Capitolul VII

CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA PRIVIND TVA

Taxa pe valoarea adăugată şi circuitele economice

Taxa pe valoarea adaugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat
şi care se bazează pe criteriul deductibilității.

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile care

îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) Constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;

b) Locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în
România;
c) Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă;
d) Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile
economice prevăzute de lege;

Conform legii operațiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoare

adăugată sunt denumite operațiuni impozabile.

Din punct de vedere economic valoarea adăugată este un indicator care permite
măsurarea valorii nou create de întreprindere în urma activității sale.

Din punct de vedere contabil valoarea adăugată reprezintă diferența dintre producția
exercițiului împreună cu marja comercială şi consumurile provenite de la terți (consumurile
intermediare).
Valoarea adăugată = Marja comercială + Producția exercițiului - Consumuri de la terți

Marja comercială se calculează ca diferență între vânzările de mărfuri și costul de

cumpărare al mărfurilor vândute.

Producția exercițiului reprezintă suma dintre valoarea producției vândute, valoarea

producției stocate și valoarea producției imobilizate.

Consumurile provenite de la terți exprimă ansamblul cheltuielilor cu materiile prime și

materialele consumabile provenite de la terți, cu serviciile prestate de terți și cu plata
personalului angajat provenit din afara întreprinderii.
Valoarea adăugată, ca plus de valoare realizat în urma desfăşurării unei activități,
permite remunerarea următorilor factori: forța de muncă (prin salarii), stat (prin sistemul de

1
impozite de taxe), creditori (prin dobânzile aferente) și proprietarii întreprinderilor (prin
dividende).

Din punct de vedere fiscal, taxa pe valoare adăugată este un impozit pe consum,
suportat de consumatorul final şi care elimină inegalitățile fiscale între circuitele de desfacere
a produselor.
Pornind de la aceste definiții, calculăm valoarea adăugată, pentru a determina baza de
calcul. Spre deosebire de impozitul pe circulația mărfurilor, care presupunea impunerea în
cascadă, TVA se stabileşte numai asupra contribuției nete a întreprinderilor la formarea
produsului social final.
TVA este în acelaşi timp un impozit care stimulează modernizarea întreprinderilor, prin
reduceri de taxe pentru achiziții de echipamente industriale, scutiri de TVA sau prin reduceri
de cote în funcție de cifra de afaceri, de numărul de salariați sau activitatea de export.

Taxa pe valoarea adăugată în practica întreprinderilor. Formele reducerilor de preț

Reducerile primite în cazul cumpărărilor de stocuri pot avea caracter comercial și

caracter financiar.

Reducerile comerciale pot fi primite sub formă de: rabaturi, remize și risturnuri.
a) Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate și se aplică asupra prețului de
vânzare;
b) Remizele se acordă asupra prețului, pentru vânzări superioare volumul ui convenit;
c) Risturnurile sunt reduceri de preț, calculate asupra ansamblului unei operații, în
decursul unei perioade determinate

Rabatul şi remiza se acordă în momentul facturării și livrării bunurilor, iar risturnul se

acordă ulterior, fiind întocmite facturi distincte.

Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea

datoriilor înainte de termenul de exigibilitate (plată).

Toate aceste reduceri se calculează în cascadă, adică procentul de reducere se aplică de

fiecare dată asupra netului anterior, iar T.V.A. se calculează asupra ultimului net. Diferența
dintre valoarea la prețul de vânzare și reducerile comerciale poartă denumirea de net comercial,
iar diferența dintre netul comercial și sconturile de decontare poartă denumirea de net financiar.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri și servicii

Importul de bunuri și servicii din tarile nemembre UE este supus T.V.A.. La intrarea
bunurilor în țară, importatorul este obligat să întocmească declarația vamală de import, să

2
plătească taxa pe valoarea adăugată și să-şi exercite dreptul de deducere potrivit
reglementărilor în vigoare. Bunurile introduse în țară direct sau prin intermediari autorizați, de
orice persoană fizică sau juridică potrivit legii, ca și serviciile contractate de persoane juridice
care au sediul în România, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.

Concluzie

TVA-ul este impozit indirect, datorat bugetului de stat. În sfera de aplicare a TVA intră
o serie de operațiuni care întrunesc criteriile cerute de lege.