Introducere

Sistemul fiscal este veriga care uneşte statul cu economia, este un ansamblu de impozite
stabilite de puterea legislativă şi însuşite de organele executive, incluzînd metodele şi principiile
de stabilire a impozitelor. Rolul şi structura acestui sistem sînt determinate de sistemul social-
economic al societăţii.
Impozitul reprezintă o sursă principală de finanţare a cheltuielilor publice, ele fiind utilizate de
stat ca pîrghie economico-financiară, ca mijloc de intervenţie în economie.
Importanţa procesului de studiere a decontărilor cu bugetul este absolut necesară deoarece
aspectul practic al contabilităţii impozitelor impune elaborarea şi fundamentarea teoretico-
ştiinţifică a unor noi soluţii, fapt care implică cercetări aprofundate în acest domeniu.
Actualitatea temei de cercetare este determinată de necesitatea perfecţionării contabilităţii
decontărilor cu bugetul şi soluţionării problemelor legate de raporturile dintre sistemul contabil
şi cel fiscal în condiţiile reformei acestor domenii.
Necesitatea studierii contabilităţii decontărilor cu bugetul este determinată de rolul major al
impozitelor pe care acesta îl joacă ca sursă principală a veniturilor bugetare, precum şi de
importanţa lor în asigurarea unei presiuni fiscale optime asupra activităţii economice şi în
executarea unor lucrări de reglare a circuitului economic la nivelul întreprinderii. Abordarea
acestei teme este de o importanţă majoră deoarece controlul, verificarea şi contabilizarea corectă
a decontărilor cu bugetul este una din sarcinile funadamentale ale contabilităţii şi auditului.

1
 I. Noțiuni generale cu privire la taxa pe valoare adugată

Taxa pe valoare adăugată(T.V.A),este un impozit indirect care se folosește in foarte multe

țări ale lumii și reprezintă o pîrghie prin care statul influiențează procesele economice,cele de
atragere a investițiilor,de dezvoltare a principalelor direcții de activitate a întreprinderilor
etc.Taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect plătit de către persoanele fizice și
juridice,care este perceput de către stat din valoarea nou creată la fiecare stadiu de producere sau
vînzare a bunurilor.
Taxa pe valoare adăugată(T.V.A) a fost instituită în R.M. la 01.01.1992, înlocuind impozitul
pe circulația mărfurilor.
Pe tot parcursul existenței sale,T.V.A. a suferit multiple modificări care,în mod direct și
indirect,influiențau negativ activitatea economică a întreprinderilor și situația materială a
populației.În scopul stabilirii acestui impozit,a fost adoptat un nou conținut al legislației și
introducerea ei în Codul Fiscal al RM (TitlulIII).
Conform titlului III al Codului Fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 Taxa pe valoare
adăugată este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei
părți din valoarea mărfurilor livrate,serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul
Republicii Moldova,precum și a unei părți din valoarea mărfurilor și serviciilor impozabile
importate în Republica Moldova. Aceasta este un impozit indirect,unic,dar cu plată
fracționată.avînd o cotă fixă,stabilită asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului
economic.
Conform prevederilor Titlului III al Codului Fiscal,plătitori ai T.V.A. sînt:
1. Persoanele fizice și juridice care efectuează livrări impozabile pe teritoriul R.M. și la export
și sînt înregistrate ca plătitori de T.V.A.;
2.Persoanele fizice și juridice care importă mărfuri și servicii, cu excepția persoanelor fizice
care importă mărfuri de uz sau consum personal,valoarea cărora nu depășește limitele
stabilite de bugetul de stat pe anul fiscal respectiv;
Conform Codului fiscal înregistrarea ca subiect impozabil a T.V.A poate fi:
- obligatorie;
- benevolă.
Subiectul impozabil este obligat să se înregistreze ca plătitor al taxei pe valoare adăugată dacă:
- pe parcursul a 12 luni consecutive în care a efectuat livrări de mărfuri și servicii a depășit
plafonul de 600 000 lei,cu excepția livrărilor scutite de taxa pe valoarea adăugată conform

2
 art.103 din Codul Fiscal. Dacă acest plafon a fost atins,subiectul respectiv este obligat să
informeze oficial Serviciul Fiscal de Stat prin completarea unui formular special și să se
înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a depășit plafonul stabilit.Subiectul se
consideră înregistrat ca plătitor de T.V.A din prima zi a lunii celei în care a avut loc
depășirea.
Afară de aceasta conform articolului 112(2) subiecții impozabili pot beneficia de procedura de
înregistrare benevolă ca plătitori de T.V.A. cu respectarea simultană a următoarelor condiții:
- efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri și servicii (cu excepția celor de import) în sumă de
100 000 lei;
- perioada în care au fost efectuate livrările în cauză constituie oarecare 12 luni consecutive;
- efectuarea pentru aceste livări a achitării de către cumpărători (beneficiari) sub formă de
virament la conturi bancare ale solicitantului,deschise în instituția financiară ce au relații cu
sistemul bugetar al republicii;
- depunerea cererii de înregistrare la Inspectoratul Fiscal.
Conform art.95 Cod Fiscal al Republicii Moldova obiecte ale impunerii cu taxă pe valoare
adăugată sunt:
a)livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul
activității lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepția mărfurilor de uz sau consum
personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depășește limita stabilită de
legislația în vigoare, importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova.
Conform art.93 pun.6 al Codului Fiscal al Republicii Moldova, livrare impozabilă
reprezintă livrarea de mărfuri, livrarea de servicii, cu excepția celor scutite de taxa pe
valoare adăugată, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de
întreprinzător.
Impozitării cu taxă pe valoare adăugată se supun și operațiile de import, atît de valori
materiale, cît și de servicii.
Livrare neimpozabilă reprezintă livrările de bunuri și servicii la care nu se aplică taxa pe
valoare adăugată.
Prin livrare de mărfuri se subînțelege transmiterea dreptului de proprietate asupra
mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată
parțială, achitarea salariului sub formă naturală, prin alte plăți în expresie naturală, precum
și la comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea

3
 mărfurilor în baza contractului de leasing financiar. Noțiunea de livrare a serviciilor este
procesul legat de livrarea mărfurilor se consideră parte a livrării de mărfuri. Prin livrare de
servicii se subînțelege activitatea de prestare a serviciilor materiale și nemateriale, de
consum și de producție, inclusiv darea proprietății în arendă, transmiterea drepturilor,
inclusiv pe bază de leasing, privind folosirea oricăror mărfuri contra plată,cu plată parțială
sau gratuit.
După înregistrarea subiectului impozabil ca plătitor de T.V.A. și stabilirea obiectului
impozabil este necesar de determinat cotele de impunere cu T.V.A. a operațiunilor
economice în baza cărora se va calcula taxa pe valoarea colectată și cea deductibilă, cotele
T.V.A. reprezentînd taxa pe valoare adăugată aferentă unei unități de impunere.
Pentru determinarea taxei pe valoarea colectată și cea deductibilă, în urma livrării de
mărfuri și servicii legislația fiscală, conform art.96 al Codului Fiscal, stabilește
următoarele cote de impunere cu T.V.A:
1) Cota standard – 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor și serviciilor importate
și a livărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
2) Cote reduse în mărime de:
- 8 % la pîine şi produse de panificaţie, la lapte şi produsele lactate livrate pe
teritoriul Republicii Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt
scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2) din Codul fiscal;
- 8 % la medicamente, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi
autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, importate şi/sau livrate pe
teritoriul Republicii Moldova;
- 8 % la gazele naturale şi gazele lichifiate, atît la cele importate cît şi cele livrate pe
teritoriul Republicii Moldova.
- Cota zero la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104 al Codului Fiscal,
cum ar fi mărfurile şi serviciile exportate, toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi
pasageri, mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale misiunilor deplomatice în Republica
Moldova, mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor la care
Republica Moldova este participantă, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone
economice libere ale Republicii Moldova unul altuia etc.

4
 Art. 103 al Codului Fiscal al Republicii Moldova reglementează livrările scutite de
T.V.A. dintre care se menţionează că sînt scutite de T.V.A.:

a) locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu

excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective
b) serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice;
c) serviciile financiare;
d) serviciile poştale, inclusiv distribuirea pensiilor, subvenţiilor, indemnizaţiilor;
e) serviciile legate de jocurile de noroc prestate de către subiecţii care desfăşoară
activitate de întreprinzător în sfera jocurilor de noroc
f) autoturismele şi alte autovehicule
T.V.A. nu se aplică mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale
dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 200 euro (300 euro în 2014). În
cazul în care valoarea în vamă depăseşte limita neimpozabilă indicată, T.V.A. se calculează
pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează
valoarea impozabilă a acestora.
Pentru calcularea T.V.A, care trebuie vărsată la buget, servesc documentele primare şi
registrele contabile în baza cărora se determina T.V.A. la livrările şi procurările efectuate într-o
perioadă fiscală.
Pentru achitarea taxei pe valoarea adăugată aferente unei perioade fiscale este necesar de
determinat obligaţia fiscală şi termenele acesteia.
Perioada fiscală conform Codului Fiscal al Republicii Moldova art.114 constituie o lună
calendaristică începînd cu prima zi a lunii. În cazul anulării înregistrării ultima perioadă fiscală
începe în prima zi a lunii în care a avut loc anularea şi se termină în ultima zi a lunii cînd a intrat
în vigoare actul cu privire la anularea înregistrării.
Pentru importul de mărfuri valoarea impozabilă conform art. 100 al Codului Fiscal
reprezintă:
1) Valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislaţia vamală, precum şi impozitele
şi taxele ce urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri cu excepţia taxei pe valoarea
adăugată.
2) În cazul absenţei documentelor ce confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul
diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabila a mărfurilor este
determinată de către autorităţile vamale în modul stabilit la alin. (1) şi în conformitate cu
drepturile acordate acestor autorităţi de legislaţie.

5
 În operaţiile de vînzare-cumpărare apar aşa noţiuni ca taxă pe valoarea adăugată colectată şi
taxă pe valoare adăugată deductibilă.

La vînzarea mărfurilor şi serviciilor suma T.V.A. va fi înregistrată drept obligaţie fiscală a

subiectului impozabil faţă de bugetul statului, numită T.V.A colectată şi se reflectă în Registrul
de evidenţă a livrărilor (ANEXA 2). În operaţiunile de procurare a valorilor materiale şi
serviciilor, T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor se înregistrează ca creanţă
a bugetului faţă de subiectul impozabil. Acest tip de T.V.A. se numeşte T.V.A deductibilă şi se
reflectă în Registrul de evidenţă a procurărilor (ANEXA 3).
Obligaţia fiscală aferentă taxei pe valoarea adăugată ce trebuie achitată la buget se determină
în baza formulei prin diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor şi taxa pe
valoarea adăugată aferentă procurărilor, luînd în consideraţie soldul la începutul lunii.
În cazul cînd taxa pe valoarea adăugată colectata este mai mare ca taxa pe valoarea adăugată
deductibilă, diferenţa este vărsată în bugetul statului, în cazul cînd taxa pe valoarea adăugată
colectată este mai mică ca cea deductibilă are loc trecerea în cont sau restituirea acesteia

6
2.Contabilitatea T.V.A aferentă operațiilor de procurare a mărfurilor și serviciilor pe

teritoriul Republicii Moldova

Trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată se reflectă în toate operaţiunile de cumpărare
inclusiv importul impus cu taxa pe valoarea adăugată indiferent de faptul a fost plătita suma
T.V.A. de cumpărător sau urmează a fi plătită. Această abordare este fundamentată prin
respectarea principiului contabilităţii de angajamente care prevede înregistrarea venitului,
concomitent şi T.V.A aferentă acesteia în perioada în care a fost cîştigat, indiferent dacă banii au
fost încasaţi de către beneficiar sau nu.
Dreptul la trecerea în cont a T.V.A. aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate apare
numai în cazurile în care:
- procurările de valori materiale şi servicii sînt destinate livrărilor impozabile;
- procurările de valori materiale şi servicii sînt destinate în procesul desfăşurării activităţii
de întreprinzător;
- subiectul impozabil dispune de factura fiscală privind valorile materiale sau serviciile
procurate pentru care a fost achitată sau urmează a fi achitată T.V.A.
- subiectul impozabil dispune de documentul eliberat de autorităţile vamale care confirmă
achitarea T.V.A. aferentă mărfurilor importate.
T.V.A. nu se trece în cont dacă:
- valorile materiale, serviciile procurate impozabile cu T.V.A. sunt utilizate pentru livrările
scutite de T.V.A. (suma T.V.A. se raportează la consumuri şi/sau la cheltuieli);
- valorile materiale, serviciile impozabile cu T.V.A. şi procurate pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător au fost sustrase, sau au constituit pierderi supranormative (T.V.A. se
recunoaşte ca cheltuieli ale perioadei);
- valorile materiale, serviciile au fost procurate în scopul organizării acţivităţii distractive
ce nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător (T.V.A. se trece la cheltuieli).
Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate
care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se trece în
cont dacă se referă la livrările impozabile
Pentru evidenţa şi calcularea sumei T.V.A în contabilitate sunt utilizate un şir de documente
primare, care ulterior se sintetizează în registre şi rapoarte. Printre documentele primare fac
parte următoarele: documente însoţitoare aferente valorilor aprovizionate, declaraţiile vamale de
import, cecuri fiscale, documente de expedierii a producţiei, documente de plată.
Documentul primar cel mai des întîlnit, cel mai des practicat în practica contabilă, pentru

7
determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor livrate cît şi procurate reprezintă
Factura fiscală (ANEXA 1). Factura fiscală a fost elaborată în varianta nouă şi pusă în
circulaţie în conformitate cu ordinul cu privire la aprobarea şi completarea formularului tipizat
de document primar cu regim special “Factură fiscală“ nr. 115 din 06.09.2010.
Factura fiscală se completează în conformitate cu ordinul 115 „Instrucţiunea cu privire la
întocmirea formularului documentului primar cu regim special al facturii fiscale pentru
efectuarea livrărilor de mărfuri şi servicii impozabile cu taxa pe valoarea adăugată”.
Conform art. 117 al Codului Fiscal subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă
pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză.
Prezentarea facturii fiscale se efetuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.
108 al Codului Fiscal cu excepţia cazurilor determinate de Inspectoratul Fiscal de Stat de pe
lîngă Ministerul Finanţelor. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform
art. 104 lit. a) al Codului Fiscal.
În livrările impozabile cu T.V.A., factura fiscală serveşte drept document:
- în baza căruia se fac decontările executate, serviciilor prestate;
- care însoţeşte marfa în timpul transportării;
- în baza căruia se înregistrează operaţiile de ieşire a bunurilor materiale la furnizor şi de
intrare la cumpărător;
- ce confirmă obligaţiile privind transportarea mărfurilor la cererea furnizorului sau
cumpărătorului;
- ce confirmă dreptul la trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată la cumpărătorul valorilor
materiale şi beneficiarul de servicii.
Blanchetele facturilor fiscale sunt eliberate subiecţilor impozabili cu T.V.A. de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat contra plată şi contra semnăturii persoanei autorizate –
reprezentantului subiectului impozabil.
Procurarea facturilor fiscale de la Inspectoratul Fiscal de Stat:
Debitul contuluit 918 „Formulare cu regim special”
Pentru livrările de mărfuri şi servicii factura fiscală se completează în 3 sau 5 exemplare (după
caz), iar pentru livrările de servicii în 2 exemplare şi anume:
- pentru livrările de mărfuri, în cazul cînd se perfectează 3 exemplare, primul exemplar rămîne
la furnizor, exemplarul 2 se transmite cumpărătorului, exemplarul 3 transportatorului;

- pentru livrările de mărfuri cînd se completează 5 exemplare, primul rămîne la furnizor,

exemplarul 2, 3, 4 se transmite şoferului, din care exemplarul 2 se transmite în contabilitate – 3

8
şi 4 rămîne la dispoziţia transportatorului şi se anexează la factura pentru transportul efectuat şi
foaia de parcurs. Al cincilea exemplar serveşte drept autorizaţie de ieşire a autovehiculului de la
locul de încărcare;
- pentru livrările de servicii, primul exemplar rămîne la prestatorul de servicii, iar exemplarul
2 se eliberează beneficiarului de servicii.
Factura fiscală şi anexa la aceasta conţine informaţii despre furnizor şi cumpărător,
caracteristica mărfii, cota şi sumele taxei pe valoarea adăugata şi accizelor daca întreprinderea
are livrări impozabile cu accize.
Nu se eliberează factura fiscala dacă lipseşte transmiterea dreptului patrimonial aferent
livrărilor efectuate de la proprietar la cumpărător şi la operaţiunile interne.
Conform legislaţiei fiscale în factura fiscală nu se admit ştersături şi radieri. Corectările şi
radierile se confirmă cu semnătura conducătorului şi ştampila furnizorului cu indicarea datei
corectării.
De întocmirea şi eliberarea facturilor fiscale precum şi veridicitatea datelor ce se conţine în ele
poartă răspunderea persoana care este împuternicită printr-un ordin eliberat de către conducătorul
întreprinderii.
Facturile fiscale primite de la furnizor şi eliberate cumpărătorilor se păstrează timp de cinci ani
în arhiva întreprinderii.
Pentru evidenţa taxei pe valoarea adăugată se mai utilizează şi alte documente primare ca de
exemplu bonul fiscal şi dispoziţia de plata trezorerială.
Conform art.118 al Codului Fiscal evidenţa facturilor fiscale aferentă livrărilor de mărfuri se
ţine într-un registru special, numit Registru de evidenţă a livrărilor (ANEXA 2). Facturile
fiscale se numerotează în ordine succesivă, după ce se înregistrează în registru nominalizat în
aceeaşi ordine. Copiile facturilor fiscale deteriorate sau anulate se păstrează în acelaşi mod, iar
originalele facturilor deteriorate se păstrează împreună cu copiile.
Un alt document este Registrul de evidenţă a procurărilor (ANEXA 3), care reflectă
totalitatea procurărilor efectuate de persoana fizică sau juridică într-o perioadă fiscală şi se
întocmeşte în baza facturilor fiscale aferente procurărilor.
Pentru contabilizarea operaţiunilor legate de TVA se utilizează conturile sintetice de gradul I:
225 “ Creanţe ale bugetul”; 232 “Creanţe preliminate”; 534 “Datorii față de buget”; 541
“Datorii preliminate”; şi subconturile acestora.
În practica contabilă conturile 232 “Creanţe preliminate” şi 541 “Datorii preliminate” au un
cerc restrîns de utilizare, pe cînd conturile 225”Creanţe ale bugetului” şi 534”Datorii față de
buget “ sunt pe larg folosite în practica contabilă de zi cu zi a agenţilor economici.

9
 Conturile de gradul II ale contului 225”Creanţe ale bugetului” sunt destinate generalizării
informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor privind decontările cu bugetul
aferente T.V.A., cuvenite întreprinderiii de la buget în conformitate cu legislaţia fiscală în
vigoare.
Contul 225 “Creanțe ale bugetului” este un cont de activ în debitul căruia se înregistrează
avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţiei (cu excepţia T.V.A.),
precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele taxei pe valoarea adăugată
plătită şi primită, iar în credit ─ sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente
decontărilor cu bugetul realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi
plăţile în plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă datoria
bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri
de impozite, plăţi şi pe termene de recuperare a acestora din buget.
Contul sintetic 534 “Datorii față de buget” este destinat generalizării informaţiei referitoare la
decontările cu bugetul privind impozitele şi taxele şi sancţiunile economice aferente achitării
impozitelor.
Generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul aferente T.V.A. pe parcursul perioadei
de gestiune se efectuează în contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 534.4 “Datoriile
privind taxa pe valoarea adăugată”.
Contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 534.4 “Datoriile privind taxa pe valoarea
adăugată” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă suma T.V.A. înscrisă în
facturile emise către clienţi, iar în debit lui – sumele, reprezentînd taxa pe valoarea adăugată
deductibilă şi T.V.A. plătită bugetului.Prezintă sold creditor care reflectă taxa pe valoare
adăugată datorată bugetului statului.
Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi
taxe.
În practica economică, contabilitatea TVA începe cu prelucrarea documentelor primare care,
conform legislaţiei în vigoare, permit trecerea în cont a acesteea.

10
3. Contabilitatea TVA aferentă ajustării valorii impozabile a procurărilor și mărfurilor
Între partenerii de afaceri, adeseori apar dificultăţi legate de neîndeplinirea unor condiţii
contractuale în ce priveşte cantitatea sau calitatea mărfurilor livrate.
Atît în Registrul Evidenţei Procurărilor, precum şi în Declaraţia privind TVA, există posturi
aparte privind ajustarea TVA aferentă procurărilor.
Conform art.98 al Codului Fiscal, ajustarea valorii impozabile la procurările de mărfuri sau
servicii achiziţionate e posibilă, cu condiţia prezentării documentelor de confirmare, adică:
1) valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării
preţurilor;
2) livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parţial, restituită subiectului impozabil care a
efectuat livrarea;
3) livrarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului pentru
plata efectuată înainte de termen.
Suma corecţiei valorii impozabile poate fi atît favorabilă cît şi nefavorabilă, adică facturile
fiscale pot fi cu semnul plus sau minus. Valoarea impozabilă se supune atît cotei standard cît şi
cotei micşorate, în dependenţă de cota la care a fost supusă livrarea iniţială. La factura fiscală se
anexează „Actul de Corecţie a valorii impozabile”. În Registrul evidenţei procurărilor (ANEXA
3), facturile se înscriu cu semnul plus sau minus în postura „Corectări”.
Returnarea sau reducerea de preţ a mărfurilor, produselor vândute are loc până la sau după
achitarea contravalorii acestora.
Dacă returnarea produselor, mărfurilor sau reducerea de preţ a fost efectuată până la
achitarea acestora de către cumpărător, înregistrarea aferentă va fi reflectată prin diminuarea
datoriei comerciale. Când returnarea sau reducerea de preţ a avut loc după achitarea contravalorii
produselor, mărfurilor, înregistrarea aferentă va cuprinde majorarea concomitentă a creanţei
furnizorului faţă de cumpărător, deoarece datoria cumpărătorului fusese stinsă deja la achitarea
acestuia.
Potrivit art.95 din Codul Fiscal importul mărfurilor în Republica Moldova se consideră
obiect impozabil cu taxă pe valoarea adăugată.
Codul Vamal defineşte importul ca regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul
vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de
import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.
Codul Fiscal al R.M. şi anume art. 93(8) defineşte importul de mărfuri ca introducerea
mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală.

11
 Întreprinderile ce importă mărfuri cu scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător achită
T.V.A. pîna la sau în momentul prezentării Declaraţiei vamale, adică pîna la introducerea
nemijlocită a mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz suma T.V.A. aferentă
valorilor materiale importate se trece în cont la cumpărător în baza Declaraţiei vamale, cu
menţiunea organelor vamale ce confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată la import. Taxa pe
valoarea adăugată achitată de către întreprinderea importatoare la trecerea frontierei, micşorează
datoriile întreprinderii faţă de buget privind T.V.A., rezultate din efectuarea livrărilor
impozabile.
Conform Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 valoarea în
vama constituie:
- valoarea de cumpărate a bunurilor importate;
- cheltuieli de transport (feroviar, auto, aerian, etc.) pînă la locul de introducere a bunurilor
materiale pe teritoriul vamal cu excepţia cheltuielilor de transport perfectate separat ca
transportare pe teritoriul Republicii Moldova;
- cheltuieli de asigurare a bunurilor importate;
- costul serviciului de încărcare, descărcare sau/şi transportare a mărfurilor;
- taxele pentru procedurile vamale ;
- taxa vamală;
Conform art.102 al Codului Fiscal subiecţilor impozabili li se permite trecerea în cont a sumei
T.V.A. achitate sau care urmează să fie achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile
materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător. Pentru serviciile importate sînt caracteristice următoarele
particularităţi:
 Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plăţii,
inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.
 Se permite trecerea în cont a serviciilor importate, procurate de către subiecţii
impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A. la buget pentru
serviciile menţionate în conformitate cu art.115 al Codului Fiscal.
 Obligaţia fiscală privind TVA aferentă serviciilor importate, utilizate pentru
desfăşurarea activităţii de întreprinzător, se consideră data efectuării plăţii,
inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.
 În Declaraţia privind TVA acestea se reflectă atît la compartimentul livrări cît şi la
procurări

12
 La suma TVA aferentă serviciilor importate se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 225 “Creanţe ale bugetului”, subcontul 225.2“Creanţe privind taxa pe
valoarea adăugată” aferentă serviciilor importate
Credit 534 “Datorii față de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”

13
4. Contabilitatea T.V.A aferentă operațiilor de livrare a mărfurilor și serviciilor pe
teritoriul Republicii Moldova
În scopul analizei modului de documentare şi contabilizare a livrărilor impozabile cu TVA
este important a defini corect noţiunile de livrări de mărfuri şi livrări de servicii.
Conform prevederilor art.93 din Codul fiscal livrare de mărfuri reprezintă transmiterea
dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmiterea gratuită,
transmiterea cu plata parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie
naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea
mărfurilor în baza contractului de leasing financiar.
Livrare (prestare) de servicii este activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale,
de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing
operaţional, transmiterea dreptului privind folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plata
parţială sau gratuit; activitatea de executare a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de
cercetări stiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări conta plată, cu plata parţială sau
grătuită.
La livrarea bunurilor materiale, altor active sau la prestarea serviciilor pe piaţa internă,
valoarea impozabilă a livrării impozabile se determină prin însumarea următoarelor componente:
- valoarea contractuală/negociată;
- valoarea ambalajelor, neincluse în preţul negociat, recuperate de către cumpărător;
- suma cheltuielilor neincluse în preţul negociat, recuperate de către cumpărător;
- suma tuturor impozitelor, taxelor spre plată, cu excepţia T.V.A.
Suma taxei pe valoarea adăugată primită de la consumator pentru livrările de bunuri materiale
şi pentru prestările de servicii se determină prin înmulţirea cotei T.V.A. cu valoarea impozabilă a
livrării impozabile.
Modul de contabilizare a TVA aferentă livrărilor reprezintă o problemă foarte importantă şi
complexă pentru toţi subiecţii impozabili, fie că livrează mărfuri la cota standard sau redusă, fie
că prestează servicii.
În practica economică, deseori apar dificultăţi la contabilitatea TVA aferentă avansurilor
primite, reflectarea corectă a TVA la mărfurile livrate în regim de consignaţie, etc.
Pentru contabilizarea TVA aferentă livrarilor, este destinat contul de pasiv 534 „Datorii față
de buget buget” subcontul 534.4 „Datorii privind TVA” şi contul de activ 225 “Creanţe ale
bugetului” subcontul 225.2 „Creanţe privind TVA”. Vînzările întreprinderiii se reflectă în
contabilitate în baza facturii fiscale şi în baza rapoartelor zilnice de la aparatele de casă cu
memorie fiscală, reflectînd sumele în Registrul de evidenţă analitică la contul 534 „Datorii față

14
de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”, totalizîndu-se la
sfîrşitul lunii în Registrul de evidenţă sintetică a contului 534 „Datorii față de
buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”.

Evidenţa mărfurilor livrate este ţinută în Registrul de evidenţă a livrărilor în care este indicat
denumirea consumatorului sau cumpărătorului, seria şi numărul facturii fiscale, valoarea livrării,
cota T.V.A. şi suma T.V.A.
Pentru vînzarea cu amănuntul în locurile special amenajate, cu plata în numerar, eliberarea
facturii fiscale nu este obligatorie dacă sînt respectate următoarele condiţii:a căreia s-au întocmit
următoarele formule
a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar la fiecare punct
comercial şi de prestari servicii în conformitate cu legislaţia privind efectuarea decontărilor
băneşti pentru operaţiile comerciale sau serviciile prestate cu utilizarea maşinei de casă şi
control. Înscrierea se efectuează în momentul primirii sau achitării sumei în numerar. La sfîrsitul
fiecărei zile de lucru se face bilanţul;
b) la sfîrşitul fiecarei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă este înscrisă suma totală a
T.V.A. pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se
introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar.
Drept bază pentru calcularea TVA la vânzările cu amănuntul contra numerar, este cecul
totalizator care se imprimă la finele zilei de lucru. În Registrul de evidenţă a livrărilor, TVA
aferentă livrărilor contra numerar se va reflecta în baza facturii fiscale, numai dacă pe parcursul
zilei de lucru, cineva din cumpărători a cerut acest document.
Conform Codului Fiscal valoare impozabilă a livrării de mărfuri sau servicii, nu poate fi mai
mică decît costul serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi-a pierdut calităţile sale
de consum cu condiţia confirmării faptului de către organele şi serviciile care execută funcţiile
respective.
Oricît de mic nu ar fi stabilit preţul de piaţă între furnizor şi cumpărător, baza impozabilă cu
TVA nu poate fi mai mică decît costul efectiv al mărfurilor vîndute, a serviciilor prestate.

15
5. Declararea și prezentarea informației cu privire la T.V.A
Pentru a întocmi Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată (ANEXA 12 este necesar de
stabilit perioada fiscală în care a avut loc livrările şi procurările de bunuri şi servicii.
Perioada fiscală se stabileşte cu scopul de a reflecta drepturile şi obligaţiile subiectului
impozabil cu privire la livrările şi procurările impozabile cu T.V.A. efectuate în această perioadă
precum şi întocmirea Declaraţiei privind T.V.A. în baza căreia se determină taxa pe valoarea
adăugată spre plată la buget, taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont şi taxa pe valoarea
adăugată spre restituire în cazul cînd subiectul impozabil are dreptul la restituirea T.V.A. şi
documentele necesare aferente trecerii în cont.
În conformitate cu Codul Fiscal entitatea economică înregistrată ca plătitor de T.V.A. în
fiecare perioadă fiscală (o lună) este obligată să determine şi să achite de sine stătător suma
T.V.A. la buget.
Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată
pentru fiecare perioada fiscală la inspectorate fiscale teritoriale.
Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată se întocmeşte pe un formular oficial, care este
prezentat la Inspectoratul Fiscal Teritorial de Stat de la locul de înregistrare, nu mai tîrziu de data
de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.
Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată se completează în baza datelor reflectate în
Registrul de evidenţă a livrărilor şi Registrul de evidenţă a procurărilor , pentru perioada fiscală
încheiată şi se prezintă de contribuabil la Inspectoratul Fiscal de Stat de la locul de înregistrare.
Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A., care urmează a fi achitată
pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai tîrziu decît data stabilitî pentru prezentarea declarației
pe această perioadă, cu excepția achitării T.V.A în buget la serviciile importate, a cărei achitare
se face în momentul efectuării plății pentru serviciul importat.
Subiecții impozabili achită T.V.A în termenele stabilite.Ei sînt obligați să achite penalitățile și
alte sancțiuni în cazul cînd acestea au fost calculate de organele de control sau cu funcții în
domeniul respectiv.
T.V.A se achită în moneda națională. Perceperea se efectuează prin metoda calculării și
transferării directe.
Dacă subiectul impozabil se eschivează de la prezentarea declarației fiscale și de plata
T.V.A ,Inspectoratul Fiscal de Stat (IFS) este împuternicit să determine suma obligațiunilor
fiscale și să ceară achitarea impozitului. Cerința privind achitarea plății include următoarea
informație:

16
 1.Denumirea (Numele) subiectului impozabil;
2.Codul fiscal al contribuabilului;
3.Data eliberării cerinței;
4.Perioada pentru care a fost calculate obligația fiscală;
5.Suma T.V.A spre plată;
6.Suma sancțiunilor spre plată;
7.Suma penalității spre plată;
8.Motivarea eliberării cererii de plată;
9.Date privind trecerile în cont nerestituite;
10.Termenul și modul de plată;
11.Descrierea procedurii de contestare;
12.Adresa IFS territorial care a eliberat cerința.
După eliberarea cerinței de plată a T.V.A., IFS territorial are dreptul să efectueze calculul
sumei T.V.A spre plată. Suma T.V.A trebuie reflectată în documentele contabile respective ale
subiectului impozabil. Calculul T.V.A are loc în următoarele circumstanțe:
 în cazul efectuării controlului fiscal în rezultatul căruia se ajustează suma T.V.A spre
plată;
 în cazul calculării sumei T.V.A de către IFS teritorial din motivul neprezentării
declarației de către subiectul impozabil.
Există cazuri în care apare restanță la achitarea T.V.A subiectului impozabil.La ele se referă:
 Subiectul impozabil prezintă declarația T.V.A., dar nu efectuează plata în buget a sumei
T.V.A spre plată în termenele stabilite;
 Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei T.V.A indicată în cerința de plată
eliberată de către IFS;
 Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei taxate și nemodificate în urma
contestării de către contribuabil a sumei T.V.A;
 Subiectul impozabil se eschivează de la plata penalității calculate sau a altor sancțiuni,a
căror sumă a rămas nemodificată în urma contestării lor de către contribuabil;
 Subiectul impozabil nu achită o parte din suma obligațiunii fiscale după expirarea
termenului stabilit pentru plata T.V.A., indicat în cerința de plată.

17
 Încheiere

Orientarea principală a folosirii eficiente a impozitelor constă în ridicarea rolului în

stimularea micului business care are un şir de priorităţi. Businessul mic formează sfera
competiţională, crează locuri de muncă suplimentare, implimentează operativ performanţele,
reconstruieşte producerea în dependenţă de conjunctura pieţei, etc.
Creşterea numărului şi eficienţei întreprinderilor mici, reprezintă un pas real spre formarea
mediului de piaţă, asigură condiţiile pentru creşterea economică şi a bunăstării populaţiei.
Sistemul de impozite apare ca un mecanism de susţinere şi dezvoltare a businessului mic.
Experienţa ţărilor dezvoltate vorbeşte despre faptul, că este necesar un program de reformare a
sistemului impozitar, îndreptat spre fixarea şi susţinerea întrepriderilor mici.
În baza cercetărilor efectuate se pot face următoarele concluzii:
1. Sistemul de impozitare este veriga de legătură dintre economia reală şi publică, care are
ca scop asigurarea finanţării acestora. În această lucrare a fost descrisă clasificarea,
caracteristica taxei pe valoarea adăugată, aspecte teoretice şi practice ale contabilităţii
taxei pe valoarea adaugată, modul declarării .
2. T.V.A. deţine o pondere importantă în totalul veniturilor bugetului datorită sferei mare de
cuprindere, totodată, mărimea totală a T.V.A. depinde de întreaga valoare adăugată din
economie a bunurilor şi serviciilor posibile T.V.A. Un sistem al T.V.A. inadecvat poate
duce la o reducere semnificativă a veniturilor obţinute prin impozitare, iar suma T.V.A.
este dependentă de preţuri care se formează pe piaţă. De aici, venitul rezultat din T.V.A.
este independent de deciziile Guvernului.
Așadar, concluzionînd, propun ca serviciul contabilitate să respecte legislaţia fiscală cu
rigurozitate şi corectitudine, să evite inexactităţile în rapoartele financiare şi fiscale, care pun
la îndoială corectitudinea tuturor datelor indicate în ele.

Bibliografia

18
I Acte normative naționale:

1. Codul fical al Republicii Moldova ,cu actualize[ri operate prin Ordinul nr. 1631 din
19.11.2014;
2. S.N.C 12 “Contabilitatea impozitului pe venit “;
3. Planul general de conturi contabile cu aplicare de la 1 ianuarie 2014

II. Literatura de specialitate:

1. Rodica HÎNCU, Nadejda CHICU, Olga KUZMINA, Rodica COVALI, Marina

DANDARA, Lilia BĂCIOI „Metode și tehnici fiscale” (curs universitar) , Editura
ASEM , Chișinău 2005 ,261 p.
2. V.Bucur ,V.Țurcanu , A.Graur „Contabilitatea impozitelor” ASEM, reeditată în 2014

III Site-ografie:

1. www.fisc.md
2. http://conta.md/legislatie-contabila/
3. www.mimfin.md

19