Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea Științe Economice

Rolul Taxei pe valoarea adaugata la formarea

veniturilor publice

A elaborat:
Studenta: Osipov Polina
Specialitatea Finanțe și Bănci
Anul 2, frecvență redusă
Conducător Științific: N. Șargu

Chișinău, 2023

1
Cuprins:
Introducere
Capitolul 1
1.1 T.V.A. – noţiuni generale ________________________1
1.2 Livrările impozabile şi livrările scutite de T.V.A. ____ 4

Capitolul 2
2.1 Înregistrarea subiectului impozabil cu T.V.A.________7
2.2 Determinarea obiectului impozabil cu T.V.A.
Ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile ______8
2.3 Modul de calculare a obligaţiei fiscale a T.V.A. ________9
2.4 Rolul impozitelor în formarea veniturilor bugetare ale statului,
concluzii ___________________________________________12

2
 Introducerea

În aceasta lucrare se descrie ce sunt impozitele pe valoarea adaugata, cum

sunt calculate, repartizate, care sunt rolul lor. La fel se descrie clasificarea
impozitelor si taxelor fata de bugetul de stat.
În majoritatea statelor lumii, impozitele indirecte ocupă un loc
predominant în totalul resurselor fiscale. Principalele impozite indirecte sînt
taxa pe valoarea adăugată, accizele şi taxele vamale. În unele ţări, sistemul
impunerii indirecte include, de asemenea, impozitul pe bunuri imobiliare,
taxele pentru utilizarea resurselor naturale, taxele rutiere şi altele,
instituite în funcţie de politica fiscală promovată de către stat.
Evoluţia impozitelor indirecte poate fi caracterizată prin anumite tendinţe
generale:
1) de la impunerea obiectelor de strictă necesitate – la impunerea celor
mai puţin importante;
2) după impunerea unui număr mare de bunuri, atenţia se
concentrează asupra unor mărfuri specifice;
3) trecerea de la impunerea unei cantităţi estimative, stabilite în
funcţie de caracteristicile exterioare la impozitarea produselor finite
obţinute.
Sistemele fiscale ale ţărilor dezvoltate s-au creat sub influenţa
multitudinii de factori economici, politici şi sociali. Interdependenţa dintre
dezvoltarea economică şi impozitele aplicate pentru anumite tipuri de
venituri diferă de la o ţara la alta şi este susceptibilă de fluctuaţii. Unele ţări
s-au dezvoltat în condiţiile predominării impunerii indirecte, alte ţări au
preferat impunerea directă, atingînd acelaşi nivel al dezvoltării.

3
 Capitolul 1

1.1 T.V.A. – noţiuni generale.

Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) a fost instituită în R.M. la 01.01.1992,

înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor.
Pe tot parcursul existenţei sale, T.V.A. a suferit multiple modificări care, în mod
direct şi indirect, influenţau negativ activitatea economică a întreprinderilor şi
situaţia materială a populaţiei. În scopul stabilirii acestui impozit, a fost adoptat un
nou conţinut al legislaţiei şi introducerea ei în Codul Fiscal al RM (Titlul III).
Conform prevederilor Titlului III al Codului Fiscal, plătitori ai T.V.A. sînt:
1. Persoanele fizice şi juridice care efectuează livrări impozabile pe teritoriul
R.M. şi la export şi sînt înregistrate ca plătitori de T.V.A.;
2. Persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri şi servicii, cu excepţia
persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal,
valoarea cărora nu depăşeşte limitele stabilite de bugetul de stat pe anul
fiscal respectiv.
Obiectele impozabile constituie:
1. livrarea de către subiecţii impozabili a mărfurilor şi serviciilor, care
reprezintă rezultatul activităţii de întreprinzător în R.M.
1.1 livrarea de mărfuri se consideră: transmiterea dreptului de proprietate
asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită,
transmitere cu plată parţială; achitarea salariului în expresie naturală; alte
plăţi în expresie naturală; transmiterea mărfurilor gajate în proprietatea
deţinătorului gajului ş.a.
1.2livrarea (prestare) de servicii reprezintă activitatea de prestare a
serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv
darea proprietăţii în arendă; transmiterea dreptului (inclusiv pe bază de
leasing) privind folosirea oricăror mărfuri contraplată, cu plată parţială sau
gratuit; executarea lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de
cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări.
2. Importul mărfurilor şi serviciilor în R.M., cu excepţia mărfurilor de uz sau
consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte
limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv.
2.1. Importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul R.M.
în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare.

4
 2.2. Importul de servicii reprezintă prestarea serviciilor de către persoanele
fizice şi juridice aflate în afara R.M., persoanelor fizice şi juridice, rezidente
sau nerezidente ale R.M., care desfăşoară activitate de întreprinzător pe
teritoriul ei.
Cotele T.V.A. sînt prevăzute în două acte normative. Conform Codului Fiscal sînt
stabilite:
· cota de 20%, numită şi cotă-standard;
· cota zero (0%);
· cotele reduse de 8% şi 5%. Cota-standard se aplică:
· tuturor livrărilor impozabile efectuate în R.M.
· importurilor de mărfuri şi servicii.
Cota zero se aplică la:
· mărfurile şi serviciile exportate;
· toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi pasageri;
· energia electrică destinată populaţiei livrată de către întreprinderile
producătoare reţelelor de distribuţie, precum şi energia electrică livrată
populaţiei de către reţelele de distribuţie; energia termică şi apa caldă
destinate populaţiei, livrate de către întreprinderile producătoare reţelelor de
distribuţie, precum şi energia termică şi apa caldă destinate populaţiei
livrate de către întreprinderile producătoare şi reţelele de distribuţie,
întreprinderile de termoficare locale, cazangerii, staţii termice şi staţii-
grup;
· mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice
şi a altor misiuni asimilate lor în R.M., precum şi a uzului sau consumului
personal al membrilor personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al
acestor misiuni şi al membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe
bază de reciprocitate, în modul stabilit de Guvern;
· mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor
la care R.M. este parte. Lista organizaţiilor internaţionale se stabileşte
în Legea bugetului pe anul fiscal respectiv;
· lucrările de construcţie a locuinţelor efectuate prin metoda ipotecară;
· mărfurile (serviciile) livrate în zona economică liberă din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică
liberă în afara teritoriului vamal al R.M., livrate în interiorul zonei
economice libere, precum şi cele livrate între rezidenţii diferitelor zone
economice libere ale R.M. Mărfurile livrate din zona economică liberă
pe restul teritoriului vamal al R.M. se impun cu T.V.A. conform legislaţiei
fiscale.
· Cota redusă de 8% se aplică la:

5
 · pîine, produse de panificaţie;
· lapte şi produsele lactate, livrate pe teritoriul R.M., cu excepţia produselor
alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A.
· Cota redusă de 5% se aplică la: gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la
cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul R.M.

1.2 Livrările impozabile şi livrările scutite de T.V.A.

Orice livrare efectuată de către subiectul impozabil, care desfăşoară activitate

de întreprinzător, şi nu este livrare scutită de impozit, constituie livrare impozabilă.
În orice perioadă fiscală, toate livrările se impozitează la cota-standard în vigoare,
cu excepţia livrărilor la cota zero.
Livrările pentru care se prevăd scutiri la plata T.V.A. sînt:
I)
1. Locuinţa, pămîntul şi terenul pe care se găseşte locuinţa, arenda acestora,
dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu excepţia plăţilor de comision
aferente acestor tranzacţii;
2. Produsele alimentare şi nealimentare pentru copii, lista cărora este
aprobată anual în legea bugetului;
3. Proprietatea de stat răscumpărată, în procesul privatizării;
4. Instituţiile preşcolare, cluburile, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie
social-culturală şi de locuit, precum şi drumurile, reţelele de gaz,
instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare
transferate gratuit autorităţilor publice, precum şi cele transmise
întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de către autorităţile publice;
proprietatea de stat transferată gratuit, la decizia autorităţilor publice, de
la bilanţul unei întreprinderi de stat la bilanţul altei întreprinderi de stat;
lucrările de construcţie a caselor de locuit, efectuate cu atragerea
mijloacelor bugetare de toate nivelurile şi a fondurilor extrabugetare cu
destinaţie specială; lucrările efectuate în perioada de realizare a
programelor (proiectelor) social-economice cu destinaţie specială în
domeniul construcţiei caselor de locuit;
5. Mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de procesul
instructiv de producţie şi educativ, cu condiţia alocării mijloacelor
obţinute din livrarea acestor mărfuri, serviciile prestate în scopuri de
instruire generală; serviciile de pregătire şi perfecţionare a cadrelor;
serviciile de instruire a copiilor şi adolescenţilor în cercuri, secţii,
studiouri; serviciile prestate copiilor şi adolescenţilor cu folosirea
instalaţiilor sportive; serviciile legate de întreţinerea copiilor în

6
 instituţiile preşcolare;

6. Serviciile prestate de autorităţile publice, pentru care se aplică taxa de

stat; toate tipurile de activităţi legate de taxele şi plăţile încasate de stat
pentru acordarea de licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi
taxele şi plăţile încasate de autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale; serviciile acordate de către membrii colegiului de avocaţi;

7. Serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberarea de

brevete (cu excepţia celor ce se efectuează pe bază de intermediere),
referitoare la obiectele proprietăţii industriale, precum şi obţinerea dreptului
de autor;
8. Vînzarea proprietăţii confiscate şi fără stăpîn, bunurile trecute în
proprietatea statului cu drept de succesiune, proprietatea întreprinderilor
declarate falimentare; comorile;
9. Serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrînilor, precum şi
mărfurile din contul organizaţiilor de binefacere, destinate pregătirii
pachetelor pentru bătrînii nevoiaşi şi distribuite gratuit;
10. Serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice; medicamentele
atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de
Ministerul Sănătăţii, precum şi materia primă medicamentoasă, materialele,
articolele, ambalajul primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea
medicamentelor, autorizate de Ministerul Sănătăţii, cu excepţia alcoolului
etilic, mijloacelor cosmetice, articole de uz medical, articole ortopedice şi
de protejare şi tehnică medicală, biletele de tratament (inclusiv cele fără
cazare) şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice, biletele turistice şi de
excursie, fără costul serviciilor de intermediere legate de procurarea
acestora; mijloacele tehnice, inclusiv transportul auto, folosit exclusiv în
scopuri legate de profilaxia invalidităţii şi reabilitarea invalizilor;
11. Serviciile şi produsele organizaţiilor sferei alimentaţiei publice din sfera
social-culturală finanţată din buget, precum şi ale cantinelor specializate în
alimentarea bătrînilor nevoiaşi din contul organizaţiilor de binefacere;
12. Serviciile financiare: acordarea sau transmiterea creditelor, garanţiilor de
credit, inclusiv gestionarea împrumuturilor, creditelor sau garanţiilor de
credit din partea creditorilor; operaţiile legate de circulaţia valutei,
operaţiile legate de emiterea acţiunilor, obligaţiunilor, cambiilor şi altor hîrtii
de valoare; serviciile legate de gestionarea fondurilor investiţionale şi
fondurilor nestatale de pensii; operaţiile de asigurare şi reasigurare, cu
excepţia serviciilor prestate de agenţii de asigurare.
13. Serviciile poştale, inclusiv distribuirea pensiilor, subvenţiilor şi

7
indemnizaţiilor;
14. Serviciile legate de jocurile de noroc, cu excepţia serviciilor a căror
valoare, totală sau parţială, a fost inclusă în plata pentru intrare şi a altor
servicii prestate spectatorilor şi participanţilor;
15. Loteriile;
16. Lucrările de cercetări ştiinţifice şi de construcţie experimentale,
efectuate din contul mijloacelor bugetare;
17. Serviciile rituale, prestate de întreprinderile de pompe funebre, de cimitire
şi crematorii; ritualurile şi ceremoniile efectuate de organizaţiile religioase;
18. Cazarea în cămine, serviciile comunale acordate populaţiei; închirierea
spaţiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de locuinţe, alimentarea cu
apă, canalizarea, salubrizarea, folosirea ascensoarelor;
19. Serviciile prestate de transportul în comun urban, transportul de
pasageri suburban şi interurban auto, feroviar şi fluvial;
20. Energia electrică importată şi livrată către reţelele de distribuţie, cu excepţia
serviciilor de transport al energiei electrice importate;
21. Metalele preţioase şi pietrele preţioase, în orice formă şi în orice stare,
inclusiv deşeurile care conţin metale preţioase, procurate de Vistieria de Stat;
22. Serviciile ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorilor de teren;
23. Producţia de carte şi publicaţiile periodice, precum şi serviciile de editare a
producţiei de carte şi publicaţiilor periodice, cu excepţia celor cu caracter
publicitar şi erotic;

24. Timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

25. Mijloacele fixe depuse în capitalul social al agenţilor economici.

II)
T.V.A. nu se aplică:
a) mărfurilor, la introducerea pe teritoriul vamal şi plasarea în
regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, transformare sub
supraveghere vamală, depozit vamal liber, nimicire, renunţare în
folosul statului;
b) mărfurilor autohtone, plasate în regimul vamal de reimport sau
perfecţionare pasivă la introducerea pe teritoriul vamal;
c) mărfurilor plasate în regimul vamal de
admitere temporară.

8
 III)
Mărfurilor străine li se aplică T.V.A. la introducerea acestora pe teritoriul
vamal şi plasarea lor în regimul vamal perfecţionare activă, cu restituirea
ulterioară a sumei T.V.A. achitate la scoaterea de pe teritoriul vamal a
produselor rezultate din prelucrare. T.V.A. se restituie în conformitate cu
instrucţiunile IFPS de pe lîngă MF, într-un termen ce nu depăşeşte 45 zile.
IV)
La scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, plasate în regimul vamal de
reexport, se restituie suma T.V.A. achitată la introducerea acestor mărfuri pe
teritoriul vamal. T.V.A. se restituie în conformitate cu instrucţiunile IFPS de pe
lîngă MF, într-un termen ce nu depăşeşte 45 de zile.
V)
T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor destinate
magazinelor ce deservesc în exclusivitate misiunile diplomatice şi alte misiuni
asimilate lor în R.M. şi personalul acestora.
VI)
T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor destinate acordării de
asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii
excepţionale, precum şi pentru livrările de mărfuri, servicii definite ca ajutoare
umanitare, în modul stabilit de Guvern.
VII)
T.V.A. nu se aplică materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi
accesoriilor necesare procesului de producţie, importate de întreprinderile
Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor.
VIII)
T.V.A. nu se aplică producţiei atelierelor curative de producţie (de muncă) de
pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane
handicapate.

Capitolul 2

9
 2.1 Înregistrarea subiectului impozabil cu T.V.A.

Subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător, cu excepţia

autorităţilor publice, instituţiilor publice (finanţate din bugetul de stat, din
bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat), şi deţinătorilor patentei
de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A., dacă
el a efectuat, într-o perioadă de 12 luni consecutive, livrări de mărfuri şi servicii în
sumă ce depăşesc 200000 de lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul
trebuie să depună cerere la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia se află, pe
parcursul lunii în care a fost atins plafonul indicat. El se consideră înregistrat din
prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.
Dacă există argumente temeinice că valoarea livrărilor impozabile va depăşi
200000 de lei la începutul perioadei impozabile, subiectul urmează să se
înregistreze pînă la sfîrşitul lunii respective şi se consideră înregistrat din prima zi
a lunii în care a fost depusă cererea.
Subiectul impozabil, la înregistrare, primeşte certificatul de înregistrare ca
plătitor de T.V.A. în care se indică:
 denumirea şi adresa juridică a
subiectului impozabil;
 codul fiscal al contribuabilului;
 data înregistrării.
În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat
să informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat
este obligat să anuleze înregistrarea contribuabilului T.V.A.
În cazul în care subiectul impozabil nu va efectua livrări impozabile şi nu
va dori să rămînă înregistrat, el este obligat să informeze Serviciul Fiscal de
Stat precum că, în ultimele 12 luni, volumul livrărilor nu a depăşit plafonul
stabilit pentru înregistrare. Dacă subiectul impozabil doreşte să anuleze actul de
înregistrare şi înştiinţează despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat, el trebuie să
dovedească că, în viitor, volumul livrărilor impozabile nu va depăşi
plafonul stabilit pentru înregistrare. În acest caz, Serviciul Fiscal de Stat
anulează înregistrarea.
Anularea înregistrării intră în vigoare de la data încetării livrărilor impozabile
de către subiectul impozabil sau după expirarea lunii în care au fost primite
înştiinţarea şi dovezile prevăzute mai sus. Serviciul Fiscal de Stat are dreptul
să anuleze înregistrarea, dacă contribuabilul nu-şi onorează obligaţiunile
(declararea şi achitarea T.V.A.).

10
 În momentul anulării înregistrării contribuabilului la T.V.A., el se consideră
ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a
mijloacelor fixe şi trebuie să achite datoria la T.V.A. pe această livrare, cu
excepţia transmiterii dreptului de desfăşurare a activităţii de întreprinzător.
Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă.

2.2 Determinarea obiectului impozabil cu T.V.A.

Ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile
Obiectul impozabil la T.V.A. reprezintă valoarea livrărilor impozabile. În
valoarea livrărilor se
include şi costul transportului, suma tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a
fi achitate. Valoarea livrărilor constituie acea valoare care urmează a fi primită
pentru livrările efectuate cu excepţia T.V.A.
Dacă plata pentru livrările efectuate este primită parţial sau total în
expresie naturală, atunci valoarea impozabilă a acestor bunuri o constituie
valoarea lor de piaţă.
Valoarea livrărilor impozabile a mărfurilor şi serviciilor poate fi ajustată, după
livrarea şi achitarea lor în cazul cînd:
 valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca
rezultat al schimbării preţului;
 livrarea impozabilă a fost total sau parţial restituită subiectului
impozabil care a efectuat livrarea;
 valoarea impozabilă a fost redusă în urma acordării discontului pentru
plata efectuată înainte de termen.
Ajustarea se efectuează numai dacă sînt prezente documente ce confirmă
operaţiile menţionate.
În cazul cînd livrarea se efectuează la un preţ mai mic decît cel de piaţă fie
din cauza relaţiilor specifice dintre furnizor şi consumator, fie întrucît
consumatorul este un angajat al furnizorului, atunci obiectul impozabil constituie
valoarea de piaţă a acestor livrări.
Mărfurile şi serviciile livrate subiectului impozabil pentru
desfăşurarea activităţii de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi
serviciile care sînt transmise (prestate) ulterior fără plată angajaţilor subiectului
impozabil se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală valorii
ei de piaţă. Mărfurile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător, care, ulterior, sînt însuşite de către subiect sau sînt

11
transmise de el membrilor familiei sale se consideră livrare impozabilă a
acestui subiect. Valoarea impozabilă a livrării de mărfuri servicii este valoarea
achitată de către subiect pentru livrarea destinată desfăşurării activităţii sale de
întreprinzător, iar pentru mărfurile de producţie proprie – valoarea lor de piaţă.
Mărfurile şi serviciile procurate de către subiectul impozabil pentru
desfăşurarea activităţii de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi
serviciile livrate în contul retribuirii muncii angajatului se consideră livrare
impozabilă cu valoarea impozabilă egală cu valoarea ei de piaţă.
Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor
vamală determinată în conformitate cu legislaţia vamală, care include valoarea
mărfurilor conform documentelor de însoţire, precum şi impozitele şi taxele care
urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu excepţia T.V.A.
În cazul absenţei documentelor care confirmă valoarea mărfurilor
importate sau în cazul diminuării de către importator a valorii mărfurilor,
valoarea impozabilă a mărfurilor este determinată de către autorităţile vamale, în
conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi de legislaţie.

2.3 Modul de calculare a obligaţiei fiscale a T.V.A.

Pentru determinarea T.V.A., ce trebuie achitată la buget pentru fiecare

perioadă fiscală, este necesar de calculat:
1. T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată de către consumatori
pentru mărfurile, serviciile livrate lor – T.V.A. colectată;
2. T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor la procurarea
bunurilor materiale şi la prestarea serviciilor (inclusiv T.V.A. la
valorile materiale importate) – T.V.A. deductibilă.
Obligaţia fiscală a T.V.A. (T.V.A. ce trebuie achitată la buget) se determină
în modul următor: T.V.A. buget = T.V.A. colectată –
T.V.A. deductibilă.
T.V.A. colectată şi T.V.A. deductibilă se calculează în baza Registrului de
evidenţă a livrărilor şi Registrului de evidenţă a procurărilor (care sînt completate
în baza facturilor fiscale.
Dacă suma T.V.A .achitată sau care urmează a fi achitată furnizorului la
procurarea valorilor materiale, serviciilor depăşeşte T.V.A. primită sau care
urmează să fie primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate în
această perioadă, adică T.V.A. deductibilă  T.V.A. colectată, atunci diferenţa

12
se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei T.V.A. ce
urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă.
Exemplu: în luna martie agentul economic a efectuat
următoarele operaţiuni: a) a realizat pe teritoriul R.M.
produse în valoare de 60000 lei;
b) a primit de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de
180000 lei (inclusiv T.V.A.); c) a importat marfă în sumă de 9000 lei
(inclusiv T.V.A.).
Determinaţi T.V.A. ce trebuie achitată la buget
pentru luna martie. Rezolvare:
1) T.V.A. col. = 60000 × 20%/100% = 12000 lei
2) T.V.A. ded. = (180000+9000) × 20%/120% = 31500 lei
3) T.V.A. bug. = 12000 – 31500 = - 19500 lei (se trece în cont pentru
perioada următoare – luna aprilie)
Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către
întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce
prelucrează lapte şi produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pîine şi
produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în
limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţită cu valoarea livrării ce se
impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în conformitate cu instrucţiunile
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul de Finanţe, Nr.10
din 23.07.2001 (M.O., Nr.100-101 din 18.08.2001), într-un termen ce nu va
depăşi 45 de zile.
Exemplul A: admitem că suma T.V.A. aferentă valorilor materiale procurate
(T.V.A. ded.) în luna februarie 2004 a constituit 125300 lei. Valoarea livrărilor
impozabile la cota redusă – 937500 lei. T.V.A. aferentă acestor livrări (T.V.A.
col.) constituie:
T.V.A. col = 937500 × 8%/100% = 75000 lei.
Astfel, suma T.V.A. care urmează a fi restituită din buget va constitui:
937500 × 20%/100% = 187500 lei (limita posibilă pentru restituire). Însă,
datorită faptului că depăşirea sumei T.V.A. aferentă livrărilor efectuate
impozabile la cota redusă constituie (-50300 lei) = 75000 – 125300, ceea ce este
mai mic decît 187500 lei, spre restituire se va solicita suma de 50300 lei şi nu
187500 lei.
Exemplul B: admitem că suma T.V.A. pentru valorile materiale procurate în
luna noiembrie 2002 a constituit 225800 lei. Valoarea livrărilor impozabile la
cota redusă este de 800000 lei. T.V.A. pentru aceste livrări constituie:

13
 T.V.A. col. = 800000 × 8%/100%
= 64000 lei. T.V.A. ded. = 225800
lei.
T.V.A. bug. = 64000 lei – 225800 lei = -161800 lei.
Limita posibilă pentru restituire = 800000 × 20%/100% = = 160000 lei
T.V.A. spre restituire = 160000 lei, deoarece această sumă este mai mică de
161800 lei.
Subiecţii impozabili care importă servicii pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător achită T.V.A. în momentul achitării plăţii pentru serviciul
importat. T.V.A. se restituie în conformitate cu instrucţiunile Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul de Finanţe Nr.10 din 23.07.2001
(M.O., Nr.100-101 din 18.08.2001), într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.
Dacă depăşirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate se
datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare ce se
impozitează la cota „zero”, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost
depăşită T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul
contului de decontare, în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţită cu valoarea
livrării, ce se impozitează la cota zero. T.V.A. se restituie în conformitate cu
instrucţiunile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul de
Finanţe, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.
Exemplu: în luna august, S.A. „Cristina” a efectuat livrări de mărfuri: pe
piaţa internă de 108000 lei, la export – 160000 lei. Achiziţiile de materii prime
şi materiale au constituit 189000 lei (fără T.V.A.). Deci:
T.V.A. col. = 108000 × 20%/100% + 160000 × 0%
= =
21600 lei T.V.A. ded. = 189000 × 20%/100% =
37800 lei
T.V.A. bug. = 21600 – 37800 = -16200 lei.
Calculăm limita posibilă pentru restituire: 160000 × 20% = = 32000 lei. În
acest caz, bugetul va restitui agentului suma T.V.A. = 16200 lei, deoarece ea nu
depăşeşte limita calculată.
Astfel, determinarea sumelor spre restituire se efectuează pentru fiecare
perioadă fiscală, iar restituirea sumelor T.V.A. se permite numai în urma unui
control tematic, organizat în baza cererii contribuabilului depuse la serviciul
fiscal.
Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate. În
cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili înregistraţi li se permite

14
trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate furnizorilor pe valorile materiale şi
serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător, cu excepţia serviciilor importate.
Suma T.V.A. pentru serviciile importate se reportează la cheltuieli.
Suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată pentru valorile
materiale şi serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor
scutite de T.V.A. nu se trece în cont şi se reportează la cheltuieli.
Suma T.V.A. achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi neimpozabile se trece în
cont numai dacă se duce o evidenţă aparte a achitării plăţilor pentru ele şi dacă
valoarea impozabilă a livrărilor impozabile depăşeşte 50% din valoarea tuturor
livrărilor efectuate de către subiectul impozabil şi se reportează la cheltuieli,
dacă valoarea impozabilă a livrărilor impozabile nu depăşeşte 50% din valoarea
tuturor livrărilor efectuate de către subiectul impozabil.
Suma T.V.A. achitată pe valorile materiale, serviciile procurate de către
subiectul impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de
domeniul activităţii de întreprinzător nu se trece în cont, ci se reportează la
cheltuieli. Subiecţii impozabili a căror activitate de întreprinzător constă în
organizarea distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile
procurate sînt folosite nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi, au
dreptul la trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate.
Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care
urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, dacă dispune:
 De factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost
achitată T.V.A.;
 De documentul eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea
T.V.A. pe mărfurile importate.
Factura fiscală. Factura fiscală reprezintă un document care, după indicatorii
pe care-i conţine, îndeplineşte funcţiile facturii de expediţie şi ale facturii T.V.A.
în ansamblu.
Astfel, factura fiscală este eliberată pentru livrările impozabile efectuate
nemijlocit de către agenţii economici înregistraţi în calitate de subiecţi
impozabili cu T.V.A., care anterior eliberau facturi T.V.A. sau se vor
înregistra conform cerinţelor Codului Fiscal (Titlul III) în calitate de plătitori de
T.V.A. şi vor efectua livrări de mărfuri şi servicii impozitate cu T.V.A. la cotele
standard, reduse sau zero.
Facturile fiscale nu se eliberează în cazurile în care:
 Se efectuează livrări de mărfuri şi servicii scutite de T.V.A.;

15
  Se efectuează livrări de mărfuri şi servicii de către un agent economic
neînregistrat în calitate de plătitor de T.V.A.;
 Lipseşte trecerea dreptului de proprietate asupra valorilor materiale de la un
agent economic la altul (de exemplu, în cazul transmiterii mărfurilor la
păstrare de către un subiect impozabil cu T.V.A. – proprietarul mărfii);
 Transportarea mărfurilor se efectuează în cadrul unei unităţi economice,
adică are loc circulaţia internă a acestora.
În toate aceste cazuri, agentul economic completează şi eliberează doar
facturile de expediţie. Facturile fiscale nu se eliberează şi în cazurile prevăzute
anterior pentru facturile T.V.A., adică la:
 Importul serviciilor;
 Primirea avansului pentru livrările de mărfuri şi servicii ce urmează a
fi efectuate, cu excepţia vînzării ediţiilor periodice impozabile cu T.V.A.
prin abonarea la acestea şi prestării serviciilor de publicitate;
 Livrarea mărfurilor, serviciilor populaţiei cu plată în numerar, inclusiv
la decontările cu populaţia prin intermediul serviciului instituţiilor
financiare, I.S. „Poşta Moldovei” şi altor persoane autorizate.
Trebuie menţionat că, la cererea consumatorului, factura fiscală urmează a fi
eliberată.
Facturile fiscale vor fi eliberate subiecţilor impozabili cu T.V.A. nemijlocit de
către subdiviziunile teritoriale ale IFPS, contraplată şi contrasemnăturii
persoanelor autorizate, la prezentarea delegaţiei, certificatului de atribuire a
codului fiscal şi certificatului ce autentifică înregistrarea în calitate de subiect
impozabil cu T.V.A..
Pentru livrările de mărfuri, factura fiscală este completată în 3 sau 5
exemplare (după caz), iar pentru livrările de servicii – în 2 exemplare, şi anume:
1) pentru livrările de mărfuri, în cazul cînd se perfectează 3 exemplare,
primul exemplar rămîne la furnizor, exemplarul 2 se transmite
cumpărătorului, exemplarul 3 – transportatorului;
2) pentru livrările de mărfuri, cînd se perfectează 5 exemplare, primul
exemplar rămîne la furnizor şi serveşte la scoaterea din gestiune a
valorilor materiale; exemplarele 2,3,4 – se transmit şoferului, care
transmite exemplarul 2 cumpărătorului, iar celelalte exemplare rămîn la
dispoziţia transportatorului şi se anexează la factura pentru transportul
efectuat şi foaia de parcurs; exemplarul 5 îl completează furnizorul,
servind drept autorizaţie de ieşire a autovehiculului de la locul de
încărcare.
3) Pentru livrările de servicii, primul exemplar rămîne la prestatorul de
servicii, iar exemplarul 2 se eliberează beneficiarului de servicii.

16
Factura fiscală trebuie să includă următoarele informatii:
1) numărul curent al facturii;
2) denumirea (numele), adresa şi codul fiscal al
furnizorului;
3) data eliberării facturii;
4) data livrării, dacă ea nu corespunde cu data
eliberării facturii;
5) denumirea (numele) şi adresa cumpărătorului;
6) tipul livrării;
7) pentru fiecare tip de livrare de
mărfuri,servicii:
 cantitatea mărfii;
 preţul unui articol de marfă fără
T.V.A.;
 cota T.V.A.;
 suma T.V.A. pe un articol de marfă;
 suma totală a livrării de mărfuri, servicii care trebuie
achitată;
 suma totală a T.V.A.

În factura fiscală, la livrările de export, trebuie să fie indicat că bunurile sînt

destinate exportului, precum şi ţara de destinaţie. Facturile fiscale se
numerotează în ordine succesivă şi se păstrează la furnizor în aceeaşi ordine.
Pentru vînzarea cu amănuntul în locurile special amenajate, cu plată în numerar,
eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie, dacă sînt respectate următoarele
condiţii:
a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar la
fiecare punct comercial şi de prestări servicii în conformitate cu legislaţia
privind efectuarea decontărilor băneşti pentru operaţiile comerciale sau
serviciile prestate. Înscrierea se efectuează în momentul primirii sau
achitării sumei în numerar. La sfîrşitul fiecărei zile de lucru se face bilanţul.
b) la sfîrşitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă, este înscrisă
suma totală a T.V.A. pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a
valorilor materiale procurate se introduc datele din facturile fiscale care au fost
achitate în numerar.
În cazul livrării serviciilor contraplată în numerar, factura fiscală se
eliberează în momentul primirii banilor sau pînă în acest moment.
Factura fiscală conţine 25 de rubrici care, convenţional, pot fi structurate în 4 părţi:
 Partea introductivă;
 Partea calitativă;

17
  Partea cantitativă;
 Partea însoţitoare.

2.4 Rolul impozitelor în formarea veniturilor bugetare ale statului, concluzii

În majoritatea statelor lumii, impozitele indirecte ocupă un loc predominant
în totalul resurselor fiscale. Principalele impozite indirecte sînt taxa pe valoarea
adăugată, accizele şi taxele vamale. În unele ţări, sistemul impunerii indirecte
include, de asemenea, impozitul pe bunuri imobiliare, taxele pentru utilizarea
resurselor naturale, taxele rutiere şi altele, instituite în funcţie de politica
fiscală promovată de către stat.
Evoluţia impozitelor indirecte poate fi caracterizată prin anumite tendinţe
generale:
1) de la impunerea obiectelor de strictă necesitate – la impunerea celor mai
puţin importante;
2) după impunerea unui număr mare de bunuri, atenţia se concentrează
asupra unor mărfuri specifice;
3) trecerea de la impunerea unei cantităţi estimative, stabilite în funcţie
de caracteristicile exterioare la impozitarea produselor finite obţinute.
Sistemele fiscale ale ţărilor dezvoltate s-au creat sub influenţa multitudinii de
factori economici, politici şi sociali. Interdependenţa dintre dezvoltarea
economică şi impozitele aplicate pentru anumite tipuri de venituri diferă de la o
ţara la alta şi este susceptibilă de fluctuaţii. Unele ţări s-au dezvoltat în condiţiile
predominării impunerii indirecte, alte ţări au preferat impunerea directă,
atingînd acelaşi nivel al dezvoltării.

18