.000 lei.

Odată cu aplicarea TVA a încetat calcularea de către entitati a impozitului pe

circulatia marfurilor.

TVA se suportă de către consumatorul final şi nu afectează costurile de producţie,

cheltuielile de circulaţie şi rentabilitatea.

2.4 CARACTERIZAREA CONTURILOR DE TVA

 In contabilitate,TVA-ul este inregistrat cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea
adăugată”,care este un cont neoperațional se detaliază in cinci conturi sintetice de gradul al
doilea,după cum urmează:

-4423 „TVA de plată”,cont de pasiv,in creditul căruia sa înregistrează la sfârșitul

fiecărei luni, datoria față de buget aferentă valorii adăugate de unitate,determinată ca o
diferență intre valoarea adăugată colectată(având ca bază de calcul veniturile din vânzări)și
taxa pe valoarea adăugata deductibilă(cea din facturile furnizorului,privind
cumpărăturile).Acest cont se debitează cu plățile ce se fac la buget si cu recuperarea
eventualelor taxe suportate in plus in cursul lunilor precedente

-4424 „TVA de recuperat”,cont de activ,în debitul căruia se înregistrează la sfârșitul

fiecărei luni,eventualele diferențe între TVA-ul deductibil(mai mare) si TVA-ul colectat(mai
mic),ceea ce reprezintă o creanța față de buget. Acest cont se creditează sumele recuperate pe
calea încasării de la buget sau cu cele recuperate prin diminuarea,in lunile următoare,a TVA-
ului de plata.

-4426 „TVA deductibil”, cont de activ , in debitul căruia se înregistrează in tot cursul
lunii TVA-ul din facturile furnizorilor, privind cumpărăturile.

La sfârșitul fiecărei luni acest cont trebuie sa se soldeze. TVA-ul deductibil se scade, pe cale
contabila, din cel colectat, iar diferența reprezintă TVA-ul de plată.

În cazul in care TVA-ul deductibil este mai mare decât cel colectat, diferența reprezintă TVA-
ul de recuperat .

-4427 „ TVA colectat “ , cont de pasiv, in creditul căruia se înregistrează, TVA-ul

calculat de unitate prin aplicarea procentului legal la valoarea livrărilor facturate, adică la
veniturile din vânzari.Acest cont trebuie să se soldeze la sfârsitul fiecărei luni.Diferența între
TVA-ul colectat și cel deductibil reprezentând-o TVA-ul de piața.

-4428 “TVA neexigibil”,cont bifuncțional,în care se înregistreaza TVA-ul neexigibil

provenind din vânzari si cumpărari pentru care nu s-a întocmit sau nu s-a primit factura,TVA
neexigibil din vânzari si cumpărări cu plata în rate si TVA neexigibil rezultat din formarea
prețurilor cu amănuntul.

2.5 DOCUMENTE DE EVIDENTA

Formularele tipizate comune privind TVA sunt:

- dispoziţia de livrare;

- avizul de însoţire a mărfii;

factură, chitanţă fiscală,

 borderoul de vânzare,

jurnalul pentru vânzări,

jurnalul pentru cumpărări.

Avizele de însoţire a mărfii, facturile şi chitanţele fiscale sunt formulare cu regim special,
care se înseriază şi se numerotează de către tipografii în bază comenzilor emise de către
organele fiscale judeţene şi ale capitalei. Alte formulare specifice unor sectoare sau ramuri
de activitate se tipăresc de către agenţii economici utilizatori. Conducătorii agenţilor
economici răspund d organizarea gestionarii, a evidenţei şi utilizării formularelor privind
TVA. Ministerul Finanţelor a emis norme cu privire la completarea, circulaţia şi folosirea
formularelor, TVA înscrisă într-o factură se datorează bugetului de stat chiar dacă
operaţiunea nu este impozabila sau dacă taa înscrisă este mai mare decât cea legală.
Cumpărătorii sunt obligaţi să solicite pentru produsele sau serviciile achiziţionate
documente legale.

Sunt scutiţi de a emite facturi plătitorii de TVA pentru: transportul cu taximetrele; vânzări
de bunuri şi prestări de servicii către populaţie pe bază de bonuri fără nominalizarea
cumpărătorului.

In afara de contabilitate entitatile au obligatia de a conduce o evidenta operativa a taxei pe

valoarea adaugata cu ajutorul a doua jurnale:

1.Jurnalul pentru cumparaturi,in care se inregistreaza toate cumparaturile pe baza

facturilor sau a chitantelor fiscale,la valoarea totala din documente,din care se separa TVA-ul
deductibil

2.Jurnalul pentru vanzari,in care se inregistreaza fiecare livrare pe baza valorilor din
facturile emise si a depunerilor la casierie,rezultate din vanzari in numerar,din care se separa
TVA-ul colectat.

Pe baza datelor din contabilitate si din evidenta operativa,la sfarsitul fiecarei luni trebuie sa se
intocmeasca decontul de TVA,care se depune la organul financiar teritorial,pana cel tarziu in
data de 25 a lunii urmatoare,data la care trebuie sa fie achitata TVA-ul de plata.

Decontul de TVA

Perioadă fiscală este luna calendaristică.

Persoană impozabila care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului trebuie

să declare, cu această ocazie;

- cifră de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioadă rămasă până la

sfârşitul anului calendaristic.

- dacă cifră de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul, recalculat corespunzător

numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoană impozabila va
depune deconturi trimestriale în anul înregistrării.
 Entitatile mici care depăşesc plafonul de 35.000 euro şi sunt obligate să se
înregistrează în scopuri de TVA, conform art. 153, trebuie să declare cu ocazia înregistrării
cifră de afaceri obţinută, recalculată în bază activităţii corespunzătoare unui an calendaristic
întreg:

-dacă această cifră depăşeşte plafonul de 100.000 euro perioadă fiscală va fi luna
calendaristică;

-dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul, persoană impozabila

va utiliza trimestrul calendaristic că perioadă fiscală.

Codul fiscal obligă persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 să
depună la organele fiscale competenţe, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxa, până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioadă fiscală respectivă.

In decontul de TVA se vor inscrie:

- sumă taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioadă fiscală de
raportare;

-sumă taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, în condiţiile prevăzute la art. 1471
alin. (2);

-sumă taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioadă fiscală de raportare;

-sumă taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere
exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de MFP;

-regularizarile care se fac în perioadă fiscală raportată.

In decontul de TVA nu se vor inscrie:

-taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită de către persoanele abilitate prin
lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;

-diferenţele de taxa pe valoarea adăugată de plată constatate de organele de control, pentru

care nu este reglementată includerea în decont;

-documentele neevidenţiate în jurnalele pentru cumpărări sau vânzări, constatate de organele

de control fiscal;

-taxa pe valoarea adăugată pentru care a fost aprobată înlesnire la plată.

Conform Ordinului M.F.P. nr. 94/2008 (publicat în Monitorul Oficial nr. 68 din 29 ianuarie
2008), formularul (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugataa€ œ se depune, în format
electronic, astfel:

-la registratură organului fiscal competent;

-la poştă, prin scrisoare recomandata;

-prin completare pe pagină de Internet a Ministerului Economiei şi Finanţelor de către

contribuabilii eligibili conform reglementărilor de utilizare a serviciului;

-prin Sistemul electronic naţional (SEN), de către mării contribuabili.

Formatul electronic al formularului (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugataa€ œ

se obţine prin folosirea programului de asistentă elaborat de MFP şi se transmite organului
competent pe suport electronic.

Contribuabilii care dispun de un certificat digital eliberat de MFP pot depune decontul
de TVA, direct pe site-ul MFP.

Formatul pe suport de hârtie, care însoţeşte formatul electronic, va fi editat cu ajutorul

programului de asistentă, pus la dispoziţie gratuit persoanelor impozabile de unităţile fiscale
sau poate fi descărcat de pe serverul de web al MFP, la adresă www.mfinante.ro.

Formatul pe hârtie se editează în două exemplare, semnat şi ştampilat conform legii:

-un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;

-un exemplar se păstrează de către persoană impozabila.

Corectarea datelor din decontul de TVA se realizează potrivit Ordinului M.E.F. nr.
179/2007 (publicat în Monitorul Oficial nr. 347 din 22 mai 2007) care aprobă Instrucţiunile de
corectare a erorilor materiale din deconturile de taxa pe valoarea adăugată, abrogandu-se
astfel Ordinul M.F.P. nr. 520/2005.

Pe baza elementelor enumerate voi prezenta datele care definesc TVA-ul prin
urmatorul exemplu din ramura textila:

N Stadiul Cumpa- TVA Total Van- Val. TVA Total TVA

r rari De- factura zari de
Circuitu Adauga Colectata Factura plata
cr lui Fara ductibila (col.2+ Fara ta
t TVA 3) (col.5x24 (col.5+7) (col.7-
Econo- (col2x24 TVA (col.5- %) 3)
mic %) 2)

(unita-
tea)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 unitatea 1.000 240 1.240 1.300 300 312 1.612 72

În bază datelor cuprinse în acest tabel putem evidenţia mecanismul de stabilire a TVA,
fiind necesar să constatăm că:

a. acelaşi stadiu al circuitului economic în care se realizează valoarea adăugată

corespunde cu unităţile care au personalitate juridică prin care se desfăşoară procesul
productiv, de prestare a serviciilor sau de desfacere. În cazul nostru materia prima (fibrele
sintetice) sunt preluate de către o fabrică de ţesături şi de aici de fabrică de confecţii
pentru că producţia să fie achiziţionată de către un distribuitor cu ridicată de la care se
aprovizionează un magazin cu amănuntul

b. bază de impozitare o reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor

prestate, exclusiv TVA. Se constată respectarea acestui principiu, urmare a faptului că
TVA care se facturează (col.7) se determină prin aplicarea cotei la sumele din col.5 care
reprezintă preţul de livrare, fără TVA

c. aşa cum se constată din coloană 9 a tabelului, din sumă colectată reprezentând TVA
(col.7) stabilită prin aplicarea cotei la valoarea vânzărilor din col.5, se deduc sumele
achitate furnizorilor, reprezentând TVA (col.3). dreptul de deducere priveşte taxa ce a fost
înscrisă într-o factură sau o chitanţă fiscală care se referă la bunuri şi servicii folosite
pentru realizarea de operaţiuni impozabile. (În exemplul nostru, fibrele sintetice au fost
folosite în ţesături, ţesăturile pentru confecţii etc). pentru bunurile şi serviciile exportate
cotă de TVA este zero.

Inregistrarea in contabilitate a datelor de mai sus se prezinta astfel:

-cumpararea marfurile:

-------------------------------------------x----------------------------------------------------------

% =401 „Furnizori” 1.240

371 „Marfuri” 1.000

4426 „TVA deductibila” 240

------------------------------------------x-----------------------------------------------------------

-vanzarea marfurilor:

-----------------------------------------x------------------------------------------------------------

4111 „Clienti” = % 1.612

 707 „Venituri din vanzarea 1.300

Marfurilor”

4427 „TVA colectata” 312

---------------------------------------x-------------------------------------------------------------

-descarcarea gestiunii de marfurile vandute

-----------------------------------------x--------------------------------------------------------

607 „Cheltuieli privind marfurile” =371 „Marfuri” 1.000

-----------------------------------------x----------------------------------------------------------

-regularizarea TVA-ului:

-----------------------------------------x----------------------------------------------------------

4427 „TVA colectata” = % 312

4426 „TVA deductibila” 300

4423 „TVA de plata” 12

------------------------------------------x----------------------------------------------------------

La sfârşitul lunii se completează decontul de TVA(anexa 1) considerând că TVA colectată

este de 10.880 la un volum al vânzării de 462.000 iar TVA deductibila este de 9600 la un
volum al cumpărăturilor de 40.000 lei .

4427 = % 10.880

4426 9.600

4423 1280
 CAPITOLUL 3.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Întocmirea acestui proiect mi-a oferit posibilitatea reactualizării și aprofundării

unor cunoștințe, noțiuni pe care le-am dobândit pe parcursul anilor de studii, dar și să-mi
îmbogățesc cunoștințele în acest domeniu.

De asemenea mi-am îmbogățit cunoștințele privind redactarea unui document, privind

întocmirea și redactarea diferitelor tipuri de instrumente de plată. Alegerea unei modalități sau
a unui instrument de plată, în derularea unei afaceri economice internaționale, implică din
partea managerilor și a colectivelor de specialiști cunoștințe temeinice de management și
marketing internațional, de legislație internă și internațională în domeniile comerciale,
financiar - bancare, cu atât mai mult cu cât fiecare dintre aceste mijloace, instrumente și
tehnici de plată au particularitățile lor de formă și de fond.

Utilizarea mai multor surse de informare mi-au oferit posibilitatea de a „învăța” să caut, să mă
informez, unde caut și să selectez ce îmi este de folos și să mă exprim în consecință.

Tot odată întocmirea acestei lucrări a fost pentru mine o bună oportunitate de a învăța cum să
prezint, să susțin un examen de oral o prezentare practică.

În condițiile în care România și-a exprimat dorința de aderare la Uniunea Europeană, iar pe
plan european se fac eforturi pentru realizarea unei Europe unite, cunoașterea și utilizarea
tehnicilor și instrumentelor de plată, trebuie să constituie un obiectiv prezent și viitor pentru
toți cei implicați în domeniile comerciale, financiar, bancar, economic în general.
În concluzie, pregătirea mea profesională trebuie să continue atât în cazul în care voi alege să
mă încadrez într-o unitate economică sau dacă doresc să-mi continui studiile de specialitate.

BIBLIOGRAFIE
ANEXE