Fiscalitate

1.
Care este principala conditie de forma pentru a se exercita dreptul de

deducere a TVA?
Acordarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată este condiţionată de îndeplinirea
atât a cerinţelor de fond cât şi a celor de formă, primele vizând însăşi existenţa dreptului de deducere, iar
celelalte condiţiile de exercitare a acestuia.
2. Ce reprezinta achizitia intracomunitara de bunuri?

O achizitie intracomunitara de bunuri reprezinta obtinerea dreptului de a dispune, ca si un
proprietar, de bunuri transportate de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana în
numele unuia dintre acestia, catre un stat membru UE, altul decat cel de plecare a transportului bunurilor.
3. Ce reprezinta livrarea intracomunitara de bunuri?

O livrare intracomunitara de bunuri reprezinta o livrare de bunuri care sunt transportate dintr-un
stat membru UE catre alt stat membru de catre furnizor, cumparator sau de alta persoana, în numele unuia
dintre acestia (transportator).
4. Ce reprezinta importul de bunuri?

Operatiune comerciala de cumparare din strainatate a unor bunuri materiale si/sau servicii contra
unei cantitati de moneda convenita, implicand trecerea de catre acestea a frontierei vamale a
importatorului.Importul poate fi:- direct sau indirect- de bunuri materiale si/sau de servicii- propriu-zis
sau de completare- temporar sau permanent- cu plata imediata sau cu plata amanata, etc.
5. Ce reprezinta exportul de bunuri?

Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau
juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita. Cuprinde exportul de marfuri
(bunuri corporale, stabile) si exportul invizibil (de servicii).Exportul poate fi si de capital, reprezentand
investitii directe si plasarea de titluri de valoare in alte tari.
6. Ce este o achizitie locala de bunuri?

O achizitie locala de bunuri este atunci cand nu se îndeplinesc condițiile pentru achizitie
intracomunitară – bunurile nu au fost transportate în afara României de către client sau de altă persoană în
contul său.
7. Ce reprezenta o livrarea locala de bunuri?

O livrare locala de bunuri este atunci cand nu se îndeplinesc condițiile pentru livrare
intracomunitară; bunurile nu au fost transportate în afara României de către furnizor sau de altă persoană
în contul său.
8. Cum se determina rezultatul fiscal?

 Rezultat fiscal = Total venituri – Total cheltuieli – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile + Elemente similare veniturilor – Elemente similare cheltuielilor – Deduceri fiscale
– Pierderi fiscale.
9. Care este formula rezultatului fiscal in functie de rezultatul contabil?
 Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile + Elemente
similare veniturilor – Elemente similare cheltuielilor – Deduceri fiscale – Pierderi fiscale.
10. Care este diferenta dintre amortizarea contabila si amortizarea fiscala?

Amortizarea contabila este tratata drept cheltuiala nedeductibila, iar amortizarea fiscala intra in
categoria deducerilor.
11. Ce este creditul fiscal extern?

Credit fiscal extern = suma platita in strainatate cu titlu de impozit si recunoscuta in Romania.
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade
impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la
deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit in
continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol.
Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod
direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul
venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;
3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri
prevazute la art. 41 din Codul fiscal.
Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent venitului din sursa
din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta
venitului impozabil din strainatate. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate
din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula,
potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.
12. Care sunt perioadele in care se calculeaza impozitul pe profit?

 Declararea si plata impozitul pe profit trimestrial
Calculul, declararea si plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25
inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor I-III.
 Declararea si plata impozitului pe profit anual
Institutiile de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit
- persoane juridice straine - au obligatia de a declara si de a plati impozit pe profit anual, cu plati
anticipate efectuate trimestrial. Platile anticipate se declara in Formularul 100. Termenul pana la care se
efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit –
Formular 101, respectiv 25 martie inclusiv a anului urmator.
Cultele religioase, unitatile de invatamant preuniversitar si institutiile de invatamant superior,
particulare, acreditate, precum si cele autorizate, asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice
si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, Societatea Nationala de Cruce Rosie din
Romania, organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale, organizatiile patronale au obligatia de a declara
si plati impozitul pe profit, anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care
se calculeaza impozitul.
Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice si a
cartofului, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si de a plati impozitul pe profit anual, pana
la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
13. Care sunt cotele de TVA in Romania? Prezentati cate o operatiune pentru
fiecare cota in parte.
 cota redusă de 5%:
• manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal
publicităţii;
• serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri,
expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele
scutite;
• livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; prin
locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:
 livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate
drept cămine de bătrâni şi de pensionari;
 livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate
drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
 livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele
gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu
depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de
orice persoană necăsătorită sau familie;
 livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în
vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a
căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau
închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.
 cota redusă de 9%:
• livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform
legislaţiei specifice, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă;
• livrarea de produse ortopedice;
• livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
• cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea
terenurilor amenajate pentru camping;
• livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe,
plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa
sau înlocui alimentele; prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare
acestor bunuri;
• serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea care
se încadrează la codul NC 22 03 00 10 (berea la draft);
• livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură;
• livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse
agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor
specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor
publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
 cota standard de TVA de 19%
• se aplica tuturor operaţiunilor de livrări de bunuri și prestări de servicii, cu excepția
operațiunilor scutite de taxă și a operațiunilor pentru care sunt valabile cotele reduse.
Nota: fiecare isi alege un exemplu dintre cele enumerate.
14. Care sunt perioadele fiscale pentru TVA si in functie de ce anume se

stabilesc?
Perioada fiscala este luna calendaristica. Prin exceptie de la aceasta prevedere, perioada fiscala este
trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care, in cursul anului calendaristic precedent, a
realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere si/sau neimpozabile in
Romania care nu a depasit plafonul de 100.000 euro, al carui echivalent in lei se calculeaza pe baza
cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data de 31 decembrie a
anului precedent, cu exceptia situatiei in care persoana impozabila a efectuat in cursul acestuia, una sau
mai multe achizitii intracomunitare de bunuri.
15. Care sunt modalitatile prin care se corecteaza facturile?

Cea mai simpla situatie este cea in care factura nu a fost transmisa la beneficiar. In acest caz,
factura se anuleaza pur si simplu si se emite un nou document cu informatiile corecte.
Totusi, daca factura a fost trimisa beneficiarului, exista doua moduri prin care se pot corecta
informatiile pe care aceasta le contine.
O prima varianta este aceea in care se emite o noua factura care sa cuprinda atat informatiile din
documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, cat si informatiile si
valorile corecte.
Cea de-a doua posibilitate pentru a corecta o factura transmisa beneficiarului este aceea de a emite
un nou document continand informatiile si valorile corecte, iar concomitent sa se emita un document cu
valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data facturii corectate.
In situatia in care baza de impozitare a TVA se ajusteaza, Normele metodologice de aplicare a
Codului Fiscal stabilesc ca furnizorii/prestatorii trebuie sa emita si sa transmita beneficiarului facturi cu
valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus,
daca baza de impozitare se majoreaza.
De asemenea, Normele metodologice mai prevad ca, daca o persoana impozabila a emis facturi
aplicand regimul de taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau dreptul la
aplicarea unei scutiri de TVA prevazute la art. 143, 144 sau 1441 din Codul Fiscal, aceasta poate corecta
facturile emise aplicand regimul de scutire corespunzator operatiunilor realizate.
16. Care sunt documentele ce trebuiesc intocmite pentru evidenta operatiunilor

in sfera de aplicare a TVA?
 Persoanele impozabile trebuie sa tina evidente complete si detaliate pentru calculul
obligatiilor de plata aferente TVA.
 Deconturile de TVA trebuie depuse la autoritatile fiscale pana la data de 25 a lunii
urmatoare perioadei fiscale; TVA de plata este datorata pana la aceeasi data. Decontul TVA trebuie predat
si pe suport electronic (CD/stick).
 Persoanele impozabile neinregistrate in scopuri de TVA trebuie sa plateasca TVA si sa
prezinte un decont special de TVA pentru serviciile achizitionate de la nerezidenti, pentru care locul
prestarii se considera a fi in Romania. Aceste obligatii trebuie indeplinite pana la data de 25 a lunii
urmatoare celei in care sunt prestate serviciile.
 Declaratia recapitulativa se depune lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
livrarii /achizitiei intracomunitare de bunuri sau prestarii/achizitiei de servicii pentru toate operatiunile
intracomunitare taxabile efectuate cu persoane impozabile stabilite in alte State Membre, cu anumite
exceptii.
 Contribuabilii mari si mijlocii, precum si sediile secundare ale acestora, au obligatia
depunerii decontului de TVA si a declaratiei recapitulative prin mijloace electronice. Semnarea
declaratiilor se realizeaza prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor de servicii de
certificare.
 Persoanele impozabile trebuie sa depuna si declaratii pentru livrarile si achizitiile taxabile
realizate pe teritoriul Romaniei pe baza de factura. Declaratiile se vor depune odata cu decontul, pana la
data de 25 a lunii urmatoare perioadei pentru care se face raportarea (luna, trimestru, semestru sau an).
Pentru comertul intracomunitar de bunuri, persoanele impozabile depun si declaratia Intrastat!
17. Care sunt conditiile pentru ca o persoana juridica româna sa fie

considerata microintreprindere?
 venituri, la finalul lui 2016, de până în 500.000 de euro, calculați la cursul (30.12.2016) de un
euro = 4,5411 lei, rezultând suma de 2.270.550 de lei;
 firma cu capital privat, iar printre acționari/asociați nu se regăsesc statul sau autoritățile locale;
 sunt obținute venituri din alte domenii decât cel bancar, asigurări și reasigurări, piețe de
capital, jocurile de noroc sau explorare, dezvoltare, exploatare a zacămintelor petroliere și
gazelor naturale;
 realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80%
din veniturile totale;
 nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată la registrul comerțului sau la instanțele
judecătorești.
18. Care sunt veniturile din activitati independente?

Potrivit Legii nr. 227/2015 (ultima actualizare Legea nr. 2/12 ianuarie 2017), “veniturile din
activitati independente cuprind veniturile din activitati de productie, comert, prestari de servicii, veniturile
din profesii liberale si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau
intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
Constituie venituri din profesii liberale veniturile obtinute din prestarea de servicii cu caracter
profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei
respective.
Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din
drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor, brevete de inventie, desene si modele, marci si
indicatii geografice, topografii pentru produse semiconductoare si altele asemenea.
19. Ce este un dividend?

Dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la
persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică,
exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deţinere a
titlurilor de participare ale oricărui participant la persoana juridică;
b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare proprii
de către persoana juridică, ce nu modifică pentru participanţii la persoana juridică respectivă
procentul de deţinere a titlurilor de participare;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit
efectiv de către participanţi;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant.
Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din
dividende:
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la un
participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau servicii,
dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau
pe profit;
 suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea
unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică în
folosul personal al acestuia.
20. Ce sunt persoanale afiliate?

O persoană este afiliată cu altă persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre
următoarele cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică, dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până
la gradul al III-lea inclusiv. Între persoanele afiliate, preţul la care se transferă bunurile
corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct
sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori dacă
controlează în mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin:
i. prima persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează persoana juridică;
ii. a doua persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile
drepturilor de vot la prima persoană juridică;
iii. o persoană juridică terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile
drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua.
21. Ce sunt profesiile liberale?

Profesia liberală este o ocupație intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu (liber-
profesionist).
Veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, sunt
venituri din activități independente, impozitate în sistem real.
Ele cuprind veniturile obținute din exercitarea profesiilor de medic, avocat, notar public, executor
judecătoresc, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, auditori financiari, consultanți fiscali,
arhitecți, traducători, sportivi sau a altor profesii reglementate de lege și de îndeplinirea a cel puțin 4 din
următoarele 7 criterii, menționate în Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din profesii
liberale din România, publicat de ANAF pe site-ul propriu la începutul lunii:
1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității,
precum și a programului de lucru;
2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;
4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a
prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și
supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și
exercitarea profesiei respective;
7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau
prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii
22. Ce este o redeventa?

Se consideră redevență plățile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul de folosință al
oricăruia dintre următoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor,
benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum și efectuarea de înregistrări
audio, video;
b) dreptul de a efectua înregistrări audio, video, respectiv spectacole, emisiuni, evenimente
sportive sau altele similare, și dreptul de a le transmite sau retransmite către public, direct sau
indirect, indiferent de modalitatea tehnică de transmitere - inclusiv prin cablu, satelit, fibre
optice sau tehnologii similare;
c) orice brevet, invenție, inovație, licență, marcă de comerț sau de fabrică, franciză, proiect,
desen, model, plan, schiță, formulă secretă sau procedeu de fabricație ori software;
d) orice echipament industrial, comercial sau științific, container, cablu, conductă, satelit, fibră
optică sau tehnologii similare;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoană
fizică.
Nu se consideră redevență în sensul prezentei legi:
a) plățile pentru achiziționarea integrală a oricărei proprietăți sau a oricărui drept de proprietate
asupra tuturor elementelor menționate la alin. (1);
b) plățile pentru achizițiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv
pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia;
c) plățile pentru achiziționarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a unui
drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul
vânzării acestuia în cadrul unui contract de distribuție;
d) plățile pentru obținerea drepturilor de distribuție a unui produs sau serviciu, fără a da dreptul la
reproducere;
e) plățile pentru accesul la sateliți prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea unor
cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situația în care
clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau unor
tehnologii similare;
f) plățile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicații din acordurile de roaming, a frecvențelor
radio, a comunicațiilor electronice între operatori;
23. Ce reprezinta sediul permanent?

Sediul permanent sediul permanent este un loc prin care se desfășoară integral sau parțial
activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică, un
magazin, un atelier, precum și o mină, un puț de țiței sau de gaze, o carieră sau alte locuri de
extracție a resurselor naturale, precum și locul în care continuă să se desfășoare o activitate cu
activele și pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de reorganizare.
Un sediu permanent presupune un șantier de construcții, un proiect de construcție, un
ansamblu sau montaj ori activități de supervizare legate de acestea, numai dacă șantierul,
proiectul sau activitățile durează mai mult de 6 luni.
24. Dati exemple de venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit (4

exemple).
La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui
impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terț, astfel cum acesta este definit la art.
24 alin. (5) lit. c), cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă
persoana juridică română care primește dividendele deține la persoana juridică străină din statul
terț, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă
neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie
dividende;
c) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a
titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare. Acestea sunt
impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării
persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare, cu excepția celor aferente titlurilor de
participare pentru care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. i) și j);
d) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități pentru care nu s-a
acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a
participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului
social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare;
e) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;
f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca
urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară.
Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul
scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active biologice, după caz;
g) veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor,
imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile anterioare
aferente aceleiași imobilizări;
h) veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin
acte normative;
i) veniturile din evaluarea / reevaluarea / vânzarea / cesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România
are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data evaluării / reevaluării/
vânzării/ cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum
10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub
incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o
persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are
încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;
j) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine
situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la
data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deține pe o perioadă
neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operațiunii
de lichidare;
k) sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării
deșeurilor;
l) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari
inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii
legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile în care se aplică
prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin
respectiv, iar convenția respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii
;
o) sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile acționarilor/asociaților, cu ocazia
reducerii capitalului social, potrivit legii.
25. Dati exemple de cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit (4

exemple).
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând
diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit
plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele
persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și
cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile
aplicabile;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile
române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate cu
aceste autorități;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate
lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă
aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru
cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare dintre următoarele
situații/condiții:
1. au fost distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră,
în condițiile stabilite prin norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare;
3. au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii; Norme metodologice
4. au termen de valabilitate/expirare depășit, potrivit legii; Norme metodologice
d) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru
bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau
servicii; Norme metodologice
e) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. în situația în care evidența contabilă nu asigură
informația necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în
calcul cheltuielile de conducere și administrare, precum și alte cheltuieli comune ale
contribuabilului, prin utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora sau
proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de
contribuabil;
f) cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o
persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia
să se realizeze schimbul de informații. Aceste prevederi se aplică numai în situația în care
cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale conform art. 11
alin. (3);
g) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate activității
contribuabilului, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru
creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate
în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
h) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de
provizion, potrivit art. 26 , precum și cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință judecătorească, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;
3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat,
fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;
Norme metodologice
6. au fost încheiate contracte de asigurare;
i) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit
legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor
Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii
bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei
care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la
nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care
reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri , această limită se
determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se
reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării
acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
j) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepția celor
reprezentând achiziții de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a
achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit
Legii nr. 85/2014;
k) cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau
asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care
depășesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual, altele decât cele prevăzute de lege și la alin. (1);
26. Dati exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata la calculul impozitului pe

profit (4 exemple).
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. în cadrul cheltuielilor de
protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit
prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100
lei;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru
naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile
proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea
contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,
cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite
salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor
profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete
de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea
serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru
salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de
intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a
unui regulament intern;
c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori,
potrivit legii;
d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru
fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii
de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea
Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include și consumul propriu
comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuției energiei electrice;
g) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve, în limita prevăzută la art.
26 ;
h) cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 27 ;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 28 ;
j) cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, deductibile
în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr.
114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din
punct de vedere fiscal cu 10%;
k) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința
proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în
limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor
încheiate între părți, în acest scop;
l) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv
în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească
3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul
șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt
integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre
următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile
de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea
către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidența acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
In cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferențe de curs valutar
înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenței
nefavorabile dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și
datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora și
cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente;
m) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de
persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile
limitat potrivit lit. l) la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.
27. Care sunt regulile de ieçire din sistemul de impunere pe veniturile
microîntreprinderii în cursul anului?
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau
ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20%
inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre
aceste limite.
28. Din ce este constituita baza impozabila a impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor?
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice
sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
d) veniturile din subvenții;
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au
fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care
au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferențe de curs valutar;
i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709",
potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari
legali ai acestora;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a
dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată

potrivit alin. (1) se adaugă următoarele:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609",
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor
care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs
valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de
cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din
diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la
începutul anului;
c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând
rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost
deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care
microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau
anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți
sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile
au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului
social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor
sau pentru oricare alt motiv. în situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la
lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a
lichidării.
În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora
se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost
puse în funcțiune, potrivit legii
29. Care sunt categoriile de venituri supuse impozitului pe venit?
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu,
sunt următoarele:
a) venituri din activități independente, definite conform art. 67;
b) venituri din salarii și asimilate salariilor, definite conform art. 76;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 83;
d) venituri din investiții, definite conform art. 91;
e) venituri din pensii, definite conform art. 99;
f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103;
g) venituri din premii și din jocuri de noroc, definite conform art. 108;
h) venituri din transferul proprietăților imobiliare, definite conform art. 111;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 117.
30. Care este tratamentul fiscal al cheltuielilor privind sponsorizarea, la calculul
impozitului pe profit?
Cheltuielile cu sponsorizarea nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit
Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate
potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și
ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe
profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care
reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri , această
limită se determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere,
se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
31. Cum se determina venitul net anual din activitati independente în sistem
real?
Formula pentru stabilirea venitului anual net în sistem real:
Venitul net anual = venitul brut – cheltuielile deductibile
32. Cum se stabileste venitul net anual pe baza normelor de venit?

Diferenta esentiala dintre impozitarea la norma de venit si impozitarea in sistem real consta in
modul de calcul a venitului asupra caruia se aplica procentele de impozit si contributii. Daca la norma de
venit, baza de calcul este stabilita de ANAF, in sistem real, contribuabilul trebuie sa calculeze si sa
declare venitul net obtinut in cursul unui an fiscal.
Initial se face o estimare, prin declaratia 220 depusa la infiintare. In cursul anului se vor plati
contributii si impozite conform acestei estimari. In anul urmator, dupa inchiderea anului fiscal, se va
declara prin declaratia 200 venitul net (sau pierderea neta) obtinuta.
Practic, din venitul obtinut se scad cheltuielile deductibile (efectuate in scopul obtinerii de venituri)
si se obtine venitul brut.
33. Cum se stabileste venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuala?
Din punct de vedere al impozitului pe venit, beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta
intre doua modalitati de impozitare, respectiv:
1) retinere la sursa reprezentand plati anticipate: platitorul de venit calculeaza impozitul
anticipat (10% x Venit Brut), retine acest impozit si il plateste la stat pana pe 25 a lunii urmatoare celei in
care s-a platit venitul. Pana la data de 25 mai a anului urmator celul de realizare a venitului beneficiarul
depune declaratia 200 in care inscrie veniturile realizate si cheltuielile forfetare (40% din venitul brut
anual). Pe baza declaratiei 200, ANAF determina impozitul final (16% x Venitul net anual) si emite o
decizie de regularizare a situatiei:
- daca impozitul final este mai mare decat impozitul retinut la sursa reprezentant plati
anticipate rezulta un impozit de platit in termen de 60 de zile de la primirea deciziei
- daca impozitul final este mai mic decat impozitul retinut la sursa reprezentant plati anticipate
rezulta o diferenta de recuperat in termen de 60 de zile de la primirea deciziei.
La declaratia 200 beneficiarul veniturilor va anexa copii dupa adeverintele de venit eliberate de
catre platitorii de venit.
2) stabilirea impozitului pe venit ca impozit final: impozitul pe venit se calculeaza prin retinere
la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii veniturilor prin aplicarea cotei de 16% asupra
venitului brut din care se deduce cota forfetara de cheltuieli (40%), dupa caz, si contributiile sociale
obligatorii retinute la sursa. Impozitul calculat si retinut, in acest caz, reprezinta impozit final. Astfel,
impozitul final = 16%x (Venit Brut - Cheltuieli forfetare - Contributii sociale obligatorii
34. Care sunt veniturile ce sunt considerate asimilate veniturilor din salarii?
Veniturile considerate asimilate salariilor sunt:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop patrimonial;
c) solda lunară acordată potrivit legii;
d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului
constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de
management, potrivit legii;
e) sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;
f) remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de
la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum
şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
g) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza
contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare;
h) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;
i) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz,
precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;
j) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
k) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada
delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,
pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
 în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a
Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
 străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului
pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu
caracter temporar;
l) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de
muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în
interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal
pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni
cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului
nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa
în ţara respectivă;
m) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în
ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul
juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem
dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza
contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil
stabilit astfel:
 în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a
Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
 în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a
Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea
unor misiuni cu caracter temporar;
n) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în
interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice
stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru
partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată
personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,
prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar
beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
o) remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor
autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în
adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură
cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri
judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/ hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;
q) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă,
stabilite conform contractului individual de muncă;
r) remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;
s) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.
35. Cum se determina baza de calcul pentru impozitul pe veniturile din salarii?
Impozitul pe salarii = 16%*(salariul brut- 16,5% contributii salariat- deducerea personala)
36. Care este tratamentul fiscal al tichetelor de masa din punct de vedere al
impozitului pe veniturile din salarii?
Contravaloarea tichetelor de masa va fi inclusa in statul de salarii in scopul impozitarii. Calculul,
retinerea si virarea impozitului pe salarii se va efectua de catre angajator, contravaloarea tichetelor de
masa fiind impozitate prin cumulare cu celelate venituri de natura salariala realizate in luna in care sunt
acordate.
37. Ce sunt veniturile din cedarea folosintei bunurilor si cum se stabileste

venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor?
Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor veniturile obţinute de către proprietar din
închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop
turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.
38. Care este principiul de impozitare a veniturile obtinute din România de

nerezidenti? Ce reguli se aplica cand se retine impozitul?
Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România au obligaţia de a plăti impozit pe venit şi
se aplică asupra veniturilor brute impozabile obţinute din România. Dacă sunt respectate condiţiile de
existenţă pentru un sediu permanent, persoana nerezidentă va fi taxată în România cu impozit pe profit şi
nu i se va aplica impozitul cu reţinere la sursă pentru veniturile obţinute din România.
39. Ce reprezinta evitarea dublei impuneri international? Cum se realizeaza

evitarea dublei impuneri international?
Pentru evitarea dublei impuneri international se incheie o conventie intre Romania si tara
contribuabilului resident(in afara Uniunii Europene. In Romania cota de impozitare nu poate depasi cota
de impozitare prevazuta in conventia incheiata. Daca Contribuabilul este rezident al unei ţări din Uniunea
Europeană atunci in Romania se va alege cota mai favorabilă prevăzută în legislaţia internă, legislaţia
Uniunii Europene sau în convenţiile de evitare a dublei impuneri.
40. Care sunt operatiunile impozabile în România din punctul de vedere al

taxei pe valoarea adaugata?
Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
a) operaţiunile care sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în
sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în
România,
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă,
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice:
 telecomunicaţii;
 furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific
şi altele de aceeaşi natură;
 transport de bunuri şi de persoane;
 servicii prestate în porturi şi aeroporturi;
 livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
 activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;
 depozitarea;
 activităţile organismelor de publicitate comercială;
 activităţile agenţiilor de călătorie;
 activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte
localuri asemănătoare;
 operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune.
41. Ce sunt activitatile economice din punct de vedere al TVA?

Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor
de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate
acestora. De asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau
necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.
42. Cine sunt persoanele impozabile din punct de vedere al TVA?

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă
și indiferent de loc, activități economice , oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
43. Care sunt operatiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea

adaugata?
 Livrarea de bunuri
 Prestarea de servicii
 Schimbul de bunuri sau servicii
 Achizitii intracomunitare de bunuri
 Importul de bunuri
44. Ce reprezinta faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata?

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei. Intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu anumite
excepții.
Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, să
solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi
amânată.
45. Care sunt operatiunile scutite de TVA fara drept de deducere?

 spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea
 prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni
dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni
dentari;
 prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile în materie;
 transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest
scop, de către entități autorizate în acest sens;
 livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;
 activitatea de învățământ
 livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și cantinele organizate
pe lângă instituțiile publice și entitățile autorizate
 meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învățământului școlar,
preuniversitar și universitar;
 prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția
socială, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter
social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;
 prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a
tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter
social;

Următoarele operațiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:
 prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară;
 operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare, precum și prestările de servicii în
legătură cu operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare efectuate de persoanele
impozabile care intermediază astfel de operațiuni;
 pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate
 livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizabile pentru serviciile poștale, de
timbre fiscale și alte timbre similare;
 arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, acordarea unor
drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct și superficia, cu
plată, pe o anumită perioadă. Fac excepție următoarele operațiuni:
1. operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al
sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate
pentru camping;
2. închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
4. închirierea seifurilor;
 livrarea de construcții/părți de construcții și a terenurilor pe care sunt construite,
precum și a oricăror altor terenuri. Prin excepție, scutirea nu se aplică pentru livrarea
de construcții noi, de părți de construcții noi sau de terenuri construibile.
 prin lege for mularea optiunii privind aplicarea regimului normal de taxare;
46. Care sunt operatiunile scutite de TVA cu drept de deducere?

 Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări intracomunitare și
pentru transportul internațional și intracomunitar
 Scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri
 Scutiri pentru intermediari
O persoana care realizeaza exclusiv operatiuni scutite cu drept de deducere trebuie sa
solicite inregistrarea normala in scopuri de TVA, sa emita facturi (fara TVA) pentru operatiunile
realizate, sa intocmrasca si sa depuna decont de TVA pentru a beneficia de rambursarea TVA
aferente achizitiilor. Pana la depasirea plafonului pentru aplicarea regimului special de scutire
pentru intreprinderi mici nu este obligatorie inregistrarea in scopuri de TVA, dar pentru
operatiunile realizate se emit facturi. Inregistrarea in scopuri de TVA in acest caz este optionala
pana la depasirea plafonului de aplicarea regimului special de scutire pentru intreprinderi mici,
dar fara inregistrare nu se poate beneficia de rambursarea TVA aferente achizitiilor.
47. Ce este prorata TVA si in ce situatii se foloseste?

Taxa aferentă achiziţiilor pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi
utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu
dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi
utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere
se deduce pe bază de pro rata.
Pro rata se determină ca raport între:
a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a
operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit
exercitarea dreptului de deducere, la numărător
b) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor
constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea
dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul de stat
sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de
deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.
48. Ce este structura de comisionar?

Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumpărător şi revânzător al
bunurilor, indiferent dacă acţionează în contul vânzătorului sau al cumpărătorului, respectiv se
consideră că furnizorul ori, după caz, comitentul vânzător face o livrare de bunuri către
comisionar şi, la rândul său, comisionarul face o altă livrare de bunuri către comitentul
cumpărător sau, după caz, către client. Dacă, potrivit contractului, comisionarul acţionează în
numele şi în contul comitentului ca mandatar, dar primeşte şi/sau emite facturi pe numele său,
acest fapt îl transformă în cumpărător revânzător din punctul de vedere al taxei.
În cazul în care se refacturează cheltuieli efectuate pentru altă persoană, respectiv atunci
când o persoană impozabilă primeşte o factură sau alt document pe numele său pentru livrări de
bunuri/prestări de servicii/importuri efectuate în beneficiul altei persoane şi refacturează
contravaloarea respectivelor livrări/prestări/importuri, se aplică structura de comisionar. Totuşi,
structura de comisionar nu se aplică în situaţia în care se aplică prevederile referitoare la
cheltuielile accesorii.
Persoana care refacturează cheltuieli nu este obligată să aibă înscrisă în obiectul de
activitate realizarea livrărilor/prestărilor pe care le refacturează. În cazul special al structurii de
comisionar, persoana impozabilă are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor de
bunuri/servicii care vor fi refacturate, în condiţiile legii, şi are obligaţia de a colecta taxa pe
valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile.
49. Definiti si prezentati ce reprezinta o activitate independent din punct de

vedere fiscal.
Activitate Independentă - orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în
scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii:
- persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a
activității, precum și a programului de lucru;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți
clienți;
- riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară
activitatea;
- activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o
desfășoară;
- activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau
a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
- persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,
reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative
speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal
angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii;
Veniturile din activitati independente cuprind veniturile din activitati de productie,
comert, prestari de servicii, veniturile din profesii liberale si veniturile din drepturi de proprietate
intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati
adiacente.
Venitul net anual din activități independente se determină în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul
realizării de venituri cu excepția situațiilor în care sunt aplicabile prevederile art. 69 (pe baza
normelor de venit) și art. 70 (Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din
crearea unor lucrări de artă monumentală, se stabilește prin scăderea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut).
50. Prezentati care sunt diferentele dintre activitatile dependente si cele

independente.
- persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare
a activității, precum și a programului de lucru;
clienți;
activitatea;
desfășoară;
- activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale
și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
Activitate Dependentă - orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de
angajare generatoare de venituri;
51. Conform Codului Fiscal, ce reprezinta dividendul? Ce venituri pot fi

asimilate dividendelor?
Dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui
participant, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană juridică.
Se consideră dividende din punct de vedere fiscal și se supun aceluiași regim fiscal ca
veniturile din dividende:
a) câștigurile obținute de persoanele fizice din deținerea de titluri de participare,
definite de legislația în materie, la organisme de plasament colectiv;
b) veniturile în bani și în natură distribuite de societățile agricole, cu personalitate
juridică, constituite potrivit legislației în materie, unui participant la societatea
respectivă drept consecință a deținerii părților sociale;
52. Care sunt criterile pentru care o activitate poate fi considerata a se desfasura
in mod independent conform Codului Fiscal.
- persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare
a activității, precum și a programului de lucru;
clienți;
activitatea;
desfășoară;
- activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale
și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
53. Care este tratamentul fiscal in cazul organizatiilor non-profit?

Tratamentul fiscal al organizatiilor non-profit este prevazut in art. 15, alin. 2 Reguli
speciale de impozitare . In acest caz trebuie facuta diferentierea intre veniturile neimpozanile si
alte venituri . Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil
care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile. Cota aplicabila
este cea de 16%.
54. Cum se determina impozitul ONG-urilor in cazul in care acestea desfasoara

atat activitati economice, cat si activitati non-economice
Organizațiile nonprofit care obțin venituri economice, și care depășesc limita prevăzută
la alin. (3), adica alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un
an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile, plătesc impozit pe profit
pentru profitul impozabil corespunzător acestora. În acest sens se vor avea în vedere și
următoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul
fiscal, prin parcurgerea următorilor pași:
i. calculul sumei în lei reprezentând echivalentul a 15.000 euro prin
utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de
Banca Națională a României pentru anul fiscal respectiv;
ii. calculul valorii procentului de 10% din veniturile totale neimpozabile ;
iii. stabilirea veniturilor neimpozabile ca fiind valoarea cea mai mică dintre
sumele stabilite conform precizărilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) și b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de
la lit. c);
e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor
impozabile avându-se în vedere stabilirea cheltuielilor corespunzătoare veniturilor
impozabile prin scăderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activității
nonprofit și a unei părți din cheltuielile comune, determinată prin utilizarea unei
metode raționale de alocare;
f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferență între veniturile impozabile de la lit. d) și
cheltuielile deductibile stabilite la lit. e);
g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei de 16% asupra rezultatului fiscal
pozitiv stabilit potrivit lit. f).
55. Care sunt veniturile neimpozibile in cazul ONG-urilor. Dati cateva exemple.
Venituri neimpozabile:
- cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
- contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
- taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
- veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la
competiții și demonstrații sportive;
- donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
- veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
- resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
- veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social
sau profesional, potrivit statutului acestora;
- veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații
publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de
organizațiile nonprofit de utilitate publică;
- sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut
donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie
utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru
realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau
statutului, după caz;
- veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele
produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în
activitatea economică.
56. Care este regimul special pentru contribuabilii care desfaçoara activitaUi de
natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor.
Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoane juridice care realizeaza aceste venituri in
baza unui contract de asociere, si in cazul carora impozitul pe profit datorat pentru activitatile
prevazute in acest articol este mai mic decat 5 % din veniturile respective sunt obligati la plata
impozitulu in in cota de 5 % aplicat asupra acestor venituri inregistrate.
57. Care sunt cheltuielile deductibile in cazul impozitului pe profit. Dati cateva 4
exemple.
Sunt cheltuieli deductibile:
- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar
si marfuri;
- cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti, precum si cele efectuate de
contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
- chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor
instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
- dobanzile aferente creditelor bancare si cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii
bancare;
- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale,
inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de
risc profesional potrivit legii;
- cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii, cu energia si apa;
- cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
- cheltuieli de natura salariala si cele reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale,
pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale
de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii
obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;
58. Cum se corecteaza erorile înregistrate în contabilitate, pentru determinarea

rezultatului fiscal?
Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se corectează astfel:
a) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului
reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea și depunerea unei declarații
rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;
Codul de procedura fiscala prevede:
(1) Declarația de impunere poate fi corectată de către contribuabil/plătitor, pe perioada
termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale.
(2) Declarația informativă poate fi corectată de către contribuabil/plătitor indiferent de
perioada la care se referă.
(3) Declarațiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi corectate prin depunerea unei declarații
rectificative.
(4) În cazul taxei pe valoarea adăugată, corectarea erorilor din deconturile de taxă se
realizează potrivit prevederilor Codului fiscal. Erorile materiale din decontul de taxă pe
valoarea adăugată se corectează potrivit procedurii aprobate prin ordin al președintelui
A.N.A.F.
b) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit și
pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează
corectarea acestora.
59. Tratamentul fiscal al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
Contribuabilii plătitori de impozit pe profit beneficiază de stimulentele fiscale prevăzute de art.
20 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru
activitățile de cercetare- dezvoltare, definite prin prezentele norme, desfășurate prin mijloace proprii sau
în colaborare/asociere/acord, în scopul valorificării.
Stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare- dezvoltare reprezintă reducerea rezultatului
fiscal de care pot beneficia contribuabilii, prin deducerea suplimentară, în proporție de 50%, a
cheltuielilor efectuate de aceștia în anul fiscal respectiv, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare,
precum și prin aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii și echipamentelor destinate
activităților de cercetare-dezvoltare.
Stimulentele fiscale se acordă pentru activitățile de cercetare-dezvoltare desfășurate atât pe
teritoriul național, cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparțin Spațiului
Economic European.
În situația în care activitățile de cercetare-dezvoltare sunt desfășurate de mai mulți contribuabili
prin colaborare/asociere/acord, stimulentele fiscale se acordă fiecăruia dintre aceștia, pe baza cheltuielilor
eligibile efectuate.
Deducerile nu se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare
Cheltuielile eligibile luate în calcul la acordarea deducerii suplimentare la calculul rezultatului
fiscal sunt următoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale și necorporale sau o
parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a imobilizărilor corporale și
necorporale la activități de cercetare-dezvoltare;
b) cheltuielile cu personalul care participă la activități de cercetare-dezvoltare, inclusiv la
activități conexe în sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente,
măsurători, încercări, schimb de experiență);
c) cheltuielile cu întreținerea și reparațiile imobilizărilor corporale și necorporale prevăzute
la lit. a);
d) cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de terți, cheltuieli cu
materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar,
cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de
experiment, precum și alte produse, procese sau servicii similare folosite la activități de
cercetare-dezvoltare;
60. Ce reprezinta scutirea de impozit a profitului reinvestit?

In Codul fiscal se menționează că profitul reinvestit căruia i se aplică scutirea de impozit
reprezintă soldul contului de profit și pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la
începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul punerii în funcțiune a echipamentelor
tehnologice respective. Scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă în
limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
Concret, profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care
se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat până în trimestrul punerii în funcțiune a
activelor menționate anterior, fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare ale
acestora, se arată în normele de aplicare ale Codului fiscal.
Scutirea de impozit pe profitul reinvestit se aplică pentru:
 echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru);
 calculatoare electronice şi echipamente periferice;
 maşini şi aparate de casă, control şi facturat.
Companiile beneficiază de scutirea de impozit pe profitul reinvestit în situația în
care produc sau cumpără programe informatice.
61. Din punct de vedere fiscal, explicati tratamentul veniturilor din dividende
inregistrate de o societate platitoare de impozit pe profit.
Dividendele sunt venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil DACĂ:
 sunt primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină
plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un
stat terţ, cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana
juridică română care primeşte dividendele deţine, la persoana juridică română sau la persoana
juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe
o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care
distribuie dividende.
Documentele justificative necesare pentru a considera aceste venituri neimpozabile sunt:
a) certificatul de atestare a rezidenţei fiscale a persoanei juridice străine, emis de autoritatea
competentă din statul terţ al cărui rezident fiscal este;
b) declaraţia pe propria răspundere a persoanei juridice străine din care să rezulte că aceasta
este plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit în statul
terţ respectiv;
c) documente prin care să facă dovada îndeplinirii condiţiei de deţinere, pe o perioadă
neîntreruptă de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care
distribuie dividende.
 sunt primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-
un stat membru, sau de o persoană juridică română prin intermediul sediului său
permanent situat într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ
următoarele condiţii:
1. plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
2. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat
membru, care distribuie dividendele;
3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la
pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 1 an.
 sunt primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte
state membre, societăţi-mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state
membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare stabilită de legislaţia din statul membru;
2. este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii
privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul
fiscal în afara Uniunii Europene;
3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei
opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat
membru, care distribuie dividendele;
5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România,
persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă
neîntreruptă de cel puţin 1 an.
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru dividendele primite.
62. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol, inregistrate de o

societate platitoare de impozit pe profit.
Conform art. 25 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita
unei cote de 2% aplicate asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și
cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cele înregistrate cu TVA colectată
potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei.
63. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea, inregistrate de

o societate platitoare de impozit pe profit.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari au dreptul sa scada din impozitul pe profit datorat
sumele aferente in limita de 0,5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit
datorat. La calculul impozitului pe profit cheltuielile cu sponsorizarea sunt nedeductibile.
64. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu scazamintele,

perisabilitaUile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, inregistrate de o
Scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare sunt cheltuieli cu
deductibilitate limitată prevăzute în Legea nr. 227/2015 la art. 25 alin. 3.
65. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu dobânda si diferentele de
curs valutar, inregistrate de o societate platitoare de impozit pe profit.
Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile din punct de vedere al impozitului pe profit în
cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3.
În cazul în care cheltuielile din diferențele de curs valutar depășesc veniturile din diferențele de
curs valutar, pierderea netă va fi tratată ca o cheltuială cu dobânzile, deductibilă potrivit prevederii din
urmatorul articol ” Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare
a capitalului este mai mic sau egal cu 3″. Cheltuielile/veniturile din diferențele de curs valutar, care intră
sub incidența acestei prevederi, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului
de îndatorare a capitalului.
În condițiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste 3 sau capitalul propriu are o
valoare negativă, cheltuielile cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențele de curs valutar sunt
nedeductibile.
66. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea, inregistrate de o

Cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile Titlului II din Codul Fiscal, precum
si valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin
deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la
nivelul venitului realizat din instrainare si cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de
leasing) in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile
pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de
leasing si societatile de leasing, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
67. In cazul in care se constata un minus la inventar de materii prime, care nu

poate fi imputat, iar materiile prime nu sunt asigurate, care sunt incidenUele din
punct de vedere fiscal?
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal sunt considerate cheltuieli nedeductibile fiscal,
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori
degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi TVA aferentă,
dacă aceasta este datorată.
68. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu vehiculelor rutiere motorizate,

inregistrate de o societate platitoare de impozit pe profit
Cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul
activitatii economice se deduc in limita a 50%. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situatiile
in care vehiculele respective se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:
 vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si
servicii de curierat;
 vehiculele utilizate de agentii de vanzari si de achizitii;
 vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
 vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre
alte persoane sau pentru instruire de catre scolile de soferi;
 vehiculele utilizate ca marfuri in scop comercial.
69. Prezentati tratamentul fiscal al constituirii sau majorarii rezervei legale la o

societate platitoare de impozit pe profit
În cazul unei societăţi comerciale, rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată
asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile
neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a
cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare.
În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice
formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.
70. Ce este pierderea fiscala si care este tratamentul fiscal al acesteia?

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile
impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea
inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in
vigoare din anul inregistrarii acestora.
71. Prezentati modul de determinare a impozitului pe dividende. Care sunt

obligatiile declarative ale unei societati in cazul in care aceasta distribuie dividende
asociatilor/actionarilor?
Evidenţiera în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea
generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului prin înregistrarea sumelor
reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, reserve şi alte destinaţii potrivit legii.
Conform art. 43 alin (1) din Codul fiscal o persoana juridical română care plătește dividende
către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende
reținut către bugetul de stat.
Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra
dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la
bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul, se declara
prin declaratia 100.
In cazul in care dividendele distribuite si neplătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat
situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25
ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor
anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele
distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, dacă în
ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică
română care primește dividendele îndeplinește urmatoarele condiții:
- daca persoana juridică română care primește dividendele deține, la data plății dividendelor,
minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un
an împlinit până la data plății acestora inclusiv.
Veniturile din dividende se taxeaza, in 2017, cu impozitul pe venit de 5% si cu CASS de 5,5%,
in anumite conditii.
Totusi daca dividendele sunt primite de actionari/asociati in ianuarie 2017, CASS se datoreaza
pentru aceste venituri, indiferent daca persoana fizica a mai avut si alte tipuri de venituri sau nu. Totodata,
CASS se va plati neplafonat pentru salarii, deci la venitul brut realizat, din 1 februarie 2017 nu va mai
datora CASS.
Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile din dividende revine platitorului de
venit la momentul platii. Daca dividendele sunt distribuite, dar nu sunt platite asociatilor/actionarilor
pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se
plateste pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator.
In plus, tot platitorul de venit are obligatia sa declare (prin formularul 100) impozitul retinut
pentru veniturile din dividende, pana la data platii acestuia (i.e., 25 a lunii urmatoare sau 25 ianuarie a
anului urmator, dupa caz). De asemenea, veniturile din dividende trebuie raportate si in formularul 205,
prin care se raporteaza impozitul retinut la sursa, pe fiecare beneficiar de venit, pana in ultima zi a lunii
februarie, pentru veniturile acordate in anul precedent.
Platitorul de venit sau asociatii/actionarii nu au nici o obligatie de raportare pentru CASS care se
stabileste de organul fiscal, prin decizie de impunere anuala, pe baza informatiilor din declaratia 205,
depusa de platitorul de venit persoana fizica. Contributia stabilita in decizia de impunere trebuie platita de
actionari/asociati, in termen de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.
72. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o societate pentru a

aplica impozitul pe venitul microintreprinderilor?
Art. 47 din CODUL FISCAL, PREVEDE
O persoana juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent:
 a realizat venituri, altele decât cele obținute din desfășurarea urmatoarelor activități:
 desfasoara activități în domeniul bancar;
 desfasoara activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu
excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
 desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
 desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor
naturale.
 a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste
80% din veniturile totale;
 a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb
pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar
în care s-au înregistrat veniturile;
 capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile
administrativ-teritoriale;
 nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la
instanțele judecătorești, potrivit legii.
O persoană juridică română care este nou-înființată este obligată să plătească impozit pe
veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal.
Exceptii:
 persoana juridică română nou-înființată care, începând cu data înregistrării în registrul
comerțului, intenționează să desfășoare activitățile prevăzute mai sus nu aplica impozit
micro.
 persoana juridică română nou-înființată care, la data înregistrării în registrul comerțului, are
subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei poate opta să aplice prevederile titlului II
Impozit profit. Opțiunea este definitivă, cu condiția menținerii valorii capitalului social de la
data înregistrării, pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective. În
cazul în care această condiție nu este respectată, persoana juridică aplică prevederile
prezentului titlu, începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub
valoarea de 45.000 lei, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute
73. In ce conditii o societate ce aplica impozitul pe venitul microintreprinderilor

poate opta pentru aplicarea impozitului pe profit. Precizati care sunt obligatiile
declarative in acest sens.
Daca în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro
sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20%
inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre
aceste limite.
Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la
începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la
închiderea exercițiului financiar precedent.
Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se încadrează în
prevederile alin. (1) și (3) se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând
cu trimestrul respectiv.
Pentru persoanele persoanele juridice române care intră sub incidența prevederilor art. 48 alin. (7)
din Codul fiscal, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul în lei,
precum și veniturile din consultanță și management luate în calcul pentru determinarea ponderii de 20%
sunt cele înregistrate începând cu data de 1 februarie 2017.
Se depune declaratia 010 in 15 zile.
74. Care sunt activitatile exceptate pentru care societatile nu pot aplica impozitul
pe venitul microintreprinderilor?
Nu intra sub incidenta persoanele juridice romane care desfarsoara urmatoarele activități:
- desfasoara activități în domeniul bancar;
- desfasoara activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu
excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
- desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
- desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale.
- a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste
80% din veniturile totale.
75. Pentru anul 2017, care este plafonul maxim de venituri astfel incat o societate
sa aplice impozitul pe venitul microintreprinderilor?
Daca în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro
aceste limite.
76. Din ce este formata baza impozabila in cazul societatilor ce aplica impozitul
pe venitul microintreprinderilor?
Baza impozabila asupra căreia se aplică cotele de impozitare prevăzute la art. 51 alin. (1) și (2)
din Codul fiscal este reprezentată de totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul
conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad
categoriile de venituri menționate la art. 53 alin. (1) și se adaugă elementele menționate la art. 53 alin. (2)
din Codul fiscal:
Baza impozabila a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice
sursă, din care se scad:
- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
- veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
- veniturile din subvenții;
- veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au
fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care
au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- veniturile din diferențe de curs valutar;
- veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709",
- veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari
legali ai acestora;
- despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
- veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a
dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă

determinată se adaugă următoarele:
 valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609", potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
 în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care
își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs
valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul
unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs
valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
 rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând
rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost
deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care
microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau
anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub
orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
 rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au
fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social,
pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru
oricare alt motiv. în situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea
nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.
Microintreprinderile care își încetează existența în urma unei operațiuni de reorganizare sau de
lichidare, potrivit legii, și care pe parcursul perioadei de funcționare au fost și plătitoare de impozit pe
profit, la calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, nu includ în baza impozabilă: rezervele
constituite din profitul net, rezervele constituite din diferențe de curs favorabil aferente capitalului social
în devize sau disponibilului în devize, precum și sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe
profit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, potrivit legii, care au fost constituite în
perioada în care au fost plătitoare de impozit pe profit.
In cazul in care se achiziționează case de marcat, din baza impozabilă se scade valoarea caselor
de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcțiune. Punerea în funcțiune se
face potrivit prevederilor legale.
77. Care este termenul de notificare privind aplicarea/iesirea din sistemul de

impunere pe veniturile microîntreprinderilor?
Declarația 010 se depune in termen de 15 zile, se atașează o copie după balanța lunii Decembrie.
Cand trece de la impozit pe profit la impozit pe venit(micro). În acest sens depui Declarația de
mențiuni 010 până pe data de 31 martie.
78. Care este termenul de declarare si plata pentru societatile ce aplica impozitul
pe venitul microintreprinderilor
Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului (incheierii trim I-IV) pentru care se calculează
impozitul.
Până la această dată, contribuabilii au obligația de a completa și depune la organul fiscal
Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat - formularul 100.
Microîntreprinderile au obligația de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declarația
de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit
legii, în cursul aceluiași an în care a început lichidarea au obligația să depună declarația de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor și să plătească impozitul aferent până la data depunerii situațiilor
financiare la organul fiscal competent.Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără
lichidare au obligația să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și să plătească
impozitul până la închiderea perioadei impozabile. Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă
venit al bugetului de stat.
Pe parcursul desfășurării activității trebuie urmărit dacă entitatea depășește plafonul de 500.000
de euro, calculat la cursul de la 31 decembrie anul precedent, în ceea ce privește veniturile. Dacă acest
plafon a fost depășit, înseamnă că entitatea devine plătitoare de impozit pe profit.
79. Care sunt cotele de impozitare pentru societatile ce aplica impozitul pe

venitul microintreprinderilor?
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru persoanele juridice române nou-înființate, care au
cel puțin un salariat și sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acționarii/asociații lor nu au
deținut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni
de la data înregistrării persoanei juridice române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la
sfârșitul trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni. Prevederile prezentului alineat se aplică
dacă, în cadrul unei perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în
următoarele situații:
 lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale, potrivit legii;
 dizolvarea fără lichidare, potrivit legii;
 inactivitate temporară, potrivit legii;
 declararea pe propria răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile
secundare, potrivit legii;
 majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi acționari/asociați;
 acționarii/asociații săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare deținute.
Condiția privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în termen de
60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
In cazul în care persoana juridică română nou-înființată nu mai are niciun salariat în primele 24
de luni, aceasta aplică prevederile alin. (1) începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea. Pentru
persoana juridică cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, condiția prevăzută la alin. (2)
se consideră îndeplinită dacă în cursul trimestrului respectiv este angajat un nou salariat.
Prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă,
potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția
se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:
 au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de
normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
 au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația
acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
In cazul în care, în cursul anului fiscal, numărul de salariați se modifică, cotele de impozitare
prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat
modificarea, potrivit legii. Pentru microîntreprinderile care au un salariat, respectiv 2 salariați și care
aplică cotele de impozitare prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), al căror raport de muncă încetează, condiția
referitoare la numărul de salariați se consideră îndeplinită dacă în cursul aceluiași trimestru sunt angajați
noi salariați.
Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat sau au unul sau 2 salariați, în situația în care
numărul acestora se modifică, în scopul menținerii/modificării cotelor de impozitare prevăzute la alin. (1),
noii salariați trebuie angajați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată
determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.
80. Care sunt regulile de iesire din sistemul de impunere pe veniturile

microîntreprinderii în cursul anului?
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro
aceste limite.
Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la
începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la
închiderea exercițiului financiar precedent.
Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități de natura celor
prevăzute la art. 48 alin. (6) datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.
Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se încadrează în
prevederile alin. (1) și (3) se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând
cu trimestrul respectiv.
81. Care sunt societatile care aplica impozitul specific conform Legii 170/2016?
Prezenta lege reglementează impozitul specific pentru persoanele juridice române care desfășoară
activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - "Hoteluri și alte facilități de cazare similare", 5520 -
"Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote,
campinguri și tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activități de
alimentație (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentație n.c.a.", 5630 - "Baruri și
alte activități de servire a băuturilor".
82. Ce reprezinta un complex hotelier conform Legii 170/2016 privind impozitul

specific si care este tratamentul fiscal in cazul acestor entitati
Complex hotelier - structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare care pentru obținerea
certificatului de clasificare include în perimetrul ei alte activități, dar cel puțin una clasificată ca impusă
aferentă codurilor CAEN 5610 și/sau 5630, și îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- sunt exploatate de aceeași persoană juridică română;
- înregistrează distinct în evidența contabilă operațiunile efectuate;
- nu include activitățile aferente codurilor CAEN 5621 și 5629;
-
83. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate ca sa aplice impozitul specific
conform legii 170/2016
Sunt obligate la plata impozitului specific unor activități, denumit în continuare impozit specific,
în conformitate cu prevederile prezentei legi, persoanele juridice române care la data de 31 decembrie a
anului precedent au îndeplinit, cumulativ, următoarele condiții:
a) aveau înscrisă în actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principală sau secundară, una
dintre activitățile corespunzătoare codurilor CAEN CAEN: 5510 - "Hoteluri și alte facilități
de cazare similare", 5520 - "Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată",
5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 -
"Restaurante", 5621 - "Activități de alimentație (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte
servicii de alimentație n.c.a.", 5630 - "Baruri și alte activități de servire a băuturilor".;
b) nu se află în lichidare, potrivit legii.
Contribuabilii care se înființează în cursul anului, inclusiv contribuabilii nou-înființați ca efect al
unor operațiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, și care au înscrisă în actele constitutive, ca
activitate principală sau secundară, una dintre activitățile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la
art. 1 plătesc impozitul specific, începând cu anul următor înființării,
84. Care este termenul de notificare privind aplicarea/ieçirea din sistemul de

impunere conform legii 170/2016 privind impozitul specific ?
Comunicarea privind aplicarea impozitului specific anual se face pana la 31 martie
inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul specific.
Comunicarea privind iesirea din sistem se face pana la 31 martie inclusiv a anului
următor.
Daca intervin modificări datorate începerii/încetării unei activităţi corespunzătoare
codurilor CAEN contribuabilii recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific aferent
perioadei rămase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat, prin
împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea cu numărul de
zile aferent perioadei rămase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a
existat.
85. Care este termenul de declarare si plata pentru societatile ce aplica impozitul
specific conform legii 170/2016 privind impozitul specific?
Declararea şi plata impozitului specific se efectuează semestrial, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare, mai exact 25 iulie 2017, respective 25 ianuarie 2018.
Suma de plată reprezintă o jumătate din impozitul specific anual, stabilit potrivit
prezentei legi.
86. In cazul unei societati ce desfasoara activitati ce cad sub incidenta codului
CAEN 5610 - "Restaurante", care sunt variabilele care stau la baza determinarii
impozitului.
Impozitul specific anual corespunzator codului CAEN 5610 – “RESTAURANTE” se
calculeaza pe fiecare unitate, conform urmatoarei formule
Impozit specific anual/unitate = k*(x+y*q)*z, unde
· k - 1400, valoarea impozitului standard (lei)
· x - variabila in functie de rangul localitatii
· y - variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a
activitatii
· z - coeficient de sezonalitate
· q = 0,9 si reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate - locatie de
desfasurare a activitatilor
Pentru urmatoarele categorii de activitati, aferente codului CAEN 5610:
a) vanzatori ambulanti la tonete de inghetata
b) carucioare mobile care vand mancare
c) prepararea hranei la standuri din piete
Impozitul specific anual/unitate este in suma de 1500 lei.
5630 - "Baruri çi alte activitaUi de servire a bauturilor", care sunt variabilele
care stau la baza determinarii impozitului.
Impozitul specific anual corespunzator codului 5630 - “Baruri si alte activitati de servire
a bauturilor” se calculeaza pe fiecare unitate, conform urmatoarei formule
Impozit specific anual/unitate = k*(x+y*q)*z, unde
· k - 900, valoarea impozitului standard (lei)
· x - variabila in functie de rangul localitatii
· y - variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a
activitatii
· z - coeficient de sezonalitate
· q = 0,9 si reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate - locatie de
desfasurare a activitatilor
CAEN: 5510 - "Hoteluri çi alte facilitaUi de cazare similare", care sunt variabilele
care stau la baza determinarii impozitului.
Impozitul specific anual corespunzator codului CAEN-5510 “Hoteluri si alte facilitati de
cazare similare” se calculeaza pe fiecare unitate, conform urmatoarei formule
Impozit specific anual/unitate = k* Nr. locuri de cazare
unde:
Impozit specific standard (k) - LEI / loc cazare / an
89. Care este tratamentul fiscal in cazul unei societati ce cade sub incidenta
codului CAEN 5610 "Restaurante" si care sufera modificari ale suprafetei in
timpul anului. Care sunt obligatiile contribuabilului.
În situaţia în care intervin modificări datorate începerii/încetării unei activităţi
corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute sau intervine modificarea suprafeţelor aferente
desfăşurării fiecărei activităţi, începând cu semestrul următor acestor modificări, contribuabilii
recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific aferent perioadei rămase din an/perioadei
din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat, prin împărţirea impozitului specific
anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei rămase din
an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
90. Care sunt regulile de impozitare pentru perioada de inactivitate sau in cazul
încetarii activitaUii pentru societatile ce aplica impozitul specific, conform
legii 170/2016 privind impozitul specific.
Contribuabilii care încetează să existe în cursul anului, impozitul specific se recalculează
în mod corespunzător, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi
înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei fiscale corespunzătoare fiecărui contribuabil,
luând în considerare, dacă este cazul, şi modificarea impozitului specific în cursul anului. În
cazul retragerii definitive de către autorităţile competente a autorizaţiei de
funcţionare/certificatului de clasificare pentru toate activităţile prevăzute în anexele
corespunzătoare codurilor CAEN, persoanele juridice române prevăzute sunt obligate la plata
impozitului pe profit începând cu trimestrul următor retragerii autorizaţiei de
funcţionare/certificatului de clasificare.
În cazul în care, în cursul unui an, un contribuabil intră în inactivitate temporară înscrisă
în registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, acesta rămâne
în sistemul de impunere reglementat de prezenta lege şi nu mai datorează impozitul specific
începând cu semestrul următor. În cazul în care perioada de inactivitate încetează în cursul
anului, contribuabilul datorează impozitul specific începând cu semestrul următor celui în care
încetează perioada de inactivitate.
91. Precizati care sunt regulile de impozitare pentru societatile ce desfasoara atat
activitati de cad sub incidenta codurilor CAEN din legea 170 privind impozitul
specific, cat si alte activitati economice. Care sunt obligatiile declarative specifice?
Contribuabilii care realizeaza venituri si din alte activitati decat cele prevazute codurilor
CAEN, aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit.
În aplicarea prevederilor art. 10, contribuabilii care realizează venituri și din alte activități
în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 1 din lege, sunt obligați
să determine și să plătească, concomitent:
 impozitul specific pentru veniturile din activități corespunzătoare
 impozitul pe profit pentru veniturile din alte activități în afara celor
corespunzătoare codurilor CAEN
Pentru stabilirea cheltuielilor comune care vor fi luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, se utilizează o metodă rațională de alocare, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile sau prin repartizarea proportional cu ponderea veniturilor obtinute din
activitătile vizate în veniturile totale realizate de contribuabil.
92. Obligatii declarative specifice impozitului pe profit

Pentru această categorie de contribuabili nu sunt consecințe directe derivate din
modificarea Codului Fiscal prin O.U.G.3/2017 sub aspectul obligațiilor declarative. Acești
contribuabili, persoane juridice sunt obligați la plata impozitului pe profit în condițiile prevăzute
la Titlul II –Impozit pe profit din Codul Fiscal și își mențin aceleași obligații în ceea ce privește
declarațiile fiscale:
 Declarația 101- privind impozitul pe profit până pe data de 25 martie 2017
 Declarații 100 – privind obligațiile de plată trimestriale în contul impozitului pe
profit în datele de 25 aprilie 2017, 25 iulie 2017, 25 octombrie 2017
Până pe data de 30 ianuarie 2017 contribuabili pot opta pentru plăți anticipate
trimestriale în contul impozitului pe profit sens în care se va depune declarația 012. Opțiunea
este obligatorie pentru cel puțin doi ani fiscali consecutivi.
93. Sisteme de declarare si plata a impozitului pe profit

Calculul, declararea şi plata impozitului pe profit, se efectuează trimestrial, până la data
de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Definitivarea şi plata
impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a
declaraţiei privind impozitul pe profit. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii
care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui
în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.
Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează
la începutul anului fiscal. Opţiunea este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi.
Ieşirea din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului
fiscal.
Pentru aplicarea sistemului de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi
anticipate efectuate trimestrial, indicele preţurilor de consum necesar pentru actualizarea plăţilor
anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, până la data de 15 aprilie a
anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.
94. Anul fiscal
Anul fiscal este anul calendaristic.
Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Prin excepţie, contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislaţia contabilă în
vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să
corespundă exerciţiului financiar. Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din
anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat,
acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale competente
opţiunea pentru anul fiscal modificat, în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal
modificat sau de la data înregistrării acestora, după caz.
Contribuabilii care îşi modifică exerciţiul financiar, potrivit reglementărilor contabile, pot
opta ca anul fiscal modificat să corespundă cu exerciţiul financiar. Pentru stabilirea anului fiscal
modificat se aplică următoarele reguli:
a) dacă anul fiscal modificat redevine anul fiscal calendaristic, ultimul an fiscal
modificat include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului
fiscal modificat şi 31 decembrie a anului respectiv; declaraţia anuală de impozit
pe profit aferentă ultimului an fiscal modificat se depune până la data de 25 martie
inclusiv a anului următor;
b) dacă se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal modificat
include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal
modificat şi ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat.
Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea perioadei anului fiscal
astfel:
a) contribuabilii care modifică anul fiscal potrivit lit. a), până la data de 25 a celei
de-a treia luni inclusiv, de la data la care s-ar fi închis anul fiscal modificat;
b) contribuabilii care modifică anul fiscal potrivit lit. b), în termen de 15 zile de la
data începerii noului an fiscal modificat.
Prin excepţie, în cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă
între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data
închiderii procedurii de lichidare se consideră un singur an fiscal.
95. Obligatii declarative specifice TVA

Persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare
perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se
încheie perioada fiscală respectivă.
Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate va cuprinde suma taxei deductibile
pentru care ia naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și, după caz, suma
taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia
naștere în perioada fiscală de raportare și, după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în
decontul perioadei fiscale în care a luat naștere exigibilitatea taxei, precum și alte informații
prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.
Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie să întocmească și să
depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni
calendaristice, o declarație recapitulativă în care menționează:
 livrările intracomunitare scutite de taxă pentru care exigibilitatea taxei a luat
naștere în luna calendaristică respectivă;
 livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare efectuate în
statul membru de sosire a bunurilor și care se declară drept livrări intracomunitare
cu cod T, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică
respectivă;
 prestările de servicii efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite
în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, altele decât cele scutite de TVA
în statul membru în care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxă
a luat naștere în luna calendaristică respectivă;
 achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a
luat naștere în luna calendaristică respectivă;
 achizițiile de servicii efectuate de persoane impozabile din România care au
obligația plății taxei pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna
calendaristică respectivă, de la persoane impozabile nestabilite în România, dar
stabilite în Uniunea Europeană.
Declarația recapitulativă se întocmește conform modelului stabilit prin ordin al
președintelui A.N.A.F., pentru fiecare lună calendaristică în care ia naștere exigibilitatea taxei
pentru astfel de operațiuni.
96. Cote de TVA cu exemplificare

Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice
conform legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor
alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii
domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse
utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se
stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;
f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât
berea
g) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură.
h) livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse
agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul
celor specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului
finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de
bunuri și prestări de servicii:
a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în
principal publicității;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și
botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive,
cinematografe,
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a
locuinței. în sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale.

Fiscalitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiscalitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Care este principala conditie de forma pentru a se exercita dreptul de

2. Ce reprezinta achizitia intracomunitara de bunuri?

3. Ce reprezinta livrarea intracomunitara de bunuri?

4. Ce reprezinta importul de bunuri?

5. Ce reprezinta exportul de bunuri?

6. Ce este o achizitie locala de bunuri?

7. Ce reprezenta o livrarea locala de bunuri?

8. Cum se determina rezultatul fiscal?

10. Care este diferenta dintre amortizarea contabila si amortizarea fiscala?

11. Ce este creditul fiscal extern?

12. Care sunt perioadele in care se calculeaza impozitul pe profit?

14. Care sunt perioadele fiscale pentru TVA si in functie de ce anume se

15. Care sunt modalitatile prin care se corecteaza facturile?

16. Care sunt documentele ce trebuiesc intocmite pentru evidenta operatiunilor

17. Care sunt conditiile pentru ca o persoana juridica româna sa fie

18. Care sunt veniturile din activitati independente?

19. Ce este un dividend?

20. Ce sunt persoanale afiliate?

21. Ce sunt profesiile liberale?

22. Ce este o redeventa?

23. Ce reprezinta sediul permanent?

24. Dati exemple de venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit (4

25. Dati exemple de cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit (4

26. Dati exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata la calculul impozitului pe

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată

32. Cum se stabileste venitul net anual pe baza normelor de venit?

37. Ce sunt veniturile din cedarea folosintei bunurilor si cum se stabileste

38. Care este principiul de impozitare a veniturile obtinute din România de

39. Ce reprezinta evitarea dublei impuneri international? Cum se realizeaza

40. Care sunt operatiunile impozabile în România din punctul de vedere al

41. Ce sunt activitatile economice din punct de vedere al TVA?

42. Cine sunt persoanele impozabile din punct de vedere al TVA?

43. Care sunt operatiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea

44. Ce reprezinta faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata?

45. Care sunt operatiunile scutite de TVA fara drept de deducere?

46. Care sunt operatiunile scutite de TVA cu drept de deducere?

47. Ce este prorata TVA si in ce situatii se foloseste?

48. Ce este structura de comisionar?

49. Definiti si prezentati ce reprezinta o activitate independent din punct de

50. Prezentati care sunt diferentele dintre activitatile dependente si cele

51. Conform Codului Fiscal, ce reprezinta dividendul? Ce venituri pot fi

53. Care este tratamentul fiscal in cazul organizatiilor non-profit?

54. Cum se determina impozitul ONG-urilor in cazul in care acestea desfasoara

58. Cum se corecteaza erorile înregistrate în contabilitate, pentru determinarea

60. Ce reprezinta scutirea de impozit a profitului reinvestit?

62. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol, inregistrate de o

63. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea, inregistrate de

64. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu scazamintele,

66. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea, inregistrate de o

67. In cazul in care se constata un minus la inventar de materii prime, care nu

68. Prezentati tratamentul fiscal al cheltuielilor cu vehiculelor rutiere motorizate,

69. Prezentati tratamentul fiscal al constituirii sau majorarii rezervei legale la o

70. Ce este pierderea fiscala si care este tratamentul fiscal al acesteia?

71. Prezentati modul de determinare a impozitului pe dividende. Care sunt

72. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o societate pentru a

73. In ce conditii o societate ce aplica impozitul pe venitul microintreprinderilor

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă

77. Care este termenul de notificare privind aplicarea/iesirea din sistemul de

Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la

79. Care sunt cotele de impozitare pentru societatile ce aplica impozitul pe

80. Care sunt regulile de iesire din sistemul de impunere pe veniturile

82. Ce reprezinta un complex hotelier conform Legii 170/2016 privind impozitul

84. Care este termenul de notificare privind aplicarea/ieçirea din sistemul de